Viitorul, septembrie 1913 (Anul 7, nr. 1998-2027)

1913-09-15 / nr. 2012

­d =========------------------------------------------------------------------------------------------------------------­In chestia ■ noilor licențiati In drept pt CE SE INTIRZIE CU ELIBERAREA DIPLOMELOR? Citesc în ziarul d-voastră o in­formație, care ne pune pe gânduri: „Diplomele licențiaților în Drept din sesiunea Iunie se vor libera­­ după 2 luni“ adică în Decembrie,­­după șase luni deci, dela trecerea examenului și obținerea titlului I de licențiat. De obicei, aceste di­­­plome se liberau în primele zile sale lui August, anul acesta însă, din cauza evenimentelor externe, e fost nevoe de o amânare.­­ Interesîndu-ne însă la Minister, să aflăm cauza acestei întîrzieri, pi s’a dat însă un răspuns care ne-a revoltat. D-lor aduc ca scuză că nu au diplomele necesare IM­PRIMATE, deși Facultatea­ de Drept le-a înaintat formalitățile­­ cuvenite­ încă de trei luni. Ne ui­mește această patentată negli­jen­­­ță, datorită de­sigur serviciului însărcinat cu lucrările de acest ffel, serviciu, care de 30 ani știe că în luna iunie trebuesc lucrate diplome pentru licențiați.­­ Trebue să mai adaogă că taxa­j de 100 lei pentru diploma de licen­ță, ne-a fost merită și am achitat-o încă din Iunie. I Astfel azi, nu putem să benefi­ciem de aceste drepturi, nu ne pu­­tem­ însori la nici un fel de exa­mene, și nici a putea pleca pentru a continuă studiile în străinătate. )Pe lângă acestea, nimeni dintre moi nu poate ocupa vre-o slujbă, miei nu avem putința a ne înscrie un barou, stînd fără nici un fel de ocupație, cu toate că cea mai ma­re parte dintre noi nu avem nici gun fel de venituri.­­ Pînă aci, bune, rele așa stau toate, dar un lucru, care ne revol­tă pe toți, și care mâhnește pe ori­cine are un pic de bun simț și ju­decată, e următorul fapt : Í Ministerul de culte, în urm­a u­­­unor anumite bine-voitoare stăru­­inți, de­sigur politice, a trimis în mod clandestin, Universităței un număr de 15—20 diplome, pentru a se libera la anumiți colegi, mai fericiți decât noi, deși cu aceleași­­ drepturi ca noi.­­ Am cercetat­­ numele fericiților privilegiați, și cu mâhnire am con­statat că ele nu sunt dat nici în or­dinul alfabetic, nici după merit, ci DUPĂ CONSIDERAȚIE.­­ Ne mirăm, cum Domnul Minis­tru de Culte, fost Decan și Rector, profesor la fac­ult. de Drept, toc­mai D-sa comite asemenea nedrep­tăți. D-sa zic care, în prima lfce­­fțiuire ne-a anunțat și d­esvoltat mărețul principiu că : „Toți sun­tem deopotrivă egali înaintea le­gilor țărei“. Unde e egalitatea Id-le Ministru, sau aceea e numai cind sunteți pe catedra de profe­sor 1 __ 1 In ori­ce caz pentru că așă stau lucrurile, pentru a ne proba că e­­ linia și­­ aceiași egalitate și ca Mi­nistru și ca profesor, vă rugăm a interveni și a dispune să ni­­ se li­bereze și nouă diplomele, întru­cit întârzierea e de ordin intern — ne­glijentă și nepăsare — nu de or­din extern cum o bănuiam noi. In caz contrar, vă vom face pe d-voastră răspunzători, întru cit cea mai mare parte dintre noi nu avem și alte mijloace pentru a ne câștiga existenta. Și­­ acum ultimul gîn­d și rugă­minte o îndrept către venerabilul nostru Decan, d. Valerian trrsia­­nu, a cărui spirit de dreptate și imparțialitate e în­deobște cunos­­ută, rugîndu-I să nu pună sem­nătura d-sale numai pe anumi­te diptome, decît în cazul cînd toți vom fi satisfăcuți în drepturi ce le avem cu toții. Suntem siguri că l-Sa nu va îngădui ca numai