Viitorul, iunie 1913 (Anul 7, nr. 1908-1935)
1913-06-11 / nr. 1916
Vt\ Cíocnlrlls dinire MW si Sírni — Numeroși morți și răniți — Belgrad, 9 iunie.— Din Macedonia vin știri tot mai neliniștitoare. Deși războiul nu a fost declarat încă in mod oficial, el poate fi considerat de fapt, dat fiind atitudinea trupelor bulgare care atacă din ascunzători trupele sîrbești ce se fortifică pe malul drept al Vardarului. Soldații sîrbi însă se feresc să răspundă provocațiunilor bulgărești. Se afirmă totuși că o ciocnire serioasă a avut loc alaltă ori și că din amîndouă părțile au căzut numeroșii morți și răniți. Intrunirea comitetului Uainei Naționale Sofia, 9 iunie. — O întrunire convocată de comitetul „Uniunei Naționale", după ce a auzit pe mai mulți oratori, printre care șeful liberalilor, d. Radoslavoff, a adoptat o hotărâre care proclamă unitatea și indivisibilitatea patriei bulgare și face apel regelui și guvernului să dea numai decât ordine armatei bulgare să năvălească în ținuturile neliberate încă, să gonească de acolo pe cuceritori și să dea libertatea poporului bulgar oprimat. Austro-Ungaria și prietinia Romîniei Viena, 9 iunie. Ziarele apărute azi afirmă că cercurile autorizate desmint pretinsa alianță Austro- Bulgară în dauna Romîniei. Monarhia din contră, apreciază prea mult amiciția Romîniei pentru a căuta să-i dea o asemenea lovitură. Ceva mai mult Austro-Ungaria a sfătuit guvernul bulgar să cadă de acord cu Romînia și să-și asigure prietenia ei statornică cedîndu-i partea din cadrilatei, cerută la începutul conflictului balcanic. IN ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice Anglia Intervine in conflictul sârbo-bulgar Londra, 9 Iunie.— Criza sîrbo bulgară neliniștește cercurile politice din Londra. O puternică presiune s’a făcut la Belgrad spre a obține ca Serbia să primească fără condițiuni arbitragiul Rusiei. Hotărîrea guvernului din Belgrad e așteptată în trei sau patru zile. Atitudinea Austro-Ungariei e lămurită și nimeni nu privește discursul contelui Tisza ca o amenințare. De asemenea niminenici nu dă nici o iportantă zvonurilor după care numeroși voluntari ruși ar fi fost trimiși în Serbia, deoarece simpatiile Rusiei sunt pentru toți slavii și opiniunea rusească nu ar lua parte numai pentru Serbia în contra Bulgariei. Se speră încă că presiunea exercitată în toate capitalele balcanice va da rezultate folositoare. Ziarul ,glirfl despre tractatul sârbo-bulgar Sofia, 9 iunie. — Oficiosul „Mir“ se zice autorizat să declare că rezumatul tratatului sîrbo-bulgar publicat de ziarul „Le Temps" și care trebue să fie din izvor sîrb, e fals și tendențios. Clauzele convenției militare din 29 iunie sunt citate fără modificările și adăugirile esențiale aduse prin înțelegerea celor două state-majore la art. 2. Anexa secretă și angajamentul Serbiei de a nu reclama nimic dincolo de linia Golemvri-Lac Ohrida a fost omis dinadins și tocmai de acest angajament Serbia caută să se sustragă, ceea ce Bulgaria refuză să primească. Depozitul de Saci, Mușamale Zăbîne, etc. M. E. GOGA S’a MUTAT ÎN SIMM NEGUSTORI, 27 — BUCUREȘTI — (Casă Proprie). — Telefon 330 S’a redeschis Hotelul serat T. SEVERIN Direcțiune nouă, complect renovat, curățenie ireproșabilă — Prețuri Moderate — PENTRU VOIAJORI REDUCERI Daxneff la rege Sofia, 9 iunie. — La sfîrșitul consiliului de miniștri tinut azi dimineață, d. Daneff a fost primit de Demisia Cabinetului Sîrb Belgrad, 9 iunie.