Viitorul, iunie 1913 (Anul 7, nr. 1908-1935)

1913-06-11 / nr. 1916

V­t\ Cíocnlrlls dinire MW si Sírni — Numeroși morți și răniți — Belgrad, 9 iunie.— Din Mace­­donia vin știri tot mai neliniști­toare. De­și războiul nu a fost de­clarat încă in mod oficial, el poate fi considerat de fapt, dat fiind ati­tudinea trupelor bulgare care a­­tacă din ascunzători trupele sîrbe­­ști ce se fortifică pe malul drept al Vardaru­lu­i. Soldații sîrbi însă se feresc să răspundă provocațiu­­nilor bulgărești. Se afirmă totuși că o ciocnire serioasă a avut loc alaltă ori și că din amîndou­ă păr­țile au căzut numeroșii morți și răniți. Intrunirea comite­tului Ua­inei Na­ționale Sofia, 9 iunie. — O întrunire con­vocată de comitetul „Uniunei Na­ționale", după ce a auzit pe mai mulți oratori, printre care șeful li­beralilor, d. Radoslavoff, a adoptat o h­otărâre care proclamă unitatea și indivisibilitatea patriei bulgare și face apel regelui și guvernului să dea numai decât ordine armatei bulgare să năvălească în ținutu­rile neliberate încă, să gonească de acolo pe cuceritori și să dea liber­tatea poporului bulgar oprimat. Austro-Un­garia și prietinia Ro­­mîniei Viena, 9 iunie.­ Ziarele apărute azi afirmă că cercurile autorizate desmint pretinsa alianță Austro- Bulgară în dauna Romîniei. Mo­narhia din contră, apreciază prea mult amiciția Romîniei pentru a căuta să-i dea o asemenea lovitură. Ceva mai mult Austro-Ungaria a sfătuit guvernul bulgar să cadă de acord cu Rom­înia și să-și asi­gure prietenia ei statornică ce­­dîndu-i partea din cadrilatei, ce­rută la începutul conflictului bal­canic. IN ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice Anglia Intervine in conflictul sâr­­bo-bulgar Londra, 9 Iunie.— Criza sîrbo bulgară neliniștește cercurile po­litice din Londra. O puternică pre­siune s’a făcut la Belgrad spre a obține ca Serbia să primească fără condițiuni arbitragiul Rusiei. Ho­­tărîrea guvernului din Belgrad e așteptată în trei sau patru zile. Atitudinea Austro-Ungariei e lămurită și nimeni nu privește discursul contelui Tisza ca o ame­nințare. De asemenea niminen­ici nu dă nici o i­portantă zvonurilor după care numeroși voluntari ruși ar fi fost trimiși în Serbia, de­oa­re­ce simpatiile Rusiei sunt pentru toți slavii și opiniunea rusească nu ar lua parte numai pentru Serbia în contra Bulgariei. Se speră încă că presiunea exer­citată în toate capitalele balcani­ce va da rezultate folositoare. Ziarul ,glirfl despre tractatul sârbo-bulgar Sofia, 9 iunie. — Oficiosul „Mir“ se zice autorizat să declare că re­zumatul tratatului sîrbo-bulgar pu­blicat de ziarul „Le Temps" și ca­re trebue să fie din izvor sîrb, e fals și tendențios. Clauzele conven­ției militare di­n 29 iunie sunt cita­te fără modificările și adăugirile esențiale aduse prin înțelegerea ce­lor două state-majore la art. 2. Anexa secretă și angajamentul Serbiei de a nu reclama nimic din­colo de linia Golemvri-Lac Ohrida a fost omis dinadins și tocmai de acest angajament Serbia caută să se sustragă, ceea ce Bulgaria refu­ză să primească. Depozitul de Saci, Mușamale Zăbîne, etc. M. E. GOG­A S’a MUTAT ÎN SIMM NEGUSTORI, 27 — BUCUREȘTI — (Casă Proprie). — Telefon 3­­­30 S’a redeschis Hotelul serat T. SEVERIN Direcțiune nouă, complect reno­vat, curățenie ireproșabilă — Prețuri Moderate — PENTRU VOIAJORI REDUCERI Daxneff la rege Sofia, 9 iunie. — La sfîrșitul consiliului de miniștri tinut azi di­mineață, d. Daneff a fost primit de­­ Demisia Cabine­tului Sîrb Belgrad, 9 iunie.