Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)
1913-01-05 / nr. 1762
Anul nou Un iest înălțător la Palat FELIISIVABILE CONSILIULUI DE MINIȘTRI — CUVÎNTAREA D-LUI MAIORESCU Cu prilejul Anului nou, MM. N. Regala și Regina au primit s flicitările consiliului de miniștri, în numela căruia d. prim-ministru T. Maiorescu a rostit următoarea cuvîntare: Sire., Ciuc-voiui a îngădui consiliului de miniștri să să aducă urările cele mai călduroase și cele mai sincere la începutul noului an. Cel ca s’a sfîrșit cu ziua de ori ne-a lăsat o grea moștenire. Dacă aăuntrul Țării, după sfatul stăr ruitor al Maiestății Tale, bunele relații dintre partide s’au putut restabili, în afară, în chiar vecinătatea noastră, criza isbucnită nu și-a aflat încă soluțiunea ci, și cu cea mai încordată atenție trebue să s vegheze Romînia la asigurarea legitimelor sale interese. în aceste împrejurări nu numai noi, sfetnicii mai de aproape ai Maiestății • Tale, ci — împreună cu noi — întreaga I Țară își pune nădejdea și încrederea în I Maiestatea Sa, în înalta Sa înțelepciune, I în experiența Sa îndelungată. ș Din adiocul inimei Vă zicem, Sire, i simplu și buna vorbă românească, la muții ani. Să-i trăiți cu sănătate, cu vechea putere de muncă, cu vchea tărie de cuget! Să-i trăiți împreună cu Maiestatea Sa ! Regina ! Să-i trăiți cu Augusta Familie, așa de fericit sporită cu noul născut Principe Mircea Sa «',alți ani' Severanul a mulțumit cu cuvinte adine simțite acestor călduroase urări și apoi, Maiestățile Lor au bine-voit a i convorbi cu fiecare ministru. Cu prilejul anului nou, MM. LL. Regele și E gina și Augusta Lor Familie, primind din toată țara cele mai călduroasa felicitări și urări, MS. Regele a imarcinat pe d. președinte al consiliului să arate viile Sale mulțumiri , înaltului cler, d-lor reprezentanți ai noțiunii, autorităților civile și militare, comerțului și diferitelor corporațuni, comunităților, precum și tuturor persoanelor particulare, cari prin aldrese și telegrame, ca și prin înscrieri la Palat, s’au grăbit să mărturisească simțir,literielor de respect, iubire și devotament pentru Tron și Dinastie. Maiestatea Sa urează tuturor un an sporite și binecuvîntat. D-l Teodor Cudalba, fost primpreședinte al tribunalului Ilfov,— deși la virată cînd nimănui nu miai poate să i se ceară a servi ca soldat,încălzit însă de un cald patriotism, a cerut înrolarea sa ca simplu soldat in armată, atunci cînd ea va fi chemată la războiu. Fapta d-lui Teodor Cudalbu e un exemplu de virtute cetățenească, de conștiință luminată și va servi tuturor ca o pildă demnă de imitat. Iată petițiunea d-lui Teodor Cudalbu adresată ministrului de războiu, prin care cere înrolarea sa: Subscrisul Teodor Cudalbu, fost prim președinte al tribunalului Ilfov azi administrator al Casei pădurilor, cu multă insistență vă rog a mă primi voluntar în armată in caz de războiu cu gradul de simplu soldat. Deși virsa mea e înaintată, uimind a împlini 50 de cm la 4 ianuarie 193 mă bizuesc însă a îndura cu energia tinereței greutățile războiului. Stăruesc a fi primit simplu soldat cu încredințare desăvîrșită că eu numai ca soldat în rîndurile luptătorilor voi putea duce întreg prinosul de recunoștință țarei mele, cînd ea apelează la sacrificiul de singe al copiilor săi. Malroga se lua act ca soldaților caporali și sergenți din comuna Chilieni (Tutova) cari pierzîndu-și viața în luptă, lasă pe urma lor copii cum și acelora cari pentru fapte vitejești in razboiul dobîndesc. Steaua Romîniei, dăruesc cite 2 și juni hectare pămînt de cultură din o treime din mica mea răzășie din Chilieni, locul meu natal. Fac acest dar pentru a întări și mai mult legătura de solidaritate cu ei. Rugămintea ce fac nu mă îndoesc că va fi primită