Viitorul, septembrie 1913 (Anul 7, nr. 1998-2027)
1913-09-15 / nr. 2012
d =========------------------------------------------------------------------------------------------------------------In chestia ■ noilor licențiati In drept pt CE SE INTIRZIE CU ELIBERAREA DIPLOMELOR? Citesc în ziarul d-voastră o informație, care ne pune pe gânduri: „Diplomele licențiaților în Drept din sesiunea Iunie se vor libera după 2 luni“ adică în Decembrie,după șase luni deci, dela trecerea examenului și obținerea titlului I de licențiat. De obicei, aceste diplome se liberau în primele zile sale lui August, anul acesta însă, din cauza evenimentelor externe, e fost nevoe de o amânare. Interesîndu-ne însă la Minister, să aflăm cauza acestei întîrzieri, pi s’a dat însă un răspuns care ne-a revoltat. D-lor aduc ca scuză că nu au diplomele necesare IMPRIMATE, deși Facultatea de Drept le-a înaintat formalitățile cuvenite încă de trei luni. Ne uimește această patentată neglijență, datorită desigur serviciului însărcinat cu lucrările de acest ffel, serviciu, care de 30 ani știe că în luna iunie trebuesc lucrate diplome pentru licențiați. Trebue să mai adaogă că taxaj de 100 lei pentru diploma de licență, ne-a fost merită și am achitat-o încă din Iunie. I Astfel azi, nu putem să beneficiem de aceste drepturi, nu ne putem însori la nici un fel de examene, și nici a putea pleca pentru a continuă studiile în străinătate. )Pe lângă acestea, nimeni dintre moi nu poate ocupa vre-o slujbă, miei nu avem putința a ne înscrie un barou, stînd fără nici un fel de ocupație, cu toate că cea mai mare parte dintre noi nu avem nici gun fel de venituri. Pînă aci, bune, rele așa stau toate, dar un lucru, care ne revoltă pe toți, și care mâhnește pe oricine are un pic de bun simț și judecată, e următorul fapt : Í Ministerul de culte, în urma uunor anumite bine-voitoare stăruinți, desigur politice, a trimis în mod clandestin, Universităței un număr de 15—20 diplome, pentru a se libera la anumiți colegi, mai fericiți decât noi, deși cu aceleași drepturi ca noi. Am cercetat numele fericiților privilegiați, și cu mâhnire am constatat că ele nu sunt dat nici în ordinul alfabetic, nici după merit, ci DUPĂ CONSIDERAȚIE. Ne mirăm, cum Domnul Ministru de Culte, fost Decan și Rector, profesor la facult. de Drept, tocmai D-sa comite asemenea nedreptăți. D-sa zic care, în prima lfcefțiuire ne-a anunțat și desvoltat mărețul principiu că : „Toți suntem deopotrivă egali înaintea legilor țărei“. Unde e egalitatea Id-le Ministru, sau aceea e numai cind sunteți pe catedra de profesor 1 __ 1 In orice caz pentru că așă stau lucrurile, pentru a ne proba că e linia și aceiași egalitate și ca Ministru și ca profesor, vă rugăm a interveni și a dispune să ni se libereze și nouă diplomele, întrucit întârzierea e de ordin intern — neglijentă și nepăsare — nu de ordin extern cum o bănuiam noi. In caz contrar, vă vom face pe d-voastră răspunzători, întru cit cea mai mare parte dintre noi nu avem și alte mijloace pentru a ne câștiga existenta. Și acum ultimul gînd și rugăminte o îndrept către venerabilul nostru Decan, d. Valerian trrsianu, a cărui spirit de dreptate și imparțialitate e îndeobște cunosută, rugîndu-I să nu pună semnătura d-sale numai pe anumite diptome, decît în cazul cînd toți vom fi satisfăcuți în drepturi ce le avem cu toții. Suntem siguri că l-Sa nu va îngădui ca numai anumite persoane alese