anu­­m­ite persoane alese de d. Minis­tru să se bucure de anume drep­turi, iar ceilalți, care nu sunt în grațiile d-lui Ministru să aștepte pînă cînd d-s-a va bine-voi să dea ordin a nu se tipări și nouă impri­matele necesare. Sunt convins că 1-sa nu va lăs­a ca să se formeze ideia, că dintre toți licențiații nu­mai takiștii pot avea dreptul de a ridic­a diplomele. Dimitrie Th. Pascu DE LA ACADEMIE Istoria ginților din R­omân­ia — Comunicarea fi­lnî H­IM — D. N. Iorga a desvoltat ori după- amiazi la Academie o comunicare cu subiectul de mai sus: înainte de a intra în fondul vor­­birei sale, d. Iorga a respins afir­­mațiunile acelora cari susțin că e­­vreii din Romînia ar fi de origi­ne străveche. Un document publi­cat ca găsind evrei pe la anul 1001 în țările române a fost greșit citit. No. 1001 era numărul de ordine al documentului, iar nici de cum­­a­­nul. In nici un caz existenta ele­mentului evreesc nu putea fi ante­rior existenței principatelor. De altfel viața economică a ță­rilor române era prin veacurile al 12 și 13 astfel alcătuită, în­cît nu era loc și pentru elementul evre­­esc. Industria casnică era așa de desvoltată încît țăranii își fabri­cau tot de ceea ce aveau nevoie. La ce nevoie era deci să răspundă a­­cest element ? E adevărat că, mai tîrziu, pe vre­mea lui Ștefan-cel-Mare, se vor­bește în documente despre relații î­­nile acestui domn cu un negustor evreu,­­ el nu era însă pămîntean, ci evreu din Orient. Deasemenea ,se mai întîlnesc în documente e­­vrei, dar nici aceștia nu erau lo­cuitori ai țărei, ci evrei turci, sau evrei­ tătari. In veacurile 15 și 16 documente­le menționează relațiuni ale Dom­nilor și boerilor noștrii cu acest fel de evrei, cari se ocupau mai ales cu împrumuturi de bani. In veacul al 17-lea nu mai gă­sim însă nici măcar aceste legă­turi, căci evreii cămătari sunt în­locuiți cu greci. Primul evreu care a luat în a­­rendă pămînt romînesc, se găseș­te pe la 1660. El a luat în arendă un iaz de la Popricani, moșie can­­tacuzinistă. Pe la 1730 găsim mai mulți evrei, trecuți din Polonia, vînzători de rachiu polonei. Cei­lalți evrei de cari pomenesc docu­mentele sunt evrei-spanioli, tătari și turci. In a doua jumătate a veacului al 18-lea s’au întemeiat coloniile din Botoșani, Iași, și apoi Roman și Bacău. Dovadă că ei nu sunt străvechi e că în cimitirile lor nu se găsesc inscripții vechi, afară de vre-o 205, pe cînd din inscripțiile vechi armenești s’ar putea forma un volum. Cu documente și citații, d. Ior­ga arată că evreii au introdus al­coolismul în Moldova, și că din ac­tivitatea lor n’a profitat nimic eco­nomia țărei. Dimpotrivă, din cau­za conrupției pe care o răspîndeau în jurul lor, și a plîngerilor corpo­­rațiunilor naționale cărora le fă­ceau o concurență neleală. Domnii romîni au fost siliți în mai multe rînduri să ia măsuri contra lor. Evreii, socotiți ca străini și de regulamentul organic de la 1834, se considerau supuși austriaci și cereau ocrotirea consulilor aus­triaci din țară, pînă în ziua cînd consulii i-au abandonat, fără ca prin aceasta ei să devină supuși romîni. Pregităm că spațiul nu ne per­mite să dăm o întindere mai ma­re acestui rezumat. Pentru epoca de la 1856 încoace, d. Iorga s’a re­ferit la cunoscuta lucrare a lui Ve­rax asupra aceluiași subiect. Un public numeros a aplaudat pe d. Iorga pentru documentata și interesanta d-sale comunicare. mm Repräsentant/ Generali pen­tru Romania­ an L­azar L. Sanste m Scandalul din Brăila O