și că mi se va îngădui, că în momentele grele să-mi îndeplinesc datoria către Țară și Tron. Merg cu neclintită nădejde în Dumnezeul părinților mei că voi putea să-mi fâud țara încununată disbîndă T. Catalbu. D l ministru de războiu a pus următoarea rezoluție pe petiția d-lui Cudalbu : „Se va aduce din parte-mi adînci mulțumiri d-lui T. Cudalbu pentru acest frumos și înălțător gest. „întregul său raport se va publica în revista militară pentru a fi adus la cunoștința intregei armate. D. CODALBU CERE ÎNROLAREA SA IN CAZ DE RAZBOIU. inUflTilHItrrj JLPARTICULfiR - compM u d. HMea-Mn Auxiliarul învață miniului secundar.—Ce spune d. Nadulescu-Motru. — Un proect de Iepe din inițiativă parlamentară. — Economia noului proect. Invățănîntul public, mai ales secund vor fi plătiți din fondul special de la dar, nu poate satisface toate cererile Casa Școalelor, caca cu jumătate din Șl în fiecare an în Septembrie se relea la profesorile de la școlile Statului, peră aceeași plîngere din partea pa- dar profesorii tineri cari ar ocupa anini lor, că nu găsesc loiuri pentru caceste posturi au avantajul că pe de opiii lor la școlile statului—și ministe- parte așteaptă, cu anii pînă ce le vine rul, ca sa scape cel puțin in parte de rîndul de pe tablou ca să sa plaseze stăruințele părinților își calcă singur 'ar pe de alta vor avea preferință la ‘legea și contra regulamentelor școlare, locurile vacante de la stat și li se vor cari prescriu citi elevi să fie în fie socoti ca am serviți la Stat și anii care clasă, ia dispozițiuni și dă ordine , servesc la școlile particulare asi ne sub fel de fel de forme, ca să se turate. .... primească elevi peste număr în clase. înscrierea elevilor, maziculele școa-Creațiuni noui de clase iar nu se mai ies, promovările în școala particulară pot face, căci numai în București de asimilată și liberarea certificatelor de vre-o 12 ani s'au creat 18 clase supe studii, se vor face după normele sporioare de liceu și 18 clase inferioare si filor Statului, bugetul invățâmintului secundar în ultimul deceniu aproape s'a întreit și nu Toate aceste avantagii se vor da mai poate suporta noui sportiv, numai pentru școli particulare cu Singur învățămintul particular mai programa Statului, cari sunt menite să poate da un ajutor in această direcți ia o parte din elevii ce se îmbulzesc ține și aceasta a făcut pe d. Spiru Hala Stat. Vor^ mai fi însă ^ și institute ret să se gindească la organizarea se cu programă specială și cu o anume noasă a acestui invățămînt și numai direcție. Aceste programe speciale vor evenimentele politice au făcut ca pro fi anume aprobate de Consiliul superedul d-sale în această privință să nu nor al educațiunei naționale, ca ar fi poată deveni lege; aceasta a îndemnat să se institue la minister, întrunind și pe d. C. Vlădulescu-Molra, profesor I competiția actualului Consiliu permauniversitar ț și deputat să facă zilele Ineut și a Consiliului general de intrecure o interpelare in Cameră și să Istrucție, pregătească acum un proiect de lege. Autorizația se va da la început pe pe care-l va depune în Cameră din termen limitat de 5 ani, iar, după ce inițiativă parlamentară. Intîlnind pe i se va dovedi că aceste cursuri cu prodf. C. Rădulescu Motru, d-sa mi-a co- gramă specială, corespunde unei nemunicat în linii generale principiile cesități sociale, li se va da și aprobanrpstni nnoiert de leacerea definitivă și atunci li se va putea Pentru ca părinții să capete între Na prilejul de a avea profesori ca școdste in școlile particulare, e da neaoile particulare asimilate, cu promo pârâtă nevoie să se asimileze școlilor I vări directe și certificate, a căror va Statului o parte din ele și anume cele f loare se va stabili de Consiliul supecari pot