Viitorul, octombrie 1913 (Anul 7, nr. 2028-2058)
1913-10-24 / nr. 2051
C malP bani <«n*r ABONAMENTE Jn țară ........ nn an 18 Lei .......... «mm Inni 9 Lei In străinătate .... nn an 80 Lei ........... «case Inni 18 Lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni redacția și Administrația 56 CALEA VIU OWI-STRADA ACADEMIEI 17—BUCUREȘTI • ------------ n— ..------------ • REDACȚIA: TELEFON 13/47 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22/33 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina III :........... 5<0 ban. Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV :........... 30 bani inserți și reclame pagina III linia ........... 2 Lei «2». ! bani De la Congresul liberal instantaneu* luate DE I. J. VOINESCU, ÎN CURTEA CLADIREI LEDFRTAFEL, UNDE A AVUT loc CONGRESUL luzii năruite înainte ca sa fi avut loc congresul partidului national-liberal, adversarii firești ai acestui partid, e vorba de reprezentanții autorizați ai reacționarismului de la noi, — nutreau o nădejde legitimă din punctul lor stricit, de privire, că în congres se vor produce note discordante, că se vor ridica imputsiva principiului exproprierei, dacă nu toți, cel puțin o bună parte dintre marii proprietari, înregimentați în partidul liberal și că, astfel, Se va arunca din chiar rîndurile partidului cea dinții stavilă în calea reformelor supuse desbaterilor congresului dela 20 Octombrie. Nădejdea aceasta s’a oglindit zi cu zi, săptămâni de-a rindul înaintea congresului liberali în coloanele presei autorizate a partidului conservator. S’au speculat, în timpul care s’a scurs dela scrisoarea d-lui Ion I. C. Brătianu și pînă la adunarea congresului, pretinse nemulțumiri pe cari le-ar fi provocat exproprierea în rîndurile latifundiarilor din partidul liberal. Se nădăjduia chiar o sciziune pe această temă în singurul partid politic de la noi, care a fost și a rămas pildă de solidaritate, exemplu de disciplină în fața marelor probleme isvorîte din durerile și nevoile țarei. Declarațiunile din congres, unde cuvîntul T au avut tocmai reprezentanții marei proprietăți, au fost o deziluzie amară pentru adversarii naturali ai partidului liberal; a fost o desamăgire așa de mare a atîtor speranțe, puse de conservatori în atitudinea ce ținuse s’o atribue prin anticipație latifundiarilor, în cit a asigurat d-lui Nicu Filipescu cel puțin mîngîirierea de a i se recunoaște că a fost bun profet cînd, răspunzând cutrebărei unui gazetar, a spus: — „In calitatea mea de conservator a’și dori ca reformele liberale să nu fie realizate; îmi este teamă, însă, că le vor realiza“. Declarațiunile din congres nu au făcut decit să confirme teama testuim ministru conservator. • Dar din nimele acestei iluzii conservatoare, s’a născut după congres o alta, că liberalii nu vor putea realiza programul de reforme, fără o prealabilă înțelegere cel puțin cu unul din cele două partide conservatoare. Deși iluziile nu mai sunt permise la anume vîrstă, ele înfruntă cîteodată chiar firea lucrurilor, făcînd mărturia ciudățeniei contrastelor. In privința aceasta d. Toma Stelian a exprimat în congres o dorință, care la momentul oportun va servi acestor întârziați făuritori de iluzii o nouă decepțiune, o nouă deziluzie, tot așa fie amară ca și aceia năruită după 20 Octombrie. Ziarul nostru, nu e oficiosul partidului liberal și, prin urmare, nu e în măsură cunoască ele mai înainte hotărîr e ce se vor lua în această privir!. Dar după atmosfera care a^lipimt congresul liberal ce.f^^B cel puțin acestea sunt !»!>>rl^^B!r|ih* ce avem, — e"i partidul !