— In urma ne xnanimitătei în ordinea de zi, președintele consiliului a dat demisia cabinetului. Accidentul de la concursul de aviație din Aspern Viena, 9 iunie. La concursul de aviație din Aspern, aparatul austriacului Stanger și al francezului Molia, s-au ciocnit la o înălțime de 40 metri, ambele aeroplane au fost complect distruse; aviatorul Molia e ușor rănit;iar aviatorul austriac Stanger și pasagerul său, locotenentul de marină D. Nepallescu sunt grav răniți. Turcia nu demobilizează Constantinopol, 9 iunie. — In chestia demobilizărei Poarta are și azi o atitudine negativă, spunînd că în cazul unui războiu bulgaro-sîrb, armata de la Ceatalgea trebue să stea sub arme. Asasinii marelui vizir vor fi spânzurați Constantinopole 9 iunie.—Curtea marțială a dat sentința ucigașilor fostului mare vizir. Sentința va fi supusă Sultanului și apoi criminalii vor fi spânzurați pe diferite piețe din Capitală. Trei criminali: Nazmi, Hikmet și Abdurrahman, au scăpat până acum. Principele Sabaheddin a adresat ieri o scrisoare poliției, în care spune că de 70 de zile stă ascuns într-un loc unde nu poate fi găsit și că urmărește liniștit mersul anchetei. OPERAȚIUNILE OAMENILR REGIMULUI SAMSARII LA MINISTERE îndrăzneala cu care operează —Cum sunt speculați oamenii nevoiași și naivi.—Samsarii se dau ca pretent buni și rude cu funcționarii superiori și cu miniștrii, îndrăzneala cu care operează samsarii regimului, pe la diferite ministere și autorități publice, este în adevăr uimitoare. Ceea ce ne uimește însă și mai mult, este faptul că unii din acești samsari îndrăzneți și ordinari sunt avocați și persoane cunoscute din partidul de la guvern. Modul cum optează aceștia nu este numai scandalos dar chiar de domeniul codului penal. Desigur că acești indivizi arfi fost dați de mult pe mina parchetului și internați la Văcărești, dacă, bineînțeles, nu ar fi fost amici de ai guvernanților de azi. 1 Cu privire la acești samsari și la operațiunile lor inevitabile am dat de mult alarma, dar nimeni, din cei în drept, n’a luat nici o măsură împotriva lor. Să nu se creadă că vorbim aci de samsarii mari, cari operează în tovărășia sau sub protecția unor miniștri. Nu. Despre aceștia am vorbit de fiecare separat și am arătat aâtă pagubă materială suferă Statul de pe urma lor, precum și paguba morală a unor miniștri fără prestigiu, cari s’au înconjurat de asemenea gheșeftari ordinari. De data asta vroim să vorbim de acele legiuni de samsari guvernamentali, în mare parte advocați și unii chiar căpătuiți de actualul regim, cari mișună ca o viermină pe la toate ministerele și autoritățile publice din Capitală. • Este foarte interesant de știut, în primul rînd, cum operează acești samsari. Mai întîiu ei se dau de oameni cu multă trecere pe la ministere și autorități, că lor nu li se refuză nimic din ceea ce vor cere să li se facă. Unii din acești indivizi spun că sunt rudă cu funcționarii superiori din ministere sau buni prieteni cu directorii, cu secretarul general și chiar cu ministrul. Prin asemenea minciuni, samsarii cîștigă foarte repede încrederea celor naivi și a tuturor nevoiașilor cari au vre o afacere pe la autorități. Sunt atîția oameni din Capitală și mai ales acei veniți din provincie sau de la țară, cari nici nu știu pe unde să intre la o autoritate. Mulți din aceștia au cste o afacere dreaptă, pentru care nu este nevoe de nici o intervenție; alții cer absurdități și cred că cu intervenție vor putea reuși. Samsarii regimului stau la pîndă, și cum le cade vreunul din aceștia în mină, îl iau în primire, cad la tocmeală cu el, încasează o parte din banii ceruți sau chiar suma întregă, și apoi îl poartă peste tot locul unde are omul treabă. De va reuși sau nu afacerea, asta-i altă treabă. Samsarii au destulă abilitate pentru ca să scape de jx emcătură și de.... parchet. # De multe ori, după cum am spus mai sus afacerea sau cererea cuiva este foarte dreaptă, așa că ea se realizează. Desigur că o asemenea afacere s’ar putea realiza tot așa de bine fără