Viitorul, septembrie 1912 (Anul 6, nr. 1640-1669)

1912-09-15 / nr. 1654

»Muftim Ce-au hotărît viticultorii la Congresul din Iași Dezideratele Congresului viticol — — Convorbire cu d-l doctor MANOLESCU-STRUNGA vice-președin­tele „Societății viticole“ din Iași Trei zile consecutive au urmat la Iași, în aula universității, desbaterile din ce în ce mai interesante, ale pod­gorenilor din țară, adunați pentru prima oară în congres, spre a dis­cuta chestiunile profesionale cari, în acelaș timp, cum am văzut, erau de ordin economic general. Primul congres viticol a fost plă­nuit și aranjat de către «Societatea Viticolă din Iași» care cea întîi sesizat o serie de chestiuni principale și de interes economic, și care a a­rătat ast­fel nevoia imperioasă a pod­gorenilor din toate regiunele țării să se întrunească laolaltă pentru a-și expune cunoștințele dobîndite prin experiența viticolă și de a găsi o se­rie de soluții și sfaturi folositoare­­ viticulturei cari să fie aduse la cu­noștința tuturora. Dacă reușita congresului acestuia se datorește Societăței Viticole ieșene nu a mai puțin adevărat că meritul principal îl are d-l doctor Manolescu- Strunga, vice-președintele Societăței și inițiatorul ideiei ținerei acestui congres. D-l dr. Manolescu-Strunga a făcut mari sacrificii ca ideia d-sale să poată deveni o realitate, cum a și devenit: d-sa este unul din viticultorii noștri de știință și unul dintre aceia cari pe lingă pasiunea personală a știin­țelor agronomice și viticole, dobân­dite în străinătate, a pus chestiunea viticulturei și din punctul de vedere al economiei naționale. Am avut prilejul a avea cu d-l dr Manolescu-Strunga o lungă convor­bire asupra importanței congresului viticol, ale căruia dezbateri voit a­­pare în curînd pe larg sub îngriji­rea d-sale. D. dr. Manolescu .Strunga să pus cu toată bunăvoința la dispoziția noastră, răspunzîndu-ne la întrebă­rile ce i le-am pus: — Cine a organizat la Iași? — «Societatea Viticolă locală, care cea întîi a simțit nevoia unei cons­fătuiri a podgorenilor. Din timp am formulat programul desbaterilor pe cari l am lansat tuturor socie­tăților viticole și tuturor podgoreni­lor, invitîndu-i să participe la desba­­teri». «Ați avut mulți congresiști ? — «In afară de membrii societății noastre locale au participat toate societățile viticole din țară și anume societățile din Pitești, Buzău, Dră­­gășani, Odobești, R.­Sărat, Ploești, l­ași, etc., in frunte cu prezidenții lor. In total au venit la Iași un număr de 238 congresiști». — «Cum priviți rezultatul congre­sului ?».­­ — «Congresul viticol de la Iași înseamnă primul pas pentru organi­zarea viticulturei romînești ; aceasta sa văzut de altfel și în marele inte­res cu cari au fost discutate și ur­mărite chestiunile ridicate precum și din diferitele soluții ce s'au luat, for­­mulîndu-se deziderate». — «Cari sunt rezultatele acestor discuțiuni ? — «In esență, aceste rezultate sunt precizate în dezideratele votate în unanimitate de către congresiști, firește după ce mai întîi au avut loc discuțiuni desvoltate, la cari aț­ vă­zut au participat d-nii Haret, Giurcu, Iarca și alți podgoreni fruntași. Che­stiunile ridicate de către d. Haret și prezența d-sale au dat toată autoritatea cuvenită. congresului : «Sunteți bun să-mi indicați a­­­ceste diziderate ? — «Cu plăcere. Vi le voi da în­­ ordinea în care au fost votate și așa cum le am în lucrările mele». Și d-l dr. Manolescu-Strunga avu buna-voință să-mi indice următoarele hotărîri luate în congresul de la Iași, hotărîri cari n’au putut fi comuni­cate exact pe cale telefonică — firul telefonic Iași-București fiind in con­tinuă deranjare. * lată dezideratele votate la primul congres viticol ținut la Iași: 1) Organizarea serviciului viticol al statului, directiva ce trebuie să deie viticulture­, dar pe care dela înfiin­țarea lui și pînă azi n’a