Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)
1913-01-14 / nr. 1771
D'fierderatele marelui colegiu universitar.— Comunicarea ; d-îul O. Gust?, profesor universitar. — Constatările subscîbliotecarului E. Boureanu. ’.. Ca «îtvs timp chestiunea reorganizărei «8 foliotezei Gentric» treplîgi univeia taiea din î și a încăput și :«reocupe in mod serios pe membrii diptului corp universitar. Mareles colegiu universitar vnîad în difeb|iuiiiesațiu&aa reorganiza m aasiei biblietei — singura bibliotecă din toată Moldova — a însărcinat pe d. Dim. Guși conferentiar si universitate »1 cerceteze tu»izie aproape starea la care se află astăzi b.Momea §a să contîlire rezultatul. * D GasU potrivi acestei misiuni e făcut o comunicre desv citată pe care a și înaintat’o coleg uin univerator. Gum toți acea aceasta redactată în for mi da memoria, memoriu care țs’ălii da toi* profanorii universității ietene va fi înaintată ruinelor cornoștinta, urnind ca d-nii G. Stare, Matei B. Gafitacuzino și V. Arienn si susțin deziderat* t* in parlament, &i* ni «înd se va id «co eh știa în discuția «Biblioteei Gentrul»» de la Iași. Prin conandicarea d-s !», d. Dăm. Călini arată la eh p lămurit și doveditor ei actuala simționara a bibliotanei ieșene jsc următoarele trei oipituri neajunsuri: iocalui insuficient, pers ® călii da întreținere și budgetul Bfrom de mie. Acux lnx sate la treaga bibliotecă a UniversitAiei iașane nu are da «ît o singură sală ,la care sunt depozitet» te»la căr ții» și cara în acest timp servește și ea sală de lecturi. Din această canel multe volume » sunt des ezitate prin di.tipuri, în b»renul și chiar în pedel aulei, neputindu-se astfel păstra tar» acea bogată colecție de sete galeriei cu«da mar» importanță cu turmă cari aparțin b biiotecei de li I»gi. Intregul personal al bibliotecei sa cumpune «1-r o*rector,—d. Caratanî,— subdirector 4. E. Boureanul, doi cus 1021 și un servitor; personalul inferior au ars pregătirea necesară pentru această calitate. Buge tul anual de întreținere «He de 7000 lei, pe rînd bugetul «Foiwla■tifti Carel» este da 12 0in0 lei, și al *Aîid-mîși Remine» de 25 000 Și să ■ia notate că «U»tonot*oa Centrală» de la Iași numără pe la 400 000 voreme,—ne 1 sind »Fond- Carol» n’aradarît 24 513 volane. Organizarea în sine a bibliotecei de la 1 și lasă mult de dorit: «Sei invent *rul șî cetaieagele nu cuprind toate operii a existente, iar iar multe din și cet*«|'de diferitelor m*’« și pubMesțiem v*. h* sunt irosii« si uneia diar tispite ea totul»• fa istă ți dezideratele islegit slui «aiMWitar» cu privire în *cessu dM*ti«M . 4. Bibüotee* v« 6 pusă direct sub rdația.'straBe* senatului universitar, din sinul «Ar**am va riege o concisi;«a a Bibliotecei-- formată din e.îte »a repturată*Eft senater el fiecărei facultăți —oare împreună cu rectori;i iă sil â îsămnsrea speriată «le administrare a bibliotecii. 2. Bus nmsut urgentă de clădirea unui fosar - propriu pentru bilioteca,pentru care se va prevedea un budget deccamdițiâ cu puțin suma de 500 de mii rei. Loessul bibliotecei va trebui să cuprindă': 1) M»b»a»ee pentru cărțile existente (cari se rkb ®» la post ® 400.000 da varisat^ și partia elride viitoare. fc) Bonă =ăl» le ctură: ana pentru lectura bbliota"ei uzuale, alta pentru lectura revistelor. 1.) S«ls s pentru sdmicistrație. d) S-s la sp»eisle pentru bibliotecile psrțiste el« S*ncinsirilor. 3. Bugetul anual pentru cumpărarea de cărți nu v a fi mai mic de 40.000 lei. 4. Bugetul anual pentru parsonaj nu va S îb»i mic, ori nu va întrice nn uit bugetul pentru cumpărarea de cărți. 5. Personalul b Miotecei: ajra R titrat și iu mov'bil. h) Va fi nonvins c»l nnția din armăietrele Felsős»?