^Hil nit, va înlătura nici un sprijin ce s’ar aduce în opera de realizare a reformelor, ori dela cine ar veni acest sprijin, decinteresat, însă. Mai credem însă, după aceleași informațiuni, că liberalii vor îndeplini singuri, cu propriile puteri ale partidului lor, sarcina cari și-au dat’o, fiindcă e un partid destul de tare pentru ca să poată evita premiscuități cu alte partide, amestec ce ar duce la compromisuri și la jumătăți de măsuri, a căror urme ar fi de natură să tulbure seninătatea atmosferei liberale. Dacă adversarii, sau unii dintre adversarii partidului liberal vor adera la reformele anunțate, cu atît mai bine pentru acești adversari, care’și vor fi înțeles în asemenea mari momente datoria către furî, și, cu atît mai rău, dacă nu o vor înțelege, fiindcă în paginele istoriei noastre politice sunt, pentru asemenea eventualități, pilde ale căror învățăminte ar putea servi drept îndrumare în atitudinea, pe care adversarii firești ai partidului liberal au să i-o croiască față de reformele anunțate. --------------xx— -------— Casa profesorilor sub conservatori La casa corpului didactic se petrec lucruri cu adevărat ciudate, înființată de marele Haret pentru a veni în ajutorul profesorimei de toate gradele, chiar mai ales pentru a veni în ajutorul celor nevoiași — adică învățătorilor — această Casă sub auspiciile administrației conservatoare a devenit o instituție atît de puțin binevoitoare față de învățători — cari prim numărul lor mare sunt tocmai aceia cari susțin casa chipplux didactic tacit © a a oprit împrumuturile ce îi se acordau pentru construirea de case, în baza unor arguții juridice. In schimb, însă, această casă s’a grăbit a acorda din primul credit ce î’a deschis, la doi profesori universitari cari erau mult îndatorați la casă, iar unul din ei ocupă o înaltă funcție în administrație. E chiar subdirectorul serviciului sanitar. Nu contestăm dreptul casei de a da împrumuturi oricui, dar este în orice caz semnificativ ca ea să facă greutăți învățătorilor, pe cînd să se arate excesiv, de amabilă acelora eari prin situație, prin slujbe înalte, și prim averi personale n’au ca unic sprijin al nevoilor de cu casa corpului didactic. E și în chipul cum se administrează această casă, o nuanță distinctivă a mentalității conservatoare. —-------—exo------------- REFORMELE LIBERALE C* P• Robescu spune: „HEI'I SIMPLE ANUNȚATE SÎNT O CHESTIE VITALA PENTRU TALIA ȘI O OPERA MARE A PARTIDULUI LIBERAL.“. Sînt mulți fruntași ai partidului liberal și ai țarei cari nu și-au spus încă cuvîntul asupra celor două reforme: colegiul unic și împroprietărirea sătenilor, enunțate de d. Ion I. Brătianu și primite cu atîta entuziasm de congresul partidului național liberal ținut deunăzi la „Liedertafel“. Tăcerea lor ar putea fi tălmăcită de dușmanii acestor reforme ca o ostilitate, așa cum s’a întîmplat cu distinsul nostru fruntaș, d. Toma Stelian, fost ministru de justiție. Eminentul bărbat de stat s’a văzut nevoit să ia Cuvîntul la congres spre a risipi acea atmosferă de ostilitate, pe care se încearcă să o creeze presa conservatoare, și să declare c și aprobă din tot sufletul cele două reforme liberale. , titlul din fruntașii ‘vieței noastre publice, care n’a avut prilejul să-și spună cuvîntul asupra acestor reforme, este Și d. G. P. Robescu, fost primar al Capitalei și vice-președinte al Adunnărei deputaților. . Am crezut deed că este interesant să putem da publicităței ceea ce credea. Robescu icn această chestiune. Cu acest scop pe-am liosei dia, d-sa acasă, Unde am fost primiți cu multă amabilitate. Convorbirea' f’Oastră' a urmat astfel: ....— „Vi dorut csi fi ne-am adresat, d-lui Robescu, să poată împărtăși cititorilor săi ce credeți d-voastră despre colegiul unic și împroprietărirea sătenilor. — „Regret că sunt nevoit să vă refuz, căci n’am obiceiul să dau interviewuri la ziare, ne-a răspuns fostul primar al Capitalei. — Nu-i vorba de un interview propriu zis, ci de părerea unui sincer democrat și fost colaborator al marelui Ion Brătianu, asupra acestor două reforme. — „Ce vroiți să vă spun? Eu am luat parte la congresul partidului liberal și aprob din toată inima aceste reforme. Am fost cu partidul liberal la toate operele mari pe cari le-a înfăptuit pînă acum și voiu fi și de astă dată