Viitorul, august 1913 (Anul 7, nr. 1967-1997)

1913-08-18 / nr. 1984

ai oficial — in Capitel! CAZUL DE LA HOTEL BOULE­VARD Eri după amiază s’a declarat un nou caz de holeră la Hotel Bule­vard din Capitală. Bolnavul care prezenta simptomele holerei este d. inginer Petrescu, care locuia cu cameră mobilată. Cazul a fost adus la cunoștința d-lui dr. Orleanu, medic șef al Ca­pitalei, care a ordonat transpor­tarea bolnavului la spitalul Colen­­tina, unde urmează a se face exa­menul bacteriologic spre a se sta­bili cazul dacă se confirmă a fi ho­­leric. Totuși pînă la terminarea exame­nu­lui de medic șef al Capitalei, a luat cuvenitele măsuri sanitare pentru desinfectarea locuinței bol­navului. Se crede că n’ar fi vorba de lui caz de holeră. Al doilea caz de holeră, s’a sem­nalat tot eri în grădina Sft. Gheor­ghe, la un lucrător care se afla trîntit ,jos prezentînd simptome suspecte de holeră. Imediat bolna­vul a fost transportat la spitalul b­olericilor de la Colentina. O. în juri Prahova PLOEȘTI 16 August. — D. dr. Gr. Nicolau, medicul primar al ju­dețului, a fost vestit, că în comu­na Breabu, s’a ivit­at, un caz sus­pect de boala, cu simptome de ho­leră. Bolnavul este Ion Cosereanu, fost voluntar în regimentul 19 de artilerie. El, a venit de cite­va zile, din regiunile contaminate. Faptul acesta, dă multă crezare, că va fi confirmată holera. Medicul primar, a plecat la fața locului, spre a lua măsuri în con­secință. Delateiu Mersul Holerei. AGIT­AȚI­A . Jud. Ilfov. —­ fești, confirmări Itrei bolnavi 1. In comuna Ștefă­­noești, confirmări noi 1. Jud. Vlașca. — In comuna Giur­­giu, confirmări noi 1 (militar); In com. Drăgănești, confirmări noui 1 (militari), morți 3 (militari).­­Jud. Teleorman. — In comuna ?T.­Măgurele, confirmări noi 3, m­orți 2 ; In comuna Alexandria, confirmări noi 3 ; In comuna Ro­șiori de Vede, confirmări noi 44 ; In comuna Viișoara, morți dintre bolnavii vechi 1 ; In comuna Ga­­ravanești, morți dintre bolnavii vechi 1; In comuna Slobozia-Mîn­­­dra, confirmări noi 1.­­ Jud. Olt. — In comuna Crăciu­­nei de sus, confirmări noi 6. In­­ com­un­­a Coteana, confirmări noi­­ 3, morți dintre bolnavii vechi. 1. In comuna Stoicănești, morți din­tre bolnavii vech­i 1. Jud Romanați. — In comuna Corabia, confirmări noi 12, morți­­ dintre bolnavii vechi 7 . In­ comu­na Rusănești de jos, confirmări­­­oi 4 ; In comuna Isbiceni, morți dintre bolnavii vechi 1; In comu­na Gâstov, confirmări noi 4, morți dintre bolnavii vechi 4 ; In comu­na Ursa (Giuvărăști), confirmări n­oi 2. Jud. Mehedinți. — In comuna T.­Severin, confirmări noi 1 (mili­tar), morți dintre bolnavii vechi 1 (militar). Jud. Putna. — In comuna Mă­­rășești, morți dintre bolnavii u vechi 1. Jud. Tutova. — In comuna Bîr­­lad, confirmări noi 1 (militar), morți dintre bolnavii vech­i 1 (mi­litar). Jud. Covurlui. — In comuna Galați., confirmări noi 11 (mili­tari). Jud. Brăila. — In comuna Bră­ila, confirmări no­i 20 (militari), morți dintre bolnavii vechi 1. Jud. Tulcea. — In comuna Su­­lina, morți dintre bolnavii vechi 1. Jud. Ialomița. — In comuna A­­xinte confirmări noi 20, morți din­tre bolnavii vech­i 6 . In comuna Frumușica, confirmări noi 6, morți dintre bolnavii vechi 2 ; In comuna Robești, confirmări noi 1, morți dintre bolnavii vechi 1; In comuna Dichiseni, confirmări noi 11, morți dintre bolnavii vech­i 3; In­com­. Coșologeni, conf. noi 9, morți dintre bolnavii vechi 5; In comn. Satnoeni, conf. noi 2, morți Satnoeni, confirmări noi 2, morți dintre bolnavi 1 . In comuna Călă­­rași, confirmări noi 5, morți din­tre bolnavi 5. In toată țara au rămas 344 bol­navi, afară de cei din lazaretele militare din T.