Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)

1913-01-05 / nr. 1762

Anul nou Un iest înălțător la Palat FELIISIVABILE CONSILIULUI DE MINIȘTRI — CUVÎNTAREA D-LUI MAIORESCU Cu prilejul Anului nou, MM. N­. Regala și Regina au primit s flicitările consiliului de miniștri, în num­ela că­ruia d. prim-ministru T. Maiorescu a rostit următoarea cuvîntare: Sire., Ciuc-voiui a îngădui consiliului de mi­niștri să să aducă urările cele mai căl­duroase și cele mai sincere la începutul­­ noului an. Cel ca s’a sfîrșit cu ziua de ori ne-a­­ lăsat o grea moștenire. Dacă aăuntrul Țării, după sfatul stă­­r ruitor al Maiestății Tale, bunele relații dintre partide s’au putut restabili, în­­ afară, în chiar vecinătatea noastră, criza isbucnită nu și-a aflat încă soluțiunea ci,­­ și cu cea mai încordată atenție trebue să s vegheze Romînia la asigurarea legitime­­­­lor sale interese.­­ în aceste împrejurări nu numai noi, sfetnicii mai de aproape ai Maiestății • Tale, ci — împreună cu noi — întreaga I Țară își pune nădejdea și încrederea în I Maiestatea­­ Sa, în înalta Sa înțelepciune, I în experiența Sa îndelungată. ș Din adiocul inimei Vă zicem, Sire, i simplu și buna vorbă românească, la muți­i ani. Să-i trăiți cu sănătate, cu vechea pu­­­­tere de muncă, cu v­chea tărie de cuget! Să-i trăiți împreună cu Maiestatea Sa ! Regina ! Să-i trăiți cu Augusta Familie, așa de fericit sporită cu noul născut Principe Mircea­­ Sa «',alți ani' Sev­eranul a mulțumit cu cuvinte adine simțite acestor călduroase urări și apoi, Maiestățile Lor au bine-voit a i convorbi cu fie­care ministru. Cu prilejul anului nou, MM. LL.­­ Regele și E gina și Augusta Lor Fa­­­­milie, primind din toată țara cele mai călduroasa felicitări și urări, M­S. Re­gele a im­ar­cinat­­ pe d. președinte al­­ consiliului să arate viile Sale mulțu­miri , înaltului cler, d-lor reprezentanți­­ ai noțiunii, autorităților civile și mili­­tare, comerțului și diferitelor corpora­­țuni, comunităților, precum și tuturor­­ persoanelor particulare, cari prin a­­l­drese și telegrame, ca și prin înscrieri­­ la Palat, s’au grăbit să mărturisească­­ simțir,literie­lor de respect, iubire și devotament pentru Tron și Dinastie. Maiestatea Sa urează tuturor un an­­ sporite și binecuvîntat. D-l Teodor Cudalba, fost prim­­președinte al tribunalului Ilfov,— deși la virată cînd nimănui nu miai poate să i se ceară a servi ca sol­dat,­încălzit însă de un cald pa­triotism, a cerut înrolarea sa ca simplu soldat in armată, atunci cînd ea va fi chemată la războiu. Fapta d-lui Teodor Cudalbu e un exemplu de virtute cetățenească, de conștiință luminată și va servi tu­turor ca o pildă demnă de imitat. Iată petițiunea d-lui Teodor Cu­dalbu adresată ministrului de răz­­boiu, prin care cere înrolarea sa: Subscrisul Teodor Cudalbu, fost prim președinte al tribunalului Ilfov azi ad­ministrator al Casei pădurilor, cu multă insistență vă rog a mă primi voluntar în armată in caz de războiu cu gradul de simplu soldat. Deși virs­­a mea e înaintată, uimind a împlini 50 de cm la 4 ianuarie 19­3 mă bizuesc însă a îndura cu energia tinereței greutățile războiului. Stăruesc a fi primit simplu soldat cu încredințare desăvîrșită că eu nu­mai ca soldat în rîndurile luptătorilor voi putea­­ duce întreg prinosul de re­cunoștință țarei mele, cînd ea apelează la sacrificiul­ de singe al copiilor săi. M­alrog­a se lua act ca soldaților ca­porali și sergenți din comuna Chilieni (Tutova) cari pierzîndu-și viața în luptă, lasă pe urma lor copii cum și acelora cari pentru fapte vitejești in razboiul dobîndesc. Steaua Rom­îniei, dăruesc cite 2 și juni hectare pămînt de cul­tură din o treime din mica mea răză­­șie din Chilieni, locul meu natal. Fac acest dar pentru a întări și mai mult legătura de solidaritate cu ei. Rugămintea ce fac nu mă îndoesc că va fi primită și că mi se va îngădui, că în momentele grele să-mi îndepli­nesc datoria către­ Țară și Tron. Merg cu neclintită nădejde în Dum­nezeul părinților mei că voi putea să-mi fâ­u­d țara încununată d­isbîndă T. Catalbu. D l ministru de războiu a pus ur­mătoarea rezoluție pe petiția d-lui Cu­dalbu : „Se va aduce din parte-mi adînci mulțumiri d-lui T. Cudalbu pentru a­­cest frumos și înălțător gest. „întregul său raport se va publica în revista militară pentru a fi adus la cunoștința intregei armate. D. CODALBU CERE ÎNROLA­REA SA IN CAZ DE RAZBOIU. inUflTilHItrrj JLPARTICULfiR - compM u d. HMea-Mn Auxiliarul învață mini­ului secundar.—Ce spune d. N­adulescu-Motru. — Un proect de Iepe din inițiativă parlamentară. — Economia noului proect. Invățănîntul public, mai ales secund vor fi plătiți din fondul special de la dar, nu poate satisface toate cererile Casa Școalelor, caca cu jumătate din Șl în fiecare an în Septembrie se re­­lea la profesorile de la școlile Statului, peră aceeași plîngere din partea pa- dar profesorii tineri cari ar ocupa a­­nini lor, că nu găsesc loiuri pentru ca­­ceste posturi au avantajul că pe de o­piii lor la școlile statului—și ministe- parte așteaptă, cu anii pînă ce le vine rul, ca sa scape cel puțin in parte de rîndul de pe tablou ca să sa plaseze stăruințele părinților își calcă singur 'ar pe de alta vor avea preferință la ‘legea și contra regulamentelor școlare, locurile vacante de la stat și li se vor cari prescriu citi elevi să fie în fie­ socoti ca am serviți la Stat și anii care clasă, ia dispozițiuni și dă ordi­­ne , servesc la școlile particulare asi ne sub fel de fel de f­orme, ca să se turate. .... primească elevi peste număr în clase. înscrierea elevilor, maziculele școa-Creațiuni noui de clase iar nu se mai ies, promovările în școala particulară pot face, căci numai în București de asimilată și liberarea certificatelor de vre-o 12 ani s'au creat 18 clase supe­ studii, se vor face după normele spo­­rioare de liceu și 18 clase inferioare si filor Statului, bugetul invățâmintului secundar în ul­­­timul deceniu aproape s'a întreit și nu Toate aceste avantagii se vor da mai poate suporta noui sportiv, numai pentru școli particulare cu Singur învățămintul particular mai programa Statului, cari sunt menite să poate da un ajutor in această direcți­ ia o parte din elevii ce se îmbulzesc ține și aceasta a făcut pe d. Spiru Ha­­la Stat. Vor^ mai fi însă ^ și institute ret să­ se gindească la organizarea se­ cu programă specială și cu o anume noasă a acestui invățămînt și numai direcție. Aceste programe speciale vor evenimentele politice au făcut ca pro­ fi anume aprobate de Consiliul supe­­redul d-sale în această privință să nu nor al educațiunei naționale, ca ar fi poată deveni lege; aceasta a îndemnat­­ să se institue la minister, întrunind și pe d. C. Vlădulescu-Molra, profesor I competiția actualului Consiliu perm­a­­universitar ț și deputat să facă zilele I­neut și a Consiliului general de in­­trecure o interpelare in Cameră și să I­strucție, pregătească acum un proiect de lege.