pînă la sfîrșit. „Aceste două reforme sînt încă una din operele cele mai mari ale partidului liberal, a încheiat d. C F. Robescu, și ele constitue o chestie vitală pentru țară". * Aci s’au sfîrșit declarațiunile pe care ni le-a făcut d. C. F. Robescu asupra reformelor pentru înfăptuirea cărora își propune să lupte partidul național liberal ci toată vigoarea de care a dat tot doanuia dovadă. : Gh. Compoteca -------------—oxo------------ SCOȚIENE . CARP LA CURSE Ziarele anunță că d. P. P. Carp a asistat la ultimele alergări de cai de la Baneasa. Pierzînd la cursele politice d. Carp își caută norocul la Hypodrom. Dar și acolo va da tot de d. Marghiloman. POLEMICHE ILUSTRATE Singurul lucru frumos din „polemicele“ Faclei este clișeul,din fruntea lor: Un nud fericiesc suggestiv și provocator. , UK EXPERT COMPEAg^ * D. Iancu ,(osi numit expert în chejM H. ,'iărei vinurilor. Si se /<■ lamed că nu avem specia^^^Bf_ '/bk .,PF ZANI!" .......——“■ Discursul , ■>., conținut și ca formă al , ului Mrejeru, a produs o vi^BP’-tate în rîndurile conservatorici văd în el, cu drept cuvînt de anarhie a peizanilor/încrătinați a avea mai mult talentie cut un boer de neam ! " B^CHET...PREA POETIC ! Revista J Flacăra“ Ț-a serbat jubileul printr'un banat în care consumatiile mau compuse din strofe, antistrofe, sonete și, , novele și critici. Cu toate că datarea nu a fost de loc indigestă, ciți mîncăcioși nu se vor fi sculat flămînzi, și citi „nenea Iancu“ nu vor fi rămas cuțitul uscat de la acest banchet.. .prea ideal.... BOALE SIMPATICE Limbagiul medical are frumuseți neprețuite. El cunoade fraza: „Operatia a reușit, dar bolnavul a murit“. Intr’o carte noua de medicină romînească găsim „Oftalmia simpatică“. Cu am dori să nu ne fie simpatică urîta boală? ALA'U-WALMU Cadiul din Silista, rostindkini discursul de instateț, a terminat cu cuvintele turcești Volai, Bilai, Tatai. Instalarea s'a făcut ea alaid și acuma căcijul visează mălaiu, VEMZ IQS LA VEHIZEUfc Pentru prima oară d. Venizelos se va primi pe el însuși D. Tache Ionescu va veni xelos UIt Atena pentru a vedea pe d Venizens. Austro-Ungaria și Italia au intervenit în mod energic la Atena, cerînd ca guvernul grecesc să îndemne pe conaționalii săi din Epir să inteznească lucrările comisiunei internaționale însărcinată cu delimitarea graniței meridionale a Albaniei. In adevăr populația grecească din această regiune face tot ce-i este cu putință ca să zădărnicească lucrările acestei comisiuni; și deși această populație nu stă sub obediența guvernului grecesc, Austria și Italia atribuie atitudinea ei unor instigațiuni venite din Atena. De aci, demersul făcut pe lângă guvernul grecesc. Demersul austro-italian a provocat nu numai via indignare a poporului elin, ci și neliniștea Puterilor din Tripla înțelegere. Aceste Puteri văd în pasul făcut de guvernele din Viena și Roma o tendință de a nesocoti părerea lor. La Londra, Paris și Petersburg domnește impresia că Austria și Italia vor să se substitue concertului european, ca și cum chestia albaneză le-ar privi numai pe dînsele. Adevărul este că pe cînd Puterile Triplei înțelegeri n’au nici un interes să zorească regularea chestiei albaneze. Austria și Italia au, dimpotrivă, tot interesul ca această problemă să fie rezolvată cît mai repede — și în folosul lor. Ambele Puteri au asentimentul necondiționat al Germaniei, și acest concurs, face un bloc din Tripla Alianță. In fața acestui bloc, Tripla înțelegere va vedea necesitatea de a se rezolvi cu o oră mai înainte problema albaneză, evitîndu-se astfel un dezacord efectiv între Puteri. La Paris, Londra și Petersburg se aseomptase faptul că Germania, din considerație pentru dinastia regală greacă, nu va seconda acțiunea austro-italiană, Azt vădindu-se că Germania trece peste această considerație, spre a nu slăbi legăturile cu Italia și Austro-Ungaria, speculațiunea cercurilor diplomatice din Paris, Londra și Petersburg