« un di rector, an prim-custod.», 5 eustria, 5 supraveghetori, nji copist și 3 saritori. c) Fun« tunsa de director al bibliotecii și da custode va fi incompatibilă cu orice altă funcțiune. (/. Retribuția asrretorului bibliotecei va fi similirr aoalaia de protator universitar, retribuția custozilor va fi similira aceleia da profesor de liceu, ej Directorul bibüiecii și custoziior fi numiți da minister in urmaresână a cdiției senatului anivertier, în baza unui concurs, ori a titkrilor , lucrărilor lor. Geilaip funcționaui vor fi numiți da misiunier in urma restraudției directorului. 6. Bate nevoe, urgentă de întocmirea unui catalog de autori și pe materii, pentru care scop se va prevedea în buget o sumi §kbală de 49 M00 tei. 7 Rigulaurentul spe i 1 da fun ț o bara a bhdiotecei va fi făcut de comisiunea bbiotecei și va fi prenogat da senetul universitar. Tot în legătură cu reorganizarea* bibliotecei central«. D. Fugeni»->art*mlI *otu>.lol sibbibiotecar a tipărit un memoriu în țara insistă iosrta »*■ lerg asupra felului cum ar fi orgănită biblioteca, dând diferite exempla asupra modului da a sa face ratalog^rea cârților. B V Boureanul amintește eu acest prilej că «osta din vechile colecțiuni de ziare sfinta în colectiv în «Biblioteca Centrala» s’«a risipit, cita-wi chiar pazei cole cț»ei «Curierului de Ieși» cari e azi desen^plecisit. Aici e locul să mai amintim că îi ceiase ' privește < lustianea reorganizarii ■ acestei, prețioase comori de cultură earse «B Lioteca Gentrala-árel la‘â' d deotor Giorg* ■ Pasca » «l*t semnalul de slermă, public*»d * afers arti»dfe sinSnurițitc. ,î i ears domimrnta proasa situațe în sala se află biblioteca da îa Iași. Araid m eralat șli ®*8 dustrai*1 M. S. iipels a semnat decretul prin care ne acordă «Meritul severei»t și industrial» următoarelor persoane : Glass ln . D-lor Emil Costisescu mare, industriaș,și feet ministru. D. M. Brigadiru mere iodostrieș, Magi Paderjeii Merei p^lifice!* C merai de ch'mneri Âe Cerdteli, G k l»Wwe președintei* Gimbrei de c@merț d.“» G sișți, Georgod Pri» prw^dmt;«-'« Camerei de tomri ț din Brăila, Știdi HR IMarmen prife ><ci'at«le G*m«rri ds cerneri din Craiova, Ln?n Ghira Bumf>rSv.*î t aus îiîi'hr-Timiș. N. N- Z as, ingÎBH*, diso iartd fabrice* ds bas It și ceramic*. Gh B. Serban frai președinte al. G-Vinerei(1 i )*««iert die iași, Em i Socce, Grigore A'«za»dresc«, G. u. N&arropottte, E. W »îi, M . Mischer, Bazili* A san, Carol Gzas, leu Luca P. Nikalescu. M Th. -Mendre t, »ari industriași, S. Eni»oad comerciant du mobile, Fratz Muller directorul »««ursele* societ*ței «Portois- Fit», li. Rritss Marter-wert consul generat ai Romíniei la Viens, Cari Simon cons»»! geuarai al Rfimiisisi ia Manhsisn. Henri Gustave Mulíar esas I general al H miniéi la Rotterdam, M x Doertenba li ooosul general' aí Rora:niei la Stuttgard Clasa H-a: D-Ior Rudolf Knapp și Ștefan Goga, procuriștii casai Capa și Albert Balia dreptorul asestei If $4 Citiți s * ^ Iap«l cultural . ^iff^ jM met! st Două scrisori ale directorului Societite! Comunale Cele două sau trei ascidante prave"ale odată cu pujift’oa în circulație a trimvnelor comunale, au dat prilej dușmanilor iitereeaȘ ai aceatei ia tstuluiâi si se îifiască dîn Hori.,și pentru«4 acuma noi mai pot îștr’all iei, arată cel _puțin că treiava«!