­­ Autorizația se va da la început pe pe care-l va depune în Cameră din termen limitat de 5 ani, iar, după ce inițiativă parlamentară. Intîlnind pe i se va dovedi că aceste cursuri cu pro­df. C. Rădulescu Motru, d-sa mi-a co- gramă specială, corespunde unei ne­­municat în linii generale principiile­­ cesități sociale, li se va da și aproba­­nrpstni nnoiert de leac­erea definitivă și atunci li se va putea Pentru ca părinții să capete între­ Na prilejul de a avea profesori ca șco­­dste in școlile particulare, e da nea­o­ile particulare asimilate, cu promo­­ pârâtă nevoie să se asimileze școlilor I vări directe și certificate, a căror va­ Statului o parte din ele și anume cele f loare se va stabili de Consiliul supe­­cari pot împlini condițiunile grele pe­­ nor­d 1 educațiunii naționale, li se impun. Aceste institute vor avea profesori plat­ți dintr un fond ce ar fi­­ pentru elevii preparați în familie și să se formeze la Casa poalelor di­n­tru cei din F ins­titut­ele C0 nu ar« taxele școlare ce se plătesc in școli e £ ceH gau clase asimilate lilor sta. secundare și din sumele oe varsăi sa­tului rămîn noim­ila da a­i­­ei adi­ă acest fond anua fie­care 9 ° oală asi­ 80 prezintă la examene înaint­ea co­­milată, din taxele adunate de la elevi. minunilor instituite pâ­argă școlile Directorii ace­lor institute își vor­ statutul înscrierile însă se vor face alege profesori din tablourile de ca­rja minister de la începutul anului ,ca­­pacitate ca se găsesc la minister gi e»­­­iar și în loc de un singur examen la sfârșitul anului, elevii se vor prezenta la școlile unde vor fi repartizați, de trei ori pe an pentru examinare și se vor promova întocmai ca elevii regu­lați, după normele stabilite in regu­lamentele școlare la stat. Numărul institutelor, mai ales în școli asimilate școlilor statului, va fi limitat și aprobări noi nu se vor a­­corda, deci, după necesități și în con­­dițiuni bine fixate prin Regulamentul pentru ap­lcarea legii și numai cu a­­probarea Consiliului superior al edu­­cațiunii naționale. Inchiderea iarăși a unui institut a­­probat sau ridicarea prerogativă de a avea școală asimilată școlilor statului, nu se va pute face, de­cit numai cu aprobarea aceluiași Consiliu superior și în urma unei judecăți. ___________________Rep. *1% CW* GALOȘI și ȘOLONI­I DI« pstemsÜRG' Russian-American India Rubber Co. „TREUGOL.MIK * St Petersburg Sucursala, București, Str. Sărindar 22 (Numai pentru engros) Economice-Financiare Agricultură—Comen—Industrie Problema locuințelor AvAM o problema a locuințelor. Chirii­e exorbitante îndeamnă pe cei ma­i mulți să-și construiască case proprii și cum n’am intrat încă­­ in stadiul locuințelor cu cinci mi i­ n șense elogii, această soluțiune sin­e din domeniul imposibilului. Tot greul chestiunei stă mai a­­les în scumpetea materialului de construcție care, in anii din urmă, a atins proporții fabuloase. intr'o direcție s’a i­ercat o ef­­■­tenire, prin înmulțirea fabricelor ele ■t­ré^K­A. Dar emediul a fost ,parțial, 4 oare­ce comenzile au întrecut puterea, de producțiune a Creesl&r /** or­tei. Mai *ste