nici o intervenție. Este destul ca omul să se prezinte singur la minister sau la oricare altă autoritate, să-și spună păsul și să fie satisfăcut. Cel ce nu cunoaște însă nici legile, nici regulamentele și nici nu știe cum mereg lucrurile, își închipue că fără intervenție nu se face nimic și că pentru cel mai mic lucru are nevoe de sprijinul vreunui om cu „trecere“. Așa că, la ivirea samsarului, bietul om crede că a dat fericirea peste dînsul și se tine de urma lui ca după un adevărat salvator. Din acel moment samsarul face ce vrea din „clientul“ său, pe care îl exploateză fără milă. Sunt atîția oameni cari cad zilnic victimă acestor șarlatani; sunt atîția samsari de aceștia cari încasează, prin asemenea manopere, mii de lei pe lună. # îndrăzneala unor asemenea samsari însă a mers mult mai departe. Faptele săvîrșite acum, citeva zile de unii advocați, partizani ai regimului, cari se ocupă în special cu asemenea samsarlîcuri pe la ministere, sunt cu adevărat uimitoare. Aceștia, prea încrezători în protecția regimului, au recurs la adevărate escrocherii, spre a stoarce bani de la persoane care aveau afaceri pe la unele ministere. Despre aceasta însă vom vorbi într’un alt articol. Gh. Brateș Villa SFEREA TISMANA-GORJ Așezată în cea mai frumoasă poziție din creerii munților Carpați, ferită de egrasie, praf și curenți, oferă camere curate cu tot confortul și pensiunea întreagă. Viata eftină, liniștită și familiară. Ospătarie—Bucătărie aleasă. Cură de ape minerale și tot felul de lăptării.—Distracții.—Cabinet de lectură.— Băi reci în apa cristalină a Dornei. Skating pe terasă, unica în țară. — Terase în codru.— Excursiuni în pitoreștii Carpați olteni. Salon cu plane, garaj, remize poște și telegraf. Telefon în vilă. Tuberculoșii sunt refuzați. Cereți prospecte. c SINGURA APA ALCALINA TONICA raiCTfiHOTJiníl DK£STIVA lá!lüll!lMJUn<il DKIRETKA Apa de regim neîntrecută pentru BISPEPTRI/ARTBITICOM EURASTENICI . fr [UNK].......u7«jt " T DE VÂNZARE IA FARMA Cil-DROGUE/Ws. MAGAZ/NFot COLONIALE _HEPRESENTANT pentru ROMÂNIA: J LIBUZE CALEA DOROBANȚILOR. 102. Anemia, Chiorosa si toate slaveclanele vindecate prin PEPTONATE de FER ROBIN Nu constipa niciodată.~Nu negrește dinții. Flaconul durează între 5 și 6 săptămîni. Doza revine la 12— 18 bani pe zi. —— Deci e cel mai ieftin din toate feruginoasele —— Divizare la toate Farmasine și Brogileriile. — Pretai flacoDubl 9 Lei ' ' 1 ADMIS IN SPITALELE DIN PARIS RgcMierm „ȘCOALEI DE ȘTIINȚE DE STAT“ întrunirea de protestare a advocaților la d. Aslan Noul proect al d-lui Take Ionescu întâmpină cea mai vie opunere în cercurile advocaților, licențiaților și studenților în drept. Dri dimineață, peste 50 de advocați s’au întrunit în casa d-lui advocat Aslan, din str. Silivestru 47, spre a se consfătui pentru organizarea unei lupte împotriva realizării proectului. Au luat cuvîntul din: Cezar Pascu, Const. Naumescu, C. Vasilescu, Aslan, G. Nițescu și Isaia Ionescu. Toți oratorii, au arătat inutilitatea proectului de lege, deoarece recunoașterea „școlii de științe de stat“ ca o instituție de interes public, nu va avea alt rezultat, decinemulțirea numărului postulanților de slujbe. Cu toții au cerut retragerea proectului de lege . Singur, d. Isaia Ionescu, secretarul d-lui N. Xenopol a cerut numai suprimarea art. 2. Pentru continuarea luptei s a hotărît a se tine, deocamdată două întruniri. Prima se va tine Marți, orele 9 seara, la d. C. Naumescu, str. Enei, iar a doua joi, orele 9 seara, la d. Cezar Pascu, str. Isvor No. 54. Tot azi dimineață d. Aslan a avut o întrevedere cu președintele societății studenților în drept d. Virgil Colfescu, care i-a comunicat că va convoca o adunare generală a studenților, pentru a împiedica