— In urma ne xnanim­itătei în ordinea de zi, președintele consiliului a dat de­misia cabinetului. Accidentul de la concursul de aviație din Aspern Viena, 9 iunie.­­ La concursul de aviație din Aspern, aparatul austriacului Stanger și al france­zului Molia, s-au ciocnit la o înăl­țime de 40 metri, ambele aeropla­ne au fost complect distruse; a­­viatorul Molia e ușor rănit;iar a­­viatorul austriac Stanger și pasa­gerul său, locotenentul de marină D. Nepallescu sunt grav răniți. Turcia nu demo­bilizează Constantinopol, 9 iunie. — In chestia demobilizărei Poarta are și azi o atitudine negativă, spunînd că în cazul unui războiu bulgaro-sîrb, armata de la Ceatalgea trebue să stea sub arme. Asasinii marelui vizir vor fi spânzurați Constantinopole 9 iunie.—Cur­tea marțială a dat sentința uciga­șilor fostului mare vizir. Sentința va fi supusă Sultanului și apoi criminalii vor fi spânzurați pe di­ferite piețe din Capitală. Trei cri­minali: Nazmi, Hikmet și Abdu­­rrahman, au scăpat până acum. Principele Sabaheddin a adre­sat ieri o scrisoare poliției, în care spune că de 70 de zile stă ascuns într-un loc unde nu poate fi găsit și că urmărește liniștit mersul an­chetei. OPERAȚIUNILE OAMENILR REGIMULUI SAMSARII LA MINISTERE îndrăzneala cu care operează —Cum sunt speculați oamenii ne­voiași și naivi.—Samsarii se dau ca pretent buni și rude cu func­ționarii superiori și cu miniștrii, îndrăzneala cu care operează samsarii regimului, pe la diferite ministere și autorități publice, este­ în adevăr uimitoare. Ceea ce ne ui­mește însă și mai mult, este faptul că unii din acești samsari îndrăz­neți și ordinari sunt avocați și per­soane cunoscute din partidul de la guvern. Modul cum optează aceș­tia nu este numai scandalos dar chiar de domeniul codului penal. De­sigur că acești indivizi ar­­fi fost dați de mult pe mina parche­­­tului și internați la Văcărești, da­că, bine­înțeles, nu ar fi fost amici de ai guvernanților de azi. 1 Cu privire la acești samsari și la operațiunile lor inevitabile am dat de mult alarma, dar nimeni, din cei în drept, n’a luat nici o măsură împotriva lor. Să nu se creadă că vorbim aci de samsarii mari, cari operează în tovărășia sau sub protecția unor miniștri. Nu. Despre aceștia am vorbit de fie­care separat și am ară­tat aâtă pagubă materială suferă Statul de pe urma lor, precum și paguba morală a unor miniștri fă­ră prestigiu, cari s’au înconjurat de asemenea gheșeftari ordinari. De data asta vroim să vorbim de acele legiuni de samsari guver­namentali, în mare parte advocați și unii chiar căpătuiți de actualul regim, cari mișună ca o viermină pe la toate ministerele și autori­tățile publice din Capitală. • Este foarte interesant de știut, în primul rînd, cum operează a­cești samsari. Mai întîiu ei se dau de oameni cu multă trecere pe la ministere și autorități, că lor nu li se refuză nimic din ceea ce vor cere să li se facă. Unii din acești indivizi spun că sunt rudă cu func­ționarii superiori din ministere sau buni