­Mugurele și Zim­­nicea al cărui număr nu-l cunoaș­tem. De la declararea epidemiei (19 Iulie) pînă la 15 August inclusiv, au fost în total 636 bolnavi, din care­ au murit 275 (43,2 la sută), s-au vindecat 17 și au rămas 344. Director general, Minovici Put«a Holera. — In com. Mărășești am avut un caz de holeră. Datorită măsurilor luate de energicul medic primar, d. dr. Panea, cred că se va localiza, mai ales că d-sa are un bun ajutor pe d. dr. Movilescu, care nu se cruță cînd datoria îi puira obligație de muncă pentru sănătatea țăranului la care ține foarte mult. -oxo­ arestarea Un cunoscut spărgător, Gh. Po­pa, zis Ionescu, zis și Gh. Dobricea­nu, care acum în urmă săvîrșise o spargere cu furt la comerciantul Dincă Anastasiu din Slatina, a fost prins de subcomisarul H. Po­­pescu, șeful poliției gării Piatra- Olt, și înaintat parchetului de Co­­manați, de­oarece era urmărit și de poliția din Caracal, unde de a­­semenea săvîrșise mai multe fur­turi. fftSIWUl. rotmuM. #*n r OUST âtlȚ W­OUKSNIGA 18 AUGUST SER £ TA 1 eia ilîi In Micim I fäll ffaffeisafg Aeriene Bil Câinance BiCBB flgnt B Sâmbătă 17 August Ultima reprezentație a d-rei ISD1ISÍI33S FAViaLT La Fille de Eme Augot (File a D nel Au­got) Duminecă ÎS August PENT­RU PRI3SA OARA M­ANON DE VASSENET de la Poștă C. Crasacescu, ©avca din nou legile și regula și ieșifele MEMORIILE A 40 DE OFICIANȚI INFERIORI Directorul general al poștelor, d. N. Cosăcescu, este veșnic incorigi­bil. Abia s’a potolit agitația ce domnea acum cîteva luni printre membrii conpului telegrafo-poștal, și acum din pricina samavolnicii­lor d-lui Cosăcescu, pentru care le­gile și regulamentele sunt literă moartă, o și mai mare agitație domnește în acest corp. De data aceasta credem că se va isprăvi odată pentru totdeauna cu d. Cosăcescu. Vorba proverbu­lui: „Urciorul nu merge de multe ori la apă“. Cei 40 de oficianți superiori, au înaintat M. S. Regelui un memo­riu, cum și d-lui prim ministru și miniștrilor de interne și războiu. Iată memoriul înaintat M. S. Regelui : Să Trăiți Maiestate Afeș Să trăiți Alteță Regală Lupuții Alteții Voastre la ordin, amploiații telegrafo-poștali de pe cîmpul de operații. Vă raportează, cu smerenie marea nedreptate ce ni se face de c­ătre d. Director General, nedreptate comisă în timpuri, cînd ne dăm totul pentru Țară și Tron. Suntem 40 oficianți inferiori gra­dul I-iu, amplaiați bătrîni, reușiți prin concurs ținut în regulă în Iu­nie 1912, pentru înaintări la gradul al III-lea de oficianți superiori, cum și 58 elevi gradul I-iI, reușiți la concursul din April 1913 pentru îna­intări la gradul al III-lea de ofici­anți inferiori. Tablourile acestor reușiți prin în­cheierea Comisiunii examinatoare au fost aprobate de Comisiunea con­sultativă și de d. Director General Verzea a fi valabile pînă la defini­tiva lor epuizare. Domnul Director General actual a aprobat aceste ta­blouri după cari chiar d-sa a făcut înaintări prin înalt Decret Regal. Legea nouă de organizare a Cor­pului Telegrafo-Poștal votată, deși nu e pusă complect în aplicare to­tuși nu poate avea putere retroac­tivă. D. Director General însă, prin cir­culara Generală No. 51302 din 13 Au­gust 1913 contrariu dispozițiunii sa­le anterioare, anulează aceste tablo­uri și publică din no­u concursuri cari se vor ținea în luna Octombrie a. c. fixînd valabilitatea tablourilor celor reușiți numai pînă la 31 Mar­tie 1914, în care timp nu se mai pot ivi locuri pentru avansare. Suntem funcționari vechi