dat-o. Congresul prin dezideratul său, și-a exprimat legitima dorință ca față cu rezultatele negative dob­ndite pînă a­­cuma de către serviciul viticol, să re­muite un simplu serviciu administrativ, iar conducerea intereselor viticole să fie încredințată societăților viticole. Pentru realizarea acestui lucru s-a obținut promisiunea ministrului de agricultură ca în centrele viticole din țară să se înființeze câte o stațiune viticolă, care să fie condusă de socie­tățile viticole cu controlul ministe­rului, și care să rezolve toate ches­tiunile viticole. Aceste stațiuni viticole urmează să fie realizate prin noul buget. Prima stațiune se va face la Iași. 2) Congresul a cerut ministerului de agricultură să trimită tuturor so­cietăților viticole din țară lucrările in interesul viticulturei făcute de servi­ciul viticol. 3) Congresul cere ca taxa filoxeriei, ce s-a dovedit că nu mai are rațiu­nea de a fi, să fie desființată, iar fondul filoxeric rezultat din această taxă consemnat la „ Casa de depuneri“ să fie întrebuințat ca prim fond al unei m­asse de asigurare obligatoriu» a recoltei viilor contra grindinei. Taxa pe hectar să fie înlocuită printr'o taxă poate chiar mai însemnată care să alimenteze «Casa de asigurare»/ 4. Libertatea comerțului de vinuri, scutirea lui de taxele actuale și înfi­ințarea unui impozit fund­ar pe hec­tar ca astfel toți podgorenii să poată avea dreptul censului pentru vot. 5) O chestiune de o mare însemnă­tate și de actualitate e chestiunea importului strugurilor din Turcia. Congresul a cerut ministerului să rezolve această chestiune cit mai ne­­întîrziat, și față cu ezitarea d-lui mi­nistru Lahovariu, care era de față la această discuție și care nu a dat un răspuns tranșant, congresul a hotărît să trimeată o telegramă de protes­tare ministrului de interne, de do­menii și primului ministru, semnată de toți congresiștii, prin care se cere ca regulamentele și legile Țării să fie aplicate cu stripte­ â pentru stră­ini ca și pentru pămînteni. S’a ales o com­isiune compusă din d-nii Sp. C. Ilaret, Al. Ciurcu, Alex. Mihail (Fl.­Sărat) și Mareș (Mizil) care să se prezinte d-lui ministru de do­menii spre a cere răspunsul guver­nului în această chestiune și s’a dat o delegație unui viticultor care să su­pravegheze la Constanța dacă impor­tul strugurilor nu se face prin fraudă. (1) După propunerea d-lui Sp. C. Ilaret, congresul a lansat o circulară tuturor podgorenilor prin cari îi in­vită să se opuse cartelului încheiat de către negustorii de vinuri cari au fixat anul acesta prețuri derizo­rii pentru recolta vinului, și aceasta cu atît mai mult cu cit recolta mică și rezervele s’au terminat în toate regiunile țării. 7) Congresul a hotărît ca «Socie­tatea viticolă din Iași» să formuleze măsurile de combatere pentru dife­ritele epidemii ce s’au ivit în pod­gorii, și să le comunice tuturor so­cietăților viticole. 8) Toate societățile viticole din țară vor designa este un delegat care va veni la București în cursul lunei viitoare, de unde cu toții vor face comenzile materialelor necesare viti­­culturei. 9) Congresul, după propunerile d-lui Haret, a cerut să se legifereze ca gajurile admise in agricultură să fie admise și in viticultură. 10) Toate Societățile viticole vor forma o mare federațiune, cu sediul principal la Iași. 11) Toate revistele și publicațiile viticole vor fuziona intr’o mare pu­­blicațiune care va fi redactată la Iași și subvenționată de către toate societățile viticole. 12) Congresul a hotărît să nu se mai întrebuințeze așa numitele «tu­nuri» „rachete“ și „n­agaze“ intro­duse în țară, resultatele obținute în străinătate fiiind negative. 13) Congresul a ales­ o comisiune care să studieze chestiunea exportu­lui de struguri, pentru Rusia și Ger­mania. Comisiunea va lucra sub a­­uspiciile ministerului. 