« comasate sínt parira-cose' viti-i cetâțiasîor. Poama isca o auioferă defavorabilă tremvaator pemumalfi ai încăput și se strecoare prin ziare sub itstări cari si se iorcca unor inocente dări da seamă, nu ?n decit scopul de a discredita instituțianes. Pentru a pune capit acestor insinuari, direct'usO'a tramvtelor 'cota asie, f» irma celor publicate de ziare le «Epoca» și «Saara», a trimes amb'lir acestor sfere ssr»! oile de mai jos BIB« îurttîes ambele ziare tta refuzat să publice «ceste șerisori pentru el interesele lor le dictau aceasta, pantru ca acesta scrisori sa nu rămînă necunoscute, os-am hatorit să la dăm noi pubii.stârsi. M-i satîi iată serisoarea adresată ziarului « Epoca a. Domnule Director, Ansi i zut...cu rasprindere, în nuumărul 1« Joi Hic., ai ziarului „Istora“ că a-și fi fost în prefectura Poliției, cpre » aviza impreună cu d. prefect în i» ă»urile necesare pentru ev tirea accidunelor provocate de trdmranie Comunali: Țui să rectific această din urmă aserțiune. Am fost a ti. prefect «pro a-1 ruga,după inimaia rug t și pe d. primar,, ca de com a acord se ia măsurile necesara pentru spguranța circulațiitiei generale. Sunt obstacole în cale cari trebuetc suprimate, sunt comiettoră de vehicule piciulare cari nu cunosc traseul tramvaiului nostru sau nu sau deprins fadnstul cu noua stare dar dentiîe intimplate pină acum sunt provocata aproap. in totatea lor ere imprudența conducătorilor celorlalte vehicule prin urmare nu sunt provocate de tramvaiele comunale. Convențiia lin‘’arată că spre a avea o cimilațiune regulată și care să satisfacă nevoile pubi Unei »« treime să intUnim pe linie mic cuie *iru cai fu: automotoare părăsite de condătătorii lor, că ru e admisibil ca trăsurile sau automobilele să treacă prin incincipiri fie strade cu iuțeli vertiginoase fara unii o preocupare de circulația din strada ca tracerteazv. ft pe care se face și un serviciu public de transport pe șine, că nu cadrmxilul a soloferii depozita de trestea si alte materiali prin mijlocul străzilor fi.iniă linia de tramvai. N circulați tine satisfăcînd un serviciu pub'n cu stinarar determinat pe o cala fixă ce nu permite altă deplasare da c fe in lungul un. trolene protejati. Vehiculele ce circulă liber’ treime 'si evite vagoanele de tramvai. 14 o cale ferată în interiorul orașului. Conducători vegoane.'ei noastre nu pot face altceva de cit a opi cit mai repede posibil în cazul uni'il accideit povocat din miprudeați, coniiacere» a »9« tilt^rvbteal.hi. V* .frimos acpîsfeirijidiît.î eu’ ragâmiatm de a îa publica spre edificare» cititori or importanta lui dv. ziar. Primoiți vă rog de director, asigura•un pro» ditt Mueî iso îa sume și considerațiulîi. Isijtael, A. F. Bădescu, Directorul S. T. B. iAlmstE&aelml partidului național liberal pe anul 1913. Cu colaborarea celor mai de seamă din fruntașii și amicii noștri. Pr**țul £ l © o. A doua scrisoare în copri ru feressr-Histoare a fost adresată ziarului Scara. Onorate domnule Director, Articolul intitulat Accidentul tramvaiului Comunal“ din ziarul „Saara“ da .Tot cere rezultatul unei induceri în eroare a autorului da vre-un lăntămios informator. Nimic nu e exact dîn cele relatate—chestia laptarasei, a cetățeanului dacă trotuarul casei Victoriei ca și cei 200 sergenți ceruți sunt produse ale fan tauri. Am vorbi eu d. prefect asupra măsurilor generale necesare da luat, pentru siguranța generală și asigurarea regulatei circulații a vagoanelor Scietăței. Ar fi bine deci să aveți bunăvoință « rectifica informațiunile numeroșilor D- voastră cititori, în această privință. Primiți vă rog domnule Director, asigurarea prea distinsei mele stime. Inginer A. F. Bădescu Directorul S. T. C. Ba prisos să mai facem vreun comentariu. Economice-Financiare - Instfleâ lficistică —sat fl Țîfciul petrolului Pipfariie țițeiului sunt din nou in urcare. Avâzi se cotează veniti țiței de Baștenari 6.75 lei pe sulită de aur, și marfa este căutată. Toate ceelalte Tipuri sunt de asemenea in urcare. Rafinarii cumfărătiți, cu toate că se pling de prețurile mari ale materiei prime cari nu s -ar mai lăsa nici un beneficiu, absorb totuși orice cantitate pentru a utiliza ci mai mult capacitatea de lucru a rafinsriver tor. Prețurile derivatelor pe piața internă sunt bune. Foarte căutata și cu prețuri in urcare, este păcura. care contează 