realizarea proectului de lege, o adevărată primejdie pentru studenții în drept. Zilele acestea o delegație de avocaț i se va prezenta d-lui Al. Constantinescu, președintele „Cercului avocaților“ spre a cere concursul comitetului în lupta începută. En. îndurerații: Ana dr. S. Stephanescu, soție; Eugenia Stephanescu, soră; Elena Stephanescu, Maria D. Vera, Aurelia și Stefan Ciocârlan, cumnați și cumnate; Cornelia Stephanescu, George Stephanescu, Margareta și Traian Gussi, Eliza D. Vera, Eugenia și Emil Peretz, Virginia și Demetru Negulescu, Oscar, Maria, Gheorghe și Elena- Christina C. Vera, Florica C. Brătianu, Constantin C. Brătianu, sublocotenent Ion C. Brătianu, Ion, Ștefan și Ștefania St. Ciocârlan, nepoți și nepoate; Elena dr. Fialla, Constantin Solacolu-Trajan cu familia, unchi și mătuși; Gheorghe și Cleopatra Urianu, veri, cum și familiile căpitan N. Condeescu, Ion Marinescu și Rîmniceanu, au durerea a vă aduce la cunoștință moartea prea iubitului lor Dr. Si DUO V s tt BB Medic general în rezervă Medic primar al „Spitalului Xenocrat“, Medic al Legațiunei Franceze și vice-președinte al soc. „Crucea Roșie“. Decorat cu ordinele și medaliile : „Steaua Romîniei“ cu specie, „Coroana Romîniei“, „Crucea Trecerii Dunărei“, „Virtutea Militară“, „Sf. Stanislas“, „Legiunea de Onoa___ re“, etc. încetat din viață în ziua de 8 Iunie cițs orele 7 ți„ și Va roagă la binevoiți a asista la ceremonia funebră care va avea loc la locuința defunctului din str. Bolintineanu No. 11, colt cu Bulev. Domnitei, în ziua de 11 Iunie, orele 3 p. m., de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă. Aceasta va tine loc drept orice altă încunoștiintare. Sosirea noului ministru romin Atena, 9 iunie. — D. Filodor, noul ministru al Romîniei, a sosit aci azi cu vaporul romînesc. D. Filodor s’a dus deadreptul la ministerul de externe unde a avut o convorbire cu d. Coromilas. Știri desmintite Petersburg, 9 iunie. — Agenția Westnik află din Belgrad că ministrul Rusiei, d. Hartwig, a autorizat pe reprezentantul acestei Agenții să dezmintă categoric zvonurile după care el ar fi asigurat guvernului sîrb o compensație în Macedonia în schimb cu părăsirea țărmului Adriatic. • Belgrad, 9 iunie.— Biroul presei declară fără temeiu știrea ziarelor după care principele Alexandru va merge la Petersburg. E tot atît de neadevărată data plecărei primului ministru Pusiei spre Petersburg. Nici o hotărîre nu a fost luată pînă acum. ' Dezertările în masă ale bugărilor Sofia, 9 Iunie. S’a răspîndit din Salonic o informație fantezistă după care un batalion bulgar din Iștip ar fi dezertat, precum și un regiment la Varna și două la Kustendil, unde soldații bulgari au trebuit înlocuiți prin prizonieri turci, e o simplă invenție. SHI Ultime informațiuni Dali P. trenițescu generalul Zottu, colonel Iliescu și maiorul Dabijai membrii In comisiunile pentru anexarea Silistrei, care sosiseră Simbată seara In Capitală, se Intorc azi la Silistra cu noi Instrucțiuni de la guvern. Se afirmă că Intre concisiunile celor două țări s’au iscat chiar din prima zi neînțelegeri de așa natură. În c parte din membrii comisiunilor românești au judecat necesară reîntoarcerea lor la București și reînoirea verbală a unor anume Indicațiuni. Membrii comisiunilor bulgare au cerut telegrafic noul Instrucțiuni guvernului din Sofia. * M. S. Regele va pleca Joi l Iunie din Capitală la Sinaia, reluîndu-și reședința de vară. * Comitetul flotei naționale face cunoscut autorităților și persoanelor, cari au obținut liste de subscripție pentru flota națională să binevoiască a le înapoia cu orice sume strînse pe adresa d-nei Adina Em. Costinescu, la prefectura de Ilfov. * Atragem atenția publicului care nu voește să fie insultat