în acest Corp de cite 20—25 ani, toți mobili­zați, unde am fost pe cîmpul de o­­perații și ne-am­ expus viata în mij­locul epidemiilor de holeră, pierind chiar din colegii noștri. Comitîndu-se o nedreptate care nu Marißxista în analele Direcțiunii noastre, să se nimicească drepturile noastre cîștigate prin concursuri ți­nute în retrusă și aprobate de D-lor și în loc de a ni se da oare­car­e a­­vantagii cum se obișnuește cu cei car­e merg în campanie, nouă din contră ni s’au luat și drepturile deja cîștigate mai dinainte. Din concursurle ce d. Director General publică a se ține, cei reu­­șiți pot fi adăugați în urma tablou­rilor noastre și pot fi avansați la rîndul lor. Plecații cu supunere înaintea Al­­teții Voastre ne închinăm la înalta înțelepciune și Vă rugăm cu la­­crim­i în numele nostru și numeroa­selor noastre familii a se face drep­tate acelora care pentru Patrie și Tron au răspuns fără șovăire și și-au expus viața pe cîmpul de ope­rații al campaniei din 1913. "Iată și memoriul adresat d-lui prim ministru șî d-lor miniștri de interne și războiu : Cu cel mai umil respect să per­miteți unor funcționari vechi, con­știincioși și mobilizați, de pe cîmpul de operații, a le asculta doleanțele lor. Suntem în Corpul telegrafo-poș­tal, reușiți la concursuri ținute în regulă conform legii, în luna Mar­tie și Iunie 1912, pentru gradul de oficiant inferior clasa IlI-a și altul pentru" gradul de oficiant superior clasa IlI-a tablourile acestea pre­­zintate de comisiunile Ad-hoc în or­dinea clasificației au fost bune și aprobate de Comisiunea consultati­vă numită de d. Director General pînă la definitiva lor em­izare, con­form dispozițiunilor ce sunt în a­­ceastă privință. S’au făcut avansări treptat prin Decret Regal după cum au fost lo­curile vacante din ambele tablouri, aceste avansări au continuat a se face și de d. Director General Cosă­cescu îpnă în Iunie a. c. Acum fiind aproape cu toții mo­bilizați, prin o decizie a d-sale pu­blică noui concursuri în Octombrie a. c. unde adaugă : că se poate pre­zenta și acei ce sunt reușiți odată, de­oarece tablourile vechi nu mai sunt valabile de­cît pînă la 31 Mar­tie 1911, timpul pînă cînd nu se mai poate face nici o avansare față cu situatiunea actuală de­cît la 1 Apri­lie 1914, cînd se fac scoateri la pen­sie sau se prevăd locuri vacante prin noul budget. Cum majoritatea dintre noi am fost mobilizați am plecat cu toții pe cîmpul de operații mîndri că vom putea și noi ajuta la mărirea Pa­triei noastre și dacă în loc de recom­pensă ni se ia și drepturile cîștigate prin concurs, atunci cum mai pu­tem fi siguri de ziua de mîine. Suntem oameni cu familii împo­vărate și cu cite 20—25 ani de servi­ciu, nu merităm o așa soartă și ar fi prea strigător să fim astfel ne­dreptățiți. In numele familiilor și al dreptei noastre cauze și a celor ce am fost în campanie, respectuoși vă rugăm a da ordin să nu ni se nimicească drepturile cîștigate prin concursuri și dacă d. Director General voește a ținea un nou concurs, pe cei reu­șiți să-i pună în urma tabloului nostru și astfel se va sfărîma ne­dreptatea ce în acest mod ni se face ca răsplată că am fost mobilizați și expuși în serviciul epidemiilor din Bulgaria, pierind chiar unii din­tre noi. . Nădăjduim că înalta­ Domniei­­voastre înțelepciune ne va satisface dreapta noastră cerere menținîndu­­se drepturile cîștigate prin muncă și sacrificiu. Cu profun respect, Locotenenți (oficianți gr. I) : Moi­­sină G., Grigoriu A., Negoescu T., Udrea S., Carapetru I., Teodorescu C. , Constantinescu A., Gheorghiu Gr. Iliescu