4.60 lei la suta figr. Io o fabrică. Nu se fac decit încheieri pentru livrare promptă, rafinisihile refuzind a încheia contracte de furnitură de păcură pe termene lungi. Exportul este destul de activ. Prețurile tuturor produselor se mențin foarte bune, afară de cele ale benzinei, cari sunt ceva mai slabe. Ilondirile sunt foarte căutate, asemenea și tampontul, dar can iile disponibile pentru 1913 sunt aproape cu totul epuizate și ■ și numai cu foarte mare greutate ! se mai pot face noui încheieri. Activitatea Bursei Briîa. — Activittaa Bursei in luna Dacembria a fost mult redusă,—comparativ cu activitatea scelei și luni din anul 1911. Nur, tirul vapoarelor cu cereala a adus abia a fost da 5.191—adică nici măcar pe jumătatață da cele din Dactrmbria 1911, când ale au atins numărul de 11.695. Valoarea aproximativă a celor dintâi« sa urcă la 9 322 240 lai, fațada 18 876.150 lei. In puețuri a exitat mici fluctuațiuni. Era sa fost si mai urcata. Și anume: La grâu 40 —00 lei la vigon. Ia separă 70—80 fii, la orz 30—40 lei, la porumb 50—00 lei,—singur la ovăz prețurile au fost cora acetești. Navlul maritim a fst următorul: Brăila Rotterdam, 10 sta. perunts; Brăila-Veneția, 14 focs. patonă; Galsu-Rotterdam, 106 sb. parunits. Din totalul de 5391 vagoane, după ustura cerealelor s’a vândut : Grâu: 3470 vagosna, cu greutate de toi’trb * 70—80 jum. kgr. cu lei 15.87—49.50 suta kgr. Valoa rea celor 3479 v goana asta deci 6.246 000 lei. Porturi: 103 vagoane, în greut. hat. 72—75 kg. cu 11—14.75 lei suta. —valoarea 139.050 lei. Orz : 1388 vagoana gr. hart. 55—65 fei. Cu fei 1275—15.60 suta. Valoare 2082.000. Socară : 162 rg., gr. hact. 68—72, cu lei 1380—14.70 suta kgr. Valoare 234.00 lei. Fasola: 217 vag. cu lai 20.25—36 Suta kgr. Valorre 542.400 lei. O zorică: 15 vag. cu 60—64 ksrr. grant, beat., cu lai 14—15.20 suta. Valoara 22.500 lei. Main : 12 vag. cu lei 1250—1350 suta kgr. Valoarea da 15 606 leu Ov&z_: 3 vagoane, gram, boot. 42 kgr., cu lei 15 suta kgr. Valoarea 4500 lei. Rsp’ța sălbatică: 5 vagoane cu lei 11 suta kgr. Sfeta de cânepă: 11 vagoane cu lei 2050 suta kgr. W zt ®: 2 vagoane cu lei 1160 11.75 suta kgr. Lăn âtă floarea soarelui; 3 vagoana cu lei 45.75 —16 suta kgr. Export de carne. — S'a exportat prin Constanța in ziua de 8 Ianuarie a. c. o cantitate de 23 ° 0 kr. carne de porc pentru Constantinopol. Producțianea de petrol brut a Romfalei în 1912.—După o statistică intocmită de «Monitorul Petrolului» producțimaa de petrol brut a Rondáiei în 1912 a fost următoarea: Scorul de producțime pentru anul 1912 față de anul 4911 e de 260 GOG, revenind la un spor procentual de 173 la sută, ceea ce este destul de satisfăcător. Creșterea anului 1911 asupra anului 1910 a fost de 191.665 tone sau o creștere procentuală de 14 la sută. Tonne f?8? fite If FliW ! "" !" ................ 1 MAtMtfțMi.% rOMAȚIUNI A D-iU!I. POENARU-SOROJA. . Bifiasel froariș &1 partidului național liberei,, d. Ion Poenaru-Bardea, fost în mai malta Hodori d-șutat .și •-a nator, a tachinat d-luî micdAru da război șnși taWn supliră : Domnule Mirjisk'Uj Subseristt'Livi G. Poearu -Bordez domiciliat în București strada Domniței 18, via ca respect a voi face următoarea declairațiune: La fie-care sătean, locuitor din cuprinsul cătunului Poenaru fierdea proprietatea mea, care va fi chemat să ia parti la război, pfci dau tîfl yn’i, la rtroerorit» 5»incitd««tare de p&mtvita-abil din pripretatea mea sus arătata/a/. "Sjujmitor sub condiția inali nabilităț că, Ia caz de nenorocire di a muri în război, acest pamint, va trece la familia și copilul lui. Tot deodată mai declar că în lipsa lor la război, nsă «»bliff a procura familiilor Ior intrimoetul noecser în femn sau mălai. Luinda se ad de această obiigațiuni, vă rog Domnule Ministru