14) Produsele chimice pentru com­baterea epidemiilor nu vor mai fi admise, pînă ce ele nu vor avea a­­probarea stațiunelor viticole ce se vor înființa și cari vor face analiza acestor produse. 15) Congresul a cerut scutire de taxe vamale pentru articolele și ma­terialele necesare viticulturei și vi­niculturei 16) Serviciul viticol va exercita un control riguros asupra pepinerilor străine și naționale. In afară de aceste deziderate, con­gresul a mai hotărît ca în fie­ce an să aibă loc oste un congres al viti­cultorilor, in diferite regiuni viti­cole ale țării. Societățile viticole vor fi obligate să prezinte cste o mono­grafie a regiunei lor ast­fel ca în curînd să se poată cunoaște mono­­grafie generală a viticulturei romî­nești. Viitorul congres va avea loc în toamna anului 1913 la București și el va fi organizat de către societă­­ile viticole din Prahova, Buzău și Pitești. In restul convorbirei, d-l dr. Ma­­nolescu-Strunga a bine­ voit a ne co­munica că „societatea viticolă­“ din Iași este în tratative să cumpere lo­cul viran de pe strada Carol, unde se află astăzi expoziția viticolă, și pe care urmează a se construi un mare palat al societăței viticole. Deasemenea societatea mai plă­­nuește să construiască un pavilion permanent în rotonda «rîpei galbe­ne», pavilion în care vor fi expuse in permanență diferite obiecte și pro­duse viticole. Actuala expoziție viticolă va remî­­nea deschisă pînă la 15 Octombrie, Iași, 10 Septembrie 1912. Araid: congresul de in Economice-Financiare - Industrie Agriculturi întinderea culturei în 1912 .La ministerul agriculturii și domeniilor s’a întocmit statis­tica culturilor în 1912. Din a­­ceastă statistica rezultă urmă­toarele : In 1912, marii agricultori, cari cultivă deja 100 hectare în sus, au lucrat o întindere de 1.851.180 hectare sau 30 m la sută din to­talul culturei. Iar micii agricul­tori, cari cultivă întinderi mai mici de 100 hectare, au muncit 4.274.947 hectare, ß9.78%. In total s’a cultivat, in 1912, in toată țara, 6.126.127 hectare. Dintre culturi griul a ocupat 2.069.420 hectare (33­80/Q) și po­rumbul 2.078.526 hect. (33.#//Q) din totalul culturilor. Pe catego­rii de exploatații, mulți agricul­tori cultivă grâul în pmoporție de 50.­PȚ din culturi, orzul și or­zoaica în proporție de 2.‘>°/C, o­­văzul în proporție de 30idl °/C și porumbul în proporție numai de 12% Dimpotrivă, micii cultivatori au cultivat griul în proporție de 4938 °/C (cit și proprietarii mari), secara in proporție de 91a9 ° 10, or­zul și orzoaica in proporție de 77 °­ C, ovăzul 69w °­ C și porumbul in proporție mare de cca.17% față de 128.Ț/0 cultura de porumb a marilor cultivatori. Cerealele reprezintă dar 841Ț­0 din totalul culturilor. Tirgul cerealelor în Rusia.­Din Petersburg se anunță că tirgul ru­sesc de cereale a fost mai animat în săptămîna corespunzătoare și că pre­țurile se țin ferme. Cererea a cres­cut gradat, cu toate că cumpărăto­rii sunt rezervați, așteptînd sporirea transporturilor și scăderea prețuri­lor. Oferta de marfă s’a mărit chiar în ultimul timp ; țăranii transportă mai mult, dar împrejurarea aceasta nu influențează mult prețurile și în regiunile depărtate, unde cumpără­torii au nevoe de marfă, prețurile nu numai că nu înclină spre scădere, ci devin tot mai ferme. Se constată aproape pretutindeni epuizarea re­zervelor de grîu vechi­ și știrile mai puțin favorabile, sosite acum, asu­pra prevederilor recoltei, determină pe vinzători să fie mai prudenți. Din cauza aceasta afacerile nu au luat proporțiuni mari și s’au limitat la cantități mici pentru satisfacerea ne­voilor curente. Importul mașinelor agricole. — In perioada 1906—1910 am impor­tat instrumente și mașini agricole de 82.594.685 lei, anume : In periodul 1906—1910 Pluguri, gr­ăpi, tăfâ­­lugi cultivatoare, ră­rite, prășitoare, scari­­ficatoare, fiare de plug și accesorii pentru ju­de­ței 10.081.551 Locomobile, batoze, semănătoare, seceră­­toare și alte mașini a­gricole................... Coase, seceri, sape, furci........................ Gasmale, lopeți, tîr­­năcoape . . . ■ . Total . . Bilanțuri. •— Metalurgia Romînă- București. — Bilanțul încheiat la 31 Martie 1912 arată un sold de bene­ficiu de lei 76.904,94. Activ : Imobilizat, lei 984,623,22. Teren imobile și mașini neamorti­zate, lei 984,621,22. Realizabil, lei 756.726,60; Materii prime lei 515.534, 35 b.; Debitori și passa, lei 241.192, 25 baui. Pasiv : Reexigibil, lei 1.446 847,90; Metalurgia romană, sediul social, Bruxelles, lei 1.421.985,30 ; Exigibil, lei 217.596,98; Efecte de plată, lei 111.843,43 ; Creditori, lei 94,210,50. Socec & (Jo. S. A. — Bilanțul ge­neral încheiat la 30 Aprilie 1912 a­­rată un beneficiu net de lei 107.869, 92 la un capital de 1.762.000. Activ : Mărfuri generale 1.937.268 lei și 50 bani; mobilierul librăriei lei 63.114,85. Casa lei 59.440,10; ac­cepte de primit lei 213.495,50; imo­bile lei 899.377,25; cauțiuni, conturi de ordine lei 41.890,35; atelierul gra­fic lei 1.353.77­5,88; fabrica de cer­neală lei 50.973,36; debitori lei 724. 345,93. Pasiv : Rezerve lei 524 717,27; a­­mortizări lei 601.639,65; accepte da plată lei 776.093,70; credit funciar urban lei 246.176,57; creditori 1 mi­lion 116.719,45; deponenți ln comi­sion lei 401.820,67 ; cauțiuni 40.000 de mii. Producția minelor de cărbuni.­ Mina Comănești are o producțiune de circa 5 vagoane pe zi. Mina Vermești în urma reorȘm­i­­zării financiare, și-a mărit produc­­țiunea zilnică la circa ș­ase vagoane praful d­e cărbuni este fabricat in brichete în fabrica de brichete construită de curînd în gara Comă­nești, de grupul financiar căruia aparține mina. Prețul peștelui.­­ La Brăila au sosit ori 15 000 kgr. pește și care s’a vîndut cu următoarele prețuri : Crap 136 — 151, ciorto-crap 123 — 146, ciortan 85 — 120, șalău 170 — 250, avat 65 — 68, cîrjeancă 51 — 54, plătică 59 — 60, lin 5­9—67, știucă 32 — 102, caracudă 46 — 90, babușcă 23 jum. — 35, iarb­a 140, iaplac 116, șomotei 72 — 78, biban 29 jum. — 46, săbiuță 35 — 38, albitură 23 — 62, fusari 185. 200 — 400. cegă Comerț 55.484.919 » 3.791.130 olandez­ i 5.237.085 Lei 82.594.685 Dupfi TEATRU TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Marioara Voiculescu. —Pentru deschiderea stagiunei Seara de pomină, piesă socială în 3 acte de Leopold Kampf. Noua înjghebare teatrală de sub direcția d-nei Marioara Voicu­lescu a făcut aseară primul post în viața noastră artistică. In afară de lucrarea dramatică pe care d-na Voiculescu a ales-o pentru debutul Companiei d-sale dramatice,­— lucrare discutabilă prin tendințele ei și asupra că­reia vom reveni într- o cronică specială, — în afară de lucrarea dramatică a lui Kampf, succesul de aseară este indiscutabil. D-na Marioara Voiculescu s’a prezentat cu un ansamblu pen­tru care nu sunt de­cît laude și aplauze, aplauze cari de altfel nu au lipsit la premiera de aseară. Publicul a făcut și marelui talent al d-nei. Voiculescu și parteneri­lor d-sale o primire entuziastă, pe care interpretarea dată lucră­­rei lui Kampf o Îndreptățea cu prisosință. Dar asupra lucrărei ca și asu­pra interpretărei vom reveni în cronica de mîine. Al. Fr. Buletin Meteorologic CASA MENU­A C­ie Temperatura pe centigrade 42 Septembre 1912 La miezul nopței ................... -1­­9 ° 7 ore dimineața ........ .. -j-lib Miezul zilei............ ... -1 1 înălțimea barometrică 765 mm. Starea cerului ploaie. Ancheta noastră Neregularitățile de la corpo­rația din Giurgiu.