prieteni cu­ directorii, cu secretarul general și chiar cu mi­nistrul. Prin asemenea minciuni, sam­sarii cîștigă foarte repede încre­derea celor naivi și a tuturor nevo­iașilor cari au vre­ o afacere pe la autorități. Sunt atîția oameni din Capitală și mai ales acei veniți din provincie sau de la țară, cari nici nu știu pe unde să intre la o auto­ritate. Mulți din aceștia au cste o afacere dreaptă, pentru care nu este nevoe de nici o intervenție; alții cer absurdități și cr­ed că cu intervenție vor putea reuși. Samsarii regimului stau la pîn­­dă, și cum le cade vre­unul din a­­ceștia în mină, îl iau în primire, cad la tocmeală cu el, încasează o parte din banii ceruți sau chiar su­ma întregă, și apoi îl poartă peste tot locul unde are omul treabă. De va reuși sau nu afacerea, as­­ta-i altă treabă. Samsarii au destu­lă abilitate pentru ca să scape de­­­ jx em­cătură și de.... parchet. # De multe ori, după cum am spus mai sus afacerea sau cererea cui­va este foarte dreaptă, așa că ea se realizează. Desigur că o asemenea afacere s’ar putea realiza tot așa de bine fără nici o intervenție. Este destul ca omul să se prezin­te singur la minister sau la ori­ca­­re altă autoritate, să-și spună pă­sul și să­ fie satisfăcut. Cel ce nu cunoaște însă nici le­gile, nici regulamentele și nici nu știe cum mereg lucrurile, își închi­­pue că fără interven­ție nu se face nimic și că pentru cel mai mic lu­cru are nevoe de sprijinul vre­unui om cu „trecere“. Așa că, la ivirea samsarului, bietul om crede că a dat fericirea peste dînsul și se tine de urma lui ca după un adevărat salvator. Din acel moment samsarul face ce vrea din „clientul“ său, pe care îl exploateză fără milă. Sunt atîția oameni cari cad zil­nic victimă acestor șarlatani; sunt atîția samsari de aceștia cari în­casează, prin asemenea manopere, mii de lei pe lună. # îndrăzneala unor asemenea sam­sari însă a mers mult mai de­parte. Faptele săvîrșite acum, cite­­va zile de unii advocați, partizani ai regimului, cari se ocupă în spe­cial cu asemenea samsarlîcuri pe la ministere, sunt cu adevărat ui­mitoare. Aceștia, prea încrezători în pro­tecția regimului, au recurs la ade­vărate escrocherii, spre a stoarce bani de la persoane care aveau a­­faceri pe la unele ministere. Despre aceasta însă vom vorbi într’un alt articol. Gh. Brateș Villa SFEREA TISMANA-GORJ Așezată în cea mai frumoasă po­ziție din creerii munților Carpați, ferită de egrasie, praf și curenți, oferă camere curate cu tot confor­tul și pensiunea întreagă. Viata eftină, liniștită și fami­liară. O­spătar­ie—Bucătărie aleasă. Cură de ape minerale și tot fe­lul de lăptării.—Distracții.—Cabi­net de lectură.— Băi reci în apa cristalină a Dornei. Skating pe terasă, unica în țară. — Terase în codru.— Excursiuni în pitoreștii Carpați olteni. Salon cu plane, garaj, remize poște și telegraf. Telefon în vilă. Tuberculoșii sunt refuzați. Cereți prospecte. c SINGURA APA ALCALINA TONICA raiCTfiHOTJiníl DK£STIVA lá!lüll!lMJUn<il DKIRETKA Apa de regim neîntrecută pentru BISPEPTRI/ARTBITICOM EURASTENICI . fr [UNK]­­.......u7«jt " T DE VÂNZARE IA FARM­A Cil-DROGUE/Ws. MA­GA­Z/NFot COLONIALE _HEPRESENTANT pentru ROMÂNIA: J LIBUZE CALEA DOROBANȚILOR. 