de d. Ministru să se bucure de anume drepturi, iar ceilalți, care nu sunt în grațiile d-lui Ministru să aștepte pînă cînd d-s-a va bine-voi să dea ordin a nu se tipări și nouă imprimatele necesare. Sunt convins că 1-sa nu va lăsa ca să se formeze ideia, că dintre toți licențiații numai takiștii pot avea dreptul de a ridica diplomele. Dimitrie Th. Pascu DE LA ACADEMIE Istoria ginților din România — Comunicarea filnî HIM — D. N. Iorga a desvoltat ori după- amiazi la Academie o comunicare cu subiectul de mai sus: înainte de a intra în fondul vorbirei sale, d. Iorga a respins afirmațiunile acelora cari susțin că evreii din Romînia ar fi de origine străveche. Un document publicat ca găsind evrei pe la anul 1001 în țările române a fost greșit citit. No. 1001 era numărul de ordine al documentului, iar nici de cumanul. In nici un caz existenta elementului evreesc nu putea fi anterior existenței principatelor. De altfel viața economică a țărilor române era prin veacurile al 12 și 13 astfel alcătuită, încît nu era loc și pentru elementul evreesc. Industria casnică era așa de desvoltată încît țăranii își fabricau tot de ceea ce aveau nevoie. La ce nevoie era deci să răspundă acest element ? E adevărat că, mai tîrziu, pe vremea lui Ștefan-cel-Mare, se vorbește în documente despre relații înile acestui domn cu un negustor evreu, el nu era însă pămîntean, ci evreu din Orient. Deasemenea ,se mai întîlnesc în documente evrei, dar nici aceștia nu erau locuitori ai țărei, ci evrei turci, sau evrei tătari. In veacurile 15 și 16 documentele menționează relațiuni ale Domnilor și boerilor noștrii cu acest fel de evrei, cari se ocupau mai ales cu împrumuturi de bani. In veacul al 17-lea nu mai găsim însă nici măcar aceste legături, căci evreii cămătari sunt înlocuiți cu greci. Primul evreu care a luat în arendă pămînt romînesc, se găsește pe la 1660. El a luat în arendă un iaz de la Popricani, moșie cantacuzinistă. Pe la 1730 găsim mai mulți evrei, trecuți din Polonia, vînzători de rachiu polonei. Ceilalți evrei de cari pomenesc documentele sunt evrei-spanioli, tătari și turci. In a doua jumătate a veacului al 18-lea s’au întemeiat coloniile din Botoșani, Iași, și apoi Roman și Bacău. Dovadă că ei nu sunt străvechi e că în cimitirile lor nu se găsesc inscripții vechi, afară de vre-o 205, pe cînd din inscripțiile vechi armenești s’ar putea forma un volum. Cu documente și citații, d. Iorga arată că evreii au introdus alcoolismul în Moldova, și că din activitatea lor n’a profitat nimic economia țărei. Dimpotrivă, din cauza conrupției pe care o răspîndeau în jurul lor, și a plîngerilor corporațiunilor naționale cărora le făceau o concurență neleală. Domnii romîni au fost siliți în mai multe rînduri să ia măsuri contra lor. Evreii, socotiți ca străini și de regulamentul organic de la 1834, se considerau supuși austriaci și cereau ocrotirea consulilor austriaci din țară, pînă în ziua cînd consulii i-au abandonat, fără ca prin aceasta ei să devină supuși romîni. Pregităm că spațiul nu ne permite să dăm o întindere mai mare acestui rezumat. Pentru epoca de la 1856 încoace, d. Iorga s’a referit la cunoscuta lucrare a lui Verax asupra aceluiași subiect. Un public numeros a aplaudat pe d. Iorga pentru documentata și interesanta d-sale comunicare. mm Repräsentant/ Generali pentru Romania an Lazar L. Sanste m Scandalul din Brăila O RECTIFICARE ASUPRA CORESPONDENȚEI „BANDITISMELE DE LA POLIȚIA DIN BRAILA“ — vinovații adevarați sunt : prefectul, PRIMARUL ȘI POLIȚAIUL — Primim următoarea scrisoare: Domnule Director, In Viitorul de la 12 a. .c. am cetit o lungă corespondentă trimisă din Brăila, intitulată „Banditismele de la Poliția din Brăila“. Felul cum anonimul acestei corespondențe relatează scandalul petrecut, este o mistificare și ca simplu spectator, care n’am nici în plin nici în mînecă cu ajutorii scandalului, vă rup’ să publicați următoarele rînduri, ca rectificare. De aproape 2 luni la Brăila numai este nimic la ordinea zilei decit senzaționalele conflicte dintre politaiu și primar, dintre prefect și politaiu. Nici starea de necurățenie în care zace orașul nici epidemia de holeră, care decimează satele din județul nostru, nici furturile și spargerile ce se fac în fiecare noapte nu interesează administrația locală. • Polițaiul Piroșcă, numit dintre tachiști, contra voinței Prefectului și Primarului care se dau drept filipescani, cel puțin prefectul, nu înghit pe făt frumosul tachist și toată grija o pun să-l dea în gît. Prefectul în special nu uită amără ciimele, pe care le-a îngițit cu numirea lui Piroșcă, contra căruia dăduse teribile lupte susținînd pe dolofanul său director Gh. Duchiade. Iată origina scandalului: Primarul sub îndemnul mentorului său Gutman pune la cale din senin o campanie de atacuri contra polițaiului Piroșcă, prin gazeta „Mesagerul“ proprietatea unuia din eroii scandalului Marcel Stănescu, salariatul primarului. Oamenii buni spun, că primul acont din prețul acestei campanii a fost de 1000 lei. La aceste atacur„ Polițaiul Piroșcă larma“ scoasă adl ine lupta. Primar atacurile „Alarmainte „Mesageruli un gazetă de scai” orașului, în care violența pe Piro și familie. Cum s’a anunțat apariția „Fulgerului“, fratele mai mic al polițaiului atacă în stradă pe autorii manifestului Marcel [Otănescu și Ionașcu „băeții“ primarului. A fost o mică pălmuială fără vărsare de singe și fără morți, după chiar relația oficială. Ba, a doua zi învinșii își purtau cu mai multă aroganță mutrele pe sălile tribunalului. A urmat și urmează ancheta spre a restabili vinovățiile. Domnule Director, din cite știu, primul vinovat este molatecul și desfrînatul primar N. Faranga, care a cumpărat lipsa de scrupul tuturor nespălaților, cari necinstesc numele de gazetar la Brăila. Al doilea vinovat este nepriceputul și sgomotosul prefect V. Hiott, care ia județul drept un escadron de rezervă. Nici subalternul său Piroșcă numai breaz. Are un mare talent, de a eși cu alaiu din toate demnitățile ce i se încredințează. Și războinic, ca orice tachist, cînd e la buget. Vinovați sunt miniștrii de resort cari tolerează asemenea spectacole nerușinate, în vreme ce interesele orașului și ale județului sunt tasate pe sistuna holerei și a tifosului. Aceasta este unica rectificare, ce in interesul adevărului, vă rog, Domnule Director să o publicați. UN CETATEAN e răspunde de la gazeta „Pentru a susexasperat de are dă 5 în Mivință o nope străzile tacă cu toată cu întreaga INSTITUTUL PROFESIONAL ELLA EM. SAVOPOL B-dul Schitul Măgureanu, No. 43 Bors complect, programa statului k Numar limitat de eleve Supraveghetoare străine Prospecte și referințe la cerere Economice și financiare auricultură — comerț — Industrie ■ Recolta ții lumi A apărut de curînd numărul din Septembrie al Buletinului de statistică Agricolă, publicat