— Un spe­cimen de inspector. In nenumărate rânduri­­ am arătat că la corporația meseriașilor din Giur­giu se petrec grave neregularități. Casa centrală a meseriilor a dis­pus să se facă numeroase anchete, în­­sărcinind pe d. inspector Dimitriu cu cercetarea acestor neregularități. Modul însă cum acest d. inspector își îndeplinește însărcinarea este cu totul revoltător : D-sa părtinește pe cei cari comit fetișurile și faxe presi­uni asupra muncitorilor să dea cer­tificate de cinste culpabililor. Proba­­ afirmațiunilor acestora o a­­vem în faptete următoare : 1) O singură anchetă făcută de d. Protopopescu, a avut drept rezultat înlocuirea unuia din s culpabili, d. G. Narly, fost contabil al corporației. Nu importă faptul, că, in urma inter­venției d-lui Dimitriu, acesta a fost scos basma curată în urmă, grație zăpăcelei și favoritismelor de la Casa Centrală. 2) Un funcționar, d. Alex. Stănescu, controlor al corporației, cere parche­tului o anchetă, acuzând pe președin­tele corporației de fals și pe d. in­spector Dimitriu de tăinuirea acestor fal­suri. Astfel ștind lucrurile, am întreprins și noi o anchetă și vom desvălui opi­niei publice atît falsurile cît și mo­dul cum înțelege acest specimen de inspector să ancheteze, protejând pe falsificatori. Dacă cei de la Casa centrală nu vor lua nici o măsură, lumea muncitoare va ști să pună­ la locul lor pe cei cari o spoliază și pe proteguitorii lor. Pe mîine deci. Marconi rănit într’un accident de automobil Spezia, 13 Septembrie.­Astăzi pe cînd Guglielmo Marconi trecea cu automobilul în dreptul comunei Bor­­ghetto cu Doamna Marconi, mergînd spre Genua, s’a ciocnit cu un alt a­­utomobil și a fost rănit la ochiul drept avînd și mici confuziuni pe corp. Marconi a fost transportat cu un automobil al comandamen­tului ma­rinei la spitalul maritim unde i s’au dat primele îngrijiri. Doamna Marconi nu a fost de fel rănită. Mișcarea artistică-literară „Mii“ lui Leoncavallo — O nouă operă streină cu su­biectul extras din viața popo­rului romînesc — „ Țiganii“, noua operă a maestrului italian Leoncavallo, a văzut lumina rampei,­­foia trecută la „Teatrul Hi­podrom“ din Londra. Opera trebuia să fie cîntată mai intîi la St. Pe­tersburg, fiind­că după cum se știe subiectul, el este extras din admirabi­lul poem al lui Pușkin. Condițiunile de reprezentare însă n'au convenit autorului și Leoncavallo­s­a dus cu opera la Londra unde a obținut, se spune, un succes rar. „ Țiganii“ este o operă care in pri­mul rînd ne interesează pe noi Ro­­mînii, nu atît prin faptul că acțiu­nea se petrece în Basarabia, ci fiind că la realizarea ei, Leoncavallo s'a folosit foarte mult de diferitele mo­tive populare romînești, care după ce în „Cobzarul“ cuceriseră Parisul, a­­cum au trecut canalul Minecei pentru a cuceri și Anglia. Critica muzicală este unanimă a re­cunoaște că muzica din „ Țiganii“ are toate calitățile melodiilor exotice cari promit să devină populare în scurt timp. Dacă, nu ar fi de­cit atît deci, și încă ar fi destul pentru mult ne­­păstuita noastră muzică populară. Autorul libretului s'a servit de tex­tul lui Pușkin,,schîmbînd totuși numele personajelor și introducînd un perso­naj nobil de origină maghiară, pe care la botezat totuși Radu. Primul act reprezintă laia țigă­nească poposită, pe cîmpie. Re aud nicovalele bitînd și cîntecele de dr­a­­goste ale țiganilor. La un moment dat i se aduce dă veste vătafului că un strein tot da tîrcoale prin prejur. Se dau ordine în consecință și strei­ La noi și în străinătate nul care nu este de­cît nobilul ma­ghiar Radu, este adus legat în fața vătafului. Cl declară atunci că este îndrăgostit de Fleana, fica vătafului, pe care vrea s'o ia de nevastă. Laia de țigani aprobă căsătoria și Radu ia pe Fleana de nevastă. Ce se întîmplă insă ? Tamar cîn­­tărețul țiganilor, tînăr, frumos și în­drăgostit și el de fata vătafului, cînd își vede toate visurile spulberate, se hotărăște să-și ia lumea în cap și să nu mai dea nici­odată ochi cu aceea pe care o iubea și în cinstea căreia compusese atîtea arii divine. In actul al­ doilea, Tamar pleacă. E noapte și în jurul corturilor țigă­nești nu s aude nici măcar lătrat de cîini. Mai nainte de a pleca însă, Tamar