RECTIFICARE ASUPRA CORESPONDENȚEI „BANDITISMELE DE LA POLIȚIA DIN BRAILA“ — vinovații adevarați sunt : prefectul, PRIMARUL ȘI POLIȚAIUL — Primim următoarea scrisoare: Domnule Director, In Viitorul de la 12 a. .c. am ce­tit o lungă corespondentă trimisă din Brăila, intitulată „Banditis­mele de la Poliția din Brăila“. Fe­lul cum anonimul acestei corespon­dențe relatează scandalul petre­cut, este o mistificare și ca simplu spectator, care n’am nici în plin nici în mînecă cu ajutorii scanda­lului, vă rup’ să publicați următoa­rele rînduri, ca rectificare. De aproape 2 luni la Brăila nu­mai este nimic la ordinea zilei de­cit senzaționalele conflicte dintre politaiu și primar, dintre prefect și politaiu. Nici starea de necurățenie în ca­re zace orașul nici epidemia de ho­leră, care decimează satele din ju­dețul nostru, nici furturile și spar­gerile ce se fac în fie­care noapte nu interesează administrația­ loca­­lă. • Polițaiul Piroșcă, numit dintre tachiști, contra voinței Prefectu­lui și Primarului care se dau drept filipescani, cel puțin prefectul, nu înghit pe făt frumosul tachist și toată grija o pun să-l dea în gît. Prefectul în special nu uită amără ciimele, pe care le-a îngițit cu nu­mirea lui Piroșcă, contra căruia dăduse teribile lupte susținînd pe dolofanul său director Gh. Du­­chiade. Iată origina scandalului: Pri­marul sub îndemnul mentorului său Gutman pune la cale din senin o campanie de atacuri contra po­lițaiului Piroșcă, prin gazeta „Me­sagerul“ proprietatea unuia din e­­roii scandalului Marcel Stănescu, salariatul primarului. Oamenii buni spun, că primul acont din pre­țul acestei campanii a fost de 1000 lei. La aceste atacur„ Polițaiul Piroșcă larma“ scoasă adl ine lupta. Primar atacurile „Alarm­ainte „Mesageruli un gazetă de scai” orașului, în care violența pe Piro și familie. Cum s’a anunțat apariția „Ful­gerului“, fratele mai mic al poli­țaiului atacă în stradă pe autorii manifestului Marcel [Otănescu și Ionașcu „băeții“ primarului. A fost o mică pălmuială fără văr­sare de singe și fără morți, după chiar relația oficială. Ba, a doua zi învinșii își purtau cu mai multă aroganță mutrele pe sălile tribunalului. A urmat și ur­mează ancheta spre a restabili vi­novățiile. Domnule Director, din cite știu, primul vinovat este molatecul și desfrînatul primar N. Faranga, care a cumpărat lipsa de scrupul tuturor nespălaților, cari necin­stesc numele de gazetar la Brăila. Al doilea vinovat este neprice­putul și sgomotosul prefect V. Hiott, care ia județul drept un es­­cadron de rezervă. Nici subalternul său Piroșcă nu­mai breaz. Are un mare talent, de a eși cu alaiu din toate demni­tățile ce i se încredințează. Și răz­boinic, ca ori­ce tachist, cînd e la buget. Vinovați sunt miniștrii de re­sort cari tolerează asemenea spec­tacole nerușinate, în vreme ce in­teresele orașului și ale județului sunt tasate pe sistuna holerei și a tifosului. Aceasta este unica rectificare, ce in interesul adevărului, vă rog, Domnule Director să o publicați. UN CETATEAN e răspunde de la gazeta „P­­entru a sus­­exasperat de are dă 5 în­ Mivință o no­pe străzile tacă cu toată cu întreaga INSTITUTUL PROFESIONAL ELLA EM. SAVOPOL B-dul Schitul Măgureanu, No. 43 Bors complect, programa statului k Numar limitat de eleve Supraveghetoare străine Prospecte și referințe la cerere Economice și financiare au­ricultură — comerț — Industrie ■ Recolta­ ții lumi A apărut de curînd numărul din Septembrie al Buletinului de sta­tistică Agricolă, publicat de către Iinstitutul Internațional de agri­cultură din Roma. Extragem, în cele de mai jos datele mai impor­tante relative la recoltele din ță­­ri­le din emisferul septentrional.