și bruscat de personalul de serviciu al așa zisei trupe de comedie de la „Grădina Blanduzia“, să nu mai frecventeze acest local de spectacol. Afară de aceasta oamenii d-lui Niculescu-Buzău își permit să fie necuviincioși chiar cu reprezentanții presei, din partea cărora directorul trupei de la Blanduzia, s’a bucurat de cea mai largă încurajare. Acest lucru n’ar trebui să uite d. Niculescu-Buzău. * învățătorul P. Băgulescu din comuna Grecii (Romanați) dat în judecata consiliului permanent, în urma uneltirilor cămătarilor din acea comună, fiindcă a înființat o bancă populară în localitate, a fost achitat, găsindu-se absolut nevinovat. Băgulescu a fost apărat de d. P. Rădulescu, fost revizor școlar. Activitatea cercului de Mi P. N. L. la Galați Conferința d-ui Gr. L. Trancu-Iași Ieri după amiază, în saloanele cercului de studii a P. N. L. din localitate s’a ținut prima conferință a acestui cerc, tratând despre grevă. Conferențiarul d. Grig. L. Trancu- Iași într’o cuvântare foarte bine sistematizată și sintetic redată, analizează greva ca fenomen social in legătură cu cauzele si efectele ei, punând-o în raport cu agitația în contra masinismului, începe prin a arăta că dreptul la muncă este absolut liber, iar greva e încetarea muncei convenite. O incetare forțată, defterminată în cele mai dese cazuri de ftominoritate violentă care cată să-și impună părerile ei. Diferiți autori consideră greva ca o suspendare a contractului de muncă, alții o socotesc o rupere a acestui contract, și aceasta e cea mai juridică părere Citează părerea lui Perreau, profesor de drept la Paris, care spune „că nu poate fi considerată nici „ca rupere nici ca suspendare a contractului de „muncă“, adoptind astfel părerile lui Jar și Fontaine din consiliul superior al muncii. Greva este o armă în mâna muncitorului pe lângă altele mai mult ori mai puțin licite ca: rezistenta pasivă, picketingul, boicotajul, punerea la index și sabotajul. Acestora se opune de patroni Loock-outul. Face un tablou rezumativ al greviștilor in Franța și Germania, cu totalul grevelor cu succese parțiale și întregi precum și înfrângerile suferite. Spune că în Anglia grevele sunt mai puțin numeroase dar cu succese mai palpabile. Se întreabă dacă preturbarea socială ce-o produce grevele, nu s un atentat la libertatea muncei — mai ales când n’aduc foloase ! Rezumă izvorul pricinuitor al grevelor în condițiunile de muncă, cauzele politice și acele personale, și acestea din urmă sunt cele mai dezastruoase, influențând asupra muncitorilor însăși. In ele rezidă tirania minoritatei asupra majoritătei, tirania unei minorități ce se pretinde luminată, față de o majoritate care n’ar fi atare. Vorbind de muncitorii statului citează părerea lui H. Bertelemy, profesor de drept din Paris, care spune că „grevele funcționarilor trebue să fie făcute imposibile“. Spune că noi avem legea d-lui Orleanu care tocmai din aceste principii își are izvorul: , , , , * Nu contestă dreptul de grevă pentru muncitori, dar acest drept să nu aibă puterea legală decât la limita și respectul celorlalte drepturi ale statului și individului. Atunci cînd dreptul individului este periclitat, statul trebue să intervină. In această privință citează pe Bouloc. Susține dreptul de concediere a lucrătorului străin de maistrul său, în favoarea unui lucrător indigen, și dă ca citat cazuri întâmplate în Franța. A ., Mil Remediile pentru împedicarea grevei s’au propus proectul Millerand, în Franța, cu principiile: arbitraj obligator și greva obligatorie. Propunerile lui Aftalion profesor de drept din Paris sunt: Tentativa de conciliere obligatorie și funcționarea consiliilor de conciliere în permanentă, propunere parțial adoptată de Viviani în 