împlini condițiunile grele pe nord 1 educațiunii naționale, li se impun. Aceste institute vor avea profesori platți dintr un fond ce ar fi pentru elevii preparați în familie și să se formeze la Casa poalelor dintru cei din F institutele C0 nu ar« taxele școlare ce se plătesc in școli e £ ceH gau clase asimilate lilor sta. secundare și din sumele oe varsăi satului rămîn noimila da aiei adiă acest fond anua fiecare 9 ° oală asi 80 prezintă la examene înaintea comilată, din taxele adunate de la elevi. minunilor instituite pâargă școlile Directorii acelor institute își vor statutul înscrierile însă se vor face alege profesori din tablourile de carja minister de la începutul anului ,capacitate ca se găsesc la minister gi e»iar și în loc de un singur examen la sfârșitul anului, elevii se vor prezenta la școlile unde vor fi repartizați, de trei ori pe an pentru examinare și se vor promova întocmai ca elevii regulați, după normele stabilite in regulamentele școlare la stat. Numărul institutelor, mai ales în școli asimilate școlilor statului, va fi limitat și aprobări noi nu se vor acorda, deci, după necesități și în condițiuni bine fixate prin Regulamentul pentru aplcarea legii și numai cu aprobarea Consiliului superior al educațiunii naționale. Inchiderea iarăși a unui institut aprobat sau ridicarea prerogativă de a avea școală asimilată școlilor statului, nu se va pute face, decit numai cu aprobarea aceluiași Consiliu superior și în urma unei judecăți. ___________________Rep. *1% CW* GALOȘI și ȘOLONII DI« pstemsÜRG' Russian-American India Rubber Co. „TREUGOL.MIK * St Petersburg Sucursala, București, Str. Sărindar 22 (Numai pentru engros) Economice-Financiare Agricultură—Comen—Industrie Problema locuințelor AvAM o problema a locuințelor. Chiriie exorbitante îndeamnă pe cei mai mulți să-și construiască case proprii și cum n’am intrat încă in stadiul locuințelor cu cinci mi i n șense elogii, această soluțiune sine din domeniul imposibilului. Tot greul chestiunei stă mai ales în scumpetea materialului de construcție care, in anii din urmă, a atins proporții fabuloase. intr'o direcție s’a iercat o ef■tenire, prin înmulțirea fabricelor ele ■tré^KA. Dar emediul a fost ,parțial, 4 oarece comenzile au întrecut puterea, de producțiune a Creesl&r /** ortei. Mai *ste o direcție în care s’ar patent fu ■tiva p^jj^dfi^snirea d.C jji S Bk M JmaÉj ■ fiindcă tabla zincata sau galvanizată, care e importată din străinătate, plătește o vamă foarte urcata. Dacă această tablă ar fi importată în stare de semi-fabricat, și ar fi galvanizatâ în țară, s’ar realiza un îndoit folos , s’ar plăti pentru dinsa taxe vamale, mai puțin urcate, iar galvanizarea în țară ar da de lucru la o mulțime de brațe romînești. Supunem această propunere fabricator metalurgice, convinși că realizarea ei ar produce o ostenire simțitoare a materialului de construcție. Conductele de petrol. — lată cum vor faționa cele trei stațiuni de pompare prevăzute cu motoare Diesel. 1. La Ploiști 3 motoare «Dionele »la 75 HP efectivi, cu 195 tururi pe minut, legate direct cu o pompă care să debiteze pe minut 510 litri de petrol lanmant; trei motoare «Diesel» cu clte 2 cilindri de 140 HP fiecare, legate direct cu o pompă care să debiteze 1500 lti ulei mineral brut pe minut; un motor vertical «Diesel» cu un cilindru, de 75 HP, destinat pentru un diasmo; în fior accesoriile respe 2. Buzău și Hagieni 0 Mr masei» verticale și tire f tururi pe mic pompă care să debiteze 1500 litri ulei mineral brut pe minut; un motor Diesel» vertical cu un cilindru, d 75 HP, pentru stațiunea Buzău și un motor vertical de 50 HP tot monocilindric, destinați unui dinamo, în fina accesoriile respective. Adunarea generală a «Băncei Naționale», va avea