­­ Pentru grîu, producția Franței,­­Ungariei și Romîniei, este evalua­tă la circa 87.833.000 și 45.361.519 și 24 milioane chintale, sau 96.8 și 90.3 și 98.6 la sută din recolta anu­la i­u­lui 1912. In ansamblul următoare­lor țări:­­ Prusia, Belgia, Danemarca, Spa­nia, Franța, Anglia și Țara Gali- N­on, Ungaria, Italia, Luxemburg,­­România, Rusia Europeană (63 gu­­vernăminte), Algeria (fără depar­tamentul Alger), Elveția, Canada,­­Statele Unite, India, Japonia, Ru­ssia Asiatică (10 guvernăminte) și­­ Tunis, producția anului acesta es­te evaluată la 906.328.681 chintale, 1 sau 104,1 la, sută din producția, a­­nului 1912 (871.044.979 chintale).­­ In ansamblul țărilor pentru cari se posedă indicații privitoare la se fără­­ aceleași țâri ca și pentru grîu afară de Anglia și țara Galilor, India, Japonia, Algeria și Tunis), pentru orz (aceleași ca și pentru prin afară de Franța și India) și pentru ovăz (aceleași ca și pentru y orz), producția anuală­­ este eva­cuată respectiv la 380.198.724 și­­ 266.665.762 și 497.415.531 divități, 1 sau 93.3 și 101.2 și 94.1 la, sută din aceleaș producții în 1912. Producțiunea porumbului în an­samblul următoarelor țări: Bulga­ria, Spania, Ungaria (propriu zi­să), Italia, Rusia Europeană (63 guvernăminte), Elveția, Statelor­ Unite, Japonia și Tunis, este eva­luată la 702.799.100 chintate, față de 905 milioane 259.560 în 1912 sau 77.6 la sută. Producția State­­lor­ Unite, prevăzută luna trecută la 678.714.720 chintale, este evalua­tă actualmente la 597.177.510 chin­tale față de 793 milioane 716.713 în 1912. Pentru orz, Buletinul dă nouă da­te asupra producției Ialiei 4 mi­lioane 500.000 chintale față de 4 mii, 935.000 în 1912) și a Japoniei (75 mii, 221.000 chintale față de 71.573 mii 663 în 1912). Recolta sfeclei de zahăr în 1913 es­ts evaluată cam mult mai abunden­tă decît în 1912 în Bulgaria, Dane­marca și Spania. In celelalte țări, pentru cari se posedă amănunte, producția se prezintă, în general, de asemeni în condițiuni destul de bune. In privința viilor, Buletinul dă evaluarea producției de vin în I­­talia la 55.000.000 hectolitrii față de 44 mii, 123.000 în 1912; cu alte cuvinte un spor de 24.7 la sută. In celelalte țări în general și în spe­cial în Franța, starea viilor este puțin satisfăcătoare. In Spania se prevede o producție egala celei din anul precedent. Pentru gogoșile de mătase se pre­vede, pentru recolta de toamnă in Japonia, o producție de 50.674.000 kgf. față de 53.132.630 în 1913. Pen­tru ansamblul țărilor în privința cărora se posedă amănunte (Aus­tria, Ungaria propriu zisă, Bu­țga­ria, Spania, Italia, România, Ja­ponia), producția în 1913 este eva­luată la 202.001.000 kgr. față de 215.347.391 în 1912 sau 93.8 la sută. ÎNȚELEGERE. — Intre socie­tățile „Colombia“ și „Concordia” a intervenit în ultimele zile o înțe­legere pentru exploatarea în Co ai­un a șantierelor lor din Moreni Baza acestei înțelegeri este ca din producțiunea sondelor lor situ­ate în șantierul Stavropoleos din Moreni (No. 1 „Colombia“ și No. 3 „Concordia“) societățile să-și dea una celeilalte cite o redevență din producțiunea lor netă. Astfel „Co­lombia“ dă­­.Concordiei“ o rede­­vență din producțiunea sondei sa­le No. 1 actualmente în producție, iar societatea „Concordia“ va da so­cietății „Colombia“ o redevență din producțiunea ce va obține din sonda ei No. 3, imediat ce o va rea­duce în producție, ceea ce, dat fi­ind modificarea art. 57 din regula­mentul de poliție minieră (modifi­care anunțată în numărul nostru de ori) nu mai poate întîrzia mult. Cum este lesne de înțeles, odată cu stabilirea acestei înțelegeri, s’a stins și procesul ce era în curs în­tre aceste două întreprinderi și ca­re se raporta la pretențiunile de despăgubire ce a ridicat „Concor­dia“ contra „Colombiei“ în urma incendiului care a distrus sonda No. 3. „Concordia* din Moreni, -OXO­ Mișcarea artistică-literară La noi și In străinătate — IN AMINTIREA LUI VLAICU A fost odaü... In seninul serilor de vară, sus, din ce în ce mai sus se avînta o pasăre minunată, cutremurând văzduhul cu fîlfîitul aripelor ei mari și albe, și sfidiind sigură și liniștită întinsul nemărginit al ză­rilor albastre. Se înălța mult de­asupra culmilor înalte, din vîrful cărora chiar și vulturul măreț și trufaș țintea cu­ râvnă pe îndrăz­nețul și cel fără da teamă zbu­rător. Era pasărea măiastră pe care o cunoșteau toți pămîntenii cu mic cu mare, și jocurile ei zburdalni­ce în liniștea serilor erau urmă­rite de mii și mii de ochi, cari a­­desea se umezeau de lacrimi, ui­miți de atîta dibăcie... Dar într’o zi frumoasă, cînd ce­rul era mai albastru ca ori cînd și soarele revărsa din plin razele cal­de și strălucitoare, vînătorul cel fără de milă și cruțare ținu­ drept pe măreața pasăre, care, nimerită în aripele ei mari și albe, se pră­văli cu iuțeală din tăria nourilor, și căzu neînsuflețită la picioarele acelora ce cu o clipă mai înainte o sorbeau din ochi. Murise biata pasăre, curată la suflet și atît de încrezătoare în statornicia soartei... In zadar tovarășele ei roteau gălăgios în înălțimi de-asupra tru­pului ei însîn­gerat, în zadar o che­mau cu glas deznădăjduit și o a­­demeneau amintindu-i de jocurile zburdalnice de odinioară în liniș­tea serilor de vară și în răcoarea zărilor albastre, căci frumoasa pa­săre murise, și n’au mai putut-o învia... 1 * Tîrziu noaptea, cînd tot pămân­tul adormise și copilașii visau cu zâmbetul în ochi și pe buze de pa­sărea cea minunată cu aripile mari și albe, trupul cel însîngerat și strivit prinse la căpăta viață, și, ca prin minune, aripile înțepenite se desmortiră văzînd cu ochii... Ca după un somn lung și greu, pasărea cea mare și albă își scu­tură aripile vînjoase, și, cu un fîl­­fîit furtunos, se avîntă la ceruri... Cînd îmi ridicai speriată privi­rea în sus, pasărea cea mare și voinică, se prefăcuse într’o siriți­­șoară plăpîndă și spumoasă, iar stelele îi clipeau bine-voitoare ca niște ochi dulci și iubitori în cari străluciau ca diamantele lacrimi de bucurie... Plecase de multă vreme copilul răsfățat al zărilor albastre, și a­­cum se întorcea învingător... căci cucerise infinitul și nemurirea... R. Streitman oetul Fagus împlinind 25 de ani de cînd este funcționar al Pri­măriei Parisului, confrații săi literari îi vor da un banchet la care bine-înțeles nu va lua parte nici unul din ceilalți confrați de biurou. hevrefeuil nouă piesă a lui Ga­briel d’Annunzio cu care se va inaugura Teatrul Ambigue sub noua sa direcție, este o recons­tituire­­ dramatică a faimosului proces de la Bolonia pe care pare a-l fi scris chiar în colaborarea lui Tullio Muri. P [ Elevii admiși In anul I la școala pregătitoare de cavalerie Următorii elevi au fost admiși în anul I-iu la școala pregătitoare de cavalerie : Bursieri : Mănescu­ Alexandru, Constantinescu Aurel, Bursan I­o­­rațiu, Berlescu V. Constantin, Tri­­andafil Gh., Savopol Constantin, Merișianu Constantin, Gheorghiu T. Constantin și Georgescu Ale­xandru. Semi-Bursieri: Urdăreanu Er­nest, Teodoru A. Nicolae, Leondă­­nescu Nicolae, Georgescu Octav și Păunescu N. Marin. Solvenți: Pleșoianu Alexandru, Constantinescu Ion, Eftoimiu C. Ion, Ionescu Traian, Cornea Ra­du, Vulcănescu Ștefan, Anghir Dumitru, Morcovescu A. Mihai, Damian Al­exandru, Fortunescu Hercule, Mitache Adam, Arion B. Ion, Dumitrescu Florea, Sion Ra­du, Nițulescu Emil, Broșu Nico­lae, Făgărășanu Nicolae, Boteanu Al., Ioanin Gheorghe, Slătinea­nu C. Const., Stamatiu Gh., Negrescu Constantin, Tomescu Grigore și Căpreanu Grigore. Elevii se vor prezintă la școală în ziua de 30 Septembrie, orele 9 seara. Nu vor fi primiți acei cari nu vor prezintă casierului școalei ta­xele de instalare și cărți, iar sol­venții pe lingă aceste taxe și reci­­pisa sau banii pentru plata taxei de întreținere pe jumătate de an. -----------------------xx------------------------­ Ilir­it al i MiWu­lui Savu-Dunca Amicul nostru M. Savu ne roa­gă să publicăm următoarele scri­sori : D-lui M. SAVU, I. Dragă prietene, însărcinați de tine să cerem sa­tisfacție d-lui A. Dunca, pentru noua și grava ofensă ce ți-a adus prin ziarul „Adevărul“ ne-am­ pre­zentat la dînsul acasă , negăsin­­du-l i-am lăsat o scrisoare, rugîn­­du-l să­ ne puc în legătură cu­ mai curînd cu doi prieteni ai d-sale. Răspunsul l’am primit azi prin scris și ți-l comunicăm alăturînd scrisoarea în chestie. După cum vezi, refuză și în rîndul acesta să îți dea satisfacție necesară și o sur­prindere penibilă și neexplicabilă— n’are de astă dată nici măcar un început de scuză spre a masca la­șitatea sa. Purtarea ta blîndă față de acest trist personaj care insul­tă trivial prin presă fără măcar a-și lua răspunderea celor ce scrie, deși nu credem să fie inconștient, am aprobat-o pina acum ; dar fa­ță de neputința noastră de a-ți da satisfacție pe calea codului de o­­noare, vom aproba ori­ce gest vei crede necesar să ai față de cel ce n’a fost demn să-ți fie adversar. Cît despre noi, nu ne vom înjosi a cere socoteală d-lui Dunka pentru că n’a înțeles că susțineam bunul drept a unui domn onorabil și sti­mat de toți. Primește o călduroasă strîngere de mană. D. Cesianu. Al. Racovitza. Stimate domn, Veți bine-voi să mă ertați că nu pot satisface la cea­ ce’mi cereți, în­«ÎJ. ..îU. ______ ________ IxSA­ i-9-- 1 -min, nici într’un caz, cu persoana care v’a delegat. Vă rog să bine-voiți a c­omunica aceasta și d-lui D. Cesianu. Primiți, vă rog, salutările mele. A. Dunca 13 Sept. 1913. % Iubiți Prieteni. Vă mulțumesc pentru cinstea ce mi ați făcut de a-mi servi ca mar­tori într’un incident în care nu mi-am­ cunoscut adversarul — gre­­șală pentru care vă rog să mă er­­tați — și socotesc că sunt suficien­te constatările d-tră cu privire la acest domn. Primiți, ele. M. Savu Pentru­­ ministru al înstructiunei in jurul întrunirei învăță­­ torilor din Ilfov. Suntem­ informați că învățătorii din Ilfov sunt chemați pentru Du­minică 15 Septembrie la revizora­tul județului Ilfov, spre a li se da „oarecari lămuriri“ asupra deschi­derii noului an școlar. De fapt, ni se afirmă că sub a­­cest pretext, se ascunde interesul d-lui I. Crutescu, revizor școlar de Ilfov, care fiind autor de abceda­­re, vrea să impună învățătorilor să introducă în școale abecedarul său. Pe cît știm, învățătorii