de către Iinstitutul Internațional de agricultură din Roma. Extragem, în cele de mai jos datele mai importante relative la recoltele din țările din emisferul septentrional. Pentru grîu, producția Franței,Ungariei și Romîniei, este evaluată la circa 87.833.000 și 45.361.519 și 24 milioane chintale, sau 96.8 și 90.3 și 98.6 la sută din recolta anula iului 1912. In ansamblul următoarelor țări: Prusia, Belgia, Danemarca, Spania, Franța, Anglia și Țara Gali- Non, Ungaria, Italia, Luxemburg,România, Rusia Europeană (63 guvernăminte), Algeria (fără departamentul Alger), Elveția, Canada,Statele Unite, India, Japonia, Russia Asiatică (10 guvernăminte) și Tunis, producția anului acesta este evaluată la 906.328.681 chintale, 1 sau 104,1 la, sută din producția, anului 1912 (871.044.979 chintale). In ansamblul țărilor pentru cari se posedă indicații privitoare la se fără aceleași țâri ca și pentru grîu afară de Anglia și țara Galilor, India, Japonia, Algeria și Tunis), pentru orz (aceleași ca și pentru prin afară de Franța și India) și pentru ovăz (aceleași ca și pentru y orz), producția anuală este evacuată respectiv la 380.198.724 și 266.665.762 și 497.415.531 divități, 1 sau 93.3 și 101.2 și 94.1 la, sută din aceleaș producții în 1912. Producțiunea porumbului în ansamblul următoarelor țări: Bulgaria, Spania, Ungaria (propriu zisă), Italia, Rusia Europeană (63 guvernăminte), Elveția, Statelor Unite, Japonia și Tunis, este evaluată la 702.799.100 chintate, față de 905 milioane 259.560 în 1912 sau 77.6 la sută. Producția Statelor Unite, prevăzută luna trecută la 678.714.720 chintale, este evaluată actualmente la 597.177.510 chintale față de 793 milioane 716.713 în 1912. Pentru orz, Buletinul dă nouă date asupra producției Ialiei 4 milioane 500.000 chintale față de 4 mii, 935.000 în 1912) și a Japoniei (75 mii, 221.000 chintale față de 71.573 mii 663 în 1912). Recolta sfeclei de zahăr în 1913 ests evaluată cam mult mai abundentă decît în 1912 în Bulgaria, Danemarca și Spania. In celelalte țări, pentru cari se posedă amănunte, producția se prezintă, în general, de asemeni în condițiuni destul de bune. In privința viilor, Buletinul dă evaluarea producției de vin în Italia la 55.000.000 hectolitrii față de 44 mii, 123.000 în 1912; cu alte cuvinte un spor de 24.7 la sută. In celelalte țări în general și în special în Franța, starea viilor este puțin satisfăcătoare. In Spania se prevede o producție egala celei din anul precedent. Pentru gogoșile de mătase se prevede, pentru recolta de toamnă in Japonia, o producție de 50.674.000 kgf. față de 53.132.630 în 1913. Pentru ansamblul țărilor în privința cărora se posedă amănunte (Austria, Ungaria propriu zisă, Buțgaria, Spania, Italia, România, Japonia), producția în 1913 este evaluată la 202.001.000 kgr. față de 215.347.391 în 1912 sau 93.8 la sută. ÎNȚELEGERE. — Intre societățile „Colombia“ și „Concordia” a intervenit în ultimele zile o înțelegere pentru exploatarea în Co aiun a șantierelor lor din Moreni Baza acestei înțelegeri este ca din producțiunea sondelor lor situate în șantierul Stavropoleos din Moreni (No. 1 „Colombia“ și No. 3 „Concordia“) societățile să-și dea una celeilalte cite o redevență din producțiunea lor netă. Astfel „Colombia“ dă.Concordiei“ o redevență din producțiunea sondei sale No. 1 actualmente în producție, iar societatea „Concordia“ va da societății „Colombia“ o redevență din