Gr., Sacheti I„ Vardala A, Ciolac M., Crețu I., Constantinescu 5., Baranovschi Mihăilescu C., Săulescu P., Stoenescu V., Grigoriu G., Galin T., Mihăilescu N., Cur­to­­vici C., Ionescu I., Militaru C., Mi­­hăilescu A., Vasiliu S., Cernăzeanu P., Dimitriu L, Tomescu C., Andree­­șescu G., Roiu C., Manu V., Chițu M­., Tarcinius M., Gheorghiu G., A­­muzescu R., Tilibașa I., Gafencu P., Popescu S., Ghiț­escu N. Plutonieri majori (elevi gr. I) : Rudu G., Cernovățeanu R., Gabunea T., Mărculescu O., Danielescu I., Becu V., Cristea A, Georgescu C., Lupulescu P., Gheorghiu C., Chris­­tescu A., Pâslaru R., Stănescu V., Petrini C., Ștefănescu M., Hrizu S., Mihăilescu C., Ghițescu T., Georges­cu N., Ivan T, Giușcă I., Dimitres­­cu N., Popescu I., Anastasiu C. Be­­cescu F, Vasiliu I., Negreanu P., Papazol V., Danielescu V., Ionescu N., Morărescu D., Enăchescu T., Ni­­colescu A, Lucescu V., Șerbănescu 5., Brătianu C. Bădescu M., Chilim­­bar G., Vișan N., Nicolescu I., Ră­­dulescu T., Teodorescu C., Popescu L., Sachelărescu N., Nicolescu I., Rădulescu E., Nicolescu D., Bădescu D. , Marinescu M., Lelescu A., Stă­nescu P., Iliescu S. H IUfl QHRum­un Subsemnatul, dînd la lumină I-a și a II-a ediție a „Hartei teritoriu­lui de reîntregire a Dobrogei Româ­nești“, pentru a da putință tuturor românilor, să știe cut teritoriu s’a a­­dăugat la patria mamă, mă simt da­tor să aduc cele mai vii mulțumiri tuturor cetățenilor, pentru frumoa­sa primire ce a făcut lucrărei mele. Tot deodată se aduc la cunoștință, că azi apare a 717-a ediție a hărței, cu granița dinspre Bulgaria defini­tiv stabilită și absolut exactă, con­form protocolului din tratatul de pace, semnat la 28 iulie 1913, și in plus toate comunele cari stabilesc granița între ambele țări. Ast­fel întocmită, harta poate ser­vi cu folos ori­cărui cetățean, școa­­lelor și armatei române și se va pu­tea păstra ca o frumoasă amintire din timpul celui mai strălucit suc­ces al Romîniei. Prețul va fi tot 10 bani și se găse­ște la toate librăriile din țară și în editura librăriei O. Sfetea, București, îmi mai permit să atrag atențiu­nea tuturor cetățenilor, că harta mea poartă numele și propria mea semnătură și să nu o confunde cu altă hartă apărută zilele acestea, hartă care a imitat pe a mea și a cărei graniță este cu desâvîrșire fal­să, lăsînd Bulgariei zeci de comune și sute de kilometri, deși după trata­tul de pace, sunt ale Romîniei. Vasile T. Niculescu Prof. la liceul din Ploești Curiei cerni­tfinconstan­ții îndrăzneții piloți aviatori, Loco­tenenții Capșa și Mihăilescu, înso­țiți de d-nii Căpitan Arion și Vit­­reanu, precum și locot. Mavrodi sin­gur, toți pe aparate Blériot, au so­sit Miercuri seara la Constanța, a­­clamați de mulțimea strînsă pe te­rasa Cașinului. Aviatorii au asistat la serata de gală dată cu concursul încîntătoa­­rei diverse Edmée Favart în „La fille de M-me Angot“. Direcțiunea Casinului, dornică de a se pune la dispoziția Ligii Ae­riene, a decis să dea Duminecă o mare serbare în beneficiul acestei instituții naționale condusă de prințul G. W. Bibessen, care va ve­ni la Constanța cu această ocaziu­­ne și care a rugat pe d-na baroană Edgard de Marcay a lua patrona­jul acestei serbări. Un program excepțional a fost aranjat și toate stelele trupei vor participa cu unul din rolurile prin­cipale al repertoriului lor. Acestea sunt: d-ra Edmée Fa­­vart, regina operetei franceze, d­­na Marioara Voiculescu, celebra artistă romînă, d-ra Germaine Re­vel, d. Rocca, d-ra Stéphane, d. Va­lls, d. Arați, corpul de balet al ca­­inului etc. etc. -oxo- VIATA EQHAHEASCA Directori s Ci. Stere și D­r. I. Cantacuzino IAȘI: Redacția și Administrația: Str. Cuza-Voda CONDIȚIILE DE ABONARE Pe an ..... . 