si biruiiți a primi asigurarea înaltei mele considerațiuni. Gestul nobil șl freu leșului soriră, v ohifte în de*jină pentru a mai aduga este remontării. — Asemenea inițiativa mariaisno*** -cari sunt'pornite din cel mai sublim ship-ttriotic, nu au nivos de nici un cu vid de feudă, ele se recomandă destul de luminos prin 'înfăptuirea" lor. I. G Poenaru-Bordea în armată La ministerul da război, s'a făcut următoarea mișcere în armată: 1 Sabîocol, în rezervă Rise cu ros, I din reg. 5 roșiori, a fost înaintat, în escadronul 2 tren. Flotonierul cu turmsn redus Smr.dzs R. C., din reg. 3 roșiori, a fost înaintat la gradul de sublocot. în rezervă în arma cavaleriei, repartizîndu-se la reg. îl roșiori. Plotonierul reangajat Chru Nicofe«, din bt. 5 pioneri, a fost înaintat la gradul de sublocot, în rezervă în tropăie speciale, repartizindu-sa aceluriș batanon. Următorii piotonieri cu termen redus ai a căror nume urmeazi, au fost înaintați la gradul de sublocotenent în rezervă în trupele speciele, repartizîndu-s« corpurilor de trupă arătata în dreptul fiecăruia: trimiși Godot.. din bat. p Minieri: Gosmis și Mihail., din bat. 5 pionieri; Dumitrescu M Mc*1k.. .dpi... bșt. .C».^pinewri ; l^bsisfee« T. Gheorghel" din fe.4* 5 pionișri și Patriasa O. Nicolte, diabat. du pionieri ds estate.. * Plutoniarii reangajați, mai jos* notițî eu fost înaintați la gradul un sub socotenenit în rezervă în armata val«fie», repartimindu-se cerpunior erstatte dreptul fia eltuia. Angelescu lua din 11 roșiori, Patcovici Alex., din reg. 2 roșiori și Govolia î.sa din reg. 3 roșiori. * «KHKMM'^k^aaSKiecrciBin« Dimî._fi. Hicessn Er a încetat din vis, după o scurtă suferință Dumitru N. Năcisu penejonar fost oficiant superior pa lingă direcțiunea genavelă a Poștelor și telegrafelor. Dumitru N. Năcescu, care moare la etate de 61 de ani, a făuri parte din generația funcționarilor care a luat o parte activă la prima reorgaoira a tel agrafeir și poștaîr r, contribuind într'o măsură destul de importantă la prosperitatea acestui important coviciu public. Fire blună, afabil la extrem, Dumitru Năcescu nu a știut să-și facâ decît prieteni care au știut să l iubeasc» și sa-i aprecieze distinsei« lui califeți pina în ultimele clipe ale vieței sali. La cîțiva ani, Dumitru Nicescu se retrăsese la pensie ciad n’a înscris în rândurile partidului national-liberal al cărui membru nenclintic și devotat a rămas. Din parte ce trimetem mult întristatei familii expresiunea sinoenlor noastre condoleanțe. f ISSIE Luni 14 Ianuarie a. e., are loc premiera «D'n Dr «gote (M,»ire de forges) da Georges Orioet cu d-na Miioara Voiculescu, d-rii G. Simin și I. Manolescu, d-nee Wecera Io nescu, Eéric Stănescu, L. Chrisenghy Cizmia, Eivass și d-nii Constantniu Simionescu, Gondora, Popea, Kaner, Călin, Romano și Bumbești. Din partea «Companiei Dramatice Marioara Voiculescu» primim următorul comunicat: Pierzîndu se corespondența relativă la lucrările originale și traduceri prezentate d-nei Marioară Voiculescu, d nii autori și traducători sunt rugați a reaminti secretariatului de lucrările prezentate. Secretar (si) N. Bacher. Declarație Declar că am pierdut certificatul Nominativ N-rul 1455 cu data 3 Iulie 1908, prin care se constată că mai am depuse la Banca Națională a Romîniei două acțiuni Banca Națională a Romîniei în valoare nominal de lei anamie. Acest certificat nominativ rămîne dar nul și fără valoare, în orice aaînă s’ar găsi. Elena Gr. Monteoru Mimam. __ rit apeciata și răspînltîîta revistă „Flacăra1- a pubicet într'-anul din mimerii» sale trecute un însuflețit apel ,L»arm»‘, poezie de Șt. O. I.Isif. Inspirat de această înălțâtoare chemare patriotică, maestrul Castfildi a compus un viguros Marș. Poezia lui Iosif și cu muzica maestralui Cistai di se