producțiunea ce va obține din sonda ei No. 3, imediat ce o va readuce în producție, ceea ce, dat fiind modificarea art. 57 din regulamentul de poliție minieră (modificare anunțată în numărul nostru de ori) nu mai poate întîrzia mult. Cum este lesne de înțeles, odată cu stabilirea acestei înțelegeri, s’a stins și procesul ce era în curs între aceste două întreprinderi și care se raporta la pretențiunile de despăgubire ce a ridicat „Concordia“ contra „Colombiei“ în urma incendiului care a distrus sonda No. 3. „Concordia* din Moreni, -OXO Mișcarea artistică-literară La noi și In străinătate — IN AMINTIREA LUI VLAICU A fost odaü... In seninul serilor de vară, sus, din ce în ce mai sus se avînta o pasăre minunată, cutremurând văzduhul cu fîlfîitul aripelor ei mari și albe, și sfidiind sigură și liniștită întinsul nemărginit al zărilor albastre. Se înălța mult deasupra culmilor înalte, din vîrful cărora chiar și vulturul măreț și trufaș țintea cu râvnă pe îndrăznețul și cel fără da teamă zburător. Era pasărea măiastră pe care o cunoșteau toți pămîntenii cu mic cu mare, și jocurile ei zburdalnice în liniștea serilor erau urmărite de mii și mii de ochi, cari adesea se umezeau de lacrimi, uimiți de atîta dibăcie... Dar într’o zi frumoasă, cînd cerul era mai albastru ca ori cînd și soarele revărsa din plin razele calde și strălucitoare, vînătorul cel fără de milă și cruțare ținu drept pe măreața pasăre, care, nimerită în aripele ei mari și albe, se prăvăli cu iuțeală din tăria nourilor, și căzu neînsuflețită la picioarele acelora ce cu o clipă mai înainte o sorbeau din ochi. Murise biata pasăre, curată la suflet și atît de încrezătoare în statornicia soartei... In zadar tovarășele ei roteau gălăgios în înălțimi de-asupra trupului ei însîngerat, în zadar o chemau cu glas deznădăjduit și o ademeneau amintindu-i de jocurile zburdalnice de odinioară în liniștea serilor de vară și în răcoarea zărilor albastre, căci frumoasa pasăre murise, și n’au mai putut-o învia... 1 * Tîrziu noaptea, cînd tot pământul adormise și copilașii visau cu zâmbetul în ochi și pe buze de pasărea cea minunată cu aripile mari și albe, trupul cel însîngerat și strivit prinse la căpăta viață, și, ca prin minune, aripile înțepenite se desmortiră văzînd cu ochii... Ca după un somn lung și greu, pasărea cea mare și albă își scutură aripile vînjoase, și, cu un fîlfîit furtunos, se avîntă la ceruri... Cînd îmi ridicai speriată privirea în sus, pasărea cea mare și voinică, se prefăcuse într’o sirițișoară plăpîndă și spumoasă, iar stelele îi clipeau bine-voitoare ca niște ochi dulci și iubitori în cari străluciau ca diamantele lacrimi de bucurie... Plecase de multă vreme copilul răsfățat al zărilor albastre, și acum se întorcea învingător... căci cucerise infinitul și nemurirea... R. Streitman oetul Fagus împlinind 25 de ani de cînd este funcționar al Primăriei Parisului, confrații săi literari îi vor da un banchet la care bine-înțeles nu va lua parte nici unul din ceilalți confrați de biurou. hevrefeuil nouă piesă a lui Gabriel d’Annunzio cu care se va inaugura Teatrul Ambigue sub noua sa direcție, este o reconstituire dramatică a faimosului proces de la Bolonia pe care pare a-l fi scris chiar în colaborarea lui Tullio Muri. P [ Elevii admiși In anul I la școala pregătitoare de cavalerie Următorii elevi au fost admiși în anul I-iu la școala pregătitoare de cavalerie : Bursieri : Mănescu Alexandru, Constantinescu Aurel, Bursan Iorațiu, Berlescu V. Constantin, Triandafil Gh., Savopol Constantin, Merișianu Constantin, Gheorghiu T. Constantin și Georgescu Alexandru. Semi-Bursieri: Urdăreanu Ernest, Teodoru A. Nicolae, Leondănescu Nicolae, Georgescu Octav și Păunescu N. Marin. Solvenți: Pleșoianu Alexandru, Constantinescu Ion, Eftoimiu C. Ion, Ionescu Traian, Cornea Radu, Vulcănescu Ștefan, Anghir Dumitru, Morcovescu A. Mihai, Damian Alexandru, Fortunescu Hercule, Mitache Adam, Arion B. Ion, Dumitrescu Florea, Sion Radu, Nițulescu Emil, Broșu Nicolae, Făgărășanu Nicolae, Boteanu Al., Ioanin Gheorghe, Slătineanu C. Const., Stamatiu Gh., Negrescu Constantin, Tomescu Grigore și Căpreanu Grigore. Elevii se vor prezintă la școală în ziua de 30 Septembrie, orele 9 seara. Nu vor fi primiți acei cari nu vor prezintă casierului școalei taxele de instalare și cărți, iar solvenții pe lingă aceste taxe și recipisa sau banii pentru plata taxei de întreținere pe jumătate de an. -----------------------xx------------------------ Ilirit al i MiWului Savu-Dunca Amicul nostru M. Savu ne roagă să publicăm următoarele scrisori : D-lui M. SAVU, I. Dragă prietene, însărcinați de tine să cerem satisfacție d-lui A. Dunca, pentru noua și grava ofensă ce ți-a adus prin ziarul „Adevărul“ ne-am prezentat la dînsul acasă , negăsindu-l i-am lăsat o scrisoare, rugîndu-l să ne puc în legătură cu mai curînd cu doi prieteni ai d-sale. Răspunsul l’am primit azi prin scris și ți-l comunicăm alăturînd scrisoarea în chestie. După cum vezi, refuză și în rîndul acesta să îți dea satisfacție necesară și o surprindere penibilă și neexplicabilă— n’are de astă dată nici măcar un început de scuză spre a masca lașitatea sa. Purtarea ta blîndă față de acest trist personaj care insultă trivial prin presă fără măcar a-și lua răspunderea celor ce scrie, deși nu credem să fie inconștient, am aprobat-o pina acum ; dar față de neputința noastră de a-ți da satisfacție pe calea codului de onoare, vom aproba orice gest vei crede necesar să ai față de cel ce n’a fost demn să-ți fie adversar. Cît despre noi, nu ne vom înjosi a cere socoteală d-lui Dunka pentru că n’a înțeles că susțineam bunul drept a unui domn onorabil și stimat de toți. Primește o călduroasă strîngere de mană. D. Cesianu. Al. Racovitza. Stimate domn, Veți bine-voi să mă ertați că nu pot satisface la cea ce’mi cereți, în«ÎJ. ..îU. ______ ________ IxSA i-9-- 1 -min, nici într’un caz, cu persoana care v’a delegat. Vă rog să bine-voiți a comunica aceasta și d-lui D. Cesianu. Primiți, vă rog, salutările mele. A. Dunca 13 Sept. 1913. % Iubiți Prieteni. Vă mulțumesc pentru cinstea ce mi ați făcut de a-mi servi ca martori într’un incident în care nu mi-am cunoscut adversarul — greșală pentru care vă rog să mă ertați — și socotesc că sunt suficiente constatările d-tră cu privire la acest domn. Primiți, ele. M. Savu Pentru ministru al înstructiunei in jurul întrunirei învăță torilor din Ilfov. Suntem informați că învățătorii din Ilfov sunt chemați pentru Duminică 15 Septembrie la revizoratul județului Ilfov, spre a li se da „oarecari lămuriri“ asupra deschiderii noului an școlar. De fapt, ni se afirmă că sub acest pretext, se ascunde interesul d-lui I. Crutescu, revizor școlar de Ilfov, care fiind autor de abcedare, vrea să impună învățătorilor să introducă în școale abecedarul său. Pe cît știm, învățătorii trebue