loc la 17 Februarie. Adunarea generală se va ține în Incalui Băncei Nționale, str. Lipscani No. 7, la ora 2 după amiazi. Monopolul tutunurilor și Turcia — Un consorțiu financiar american caută să obție concesiunea monopolului tutunurilor turcești în aceleași cocidițiuni ca și grupul francez. Consorțiul oferă un împrumut de 4 milioane lire turcești. KKUnp« AntiftduTc- - - în ziua de 19 ianuarie 1913, orele 10 a. m., ce va vinde, prin licitațiune publică orală, în localul prefecturei județului Gorj, 4.603 arbori uscați în piciore, de esenți porcii, fag și diverși, formînd lotul N. 1 din pădurea Statului Murgești-Izvoarele, trupul Murgești- răspîndiți pe o suprafață de 160 ha. e lei 1.200, începe da la 5.095 tei Mișcarea artistică-literara La noi si in străinătate Din Intimitățile lui Guy de Haspassani Misterioasa prietenă a marelui romancier continuă publicarea memoriilor Mare vîlvă a produs în cercurile intelectuale atît din Franța cit și din lumea întreagă, memoriile pe care o necunoscută le-a publicat acum cîteva luni în revista «La Grande Revue». Era vorba de Guy da Maupassant, sau mai bine zis de dragostea acestuia pentru necunoscuta autoare a memoriilor. La început s'a crezut că este o farsă, și presa franceză, a insistat asupra autenticității acestor scrisori invitînd pe misterioasa iubită a romancierului să-și continue memoriile — lucru care s’a întîmplat de altfel zilele acestea. «La Grande Revue» dă publicității acum o nouă scrisoare pe care Maupassant i-a adresat-o iubitei sale de pe vremuri: Paria, în 8 Martie (1888). Amica mea. Mu ai știut, nu puteai ști, cu ce dragoste nemărginită te iubeam ieri, cînd ne-am despărțit. Mi-era inima exaltată, răvășită; și o dorință mă cuprindea în fiecare clipă, dorința de-a ingenunchia de-odată în fața ta, de a ingenunchia acolo, în pulbere, pe marginea trotuarului, ca să-ți sărut frumoasele mini, micile piciorușe, marginea rochiei tale, să le sărut plingind. Cu te iubeam. Și cu de fericit mă simțeam de a mă regăsi din nou singur cu tine, în noaptea proaspătă și clară, după acel ceas petrecut în sgomot, în căldură, în mijlocul unei mulțimi, înduminecate și în transpirațiune. Dar romanțele, adorata mea, t,nivele romanțe pe cari le-am ascultat? Pe mine m'au mișcat, totuși aceste sărmane cîntece de amor, ele m'au atins ca o tristeță. Zile mi-au pornit mintea, aceste romanțe, către toate micele burgheze și grizele cărora le exaltează in fiecare seară dând, acel dor vag de o iubire splendidă și imposibilă care semnolează în inima celor mai umile pariziene, acel dor care dispare mereu, care reîncepe mereu, care trece, care plutește în jurul lor, ca un suflu al inimei Polisului, al sufletului serbărilor lui inaccesibile săracilor, și care, surprinzindu-le citeodată cu un acces de friguri, în mansarda sau în atelierul lor, le face să plingă îndelung, cu desperare, cu hohote mari, așa cum îi plîngem pe morți. Și le plîngeam și eu pe aceste femei, pe aceste mizerabile femei, cu lunga lor existență goală în care veghiază mereu, mereu, gîndul acestei iubiri neîmplinite. Și, deodată, o frică m'a cuprins. M'am întrebat: „ Ce ași fi devenit eu dacă întîmplarea m'ar fi făcut să trăiesc singur, părăsit, fără nici un amor, fără nici o pasiune, să trăiesc astfel, pină la moartea mea, în noapte ?» Dar am simțit o bucurie subită, văzîndu-te cum pășeai alăturea de mine, un orgoliu intim, o mane mîndrif . Erai așa de frumoasă și mă iubeai. Mă iubeai pe mine! Am bâlbâit: «ta...!» pe cînd îți căutam buzele. Ți-aduci «minte ? Eram singuri, singuri în strada largă. . «! Cu te iubeam! îmi părea că tot a j morul din lume, că extazurile de amor, ale tuturor acelor femei, a căror soartă mă înduioșase așa de mult, se îngrămădiseră în inima mea, în