spună că alcătuis, în adevăr, bb , splendid zeu patriotic. Marșul nostru răzisnic, cu care va porni brav» armată spre viictoriMe viitoare. Sacietatea corală „Careteu“, va executa acest Marș, în viitorul ei concert de la Atenau. Reproduced ad poeaia lui St. O.lorii. Veniți, viteji apărători ai țării!' mți,că sflitia zi a rătăcit: E ziua mare a reinălțări Drapelului de gloanțe zdrențuit ! Veniți din toate ungh Urile țării dă cucerim ce-avem de cuceri La antic ori de un firet și de-o lege ! La arme patru Neam și pentru Hege ! Cină Patria, ne chamă sub drapel, stulori sunt toți copiii ei s'alerge. Sil aperi, să moară pentru ei ? Ce credeți voi, noroade neținite. Că mi ne parcă griji Gci-de-sus ? N’am Ihfiiititet' noi, năvăliri ăestula Di* Micva Noipte, nlătărit și Apus? AtUmă'Ți, l’cji, oștite și hi-le La hruință-așa cum le-ai nisi dus ! La carre eviiT-un singe și de-o legi! La eine, pentru Nam și pentru Rege! Citid Patria tu, ciamă ,sub drapel, Datori sunt toți cornii el s'terge, ■SG-Î apere, să moară pentru c’. ! Ca și nostruinge am scris al nostru nume la cartea gloriosului recul: fii mulți dușmani ar vrea sa ne sugrume— Dar piuă eiral mai stau Carpați-i sunt, A el ce' tte va’ ștergi de pe Iunie, Să știe toți, că înă nu-i măsciu ! La cmc cri de-un singe fi de-o lege! La arme pentru Nam gi pentru lege!Und Pitda ua chiamă sub drape’,' Datori sunt toți copiii e, s'alerae, ■Să-l apere, să moară pentru ci! Să știe toți că ui popor nu moare Cir,ci veacuri a luptat necontenit — Și-i Sin» in curtea ador viitoare Că va să visă ceasul preamărit C i»ul mindr* Miíluhi-vir ’isire popodra Cit so circle, aici, In släsürii ! La eine cei de-minge și de-a lege! La arme pentru Neam și pentru Regel Cindi'.tea no chiamă sub drapel. Datori sunt toți copiii ei , alerg ! Sa 4 apere, el moțară pentru el ! Si. 0. Iasî» a balul căsoaielor» da în institutul IVmriliatB, ți la care a 111't paria aproape întreaga noastră aristrocrație, s’a remarcat chipul reu și cum paricipanteia au evocat prin oo::turnuri!« fer, figurii« literaturei franceza. O carte nouă a lui Anston Webar C II «Sfmță supra problemului mizariIei», pune în dimențiunia și în lu ».mină puneți bolnav al Eoalstății noastre, sărăcia. Autorul arată cum a’ar putea organiza asistența publică. Societatea cisier«etaor din Paris a făcut sper la subtilul critic, Emile Făguit, pentru a vorbi în acestea despre La Fontaine. Parisianii vor trăi în iarna aceasta in,amniotfe ei marelui fabulist, măestrit evocată da subtilul critic. ils^b ^f| ț*4 ^ ^ ^ ^^ ^ A coi si în străinătate I »â w*vn a ------------—8 ce am pierdut in dar ai ocaziuni s»H«l n<icea Primim la redacție, ca rugăciunea care publicăm, următoarea scrisoare care, dată fiind sorgintea, își are importanța și rostul ei în împrejurările prin care trecem: Domnule Director, Nu știu dacă nu ar fi venită vremea să se stabileăsei răspunderile pentru situația prea prin care trece țara nom’ra. Este însă timpul, cred, necesar de a trage din faptele petrecute in aceste din urmă trei luni, învățăminte pentru îndrumarea noastră actuală. Această cercetare este cu aiH mai necesară, cu cit în loc de a determină noi faptele, pentru chestiile ce ne privesc, după conveniența iptțirep dar notsi ttrg, am luat refili jifiori, organe de incgierare care constată evenimentele, emi forată intri un mod foarte clar ni i înclinm co ar fi treburt să avem, pentru a rißfeli în urmă asupra ocaziilor perdide de a fi slujit nevoile noastre. Fără c intra in detalii prea lungi, într’o chestie azi cunoacută de toți, am putea rezuma vicisitudinele prin care am trecut prin următoarele puncte azi cîstigate experienței noastre și din nenorocire in paguba intereselor noastre. Din ele ar trebui sa iasă cel puțin pregătirea viitoare : 1. Intre chestiile ridicate prin războiul balcanic —cel puțin cele de pină acum—nu a stabilit că două sunt de un interes capital pentru noi: a) Apărarea Dobrogei în fața năzuințelor Bulgariei și restabilirea, prin rextificarea sholaridai, a nedreptăței făcută în tratatul de la Berlin, azi rupt prin războiul balcanic. b) Apărarea intereselor Romnilor din Macedonia. 