102. Anemia, Chiorosa si toate slaveclanele vindecate prin PEPTONATE de FER ROBIN Nu constipa nici­odată.~Nu negrește dinții. Flaconul durează între 5 și 6 săptămîni. Doza revine la 12— 18 bani pe zi. —— Deci e cel mai ieftin din toate feruginoasele —— Di­vizare la toate Farmasin­e și Brogileriile. — Pretai flacoDub­l 9 Lei ' ' 1 ADMIS IN SPITALELE DIN PARIS RgcMierm „ȘCOALEI DE ȘTIINȚE DE STAT“ întrunirea de protestare a advocaților la d. Aslan Noul proect al d-lui Take Iones­­cu întâmpină cea mai vie opunere în cercurile advocaților, licențiați­lor și studenților în drept. Dri dimineață, peste 50 de advo­cați s’au întrunit în casa d-lui ad­vocat Aslan, din str. Silivestru 47, spre a se consfătui pentru organi­zarea unei lupte împotriva reali­zării proectului. Au luat cuvîntul d­in­: Cezar Pascu, Const. Naumes­­cu, C. Vasilescu, Aslan, G. Nițescu și Isaia Ionescu. Toți oratorii, au arătat inutili­tatea proectului de lege, de­oare­ce recunoașterea „școlii de științe de stat“­ ca o instituție de interes pu­blic, nu va avea alt rezultat, de­cin­emulțirea numărului postulanților de slujbe. Cu toții au cerut retra­gerea proectului de lege . Singur, d. Isaia Ionescu, secreta­rul d-lui N. Xenopol a cerut numai suprimarea art. 2. Pentru continuarea luptei s a ho­­tărît a se tine, deocamdată două întruniri. Prima se va tine Marți, orele 9 seara, la d. C. Naumescu, str. Enei, iar a doua joi, orele 9 seara, la d. Cezar Pascu, str. Isvor No. 54. Tot azi dimineață d. Aslan a a­­vut o întrevedere cu președintele societății studenților în drept d. Virgil Colfescu, care i-a comuni­cat că va convoca o adunare ge­nerală a studenților, pentru­ a îm­piedica realizarea proectului de le­ge, o adevărată primejdie pentru studenții în drept. Zilele acestea o delegație de a­­vocaț i se va prezenta d-lui Al. Constantinescu, președintele „Cer­cului avocaților“ spre a cere con­cursul comitetului în lupta înce­pută. En. îndurerații: Ana dr. S. Stepha­­nescu, soție; Eugenia Stephanescu, soră; Elena Stephanescu, Maria D. Vera, Aurelia și Stefan Ciocârlan, cumnați și cumnate; Cornelia Ste­phanescu, George Stephanescu, Margareta și Traian Gussi, Eliza D. Vera, Eugenia și Emil Peretz, Virginia și Demetru Negulescu, Oscar, Maria, Gheorghe și Elena- Christina C. Vera, Florica C. Bră­­tianu, Constantin C. Brătianu, sub­locotenent Ion C. Brătianu, Ion, Ștefan și Ștefania St. Ciocârlan, nepoți și nepoate; Elena dr. Fialla, Constantin Solacolu-Trajan cu fa­milia, unchi și mă­tuși; Gheorghe și Cleopatra Urianu, veri, cum și familiile căpitan N. Condeescu, Ion Marinescu și Rîmniceanu, au du­rerea a vă aduce la cunoștință moartea prea iubitului lor Dr. Si DUO V s tt BB Medic general în rezervă Medic primar al „Spitalului Xeno­­crat“, Medic al Legațiunei Franceze și vice-președinte al soc. „Crucea Roșie“. Decorat cu ordinele și meda­liile : „Steaua Romîniei“ cu specie, „Coroana Romîniei“, „Crucea Trece­rii Dunărei“, „Virtutea Militară“, „Sf. Stanislas“, „Legiunea de Onoa­___ re“, etc. încetat din viață în ziua d­e 8 Iunie cițs orele 7 ți„ și Va roagă­­ la binevoiți a asista la ceremonia funebră care va avea loc la locu­­­­ința defunctului din str. Bolinti­­neanu No. 11, colt cu Bulev. Dom­nitei, în ziua de 11 Iunie, orele 3 p. m., de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă. Aceasta