se hotărăște să mai cînte odată me­lodia pe care Fleana o cunoștea bine. Ști Tamar începe să cînte cu toată pa­siunea sălbatică și nebună de care nu­mai un țigan poate să fie capabil. Cin­tecul lui sfișie în două par­că tă­cerea nopței și Fleams se scoală aiu­rită din cortul ei. Ea a înțeles ce se pregătește. Ta­­mar pleacă din cauza ei și lamar cîntă, pentru cea din urmă oră. Re­pede atunci, Ileana ia o hotărire ei­roico : părăsește pe nobilul Radu care dormea în cort lingă dînsa și se duce să cadă în brațele iubitului ei Tamar care o așteaptă într'un cort de la mar­ginea la ei. Radu se deșteaptă, și văzînd pe Ileana lipsă, o caută și o descoperă în brațele lui Tamar. De necaz atunci el dă foc cortului și ambii îndrăgos­tiți dispar in flăcări împreună cu ul­timele acorduri ale unei melodii de­ dragoste și ale unei alte sălbatice m­e­­­lodii de groază ce se ridică din piep­­­­turile tuturor țiganilor. Criticul muzical de la «Daily Gra­f­fie» care este italian, recunoaște că­ muzica din „ Țiganii“, de­și este bro­n­dată pe motive romînești populare,­­ autorul a știut totuși s-o pună pe scenă îmbibată de personalitatea ita­lienească. Leoncavalo este de părerea celui care a spus : «Mon verve est petit, mais je bois dans mon verve.» Nu știm dacă compozitorul Leon­cavallo bea din paharul său. Ceea ce știm însă, este că din acest pahar mic, maestrul italian bea foarte multă li­coare românească, după cum de altfel acelaș lucru V« făcut și în „ Pagliaci“ în faimoasa arie „Ridi Pagliaci“ care nu-i de­cît parafrazarea cunoscutei­ noastre romanțe „Ah ! ochi albaștrii In ori­ ce caz, muzica­­ românească populară a mai inspirat încă un mare muzicant strein — ea care pînă acum n'a putut de rit in parte și în mod insignifiant să inspire pe muzicanții români. Să nu pierdem însă speranța. Ceea ce n'a sosit azi, poate foarte bine sosi mîine. i lr Teodor Iordănescu, profesor la liceul din Focșani, a dat la lu­mini un remarcabil «Manual de antic­hitâți romane private pen­tru clasa V-a secundară». Cartea e aprobată de Ministerul Instrucțiunei și va aduce reale servicii tinerimei studioase. Visări păgîne este titlul primului volum de versuri al tînăru­lui Ion I. Pillat și primul volum din tura cea noast «Cărțile albe». Deși necunoscut pină azi de­cît în anumite cercuri restrinse de intelec­tuali, tînărul Pilat, care este un ar­tist de elită, promite să-și reclame cu demnitate și să-și cucerească cu față locul pe care merită să-l ocupe în republica literilor române. Volu­mul costă 1.75 și este tipărit cu multă îngrijire. Bethoven, marele muzicant, autorul neîntrecutelor simfonii, va fi eter­nizat în marmoră în inim­a pius li­rei de la Vincennes din jurul Pa­risului. I­I i Un inspector al Casei Meseriilor tăinuilor de falsuri Neregularitățile de la Corporația din Giurgiu.­Darea In judecată a președin­telui corporației și a inspectorului Di­­mitriu Ca urmare a scandalului de la cor­porații, astăzi controlorul Alexandru Stâncescu a depus la judecătoria oco­lului Giurgiu o plingere prin care o chiamă în judecată corecțională pen­tru insultă pe d-nii Gheorghe Dumi­­triu, inspector la Casa Centrală a meseriilor și Iancu Rădulescu, pre­ședintele corporației. In acelaș timp d-sa a cerut par­chetului general să ordone o severă anchetă la corporația meseriașilor din Giurgiu, contra lui Iancu Rădu­­lescu și Gheorghe Narly ca autori ai mai multor falsuri și a d-lui in­spector G. Dimitriu ca tăinuitor. Iată textul reclamației adresată par­chetului: Domnule Procuror General­ ­.Subsemnatul controlor pe lângă corporația meseriașilor din Giurgiu, am respectul a vă aduce la cunoștință că la această­ corporație s'a comis o mulțime de fraude, tăișuri și dela­pidări de către d-nii Iancu Rădu­­lescu, președintele acestei instituțiuni și Gheorghe Narly, actualmente comp­­tabil la corporațiunea din Târgoviște“. „Cu toate