2. Aceste chestiuni sunt de o importanța capitală pentru noi și comporul cimipintit corespunzatoare acestei importanțe pentru dobîndirea lor. Msngiul regal, misiunile d-lor Take Imescu și M'șu la Londra au indicat în darul csecsi caracter. 3. Bazați pe intervenția puterilor și menținerea statului quo și așteptind recompensa unei politici prudente, ca să nu zicem de complectă animare a noastră, am pierdut o primă ocazie la începutul războiului de a dai parte la rezolvirea elveției orientale atât de legată de viața noastră. Am decomandat chiar manevrele din Dobrogea. 4. Armatele aliate ajungind la Geatalgea, armistițiul s’a indicat și tratativele de pace au început la Londra. Dificultățile născute in aceste tratări au adus mobilizarea Austriei și a Rusiei și ne dedea un al doilea prilej de a intra în joc și de a susține cu hotârire revendicările noastre. N’am făcut-o nici de rinăiii acesta, fiindcă ne-am bazat pe făgăduita puterilor că vor ține seama de interesele noastre. Eri chestra Adrianopolului și a insulelor era rezolvată. Bulgarii primeau nu numai ajutorul puterilor amicelor, dar chiar a unora pe care ne bazăm pentru respectarea drepturilor noastre. Se zice că ei primeau chiar în acest timp ajutoare pentru întărirea lor armată. Pentru noi nimeni sau mai nimeni nu își punea in joc autoritatea și concertul marilor puteri constata, prin plecarea d-lui Take Jmesen de la Londra, că confiim și în dorința lor tui româno-bulgar se rezolvase. Perdw<em o a doua ocazie de a dominai satisfacerea intereselor noastre și căpătăm o a doua experiență de ceea ce reprezintă recompensa Marilor Puteri pentru «cei cuminte» și cari . .nu știu să își cîștige drepturile prin ei înșiși O revoluție a izbucnit acum două zile în Constantinopol. Ea pare că pune din nou un joc, dacă nu continuarea războiului, dar de sigur că se vor rediscuta punctele obligate de Statele balcanice prin Marile Puteri de la Tarei, panele în cari cumințea Rimichie era uitată. Concertul european ră mm de sigur să fie ■smind de aceste muM tv$mm<mis singura reală fiind bazată și pe un interes egoist — de a menține pacea, vor ține seamă cu noul avint pe care revoluția o dă armatelor turcești și de rezistența mai mare ce va intimi din partea diplomației otomane. Piste o a treia pearece ni sa oferă pentru apărarea intereselor noastre. Nu vom și cel puțin a treia oară să profităm de experiența aât de recentă ce am dobindit în paguba prestigiului și a intereselor noastre ? Dacă cererile noastre sunt drepte și vitale, numai printr’o atitudini demnă, hotdintd și la fața zilei, se vom putea dobindi. IJh Henrin. **» OT»uni*IT,-iiga-iT-~TTr-~rTirii iar Isasi Ce spune „Te Journal“ despre o petinsă propuntere de alianță romîno-bulgară Reproducem după ziarul guvernamental rSosra* următoarele: «B. L. Naudaru, cerespondoatul la Londra al ziarului «Le Journal» a avut un interview cu gopul lui bufer Papricos. Istă ea scria autorul articol Iutei: E cu Mulexict, după cum a anunțat „Le Jiurnnd“ că Bulgaria a respins alianța Romniei. E precis, coincidența ciudată, in momentul ciud d. Filipescu ministrul de comerț (?) își entorima la Constantinopoli smumentele sale turciisti.e, a. XXIltVikMaTlWft I <1 punea d-lui D tnci o alianță ofensive în caz cind ar reincepe ostilitățil». Este de asemeni exact că Bulgaria a declinat această propunere. Dorind sa aflăm care este admirul esunra acestei știri, ne-am