18 Lei.— Pe jumătate de an 9 Lei Pentru­ învățători, preoți de sat, primari și funcționari să­tești, studenți și elevi, pe an 15 Lei, pe jim­&tate de an 7.50. -------- V ............-......-ii ...aaa • -----------gWB gBB . Mișcarea artistică-literara Despre „Cubism" După studiul d-lor Albert Glaizes și Jean Metzinger De cîtiva ani, arta picturei se depărtează tot mai mult de vechile forme, în care s’au creat marele capo de opere ale trecutului. S’a spus chiar de către cei competing că secolul nostru este secolul pic­­turei de­oarece nici o artă n’a evo­luat cu mai multă grabă ea pic­tura. Pînă azi evoluția în artă era mascată în primul rînd de litera­tură. De data asta însă pictura pa­re a fi luat înainte și literaturei. De la Edouard Manet încoace, a­­dică de aproape 50 de ani, avem în pictură atîtea școli nncit cei de mai tîrziu, cei cari vor avea de studiat istoria acestei arte din timpul nostru, vor avea atît de lu­cru, cît n’au avut nici cei cari au studiat marea epocă a renașterei italiane. După­ „plein-airiști“ au venit „împresioniștii“ apoi „neo-impre­­sioniștii“. Anii trecuți au apărut „cubiștii“ imediat apoi „futuriștii“ italiană și în cele din urmă se vor­bește de o nouă școală în petură pe care adepții au numit’o „școala or­f­istă“. Vom vorbi astăzi despre „cu­bism“ școala a cărei origină se trage fără îndoială de la un maes­tru tînăr spaniol, Pablo Picasso, maestru care trăește încă și care pictează în felul lui fără zgomot, fără reclamă și fără trebuință de prea mulți adepți. S’a întâmplat însă că alții i-au vizitat atelierul și văzînd ceea ce se desăvîrșește în maniera lui Picassso să hotărască a populariza arta tânărului maestru spaniol. Picasso și-a făcut elevi fără să vrea. „Cubismul“ a devenit expre­sie de cîțiva ani numai deși el tră­ia în maniera inventatorului său de mai bine de 15 ani. Astăzi „cu­bismul“ este o școală peste care nu poți trece și principiile sale te­oretice sunt expuse pe larg într-un volum faimos semnat de d-nii Al­bert Gleizes și Jean Metzinger, doi pictori dintre cei mai buni elevi ai lui Picasso. Autorii studiului de mai sus, de­clară că se feresc să cadă în gre­șeala altora cari au mania difini­­tiunilor. Ceva mai mult, dacă în­trebuințează cuvîntul „cubism“ a fac numai pentru a feri pe cetitor de ezitarea citirei acestui studiu. Intenția lor este mai mult de a sugera bucuria de a surprinde mo­tivele de artă într-un cadru de ta­blou. Pentru a înțelege pe deplin școa­la cubistă, trebue să te referi în primul rînd la pictorul Gustave Courbet, apoi să studiezi opera lui Edouard Manet de la care să treci la sciziunea artistică reprezintată pe de o parte prin Monet, Lille& etc., iar pe de alta prin Cezanne. Cine a pătruns bine pictura lui Cezanne poate spune că înțelege în bună parte și principiile școalei cubiste. Pablo Picasso definitivea­ză opera fixînd teh­nica liniilor și contururilor. El simplifică teh­ni­ca veche și tinde a crea o metodă nouă în pictură condamnînd însă toate sistemele intenționate și toa­te trucurile de efect trecător. Astăzi cei mai de seamă repre­zentanți ai „cubismului“ în pictură pe lingă Pablo Picasso și autorii sus citatului studiu, mai numărăm pe Derain, Georges Braque, Maria Laurenciu, Fernand Leger, Marcel Duchamp, Juan Gris, Francis Pi­­cabia, etc. De prisos să mai spunem­ însă că școala cubistă pe cît este de a­­fectată de către unii pictori tineri, pe atît este de