o direcție în care s’ar patent fu ■ti­va p^jj^dfi^snirea d.C jji S Bk M Jm­aÉj ■ fiind­că tabla zincata sau galva­­nizată, care e importată din străi­nătate, plătește o vamă foarte ur­cata. Dacă această tablă ar fi impor­tată în stare de semi-fabricat, și ar fi galvanizatâ în țară, s’ar rea­liza un îndoit folos , s’ar plăti pen­tru dinsa taxe vamale, mai puțin urcate, iar galvanizarea în țară ar da de lu­cru la o mulțime de brațe romînești. Supunem această propunere fa­bricator metalurgice, convinși că realizarea ei ar produce o oste­­nire simțitoare a materialului de construcție. Conductele de petrol. — lată cum vor f­a­ționa cele trei stațiuni de pompare prevăzute cu motoare Diesel. 1. La Ploiști 3 motoare «Dionele »la 75 HP efectivi, cu 195 tururi pe mi­nut, legate direct cu o pompă care să debiteze pe minut 510 litri de petrol lanmant; trei motoare «Diesel» cu clte 2 cilindri de 140 HP fie­care, legate direct cu o pompă care să debiteze 1500 l­ti ulei mineral brut pe min­ut; un motor vertical «Diesel» cu un ci­lindru, de 75 HP, destinat pentru un diasmo; în fior accesoriile respe 2. Buzău și Hagieni 0 Mr­ m­a­sei» verticale și tire f tururi pe mic pompă care să debiteze 1500 litri ulei mineral brut pe minut; un motor Die­sel» vertical cu un cilindru, d 75 HP, pentru stațiunea Buzău și un motor vertical de 50 HP tot monocilindric, destinați unui dinamo, în fina acceso­riile respective. Adunarea generală a «Băncei Na­ționale», va avea loc la 17 Februarie. Adunarea generală se va ține în Incalui Băncei N­ționale, str. Lipscani No. 7, la ora 2 după amiazi. Monopolul tutunurilor și Turcia — Un consorțiu financiar american caută să obție concesiunea monopo­lului tutunurilor turcești în aceleași cocidițiuni ca și grupul francez. Con­sorțiul oferă un împrumut de 4 mi­lioane lire turcești. K­K­Unp« An­tiftduTc- - - în ziua de 19 ianuarie 1913, orele 10 a. m., ce va vinde, prin licitațiune publică o­rală, în localul prefecturei județului Gorj, 4.603 arbori uscați în picio­re, de esenți porcii, fag și diverși, for­­mînd lotul N­. 1 din pădurea Statu­lui Murge­ști-Izvoarele, trupul Mur­gești- răspîndiți pe o suprafață de 160 ha. e lei 1.200, începe da la 5.095 tei Mișcarea artistică-literara La noi si in străinătate Din Intimitățile lui Guy de Haspassani Misterioasa prietenă a ma­relui romancier continuă publicarea memoriilor Mare vîlvă a produs în cercurile intelectuale atît din Franța cit și din lumea întreagă, memoriile pe care o necunoscută le-a publicat acum cîte­­va luni în revista «La Grande Revue». Era vorba de Guy da Maupassant, sau mai bine zis de dragostea acestuia pentru necunoscuta autoare a memo­riilor. La început s'a crezut că este o farsă, și presa franceză, a insistat asupra autenticității acestor scrisori invitînd pe misterioasa iubită a romancierului să-și continue memoriile — lucru care s’a întîmplat de alt­fel zilele acestea. «La Grande Revue» dă publicității acum o nouă scrisoare pe care Mau­passant i-a adresat-o iubitei sale de pe vremuri: Paria, în 8 Martie (1888). Amica mea. Mu ai știut, nu puteai ști, cu ce dra­goste nemărginită te iubeam ieri, cînd ne-am despărțit. Mi-era inima exaltată, răvășită; și o dorință mă cuprindea în fiecare clipă, dorința de-a ingenun­­chia de-odată în fața ta, de a inge­­nunchia acolo, în pulbere, pe marginea