va tine loc drept orice altă încunoștiintare. Sosirea noului ministru romin Atena, 9 iunie. — D. Filodor, noul ministru al Romîniei, a sosit aci azi cu vaporul romînesc. D. Fi­lodor s’a dus deadreptul la mi­­­nisterul de externe unde a avut o convorbire cu d. Coromilas. Știri de­smintite Petersburg, 9 iunie. — Agenția Westnik află din Belgrad că minis­trul Rusiei, d. Hartwig, a autorizat pe reprezentantul acestei Agenții să dezmintă categoric zvonurile după care el ar fi asigurat guvernului sîrb o compensație în Macedonia în schimb cu părăsirea țărmului Adria­tic. • Belgrad, 9 iunie.— Biroul presei declară fără temeiu știrea ziarelor după care principele Alexandru va merge la Petersburg. E tot a­­tît de neadevărată data plecărei primului ministru Pusiei spre Pe­tersburg. Nici o hotărîre nu a fost luată pînă acum. ' Dezertările în masă ale bu­gărilor Sofia, 9 Iunie.­ S’a răspîndit din Salonic o informație fantezis­tă după care un batalion bulgar din Iștip ar fi dezertat, precum și un regiment la Varna și două la Kustendil, unde soldații bulgari au trebuit înlocuiți prin prizonieri turci, e o simplă invenție. SHI Ultime in­formațiuni Dali P. trenițescu ge­neralul Zottu, colonel I­­liescu și maiorul Dabijai membrii In comisiunile pentru anexarea Silis­­trei, care sosiseră Sim­­bată seara In Capitală, se In­torc azi la Silistra cu noi Instrucțiuni de la guvern. Se afirmă că Intre co­­ncisiunile celor două țări s’au iscat chiar din pri­ma zi neînțelegeri de așa natură. În c­­ parte din membrii comisiuni­­lor românești au jude­cat necesară reîntoar­cerea lor la București și reînoirea verbală a un­or anume Indicațiuni. Membrii comisiunilor bulgare au cerut tele­­grafic noul Instrucțiuni guvernului din Sofia. * M. S. Regele va pleca Joi l­ Iunie din Capitală la Sinaia, re­­luîndu-și reședința de vară. * Comitetul flotei naționale face cunoscut autorităților și persoane­lor, cari au obținut liste de subscrip­ție pentru flota națională să bine­­voiască a le înapoia cu orice sume strînse pe adresa d-nei Adina Em. Costinescu, la prefectura de Ilfov. * Atragem atenția publicului ca­re nu voește să fie insultat și brus­cat de personalul de serviciu al așa zisei trupe de comedie de la „Grădina Blanduzia“, să nu mai frecventeze acest local de spectacol. Afară de aceasta oamenii d-lui Niculescu-Buzău își permit să fie necuviincioși chiar cu reprezen­tanții presei, din partea cărora di­rectorul trupei de la Blanduzia, s’a bucurat de cea mai largă încura­jare. Acest lucru n’ar trebui să­ uite d. Niculescu-Buzău. * învățătorul P. Băgulescu din comuna Grecii (Romanați) dat în judecata consiliului permanent, în urma uneltirilor cămătarilor din acea comună, fiind­că a înființat o bancă populară în localitate,­ a fost achitat, găsindu-se absolut nevinovat. Băgulescu a fost apărat de d. P. Rădulescu, fost revizor școlar. Activitatea cercului de Mi P. N. L. la Galați Conferința d-­ui Gr. L. Trancu-Iași Ieri după amiază, în saloanele cer­cului de studii a P. N. L. din locali­tate s’a ținut prima conferință a a­­cestui cerc, tratând despre grevă. Conferențiarul d. Grig. L. Trancu- Iași într’o cuvântare foarte bine sistematizată și sintetic redată, ana­lizează greva ca