biata mea inimă-așa de grea de fericire. Și o recunoștință fără de margini pentru tot ce-ți datoream din această fericire, o, mult iubita mea, mi-a umplut ochii de lacrămi. Cu te iubeam! cît te iubeam! Și cum ași fi voit să îngenunchez deodată în fața ta, să îngenunchez colo, în pulbere, pe marginea trotuarului, și să-ți sărut frumoasele mini, micile piciorușe, marginea rochiei tale, să le sărut plîngînd. Guy de Maupassant. uminica trecută, aniversarea mortelui Paul Verlaine, admiratorii mairelui poet s’au întrunit dimineața in Grădina Luxemburg, în fața monumentului, unde s’au pronunțat cîte-va discursuri și s’au recitat versuri da ale poetului. 1 Unui TEATRU ! TEATRU MODERN — Compania dramatică Marioara Voiculescu —Pentru prima oară Pușcărie de copil, piesă în 4 acte de A. de Larme, tradusă de d I. Manolescu. Compania dramatică de la Teatrul Modern a reprezentat aseară—probabil numai cu titlu de curiozitate,—lucrarea dramatică a lui A. de Larme, care pledează împotriva instituțiunei «oaselor de corecție»;—de altfel aceasta ar fi fost și titlul mai corect și în adevăr din traducerea romînească. Chestiunea aceasta a făcut obiectu unor lungi și interesante discuțiuni în Franța, unde problema poate interesa marele public. Pentru publicul nostru insă, problema e cu totul străină, această e și explicația pentru care, în bună parte, piesa a fost primită rece poate chiar prea rece. «Pușcărie de copii» e fotografia vieței «oaselor de corecție», fotografie brutală, care supără și enervează tocmai pri prea marea-i brutalitate. Se pare, însă, că piesa s'a jucat mai mult pentru travestiul d-rei Tina Barbu;—al doilea travestiu pe scena da la Modern după minunatul travestii »l doamnei Marioara Voiculescu di «copiiii.i D-ra Tina Barbu a pus în interpretarea lui «George Lamare» multă simple și mult din temperamentul d-sale O observație: d-ra Tina Barbu ar putea să renunțe la peruca roșcată, care cu un caracter de prea multă duritate figurei d-sale, destul de aspră și altfel, ceea ce e in desarmonia cu furea în fond blindă a lui George Lamare, D. I. Manolescu a fost foarte cpreot foarte in adevăr, în Charles Lamare ca și d. Simionescu în «directorul pușcăriei». In celelalte roluri secundare tot ansamblul de la Teatrul Modern, minus in distribuție d-na Marioara Voiculescu, de a că ei lipsă se resimte și spectacolul și c usa teatrului. Uitasem pe J. Condora și pe nedrept. E primul rol de seamă,— acel al «idiotului»,— in care acest tînar artist apare pe scena de la Modern,— o foarte reușită mască și un joc care dovedește la dsa multe calități. Di interpretare a făcut, insă, o omisiune de căpetenie , a neglijat să ne dea de la inceput empesia că idioțenia sa e o prefăcătorie. Al, Fr. Ba#fdB*i*S#Fl*ălH domnișoare „ înalt—de a înze— bo Mezatei Idn Ha“ al cărei »cop stra fetele sărie—este cunoscut nu numai în luma bucureșteană, ci și in toată țara, vada,— pentru sporirea fondului ei —,moare bal cu tombolă în seara ilei de 27 Ianuarie c., în sala Germană,sub patronajul d-nului D. P. Moruzzi,prefectul Poliției Capital-ț. Biletele-la-schiu: afr. Fousnist 28. Cînd voi reîncepe războiul SITUAȚIA ARMATEI TURCE E CU MULT SUPERIOARA CELEI DIN TRECUT. O comparație a armatelor ce stau față în față. ------- PLANUL NOULUI RĂZBOIU ------ După telegramele pe cari le am primit de la corespondentul nostru din Sofia, reînceperea ostilităților e lucru hotărît. Bulgarii fac ultimele pregătiri pentru începerea luptelor. In acelaș timp, Puterile fac încercări și demersuri energice pentru ca războiul să fie înlăturat. Rezultatul acestor acțiuni ale Puterilor e mai mult ca sigur că nu va fi satisfăcător. Dacă încercarea de mijlocire între Turcia și statele balcanice dă greș, războiul ar începu pe