ramme fără efect. Problema albaneză va fi în curînd rezolvțta, într’un sens care nu va fi cu totul favorabil aspirațiilor grecești, GRECIA INTERZICE EXPORTUL GRIULUI Din Salisnic,ține știrea că guvernul grecesc a interzis exportul griului. Interzicerea de export a fost întinsă pentru toată străinătatea. Din această cauză întregul export al griului este paralizat. Se afirmă că această interzicere nu e în legătură cu măsurile militare ce s’au luat. Totuși se exprimă și păreri contrarii. BUGETUL STATULUI UNGAR In ședința de alaltăieri a Camerei ungare, ministrul de finanțe Teleszky, a prezentat proiectul de buget pe prima jumătate a anului viitor. La cheltuelile ordinare se proiectează pentru prima jumătate a anului 1911 suma de 915.793.467 cr. In prima jumătate a anului 1913 bugetul a avut următoarea sumă: 860.S90.713 cor. Bugetul anului viitor va avea deci, pe o jumătate de an, la spesele ordinare, o urcare de 54.902.751 cor. față de anul premergător. ■ ■ Cheltueli extraordinare s’au proiectat 195.108.417 cor. Anul trecut în acelaș periodl suma bugetului cheltuelilor a fost de 175.486.385 cor. Astfel urcarea la spese extraordinare este pe o jumătate de an de 19.622.032 cor. In total urcarea față de anul trecut e de 74.000.000 cor. Dată fiind situația economică a Ungariei, urcarea este uriașă, deși, după cum a declarat ministrul Teleszky, la alcătuirea proiectului s-a avut în vedere cele mai mari economii. CHESTIA REGENTEI IN BAVARIA Camera bavareză a votat procetul de lege pentru suspendarea regenței. Proectul a fost votat cu 122 voturi contra la 27. Voturile contrare au fost ale socialiștilor și a doi deputați democrați. Primul ministru, baron Hertling, a arătat necesitatea modificării Constituției și a făcut apel la Cameră rugînd-o să sprijinească guvernul spre a putea rezolvi cu succes problema tronului bavarez. Regentul Ludovic va fi proclamat Miercuri ca rege al Bavariei. La München se fac pregătiri în vederea acestui eveniment. Toate casele vor fi împodobite cu steaguri. In acea zi guvernul va publica legea votată de parlament, prin care se declară că din cauza boalei incurabile a regelui Otto, regentul Ludovic va ocupa tronul Bavariei, sub numele de Ludovic III. ESCADRA ENGLEZA IN MEDITERANA Ziarele franceze vorbind de croisiera pe care escadra engleză o va face in cursul acestei luni în Mediterena, scot la iveală că prezența escadrei britanice în apele Mediteranei, dovedește că Anglia se interesează de toate chestiunile legate de această Mare. Escadra de care e vorba va cuprinde 46 de unități. BULETIN ZILNIC Situația internațională FAPTE ȘI COMENTARII FILOSOFIA ÎN TEATRU Eu sau alții ? UN CONFLICT DIN MAGDA Piesa lui Suilermanni, ca toate piesele la care se întrevede o preocupare artistică superioară și nu to simplă încolăcitură de fapte, are în miezul ei un conflict sufletesc, care în felul cum e arătat de autor, este mai mult decît un conflict psihologic, este o luptă de ordin moral. D-na Sturdza-Bullandra, care nu este numai o excelentă actriță, dar și o foarte inteligentă comentatoare a rolurilor ce le inviază, cu talentul ei necontestat, a căutat — într’un interview publicat în ziarul nostru - să lumineze un conflict — conflictul fundamental al piesei — dintre vechea sentimentalitate germană, vechea morală burgheză casnică și atît de caracteristică firei germanice, cu nouile curente de emancipare. Magda e tipul femeiei-artiste care ,se ridică contra unei stricte morale burgheze, și care are curajul de a-și pune ca ținta a vieței, desvoltarea eminentă și excesivă a personalitătei ei. Autoritatea familiei, strînspta viață burgheză în care ea „se înăbușe“, apare Magdei ca un colivie în care dorul de libertate se lovește de gratiile nemiloase ale unei cuști de fier, poleite cu sentimentalismul părintesc, cu grija de a avea la vreme cafeaua cu lapte, ai friptura’bine încălzită. Dar alaturi cu acest conflict de ordine socială, avem