să aleagă singuri cărțile ce voiesc a introduce în clasă și presiunea d-lui revizor școlar autor constitue un abuz de putere. Cunoaște d. ministru Dissescu operațiunile acestea ale d-lui Crutescu ? In caz afirmativ, nu crede d-sa că trebue să înfrâneze puțin lăcomia subalternului său fix. ia Lffl Caslnul comunal DIN CONSTANTA SIMBATA 15 SEPTEMBRE trupa de Comedie Franceză Impresario Schurmann va juca „LE CHAPEAU“ comedie îiitr’un act de W. Schurmann cu d-nii Ch. Charly, Schneider și d-nele Walter, Sylviane Gray și Marcelle Rcymond DUMINICA 16SEPTEMBRE Irupa de Comedie Franceză Impresario Schurmann va juca LE JE NE SAîS QU0I“ comedie in 3 acte de Francis de Croisnet cu d-reio Doria Sylviane Cray, Marcelle Reymond și d-nii Schneider, Ch. Bert, Ameline, Rozanne, etc. ALEGEREA DECANULUI DE PRAHOVA Ploești, 13 Septembrie. — In urma demisionărei d-lui C. Emilian, din decanat și Dem. I. Nicolae Ț ■cu și I. G. Obrocea, din consiliul de desciplină al baroului, s’a fixat o nouă alegere, pentru ziua de 1 Octombrie. Delateiu Spectacole CINEMATOGRAFUL „VOLTA DOAMNEI*, BRISTOL* și „BUZEȘTI*. — zilnic reprezentații. CINEMA CLASIC. — Reprezentațiuni zilnice și orale. CnșlHnl di. Singlfl SÎMBATA 14 SEPTEMBRE Mr. R0XI8, équilibriste de Folie« Bergéres din Paris M lleBDMEE REAL, dela Cigale LBS AVERINOS exeentriques coinédiens Trupa de Comedie Franceză va juca: „Les dm Courtisanes“ comeâie de Francis de Croisset cu d-rcle Camille Preyle, Germaine de Brisse, d-nii Alerme și Yves Martel DUMINICA 13 SEPTEMBRE Mr. ROX1S, eehilibrist dela Folies Bergéres din Paris Mile EDMEE REAL, dela Cigale LES AVERINOS, excentrici comediani T rupa de Comedie Franceză va juca: „Le Temoin indiscret“ comedie într’un act dg Féraudy ,1 nF* Auto - Tractorul —_ Medalie de aur . . I ? ; |i la Concursul din Ciulitu JKN, 4 * Mai 4943 lEEE Cel mai mare succes pe tărîmul mecanicei agricole. Primul auto tracto cu combustibil lichid, care pe baza unei rentabilități sigure, a deslegat problema tracțiunei mecanice pentru arat .. și a altor munci agricole. Arătură de 18—20 c.m. și mai adincă, aproximativ 2 pogoane pe oră. 11 Unicul autotractor a cărui trăinicie asigură o întrebuințare continuă IN CONDITIUNI ADE*■ TARAT ECONOMICE. *A SAS VÂNDUT PANA AZI IN ROMANIA. i- D-lui Ingln. D. Zossima, Constanța 1 bucată D-lui Grigore Theodorescu, Olt 1 bucată „ Ingin. D. D. Ionescu, Dâmbov, 1 bucată „ George Plagna, Rîtan,Sărat 1 bucată „ Conte George de Roma, Brăila 3 bucăți „ Niculae K. Firculescu, Teleorm. 1 bucată , „ Ingin. C. G. Stravolca, Brăila 1 bucată „ I. P. Crețoiu, Vlașca 1 bucată „ Mișu Kalinderu, Ilfov 1 bucată „ Costică A. Ionescu, Vlașca 1 bucată l „ Princip: Basarab, Brîncov, Olt 1 bucată ,, V. P. Georgescu, Ilfov 1 bucată i „ Hercule D. Fulga, Constanța 1 bucată „ C. Dumitrescu Negrea, Gorj 1 bucată xr „ P. D. Costescu, Larga 1 bucată „ C. D. Delescu, Toporu 2 bucății „ Sile Stavrescu, Toporu 1 bucată „ Iorgu Dinulescu, Bălării 1 bucată „ Gogu C-tunescu, Craiova 1 bucată „ Georges Dinulescu, Prahova 1 bucată Adm. Demenților Ivești, Tecuci 1 bucată „ Nicolae Rădulescu, Ilfov 1 bucată etc., etc., etc. EL * Informațiuni, oferte și orice alte deslușiri se vor cere la singurul agent și depozitar din țară :W. Staadecker ir , — • i . -FURNISOR AL GARTEI REGALE. CASA FONDATA IN ANUL 1865 — BUCUREȘTI. — STRADA SMARDAN No. 20. — BUCUREȘTI 1 BRAILA ^ CRAIOVA — BOTOȘANII ROȘIORI ____ *