Luni sau Marți (1 Ianuarie st. v). Turcii au acuma armată, pe cînd la începutul războiului le lipsea. In cele două luni ce au trecut după înfrîngerea de la Luio-Burgas, s’a făcut mult pentru întărirea armatei La Ceatalgea este în frunte armată de linie și îndărătul ei rezerviști. Hrană și munițiii, cum și serviciul de transport s’a organizat, succesele de la 17, 18,19 Noembrie cînd artileria turcească a silit pe Bulgari să dea’ndărăt, a ridicat moralul soldaților turci cu acuma credință că vor birui. Holera a scăzut de tot și măsurile sanitare nu lasă nimic de dorit. Tifosul aproape nu mai este Oastea din Asia a adus cu sine tunuri din belșug, așa că pierderile de material sunt acuma înlocuite. l»a Ceatalțy.« La Ceatalgea sunt 150 000 de oameni cu 450 de tunuri de cimp, cu 50 de tunuri ușoare și cu 35 grele de asediu. La Ismid în Asia mică se află 50.000 de oameni, din rezervă cari pot f aduși lesne unde se va simți nevoie. La Galipoli au 45 000 de soldați. Bulgarii și-au împărțit puterile ca să ușureze hrana și au 140.000 de soldați împrăștiați de la Ciorlu pină la Dedegaci. Deci făcind față atît pozițiilor de la Ceatalgea cit și celor de la Galipoli. Bulgarii și-au complectat proviziile, au adus muniții etc. Dar o treime din armata lor de astăzi, n'a mai fost în foc, e din recruți, puțin deprinși cu slujba. Armata de azi nu mai este la Înălțimea celei de la Începutul războiului. Luptele mari se vor da la Adrianopol Bulgarii nu vor cerca să ia Ceatalgea, căci ar pierde peste măsură de mulți soldați. Au primit de afară 28 de tunuri mari, din cari o parte vor întrebuința-o la Adrianopol. Această cetate se vor sili s’o cucerească. Au nevoe de ea, căci dominează calea ferată spre Constantinopol și Galipoli, immobilizează oaste multă și împiedecă aprovizionarea armatei. Dar Siucii pașa are hrană și munițiuni și nu se va da ușor de bătut. Peninsula Galipoli Bulgarii vor ataca peninsula Galipoli, ana fiind că e opoziție, care amenință din coasta armată din fața liniei Ceatalgea, apoi fiind că luind-o, ar putea ataca pe la spate forturile rari închid Dardanele de pe țărmul european. Atunci flota grecească ar putea pătrunde la Constantinopol. Flota aceasta ar putea atunci ataca din coastă armata turcească de la Cetalgea. Și astfel ar putea ceda și această linie. Aliații ar impune in Constantinopol pacea. __________ Faust la Berărie!.. Ideea este a unui bogat admirator al lui Goethe din Lipska. Pentru a populariza opera marelui scriitor german, originalul bigătaș a hotărît să construiască o sală enormă de berărie pe pereții căr»ia să picteze diferitele scene din «Faust». Iată-i car pe Faust, Margareta și Mefisto, transportați de pe scena teatrului, pe pereții unei berării, ? Atentați?) la dota d-lui Take Ionescu Eri, la orele 2 ă. a., s’a râspîndit prin Capitală știrea că la Londra s’ar fi sâvîrșit un atentat la viața d-lui Take Ionescu. Vestea a produs în București o senzație de nedescris. Toată lumea alerga să controleze acest zvon grozav. Cercetindu-se, s’a aflat că vestea a fost pusă în circulație de către unii avocați tineri, la palatul justiției. Până Ia momentul cind punem ziarul sub presă n’a sosit nici o știre de la Londra, iar autoritățile noastre desmint categoric această știre, care n’ar fi decit o simplă invențiune.