trotuarului, ca să-ți sărut frumoasele mini, micile piciorușe, marginea ro­chiei tale, să le sărut plingind. Cu­ te iubeam­. Și cu­ de fericit mă simțeam de a mă regăsi din nou singur cu tine, în noaptea proaspătă și clară, după acel ceas petrecut în sgomot, în căldură, în mijlocul unei mulțimi, în­­duminecate și în transpirațiune. Dar romanțele, adorata mea, t,nivele romanțe pe cari le-am ascultat? Pe mine m'au mișcat, totuși aceste sărmane cîntece de amor, ele m'au atins ca o tristeță. Zile mi-au pornit mintea, ace­ste romanțe, către toate micele burgheze și grizele cărora le exaltează in fiecare seară dând, acel dor vag de o iubire splendidă și imposibilă care semnolează în inima celor mai umile pariziene, a­­cel dor care dispare mereu, care reîn­cepe mereu, care trece, care plutește în jurul lor, ca un suflu al inimei Poli­sului, al sufletului serbărilor lui inac­cesibile săracilor, și care, surprinzin­­du-le cite­odată cu un acces de friguri, în mansarda sau în atelierul lor, le face să plingă îndelung, cu desperare, cu hohote mari, așa cum îi plîngem pe morți. Și le plîngeam și eu pe aceste femei, pe aceste mizerabile femei, cu lunga lor existență goală în care veghiază mereu, mereu, gîndul acestei iubiri neîmpli­nite. Și, de­odată, o frică m'a cuprins. M'am întrebat: „ Ce ași fi devenit eu dacă întîmplarea m'ar fi făcut să tră­iesc singur, părăsit, fără nici un amor, fără nici o pasiune, să trăiesc ast­fel, pină la moartea mea, în noapte ?» Dar am simțit o bucurie subită, vă­­zîndu-te cum pășeai alăturea de mine, un orgoliu intim, o mane mîndrif . Erai așa de frumoasă și mă iubeai. Mă iu­beai pe mine! Am bâlbâit: «ta...!» pe cînd îți căutam buzele. Ți-aduci «­­minte ? Eram singuri, singuri în strada­­ largă. . «! Cu­ te iubeam! îmi părea că tot a­ j morul din lume, că extazurile de amor, ale tuturor acelor femei, a căror soartă mă înduioșase așa de mult, se îngră­mădiseră în inima mea, în biata mea inimă-așa de grea de fericire. Și o recunoștință fără de margini pentru tot ce-ți datoream din această fericire, o, mult iubita mea, mi-a umplut ochii de lacrămi. Cu­ te iubeam! cît te iubeam! Și cum ași fi voit să îngenunchez de­odată în fața ta, să îngenunchez colo, în pul­bere, pe marginea trotuarului, și să-ți sărut frumoasele mini, micile piciorușe, marginea rochiei tale, să le sărut plîn­­gînd. Guy de Maupassant.­ uminica trecută, aniversarea morte­­lui Paul Verlaine, admiratorii mai­relui poet s’au întrunit dimineața in Grădina Luxemburg, în fața monumentului, unde s’au pronunțat cîte-va discursuri și s’au recitat ver­suri da ale poetului. 1 Unui TEATRU ! TEATRU MODERN — Compania dramatică Marioara Voiculescu —Pentru prima oară Pușcă­rie de copil, piesă în 4 acte de A. de Larme, tradusă de d I. Manolescu. Compania dramatică de la Teatrul Modern a reprezentat aseară—proba­bil numai cu titlu de curiozitate,—lu­crarea dramatică a lui A. de Larme, care pledează împotriva instituțiunei «oaselor de corecție»;—de altfel acea­sta ar fi fost și titlul mai corect și în adevăr din traducerea romînească. Chestiunea aceasta a făcut obiectu unor lungi și interesante discuțiuni în Franța, unde problema poate interesa marele public. Pentru publicul nostru insă, problema e cu totul străină, a­­ceastă e și explicația pentru care, în bună parte, piesa a fost primită rece poate