că aceste fapte au fost reclamate în mod formal de nenumă­rate rânduri d-lui G. Dimitriu, in­spector la Casa centrală a meseriilor, d-sa în loc să-și facă­ datoria de a­­devărat funcționar, dînd pe mina jus­tiției pe vinovați, a făcut sforțări ex­traordinare să mușa­maniesc opera­țiunile incorecte săvârșite de acești in­divizi la Corporație“. «Atitudinea d-lui inspector Dumi­­triu care mi-a întărit convingerea că d-sa cu bună știință tolerează fapte reprobate de codul penal, m'a deter­minat să vă rog să bine-voiți a or­dona o severă anchetă în fața căreia îmi iau angajamentul să dovedesc cu martori, ce voiu propune la timp, cum și cu acte oficiate, toate neregularită­­țile săvârșite la Corporație, cum și faptul că d-l inspector Dumitriu a re­fuzat în­tot­dea­una să cerceteze a­­ceste neregularități, deși a fost sesi­­zat formele de mine și alți meseriaș. M Vă rog în acelaș timp, să ordo­nați ca ancheta să se facă de repre­zentanții parchetului, fără asistența celor ai Casei centrale, cari nu-mi inspiră încredere, mai cu osebire că cunosc în destul modul părtinitor, cum cea mai mare parte din inspector­ii acestei instituțiuni își fac anchetele lor». (si) Alexandru Stănescu. Voi ține în curent pe cititori de mersul anchetei ce se va ordona în urma aceste senzaționale reclama­­țiuni. Bălan. ȚELEGR CONFERINȚA LUI HERVÉ Bătae și scandal Paris, 13 Septembrie. — Eri seară, în sala Wagram, antimi­­liaristul Gustave Hervé, trebuia să vorbească in favoarea propa­gandei antimilitariste. A fost îm­­pedicat însă să vorbească de ad­versarii teoriilor lui. S’au tras focuri de revolver, s-au svîrșit cu scaune. Vre-o sută de perturbat­ori au fost expulzați din sală. Hervé și-a putut continua a­­tunci cuvântarea și a condu­s contra dezertărilor din armată dar pentru infiltrarea ideilor anti­militariste in armată chiar. Zgo­­motul a devenit, și mai mare atunci și Hervé a fost atacat pentru atitudinea sa. Întrunirea s-a terminat fără incident. Au fost în total vre-o 10 răniți. O revoltă militară în China Yutciang, 13 Septembrie.—Noap­tea trecută, trupele ce biruacau în jurul orașului, s’au răsvrătit și au atacat orașul dar au fost respinse de garnizoană care e acum în urmă­rirea lor. Nu se dă nici o importanță inci­dentului. Luptele din Persia Taebris, 13 Septembrie.— Salared daurek și Zarmokamed au ocupat Siiria, punct principal al Kurdista­­nului persic. Starea principelui René de Parma Viena, 13 Sept. Buletinul publi­cat azi dimineață despre starea prin­cipelui René de Parma rănit într'un accident de automobil, arată o ame­liorare și spune că deși starea prin­cipelui e încă gravă nu e pericu­loasă. împăratul Wilhelm la înmor­­mîntarea lui Marschal de Bieberstein Berlin 13 Septembrie. — împăra­tul Wilhem a însărcinat pe cance­­larul imperiului, d. Bethman l­o­veg să-l reprezinte la înmormîntarea lui Marschal de Bieberestein. Ammv* JLwIL­JE și GENERALUL AVERESCU DECO­RAT DE FRANTZ IOSEF Viena. 13 Septembrie.—împă­ratul Francisc Iosif a conferit generalului Averescu, șeful sta­tului major român, marea cruce a ordinului Leopold. Tratativele de pace itaio-turce Constantinople. 13 Septembrie. Din izvor autorizat se confirmă că Reșid pașa a fost însărcinat cu misiune pe lângă negociatorii italieni. Poarta ar fi prevestit încă de acum cite­va zile Italia că-i va trimite ca delegat un membru al cabinetului în Italia ar fi primit ou oare­cari rezerve. Constantinopol, 43 Sept.—Organul Acordului Liberal «Tanzimat» are un articol al fostului deputat Lutfi Fi­bri care, vorbind de condițiunile pa­cei cu Italia, zice: cu toată dorința noastră de a încheia pacea, nu o voim în condițiuni cari ar jigni amo­rul propriu național și ar aduce pe­ricole viitoare pentru interesele Tur­ciei. Nu e nici un motiv ca să sem­nam o pace rea. Italia nu ne poate învinge în Tripolitania și ea are ne­voe de pace m­ai mult decit ori­cînd, căci mari evenimente se pr­­ătesc în Meditarană. In­dia. III: «Viitorul» in tară.