1908. Arată că s’a elaborat în tara noastră Contractul de muncă al d-lui Orleanu, care conține cele 2 principii: Consiliul Industriei și al Muncei, de multe ori superior legislațiilor similare din foarte multe puncte de vedere. Acestea toate din punct de vedere general. Referindu-se la chestia grevei din Brăila, care are un caracter sui generis, ridicîndu-se împotriva mașinismului, fără să cugete că mașiniismul acesta se impune prin însăși forța lucrurilor. Dezideratul muncitorimei Brăilene, ca mașinele să se introducă treptat în acest port — deși avîntul comercial o cere altfel— e o lovitură ce s’ar da portului acesta. Mașinismul ajută muncitorului, dovadă lupta muncitorilor Brăileni contra elevatoarelor de apă, care a adus traficul cerealelor dela Sulina la Brăila și astfel s’a găsit de lucru și pentru muncitori avîndu-se și pentru elevatoare. In străinătate ea ar trebui să fie continuă, pentru că progresul este veșnic; el dă naștere la noi descoperiri, noi invenții care măresc sferele de activitate. La noi prezintă un interes special. Brăila și Galati au de luptat cu Constanta care are o instalație de silozuri perfectă, și caută să atragă acolo tot traficul țârei. Susține că chestia proletariatului la noi trebue studiată cu de amănuntul, dat fiind că el nu-i amenințat să piară de foame. Că cu rezultate dilatorii ca cele din Brăila nu se poate deslega problema. Că muncitorii Brăiieni susțin că rămîn fără mine 400 docheri, 1524 hamali și 1430 căruțași e o chestie de apreciere. Dar sporul acesta continuu de atare muncitori se datorește unor ani îmbelșugați, cari nu pot fi continuu. Și fiindcă traficul scade continuu e o fluctuație veșnică ia cursul afacerilor. Din această cauză cînd aglomerația e mare, cînd traficul devine tot mai puternic, nu se poate îngreuia bunul lui mers pe motive neîntemeiate și deci mașinilemul cată să se impue. Comercianții nu pot suporta presiunile muncitorilor, toată lumea a ajuns la săturație față de pretențiile mereu crescînde ale muncitorimei instigate de sindicate. Surplusul de muncitori din alți ani, trebue să-și găsească o altă întrebuințare, și avem destule direcțiuni în care s’ar putea îndrepta. Mașinismul fiind o necesitate el se impune în portul Brăila. Muncitorii permanenți, după părerea d-lui Demetriad, șeful docurilor Brăila, n’ar trebui să fie mai mult de 1509. Cum chestia se va prezintă și la Galați, unde este nevoe de introducerea elevatoarelor, trebue din timp studiată. Și fiindcă în chestia grevelor trebue să se găsească soluții pașnice și legale, conchide că armele de luptă a muncitorilor : greva și boicotul va sili statul să introducă mașinismul, găsindu-se soluțiuni care să împace pe toată lumea, pe muncitori îndrumîndu-i spre noi orizonturi, pe lumea de afaceri să o ferească de dezastrele armelor de luptă ale muncitorilor. Revine partidului liberal datoria de a legifera asupra tuturor raporturilor menite să aducă mărirea și întărirea acestei țări, liniștind toate clasele sociale. După aceasta d. Mihail G. Orleanu, luînd cuvintul arată că conferențiarul a atins cele mai de seamă puncte ale chestiei, tratîndu-le sub toate raporturile cu destulă pricepere și competință. Atinge unele puncte și le discută arătîndu-și puneteie sale de vedere. In urmă după discuțiile dintre cei prezenți totul lr 8sțîndu-se conferința din dugan pentru 21 T mie „ forma electorală“. ■ anuph j- Ba* CONCURSUL DE LA CIULII -------............... MEDALIA DE AUR " '■------DECERNATA »E SINDICATUL AGRICOL IALOMIȚALUI ești primul la adincime, iuțeală, soliditate și construcțiune. 10 Pogoane arătură uniformă 25 p.m. in 4.33 ore cu 100 kg. benzină. Reprezentant general | RO GHERMAHX Blurou tehnic — BUCUREȘTI — Palatul Generalei