în Magda un conflict moral și filosofic, care este, după credinta soastră, mai profund și mai c^isc: ’este conflictul dintre cele două concepte fundamentale ale vieții opieupsti: dintre ea și alții, dintre tendințele egoiste și tendințele- altruiștii Magdii nu reprezintă numai pe femeia emancipată, dornică de a deveni liberă pentru ași croi o viață ale cărei păcate și ale cărei splendori să se datorească la nimeni altcineva, afară de ea însăși. Magda nu este numai o anarhică, față de vechea concepție a moralei burgheze, a moralei aceleia în care home, cu tihnita viață de familie, cu autoritatea aproape romiartă a tatălui, este unicul fel bum de a înțelege viața“. Magda este o anarhică individualistă în felul lui Nietzsche, și a lui Max Stirner, este o egoistă per excelentiam. Eă nu ințelege ?* trăi tecît pentru ea și dincolo de eul ei totul îi pare artificial. Fuga din casa părinților, greutatea ei de a se decide ca să se cäsätorteascä cu omul care îi poate da onoarea, și astfel să poată mîngîia pe bătrînii ei părinți, ne arată firea ei egoistă Accesele de milă, sunt întîmplatoare. Iubire de eonii nu isbucnește decit atunci cînd e nevoită să-l sacrifice ---nt.ru pofta viilor pliî ’ei bărbat- ‘Caraetei^Ieji jasp, rămwiie fondamîente eepist, și ..pentru la ace ista notă « tjțrt Mai dei să, iasă ■i mai bine în fețili’ Sudermamn " jos? •nine în fața eroi tei piesei pe ...pastor“,care e zi»prezi‘nlaninl tipic eî jertfei pentru altul, ai sirouismului lesresteresatf:-P " Ce trebue să faci? Să te iubești pe tine pînă a uita că dincolo de tine sunt alții, epri au și ei doruri nevoi, că pe lingă ființa ce o ^orți sunt fințele ce își cer și ele dreptul de a trăi, cum îl ceri tu ? Fii egoist, pentru a învinge, iubește pe alții pentru a face ceea ce trebue, cea ce îți ordonă porunca supremă a conștiinței senine; — iată cele două concepte ale vieții, Și după cum unul sau altul va triumfa, viața va deveni un lung șir de jertfe, sau o serie de acte egoiste. Magda e nefericită în piesa lui Sudermanni. E dovada artistică pe care marele dramaturg german o dă în sprijinul moralei altruiste, moralei cara face din jertfă principiul suprem al vieței. Gr. T. --------------xx--------—— Reacredință Ziarul d-lui Bădărău falsifică declarațiile d-lui Ion I. Brătianu Intr-o notă așezată în fruntea ziarului, cu litere compacte, organul personal al d-lui Bădărău, falsifică cu cea mai îndrăzneață reacredință declarațiunile făcute de d. Ion I. Brătianu in congresul liberal de Duminică, in ceea ce privește chestiunea guvernului national. Ziarul d-lui Bădărău afirmă că șeful partidului național liberal ar fi susținut că „trebue desființată prerogativa Regelui de a forma guvernele“. Drept orice răspuns, și spre a învedera modul necinstit — e vorba doar de organul d-lui Bădăran!— cum discută acest ziar, reproducem din nou, după notele stenografice, paragini respectiv din declarațiile d-lui Brătianu, reproduse de presa întreagă. Dacă n’ași cunoaște patriotismul dv. m.dși crede dator să vă cer iertare că eu propuneam ca șeful partidului național liberal să nu facă caz de superioritatea sa politică necontestabilă de nimeni, nici măcar de sentimental sări propriu, sau de propria sa capacitate, pentru că această superioritate mu constă în însușirile sale personale, ci constă în faptul că vă reprezintă pe dv. (Aplauze prelung, și îndelung repetate). „Nu numai că am primit, dar pot zice că am solicitat.. și este prima oară, dar este desigur și ultima oară cînd voi solicita guvernul (aplauze ■ prelungite și îndelung repetate, uzate), am solicitat să intrăm într'un guvern prezidat de o persoană în-afară de partide și am iicesping a spune că primesc sa fiu prezidat de d. Theodor Rosettir nu ca vechi prezident conservator, dar ca decan al prezidenților de consiliu, care ca atare va putea să nuanțeze într-un sens de partid un asemenea guvern -pxo- NOTE OPERA MERITORIEj Există de