—Noua mișcare in armată. O petiție a enoriașilor parohiei Olteni —Dela consiliul tehnic superior —îmbunătățirea cre­șterei vitelor.—Congresul societăței Instituto­rilor și institutoarelor din Rominia —Capitala: Nenorocirea din fundătura Vinatori, etc., etc. MM» Informatiuni . In numărul de inline, vom publica un foarte interesant ar­ticol asupra situației politice. Semnalăm d-lui ministru al in­strucțiunei următoarele două cazuri, de cari bănuim că nu are cunoștință: D-l­a Gavriliu, a fost numit pro­fesor de științe la liceul din Pitești, la o catedră neexistentă, considerin­­du-se ca vacante ore legal ocupate de un titular. Profesorul titular, că­ruia i s'a fascomprectat catedra, va recurge Ui contencios,­ în cazul cînd pu­te­­a reveni asupra acestei numiri scandaloase. D-l Stănescu, profesor­ d­e chim­ie și productologie la acelaș liceu, egre­ni­ai­e și primar al orașului, ci ștartar și i s'a acordat încă 3 ore de matem­a­­teci, deși legea spune că orele im­­plin să se dea titularilor specialiști. Pri­marul însă a fost înzestrat cu 1$ ore pe când cei trei profesori de matem­a­­teci abia au ore suficiente Așteptăm să vedem ce măsuri va lua d-l ministru, pentru a reveni cu noul detalii­**» D-na Simon Jacques laherala, născută Alexandrina Vantacusîno, vă­duva fostului ministru de externe, a încetat din viață la J­euing.­­.*« Atragem atenția direcției C. F. R. că pachetele /caricaturi ni se trans­mit pline de noroi, cu învelișul rupt, cu conținutul murdărit și ruinat. Rugăm să se ia măsurile necesare Cu aceste barbare practice, dăunătoare intereselor publ­icului care plătește fa­stul de­ scump un oficiu prost făcut, să înceteze. Sperăm că nu vom fi ne­voiți să revenim. * « La acuzațiunile de necinste și incapacitate aduse de d. dr. Al. P. Ilie d-lui Director general al serv. sanitar, a răspuns prin «Epoca» un grup anonim de medici. Singurul in­dicat să răspundă însă era cel direct vizat, adică d. dr. N. Bardescu. In loc de asta, d-sa se ascunde în do­sul unor așa ziși medici cari n’au nici măcar curajul să-și dea numele pe față. Dacă în adevăr, d. dr. Bardescu se crede «calomniat» de d.dr. Al. P. Ilie, nu crede că ar fi de demnitatea d-sale să răspundă și să se apere s­au să dea pe «calomniator» în ju­decata Curței cu jurați ? De ce nu face acest lucru ? Cît privește ame­nințarea că se va sesiza «Asociația medicilor din țară», d. dr. Ilie a fă­cut acest lucru încă de acum 3 luni printr un articol publicat în «Gazeta Medicală» No. 10 din 15 Mai 1912. D-l dr. Al. P. Ilie a trimes «Epo­­cei» o scrisoare în acest sens, so­­mind-o prin portărei să-l publice, conform legei. «Aspecte din civilizația engleză» este titlul unei broșuri foarte inte­resante, scrisă de d. prof. I. Botez din Iași. Vom reveni în curînd cu o dara de seamă asupra acestui studiu. In ziarul italian H­uesto del Carlino ce apare în Bolonia, a apărut un interwiew cu d. Benedetto de Luca, profesor și cunoscut publicist în România cu privire la conflictul din Balcani, și în care distinsul filo­­român explică rolul României în a­­ceastă conflagrație. Vom­ da în traducere o parte din acest interesant interwiew. **. In Flacăra carei va apare 8im­­băta 15 Septembrie, se va publica rezultatul concursului între liceeni. Tot in acest număr, se publică o foarte puternică bucată de EMI­­NESCU­, care nu figurează in nici unul din volumele apărute pînă acum, întitulată Satan, un frag­ment din noua piesă a d-nului DITILIST ZA­MITRESCU, Poezia de­part­urei , precum și versuri și proză de d-nii Ciocinat Pavescu, Al.t­a­­zaban, Gr. Gregorian, Const. Banu, C. Sp.­ilasnaș, P Locusteanu, etc. No. III bani. Abonamentul 6 lei pe an: pentru învățători și pre­oții sătești 5 lei. Abonamentul plă­tit prin încasator costă 7 lei pe an V 1 > V-

Next