chiar prea rece. «Pușcărie de copii» e fotografia vie­­ței «oaselor de corecție», fotografie brutală, care supără și enervează toc­mai pri prea marea-i brutalitate. Se pare, însă, că piesa s'a jucat mai mult pentru travestiul d-rei Tina Barbu;—al doilea travestiu pe scena da la Modern după minunatul travestii »l doamnei Marioara Voiculescu di «copiiii.i D-ra Tina Barbu a pus în interpre­tarea lui «George Lamare» multă sim­ple și mult din temperamentul d-sale O observație: d-ra Tina Barbu ar pu­tea să renunțe la peruca roșcată, care cu un caracter de prea multă duritate figurei d-sale, destul de aspră și alt­fel, ceea­ ce e in desarmonia cu fu­rea în fond blindă a lui George Lamare, D. I. Manolescu a fost foarte cpreot foarte in adevăr, în Charles Lamare ca și d. Simionescu­ în «directorul puș­căriei». In celelalte roluri secundare tot an­samblul de la Teatrul Modern, minus in distribuție d-na Marioara Voicu­lescu, de a că­ ei lipsă se resimte și spectacolul și c usa teatrului. Uitasem pe J. Condora și pe ne­drept. E prim­ul rol de seamă,— acel al «idiotului»,— in care acest tînar artist apare pe scena de la M­odern,— o foarte reușită mască și un joc care dovedește la dsa multe calități. Di interpretare a făcut, insă, o omisiune de căpetenie , a neglijat să ne dea de la inceput empesia că idioțenia sa e o prefăcătorie. Al, Fr. Ba#fd­B*i*S#Fl*ălH domnișoare „ înalt—de a înze­— bo Mezatei Id­n Ha“ al cărei »cop stra fetele săr­ie—este cunoscut nu numai în luma bucureșteană, ci și in toată țara, vada,— pentru sporirea fondului ei —,m­­oare bal cu tom­bolă în seara ilei de 27 Ianuarie c., în sala Germană,sub patronajul d-nului D. P. Moruzzi,prefectul Poliției Capi­­tal-ț. Biletele-la-schiu: afr. Fousnist 28. Cînd voi reîncepe războiul SITUAȚIA ARMATEI TURCE E CU MULT SUPE­RIOARA CELEI DIN TRECUT. O comparație a armatelor ce stau față în față. ------- PLANUL NOULUI RĂZBOIU ------­ După telegramele pe cari le am primit de la corespondentul nostru din Sofia, reînceperea os­tilităților e lucru hotărît. Bul­­garii fac ultimele pregătiri pen­tru începerea luptelor. In acelaș timp, Puterile fac încercări și demersuri energice pentru ca războiul să fie înlă­turat. Rezultatul acestor acțiuni ale Puterilor e mai mult ca si­gur că nu va fi satisfăcător. Dacă încercarea de mijlocire între Turcia și statele balcanice dă greș, războiul ar începu pe Luni sau Marți (1 Ianuarie st. v). Turcii au acuma armată, pe cînd la începutul războiului le lipsea. In cele două luni ce au trecut după înfrîngerea de la Lui­o-Burgas, s’a făcut mult pentru întări­rea armatei La Ceatalgea este în frunte armată de linie și îndărătul ei rezerviști. Hrană și munițiii, cum și serviciul de transport s’a orga­nizat, succesele de la 17, 18,19 No­­embrie cînd artileria turcească a silit pe Bulgari să dea’ndărăt, a ri­dicat moralul soldaților turci cu acuma credință că vor birui. Ho­lera a scăzut de tot și măsurile sa­nitare nu lasă nimic de dorit. Tifo­sul aproape nu mai este Oastea din Asia a adus cu sine tunuri din belșug, așa că pierderile de mate­rial sunt acuma înlocuite. l»a Ceatalțy.