mulți ani o societate românească, cu un scop eminamente romînesc: acela de a răspîndi în massele populare cărți eftine cu un conținut moral și patriotic. Cînd Hertz și mai de mult Pinath inundase piața cu publicațiuni cari sunt o rușine a publicisticei, și un pericol pentru sănătatea sufletului tineresc, „Steaua“ a venit ca să facă o adevărată operă de purificare și de însănătoșire morală. In această „Bibliotecă“ au apărut învățăminte etice, povețe medicale, istorisiri înălțătoare patriotice, schițe cu fond moral, redate într’o limba curat romînească, și toată compuse de scriitorii cunoscuți și hülfe ibovilati.Ar fi, Irná, o regretabilă iaciuit atunci cînd se vorbește de această bibliotecă să se uite numele d-lui Ioan Kalindero, care e sufletul societăței „Steaua“, — după cum el este sufletul oricărei societăți românești, oricărei întreprinderi cu scop educativ, oricărei mișcări inimoase, cinstite și patriotice. Cultura unui popor se face nu numai prin șcnale; ea se face prin lectura răspândită în popor, prin acel stock de scrieri cari constitue« o hrană zilnică și intelectuală. „Biblioteca Steaua“ urmărind o operă de înălțare morală, tinzi md la popularizarea ideilor salutare și folositoare neamului, merită toată lauda și tot concursul bunilor români, iar d-nul Ioan Kalinderu care e promotorul și susținătorul acestei biblioteci și-a adaos la numele sănturi nori titlu la recunoștința biteriei dualităței romînești. Petronius D-l TOMA STELIAN . usprt rele’mie paridÉi libe’al" După cuvîntul înflăcărat al șefului, după declarațiile latifundiarilor, șeful ține ca să auziți și părerea unui... reacționar din partid Nu protestați, căci știu că mi s’a făcut această reputațiune și că adversarii politici, fericiți, firește, să găsească ceva de speculat în contra noastră, s’au grăbit să anunțe că, în partidul național-liberal sunt și protivnici în contra, reformelor propuse le șef, și că unul din acei protivnici sunt și eu. S’au înșelat cu voință.Aplauze. Nimeni din cei ce au cinstea de a fi mai în apropierea șefului, nu este în contra acelor reforme, și, adaug, nici nu putea fi în contra for. Cfnci nimeni din căi cei văd și cugetă n’a putut, să nu rază cele ■ ici această, țară, mai zeles în anul din urmă, (aplauzi"), #*> n’a putut să nu înțeleagă că, dacă în toate timpurile a fost pentru omtul ce guvern o datorie de înalt patriotism ca, prin măsuri chibzuite, să întărească cît mai mult puterile Statului, acum, în urma celor întîmplate, ar fi o crimă în contra, neamului de a nu se grăbi acea hotărire, (aplauze prelungite, îndelung repetate). Printre măsurile care vor putea asigura acea întărire, s-a considerat cu drept cuvînt, că două sunt mai urgente și necesitează, vrei zubtri Constituțiunei. Amindouă tind la îmbunătățirea stărei celor mai mulți și mai ales a populațiunei rurale, («plauze). Este operă de equitate și de conservare națională ce voim să săvîrșim, iar nu operă de justițiari (aplauze). Partidul liberal nu se poate gindi să pedepsească pe proprietarii mari și pe alegătorii din actualele colegii electorale, căci el știe că cu ei a putut realiza progresele, cari nu sunt indiferente decît pentru cei ce n’au putut cunoaște starea de mai înainte,a țării noastre (aplauze). Prin esența doctrinei sale, partidul liberal este și trebue să fie respectuos de dreptul de proprietate sub toate formele lui. Dar, dreptul de proprietate, chiar fondat, ca toate drepturile individuale, nu poate fi absolut, căci nu e singur, el trebue coordonat cu drepturile celorlalți și mai ales cu dreptul superior al tuturor, al Statului, cu interesul general. Aceasta e opera pe care partidul liberal, fiind seamă de prefacerile sociale, întreprinde să o facă în privința dreptului de proprietate asupra marilor proprietăți rurale. (Aplauze). Este armonizarea acelui timpt și interesul general, care cere că muncitorilor de pămînt să li se ♦*» leminttcă cu mai mult putința ă*