fenomen social in legătură cu cauzele si efectele ei, pu­nând­-o în raport cu agitația în con­tra masinismului, începe prin a arăta că dreptul la muncă este absolut liber, iar greva e încetarea muncei convenite. O in­cetare forțată, defte­rminată­ în cele mai dese cazuri de ftom­inoritate vio­lentă care cată să-și impună pă­rerile ei. Diferiți autori consideră greva ca o suspendare a contractu­lui de muncă, alții o socotesc o ru­pere a acestui contract, și aceasta e cea mai juridică părere Citează părerea lui Perreau, pro­fesor de drept la Paris, care spune „că nu poate fi considerată nici „ca rupere nici ca suspendare a con­tractului de „muncă“, adoptind ast­fel părerile lui Jar și Fontaine din consiliul superior al muncii. Greva este o armă în mâna mun­citorului pe lângă altele mai mult ori mai puțin licite ca: rezistenta pasivă, picketingul, boicotajul, pu­nerea la index și sabotajul. Acesto­ra se opune de patroni Loock-outul. Face un tablou rezumativ al gre­viștilor in Franța și Germania, cu totalul grevelor cu succese parțiale și întregi precum și înfrângerile su­ferite. Spune că în Anglia grevele sunt mai puțin numeroase dar cu succese mai palpabile. Se întreabă dacă preturbarea so­cială ce-o produce grevele, nu­ s un atentat la libertatea muncei — mai ales când n’aduc foloase ! Rezumă izvorul pricinuitor al gre­velor în condițiunile de muncă, cau­zele politice și acele personale, și a­­cestea din urmă sunt cele mai de­zastruoase, influențând asupra mun­citorilor însă­și. In ele rezidă tira­nia minorita­tei asupra maj­oritătei, tirania unei minorități ce se pretin­de luminată, față de o majoritate care n’ar fi atare. Vorbind de muncitorii statului ci­tează părerea lui H. Bertelemy, pro­fesor de drept din Paris, care spu­ne că „grevele funcționarilor trebue să fie făcute imposibile“. Spune că n­oi avem legea d-lui Orleanu care tocmai din aceste principii își are izvorul: , , , , * Nu contestă dreptul de grevă pen­tru muncitori, dar acest drept să nu aibă puterea legală de­cât la limita și respectul celorlalte drepturi ale statului și individului. Atunci cînd dreptul individului este periclitat, statul trebue să intervină. In aceas­tă privință citează pe Bouloc. Susține dreptul de concediere a lu­crătorului străin de maistrul său, în favoarea unui lucrător indigen, și dă ca citat cazuri întâmplate în Franța. A ., Mil Remediile pentru împedicarea gre­vei s’au propus proectul Millerand, în Franța, cu principiile: arbitraj obligator și greva obligatorie. Pro­punerile lui Aftalion profesor de drept din Paris sunt: Tentativa de conciliere obligatorie și funcționa­rea consiliilor de conciliere în per­manentă, propunere parțial adopta­tă de Viviani în 1908. Arată că s’a elaborat în tara noa­stră Contractul de muncă al d-lui Orleanu, care conține cele 2 princi­pii: Consiliul Industriei și al Mun­cei, de multe ori superior legislații­lor similare din foarte multe punc­te de vedere. Acestea toate din punct de vedere general. Referindu-se la chestia grevei din Brăila, care are un caracter sui ge­neris, ridicîndu-se împotriva mași­nismului, fără să cugete că mașini­is­mul acesta se impune prin însăși forța lucrurilor. Dezideratul munci­­torimei Brăilene, ca mașinele să se introducă