« La Ceatalgea sunt 150 000 de oa­meni cu 450 de tunuri de cimp, cu 50 de tunuri ușoare și cu 35 grele de asediu. La Ism­id în Asia mică se află 50.000 de oameni, din rezervă cari pot f aduși lesne unde se va simți nevoie. La Galipoli au 45 000 de soldați. Bulgarii și-au împărțit puterile ca să ușureze hrana și au 140.000 de sol­dați împrăștiați de la Ciorlu pină la Dedegaci. Deci făcind față atît poziții­lor de la Ceatalgea cit și celor de la Galipoli. Bulgarii și-au complectat proviziile, au adus muniții etc. Dar o treime din armata lor de astăzi, n'a mai fost în foc, e din recruți, puțin deprinși cu slujba. Armata de azi nu mai este la Înălțimea celei de la Începutul războiu­lui. Luptele mari se vor da la Adrianopol Bulgarii nu vor cerca să ia Ceatalgea, căci ar pierde peste măsură de mulți soldați. Au primit de afară 28 de tunuri mari, din cari o parte vor în­trebuința-o la Adrianopol. A­­ceastă cetate se vor sili s’o cu­­cer­ească. Au nevoe de ea, căci dominează calea ferată spre Con­stantinopol și Galipoli, immobi­­lizează oaste multă și împie­decă aprovizionarea armatei. Dar Siucii pașa are hrană și munițiuni și nu se va da ușor d­e bătut. Peninsula Galipoli Bulgarii vor ataca peninsula Galipoli, ana fiind că e opoziție, care amenință din coasta armată din fața liniei Ceatalgea, apoi fiind că luind-o, ar putea ataca pe la spate forturile rari închid Dardanele de pe țărmul european. Atunci flota grecească ar putea pătrunde la Constantinopol. Flota aceasta ar putea atunci ataca din coastă armata turcească de la Ce­­talgea. Și ast­fel ar putea ceda și această linie. Aliații ar impune in Constanti­nopol pacea. __________ F­aust la Berărie!.. Ideea este a unui bogat admirator al lui Goethe din Lipska. Pentru a populariza opera marelui scriitor german, originalul bigătaș a hotărît să construiască o sală enormă de berărie pe pereții că­­­r»ia să picteze diferitele scene din «Faust». Iată-i car pe Faust, Marga­reta și Mefisto, transportați de pe scena teatrului, pe pereții unei be­­­rării, ? Atentați?) la d­ota d-lui Take Ionescu Eri, la orele 2 ă. a., s’a râspîn­­dit prin Capitală știrea că la Lon­dra s’ar fi sâvîrșit un atentat la viața d-lui Take Ionescu. Vestea a produs în București o senzație de nedescris. Toată lumea alerga să controleze acest zvon grozav. Cercetindu-se, s’a a­flat că­ vestea a fost pusă în circulație de către unii avocați tineri, la palatul jus­tiției. Până Ia momentul cind punem ziarul sub presă n’a sosit nici o știre de la Londra, iar autorită­­țile noastre desmint categoric a­­ceastă știre, care n’ar fi decit o simplă invențiune.________ Serbarea Bobotezei — Duminică 6 ianuarie — Iată programa sărbărei zilei. La orele 11 și jum. dimineața se va săvirși sfințirea apelor, la pavilionul de pe cheiul Dîmboviței, de către I. P. S. Mitropolitul primat cu clerul mitropolitan, în prezența M. S. Rege­lui și A. S. R. Principele Ferdinand nconjurați de curțile regală și prin­ciară.­­­ La această ceremonie va asista d-nn­ miniștrii, d-nn președinți ai corpurilor cari se vor afla în Capitală, înaltele Curți de casație și de conturi, Aca­demia Romînă, consiliul administrativ permanent, consiliul superior de agri­cultură, corpul profesoral universitar, Curțile și tribunalele, comisiunea in­terimară a Capitalei, Camera de co­merț, ofițerii generali și superiori cari au vor fi sub arme și funcționarii su­periori ai statului. In momentul cînd I. P. S. S. Mitro­politul primat va pune sfînta cruce n apă, tunurile de pa Dealul Spirei vor da obișnuitele salve. IV După