adresa d L i fakn Lalescu De după ce l am pus în curent cu cele publicate în KE" Journal“, a declarat că „nu știe,nimic despre o asemenea propunere“, dindu-i cea mai lărgi desmințire. M’am întreținut în privința aceasta și cu generalul Pari of care asta al doilea direct al bulgarilor și care, toată lumea își trimntește a jucat in mai multe rânduri unul din celn mai înalta roluri în politica țarului. Generalul P pricei m -a spus : — .4 au fost aduși sa refulăm alianța Romîniei pentru motive care sunt din cele mai comprehensatile si logice. Sprijinul pe care, Romînia ar fi putut sa ni-l aduta ar fi fost un sprijin diplomatic sau un sprijin militar. In ceea ce privește sprijinul diplomatic acela al marilor puteri, pe care îl vedem manifestindu-se ni se pare suficient. In ce, privește sprijinul militar, ne ar fi adus un ajutor de prisos, căci noi ne simțim, destul de puternici, dacă va trebui sa facem încă odată apel la sorții armelor pentru a ajunge scopul pe care m -am fixat in modul cel mai trainic. Adaug că știrile cu privire la reclamațiunile românești par astăzi dintre cele mai asigurătoare și că totu ne face să credm în realizarea unei înțelegeri amicale între cele două țâri. Adig că în cercurile diplomatice și politice din Londra, unde diferendul româno bulgar a fost privit cu mare calm, se consideră că acest diferend a trecut de perioada critică. P?»TRUCL 0FRU.«TQH GFRWL *1 PQSTFL0R Suntem informați că e vorba ca schhml celor reușiți la.vam/nul din Mai trecut pentru gradul de oficiant inferior, să nu mai fie valabil părul la completa sa epuizare, așa can se határiig dela început. întrebăm pe d. director general al poștelor și telegrafelor dacă într\,decar se va lua această măsură, care pare a fi găsi confirmarea în ro notiță din Revista Telegrafică, telefonică și poștală“. Noi ne rezervăm dreptul de a arăta pe larg și bine documentați ceea ce si de prunde sub întreaga această afacere. Deocamdată e destul să amintim de nabloul celor reușiți la examenul de Hain calul trecut, cîntărit cu o diviziune a confi nunei consultative — deriziune aprobată și ds direcție — p sie va da naștere la o ilegalitate pan'a care e de natură a complica mul și națiunea. Cerem o lămurire precisă asupra celor de mai sus și sperăm că lucrurile nu vor ajunge pînă acolo încît să fim nevoiți a interveni din nou. Aceasta a farat numai in interesul adevărului și legalității care treime să domneasă la toate administrațiunile Statului, azi mai ales. Pentru însăși interesul Direcțiunii generala a Poștelor, — care poate e străină de cde. —ca’au pus la cale pe ascuns — atragem atențiunea urui director general asupra ilegalitaței ce a vorbit să se comită. Funcționarii Bancei Românești fu dorința patriotică de a contribui la sporirea fondului pentru FI t» ia lumina au hotărît să ofere în acest scop sideral pa azi. I in pas. iva. Informațiuni — Asasinatul din Tel. — Măsuri rontpa prostit«a»t.@sor.— întrunirea de lad. Take Policrat. — Brama amoroasă din proastă. — Capîtaîa.—Furtul de 30 mii SIL Pentru Flota națională.—«Viitorul» la țară, et c., etc. declarațio Declar că am pierdut copia contractului în cont curent No. 274 cu data din 1 Noembre 1912 prin care se constata ca mi s’a deschis un credit, la Banca Națională a Romîniei, de lei treizeci și două mii contra unui depozit în gaj de lei 40,500 valoare nominala în diverse zeci nișe de depozit libere No. 6857, 1071, 7752. Acea copie râmîne de nulă și fară valoare în orice mîini s’ar găsi. (s ) Fmila G-ral Grămăticescu Moștenitoarea def. Al. Vericeanu Prima fabrică de var STAVRD GHEORGHD Brăila—Strada Furtonet No.4—Brăila Furnisaază in toată țara cel mai special var lucrat în țiței. Prețuri excepționale de eftin. Comande se poate face și prin o carte poștală. * X