________ Serbarea Bobotezei — Duminică 6 ianuarie — Iată programa sărbărei zilei. La orele 11 și jum. dimineața se va săvirși sfințirea apelor, la pavilionul de pe cheiul Dîmboviței, de către I. P. S. Mitropolitul primat cu clerul mitropolitan, în prezența M. S. Regelui și A. S. R. Principele Ferdinand nconjurați de curțile regală și princiară. La această ceremonie va asista d-nn miniștrii, d-nn președinți ai corpurilor cari se vor afla în Capitală, înaltele Curți de casație și de conturi, Academia Romînă, consiliul administrativ permanent, consiliul superior de agricultură, corpul profesoral universitar, Curțile și tribunalele, comisiunea interimară a Capitalei, Camera de comerț, ofițerii generali și superiori cari au vor fi sub arme și funcționarii superiori ai statului. In momentul cînd I. P. S. S. Mitropolitul primat va pune sfînta cruce n apă, tunurile de pa Dealul Spirei vor da obișnuitele salve. IV După săvîrșirea rugăciunilor, urmează dafilarea trupelor în fața pavilonului ceremoniei. III Oliline information Consiliul de administrație al societăței cooperative «Mercur» întrunindu-se aseară sub preșidenția d-lui D. Hagi-Tudorachi, a votat suma de, o mie In pentru flota marina și cincii sute de lei pentru flota aeriană. P Lt 7 ianuarie va avea loc la Craiova inaugurarea bustul lui Ion Maiorescu, care se va face la Parcul Bibescu. ISolemntatea va avea loc la ora litt. m. și nu asista la ead. Titu Maiorescu, președintele consiliului, și mai mulți d-rn. miniștri. Amicii noștri cari doresc a lucra în chestiunea organizărei meseriilor și să facă parte din comitetul provizor pentru scoaterea unui ziar muncitoresc săptominal, sunt rugați să-și adreseze aderările, d-lui N. N. Stoika secretarul comitetului, str. Primăverei 4/ București. I. P. S. S. Mitropolitul Primat nu se află la dispus cum s'a anunțat din eroare. 1. P. S. Sa a oficiat serviciul divin în ziua de Anul nou și s'a întreținut tot timpul cu persoanele cari au luat parte la recepția de la Mitropolie care a avut loc în aceiași zi. Comitetul „Sindicatului ziariștilor“ a hotărît ca anul acesta marele bal mascat al Presei să aibă loc, in sala Teatrului Național, Limbaia 9 Februarie. 1 încredințați »untem că această știre va produce voi« bucurie printre amatorii de petreceri alese. » După ultimul recensămînt, populația întreagă a Iașului are 75.875 de suflete. Populația evreiască atinge cifra de 30000 suflete. , Deci, creștinii au numai un plus de 5.875 sunete. Din 75.875 suflete din Iași, numărul femeilor e de 35.598. Ministerul instrucțiunei a declarat vacantă catedra de drept internațional privat de la facultatea juridică din Uși. ,*» Duminică 6 Ianuarie a. c., are loc la Paris întrunirea comitetului de direcție al Asociației internațonale de presă. Discuția va urma asupra pregătirei viitorului congres al Presei, asupra epocei cind se va ține și a orașului unde va avea loc. Deasemenea se vor discuta și alte chestiuni cari privesc Presa. D. I. Procopiu președintele «Sindicatului ziariștilor» din țară, va pleca azi, cu Expresul-Orient, la Paris, spre a lua parte la această întrunire. La București sunt vacante în invățămintul secundar 4 baoțlor următoarele ore : 7 de științe naturale, 2 de igienă, 4 de geografie. In invățămintul comercial al băeților din orașul Ploești sunt tacante 14 ore de contablitate. **» In invățămitlui profesional al fetelor din orașul Huși sunt vacante 17 ore de limba franceză. Azi Vineri 4 Ianuarie va avea loc în sala Teatrului «Moldavia» din Buzău o șezătoare artistică și literară dată pentru sporirea fondului flotei naționale. La această șezătoare vor face recitări din operle lor d-nii P. Locusteanu, V. Eftimiu, Galaction, etc. Ministerul de războiu al Austro-Ungariei, a hotărît ca și la regimentele de infanterie de acum înainte la fiecare regiment de cavalerie, să fie prevăzut câte un ofițer dest-mijor dintre acei cari au absolvit școala specială de tragere. Ei vor fi însărcinați cu tirul, îngrijirea munițiilor și armăturei. Până acum au fost numiți în acesta funcțiuni opt ofițeri de stat-major. CEREȚI PRETUTINDENI BEREA BRAGADIRU iWtili comaniela si polaihsa drot la Fabrică: Telefonu1,, I / CALEA JelDOVEI, 153