ponegrită de alții. Viitorul însă ne va spune cine are dreptate. C­ugetările lui Oscar Wilde, au apărut intr-o ediție franceză. Ele sunt ex­trase din diferitele opere ale ma­relui scriitor și se referă mai mult la artă și la femee. O­pera poetului F. Thompson a apărut­­­ în fine în trei volume. întârzierea Í­ acestei publicațiuni se datorește­­ ciudățeniei engleze care a consi­­derat pe Thompson ca un poet blest­temat, de­oare­ce viața lui ne amin­­tește viața unui Edgar Poe, Verlaina și alții. Pase ® stela București Camera de comerț din Sofia cere revizuirea tratatului de la București Camera de comerț și industrie din Sofia a trimis ziarelor din A­­pus un protest în contra hotărîri­­lor conferinței de la București. In acest protest citim următoa­rele : „Pacea de la București a fost o spoliare a Bulgariei. Atacat de cinci state vecine, poporul a fost prădat și înjosit. Națiunea bulga­ră care a luptat necontenit pe tă­­rîmul cultural, politic și conom­ie, nu a meritat această soartă , dar ea nu-și pierde speranța într-un viitor mai bun. Ea nu a încetat să spere că Europa creștină va deschide dreptătei o cale, revizu­­ind tratatul de la București, care n’a adus pacea, ci o nouă primej­die în Balcani. Dn M pegilsi 19. P. Iosif ,Asociația Uraților, r­omîni­­evrei „Unirea“ 30 G. G. Longhinescu 25 G. I. Roman, avocat, Iancu 1­0 Al. Smelt, Botoșani 20 G. V. Botez-Gordon 5 S. Spulbereanu, C­raiova 10 D. dr. A. V. Voitinovici, loco. 10 D. Neagoe Popea prof. Iași 10 Ion G. Stoian, atașat comer­cial pentru Italia 10 A. M. C. 20 A. de Herz 20 Căpit, N. Oprovici 20 Florica Ionescu, Amărăști de jos 5 Elvira Dimulescu, învățătoa­re, Craiova 3 D-ra Marg. I. C. Constantescu 20 N. Simionescu C. Stănulescu, Buzău G. Romașcu, Griviței, loco Wrați I. Dima, Brăila D. Evolceanu C. Sandu-Aldea ECOU Băutorilor Apei de Vichy Există pentru apele minerale ca și pentru vinuri o noblețe, cu atît mai respectată la cele dintîiu, cu cit este întemeiată pe proprietățile lor și pe binefacerile aduse suferinzilor ; din acest punct de vedere Vichy este privilegiată, fiind­că celebrele izvoare ale Statului francez: Celestina, Grande Grille și Hôpital sunt universal cu­­noscute. Trebue totuși să semnalăm o fraudă destul de freqventă, care consistă în a da o apă oare­care într’o sticlă cu etichetă asemănătoare, în locul apei de Vichy adevărate. D­e aceea persoanele care se îngrijesc de sănătatea lor trebuie să aibe grije de a cere anume: Vichy-Celestins sau Vichy-Grille, sau Vichy-Hospi­­tal și de a observa ca pe gîtul sti­clei să fie un cerc albastru cu VICHY­­ETAT, imprimat ca garanție de au­­tenticitate. Se găsește în sticle mari și mici toate Restaurantele, Magazinele de coloniale, Droguerii și Farmacii. GASIM­E.BIM jui mwgmm și pinkmmmmmmm mmmumm eu ©eassla Lift. Mării și a serbărilor hramului mănistirei din Sinaia vor avea loc pe scena teatru­lui Ce simaiul Mari Reprezentatori teatrale în mitunitrv și seral, cu un bogat program de varietăți și numere de prima ordine cu concursul trupei de comedie franceză a D-rei A19EEE BAHELLY Mare concurs de premii in numerar­e în obiecte de artă celor mai frumoase costume naționale ^ 1^1^31^111 f'ftfliffMl Illî vor avea loc m­ari Humb­attans feerice I Uliul lu MlUiUi focuri de artificii, surprise luminoase Celebrele orchestre ale Casinului vor delecta publicul vizitator cu cele mai celebre arii, cu începere de la orele 10 diminea­­ța pină târziu noaptea.—Afișe ulterioare vor anunța detailat programul reprezentațiunilor* și a întregului program de stele ce apar pe scena casinului

Next