săvîrșirea rugăciunilor, ur­­­­mează dafilarea trupelor în fața pavi­­lo­nului ceremoniei. III Oliline information Consiliul de administrație al societăței cooperative «Mercur» întru­­­nindu-se aseară sub preșidenția d-lui D. Hagi-Tudorachi, a votat suma de, o mie In pentru flota marina și cincii sute de lei pentru flota aeriană. P Lt 7 ianuarie va avea loc la Craiova inaugurarea bustul lui Ion Maiorescu, care se va face la Parcul Bibescu. I­Solemntatea va avea loc la ora li­tt. m. și nu asista la ea­d. Titu Maio­­­rescu, președintele consiliului, și mai­ mulți d-rn. miniștri.­­ Amicii noștri cari doresc a lu­cra în chestiunea organizărei meserii­­­lor și să facă parte din comitetul provi­­zor pentru scoaterea unui ziar munci­toresc săptominal, sunt rugați să-și a­­dreseze aderările, d-lui N. N. Stoika secretarul comitetului, str. Primăverei 4/ București. I. P. S. S. Mitropolitul Primat nu se află la dispus cum s'a anunțat din eroare. 1. P. S. Sa a oficiat ser­viciul divin în ziua de Anul nou și s'a întreținut tot timpul cu persoanele­ cari au luat parte la recepția de la­ Mitropolie care a avut loc în aceiași zi. Comitetul „Sindicatului ziariști­lor“ a hotărît ca anul acesta marele bal mascat al Presei să­ aibă loc, in sala Teatrului Național, Limbaia 9 Februarie. 1 încredințați »untem că această știre va produce v­oi« bucurie printre ama­torii de petreceri alese. » După ultimul recensămînt, po­­pulația întreagă a Iașului ar­e 75.875 de suflete.­­ Populația evreiască atinge cifra de 30000 suflete. , Deci, creștinii au numai un plus de 5.875 sunete. Din 75.875 suflete din Iași, numă­rul femeilor e de 35.598. Ministerul instrucțiunei a de­clarat vacantă catedra de drept in­ternațional privat de la facultatea ju­­ridică din Uși. ,*» Duminică 6 Ianuarie a. c., are loc la Paris întrunirea comitetului de direcție al Asociației internaț­onale de presă. Discuția va urma asupra pregătirei viitorului congres al Presei, asupra e­­pocei cind se va ține și a orașului unde va avea loc. Deasemenea se vor discuta și alte chestiuni cari privesc Presa. D. I. Procopiu președintele «Sindi­catului ziariștilor» din țară, va pleca azi, cu Expresul-Orient, la Paris, spre a lua parte la această întrunire. La București sunt vacante în invățămintul secundar 4 baoțlor ur­mătoarele ore : 7 de științe naturale, 2 de igienă, 4 de geografie. In invățămintul comercial al băeților din orașul Ploești sunt ta­­cante 14 ore de contab­litate. **» In invățămit­lui profesional al fetelor din orașul Huși sunt vacante 17 ore de limba franceză. Azi Vineri 4 Ianuarie va avea loc în sala Teatrului «Moldavia» din Buzău o șezătoare artistică și literară dată pentru sporirea fondului flotei naționale. La această șezătoare vor face reci­tări din operle lor d-nii P. Locus­­teanu, V. Eftimiu, Galaction, etc. Ministerul de războiu al Aus­­tro-Ungariei, a hotărît ca și la regi­mentele de infanterie de acum înainte la fie­care regiment de cavalerie, să fie prevăzut câte un ofițer de­st-mi­­jor dintre acei cari au absolvit școala specială de tragere. Ei vor fi însărcinați cu tirul, îngri­jirea munițiilor și armăturei. Până acum au fost numiți în acesta funcțiuni opt ofițeri de stat-major. CEREȚI PRETUTINDENI BEREA BRAGADIRU iWtili comaniela si pol­aihsa drot­ la Fabrică: Telefon­u1,, I / CALEA JelDOVEI, 153

Next