treptat în acest port — deși avîntul comercial o cere altfel— e o lovitură ce s’ar da portului aces­ta. Mașinismul ajută muncitorului, dovadă lupta muncitorilor Brăileni contra elevatoarelor de apă, care a adus traficul cerealelor dela Sulina la Brăila și astfel s’a găsit de lucru și pentru muncitori avîndu-se și pentru elevatoare. In străinătate ea ar trebui să fie continuă, pentru că progresul este veșnic; el dă naștere la noi descope­riri, noi invenții care măresc sferele de activitate. La noi prezintă un in­teres special. Brăila și Galati au de luptat cu Constanta care are o ins­talație de silozuri perfectă, și caută să atragă acolo tot traficul țârei. Susține că chestia proletariatului la noi trebue studiată cu de amănun­­tul, dat fiind că el nu-i amenințat să piară de foame. Că cu rezultate di­latorii ca cele din Brăila nu se poate deslega problema. Că muncitorii Brăi­ieni susțin că rămîn fără mine 400 docheri, 1524 ha­mali și 1430 căruțași e o chestie de apreciere. Dar sporul acesta conti­nuu de atare muncitori se datorește unor ani îmbelșugați, cari nu pot fi continuu. Și fiindcă traficul scade continuu e o fluctuație veșnică ia cursul afacerilor. Din această cau­ză cînd aglomerația e mare, cînd tra­ficul devine tot mai puternic, nu se poate îngreuia bunul lui mers pe mo­tive neîntemeiate și deci mașinile­mul cată să se impue. Comercianții nu pot suporta presiunile muncito­rilor, toată lumea a ajuns la sătu­­rație față de pretențiile mereu cres­­cînde ale muncitorimei instigate de sindicate. Surplusul de muncitori din alți ani, trebue să-și găsească o altă în­trebuințare, și avem destule direc­țiuni în care s’ar putea îndrepta. Mașinismul fiind o necesitate el se impune în portul Brăila. Munci­torii permanenți, după părerea d-lui Demetriad, șeful docurilor Brăila, n’ar trebui să fie mai mult de 1509. Cum chestia se va prezintă și la Galați, unde este nevoe de introdu­cerea elevatoarelor, trebue din timp studiată. Și fiindcă în chestia grevelor tre­bue să se găsească soluții pașnice și legale, conchide că armele de lup­tă a muncitorilor : greva și boico­tul va sili statul să introducă ma­șinismul, găsindu-se soluțiuni care să împace pe toată lumea, pe mun­citori îndrumîndu-i spre noi orizon­turi, pe lumea de afaceri să o fereas­că de dezastrele armelor de luptă­ ale muncitorilor. Revine partidului liberal datoria de a legifera asupra tuturor rapor­turilor menite să aducă mărirea și întărirea acestei țări, liniștind toa­te clasele sociale. După aceasta d. Mihail G. Orlea­­nu, luînd cuvintul arată că confe­rențiarul a atins cele mai de seamă puncte ale chestiei, tratîndu-le sub toate raporturile cu destulă pricepe­re și competință. Atinge unele punc­te și le discută arătîndu-și pune­teie sale de vedere. In urmă după discuții­­le din­tre cei prezenți totul lr 8s­țîndu-se conferința din dugan pentru 21 T mie „ forma electorală“. ■ anuph j- Ba*­ CONCURSUL DE LA CIULII -------............... MEDALIA DE AUR " '■------­DECERNATA »E SINDICATUL AGRICOL IALOMIȚA­LUI ești primul la adincime, iuțeală, soliditate și construcțiune. 10 Pogoane arătură uniformă 25 p.­m. in 4.33 ore cu 100 kg. benzină. Reprezentant general | RO GHERMAHX Blurou teh­nic — BUCUREȘTI — Palatul Generalei

Next