trebue să aleagă singuri cărțile ce voiesc a introduce în clasă și presiunea d-lui revizor școlar autor consti­tue un abuz de putere. Cunoaște d. ministru Dissescu o­­perațiunile acestea ale d-lui Cru­tescu ? In caz afirmativ, nu crede d-sa că trebue să înfrâneze puțin lăcomia subalternului său f­­ix. ia Lffl Caslnul comunal DIN CONSTANTA SIMBATA 15 SEPTEMBRE trupa de Comedie Franceză Impresario Schurmann va juca „LE CHAPEAU“ comedie îiitr’un act de W. Schurmann cu d-nii Ch. Char­ly, Schneider și d-nele Walter, Sylviane Gray și Marcelle Rcy­­mond DUMINICA 16SEPTEMBRE Irupa de Comedie Franceză Impresario Schurmann va juca LE JE NE SAîS QU0I“ comedie in 3 acte de Fran­cis de Croisnet cu d-reio Doria Sylviane Cray, Marcelle Rey­­mond și d-nii Schneider, Ch. Bert, Ameline, Rozanne, etc. ALEGEREA DECANULUI DE PRAHOVA Ploești, 13 Septembrie. — In ur­­ma demisionărei d-lui C. Emilian, din decanat și Dem. I. Nicolae Ț ■­cu și I. G. Obrocea, din consiliul­­ de desciplină al baroului, s’a fixat o nouă alegere, pentru ziua de 1 Octombrie. Delateiu Spectacole CINEMATOGRAFUL „VOLTA­ DOAM­NEI*, BRISTOL* și „BUZEȘTI*. — zilnic reprezentații. CINEMA CLASIC. — Reprezentațiuni zilnice și orale. CnșlHnl di. Singlfl SÎMBATA 14 SEPTEMBRE Mr. R0XI8, équilibriste de Folie« Bergéres din Paris M lleBDMEE REAL, dela Cigale LBS AVERINOS exeentri­­ques coinédiens Trupa de Comedie Fran­ceză va juca: „Les dm Courtisanes“ comeâie de Francis de Croisset cu d-rcle Camille Preyle, Ger­maine de Brisse, d-nii Aler­­me și Yves Martel DUMINICA 13 SEPTEMBRE Mr. ROX1S, eehilibrist dela Folies Bergéres din Paris Mile EDMEE REAL, dela Cigale LES AVERINOS, excentrici comediani T rupa de Comedie Fran­ceză va juca: „Le Temoin indiscret“ comedie într’un act dg Féraudy ,1 nF* Auto - Tractorul —_ Medalie de aur­­­­ . . I ? ; |­i la Concursul din Ciul­itu JKN­, 4 * Mai 4943 lEEE Cel mai mare succes pe tărîmul mecanicei agricole. Primul auto tracto cu combustibil li­chid, care pe ba­za unei rentabilități sigure, a deslegat problema tracțiunei mecanice pentru arat .. și a altor munci agricole. Arătură de 18—20 c.m. și mai adincă, aproximativ 2 pogoane pe oră. 11 Unicul autotractor a cărui trăinicie asigură o întrebuințare continuă IN CONDITIUNI ADE­­*■ TARAT ECONOMICE. *A SAS VÂNDUT PANA AZI IN ROMANIA. i- D-lui Ingln. D. Zossima, Constanța 1 bucată D-lui Grigore Theodorescu, Olt 1 bucată „ Ingin. D. D. Ionescu, Dâmbov, 1 bucată „ George Plag­na, Rîtan,­Sărat 1 bucată „ Conte George de Roma, Brăila 3 bucăți „ Niculae K. Firculescu, Teleorm. 1 bucată , „ Ingin. C. G. Stravolca, Brăila 1 bucată „ I. P. Crețoiu, Vlașca 1 bucată „ Mișu Kalinderu, Ilfov 1 bucată „ Costică A. Ionescu, Vlașca 1 bucată l­ „ Princip: Basarab, Brîncov, Olt 1 bucată ,, V. P. Georgescu, Ilfov 1 bucată i­ „ Hercule D. Fulga, Constanța 1 bucată „ C. Dumitrescu Negrea, Gorj 1 bucată xr „ P. D. Costescu, Larga 1­ bucată „ C. D. Delescu, Toporu 2 bucăți­­i „ Sile Stavrescu, Toporu 1 bucată „ Iorgu Dinulescu, Bălării 1 bucată „ Gogu C-tunescu, Craiova 1 bucată „ Georges Dinulescu, Prahova 1 bucată Adm. Demenților Ivești, Tecuci 1 bucată „ Nicolae Rădulescu, Ilfov 1 bucată etc., etc., etc. EL * I­­nformațiuni­, oferte și orice alte deslușiri se vor cere la singurul agent și depozitar din țară :W. Staadecker ir , — • i . -FURNISOR AL GARTEI REGALE.­­ CASA FONDATA IN ANUL 1865 — BUCUREȘTI. — STRADA SMARDAN No. 20. — BUCUREȘTI 1 BRAILA ^ CRAIOVA — BOTOȘANI­I ROȘIORI ____ *

Next