Viitorul, ianuarie 1914 (Anul 8, nr. 2117-2132)
1914-01-14 / nr. 2129
c 2 pilele obținute ale te&te să fie pătrunse, dar încă obliga lume, o cerință a politicei ei comervațîiune, al cărui scop sa fie de a face să pătrundă prină din «tușele de mec de Jos, —etc«“» acelaș tâmp sunt și cele mai mtri abstitute, — ideea că Statul nu «te bîndm » instituțiune echitabilă ar SmA fi * instituit«CM Unefăcătoare», « fitema datorează așadar sprijinul JLS -asistența sa tutuim muncitorilor, ^ *m^md los titlu de creanță, în Mostraha, este munca• orice om care smucește, are dreptul de a trage JGHtB bnefield comun — din venitul imitomd — la a cărei producțiune «nenrează și el,— cel puțin atît cît În treime ca să trăiască prin munca lui,— conform timpului său, și să se împărtășească din binefacerile civile»aținnei la mijlocul căreia ©l trăește Adolf Wmgner, — la a cărei perfecționare, consolidare sau conservare, © i contribue — în mii și imfineite forme și moduri, ca și ceilalți, ^ ead, «am j^ce Iehring, nu odată steîntopeîc odei mai umile lucrătoare consrtatia că pe cele mai mari și m ai binefăcătoare genii ale omenir eîn exemplu, Pasteur! ! "lată clar o nouă și principală diferență între cele două programe: I Programul conservator oftează însă după o formă socială și politică, nu de mult terminată —forma clasară a ios -“ Programul liberal, din con$ana, vrând să ridice din mizerie, ignoranța și nesiguranța— clasele cele mai de jos —oare sunt, și cele mai imameroae, dovedește că partidul livre»»al «h ■*» partid cu adevărat dez începați«, — un partid al poporului,al întregului popor român, —iar jpm numai al unei minorități, selecte W mnețe, ----------~xx. ta centra’s a meseriilor Presi și aspră’ilor muncitorești Publicațiune fia whs» la cunoștința publică, pr in ziua de 2ü Februarie 1914, tóráie 4 pm„ se va ține licitațiune traducă prin strigări în București, itil, Romană No. 69, pentru vînzareA ® agerei mîșcătoare int masă Ii #ițt«ceeki«»a, vacantă a defunctului dî Ilae Dumitrescu, avere prevă"ȘBtă k trnventariul încheiat de ma ÓSsivaiul ottog'mr al trib. Ilfov sec I« 'in no. la data de 14 Decemvirie .lâil și sare se compune din sasobiMer vcehiu in bună stare și dân diferite obiecte casnice. iDau «©»curenți vor putea lua cunoștință de comiitimiile acestei «Rațiuni la »erviciul contencios a Clasei Crenterate, în toate zilele de cib é*la orele 11 a. m. pînâ 1t la sediul Casii Centrale noi «i, Piața Amzei No. 8, Buca* K Iî, Supraofertele nu sínt actie. « Garanții» ce d-nii concurenți treabac șfi dppunst spre a fi admiși la țeastă -haitațime, este de lei 50. < Prețul adj« decât vin ci se va dezb#ue îs» numerat iu 1« Casieria jnfenteală « Casei Centrale a Meseriilor, Creditului și Asigurărilor Minilerești, îndată după adjudejjtsam DispMÎIîuaile prevăzute de art.8S din legea, contabilitâtei purâtee, mă aplica la această lieilă tsmuh ■ Pentri* orie» informațiunii, dori Bopi de a concura la această liciteți»«« se pot adresa la serviciul Soltfineio» al Casei Centrale. Sischer general, Nedescifrabil. Șerifi âeffviri ului contencios, Nedescifrabil. -xx- Sechestrarea Primăriei ili Plîessi ■ [UNK]"■Í furai III r MIH MBana t. ^ PRKBSQL A VEIT Mm TRIBDNAÎUIDI —' înaintea ‘Trib. Argeș Secția I a Nicevenit procesul sechestrarei imobiliarului Primăriei. Procesul a dezvăluit felul destrăbălat în care comuna moastră a fost condusă de Primarul de pină azi Alexandru Dumitrescu. Locuitorii Badea G. Burnci și N. Butaru aveau a primi suma de lei 4436 în baza deciziunei No. 59/913 a cursei de apel Secția I din București, de la Primăria Pitești ca preț expropriatei imobilului lor din str.Bucurei. După ce au făcut mai multe cereri d-lui Primar să fi s © achite aceasată sumă, cereri cari au rămas infructuoase s’au văzut siliți să pună la executare creanța lor. Prin procesul verbal cu data 31 Decembrie 1913 dresat de d-nul Portărel Gr. Ionescu s’au sechestrat: birourile d-lui primar, ajutor <gr. secretar, scaunele și ® i»sa, din sala de consiliu, casa de bani, © aii și trăsura Primăriei, boii și căruțele serviciului curățeniei numindu-s e și custode d-nul G. M. Burnei. Bieții creditori le era frică — cunoscînd de cine « condusă Primăria —■ că ,pierind dela Primărie să nu ia cu ei și mobilierul, singura avere imobilă ce a mai rămas!!! Contra acestei urmăriri Primăria a făcut contestație care a făcut obiectul procesului de astăzi. D-nul Primar a venit personal să susțină contestația. Situația sa a fost penibilul apără«ii și de foștii săi consilieri, combătut de însăși coreligionarii săi politici, nu a putut invoca de alt motivul că averea caraiteei ar fi inse sisaliă. In schimb adversarii săi între cari d-nu E. Paximad, deputat tarinist, a lăsat Tribunalului să vadă că dacă Primăria Pitești a ajuns în acest bal, este numai grație incapacităței actualului Primar și al darului său mare după afaceri și reclamă, — deoarece fără a mai ține de loc seamă nici de suma alocată expropierilor prin buget, nici de resursele financiare ale comunei, «’» tummit pe o serie de exproprieri, cari se vor cifra cu sute de an de lei, în scopul facerei unor noi bulevarde, «azi nu se pot realiza dorit în începuirea »cestui reclaaagiu primar. S-a arătat Tribunalului procedarea incalificabilă a acestui primar, care știind rit de efemeră este trecerea la ipcla Primăria și vrând să-și înfăptuiască cu orice preț planurile a procedat, la deposedarea exprimaților, — de multe ori chiar fără a avea autorizația justiției — înainte de fixarea rodeanuităței, dărâmiîindu-le casele și pe urmă, cind expropiații ,creau a li se plăti indemnizațiile îi tot amîna, zicind că •nu are parale. Tribunalul a rămas să se pronunțe. Indiferent de cum se va pronunța Tribunalul — deoarece, va avea a se intronunța asupra m principii de drept — în fapt, din acest proces se degajează pe deplin felul destrăbălat în care d-nul Jo. Dumitrescu, actualul Primar, a condus comuna. Acest primar treclamnagiu — cum l’a numit prietenii s ăi politici d-nul Drăgănescu și Paxtunche — nu a fost preocupat decît să-și facă reclamă pentru viitoare succese politice — JVC cari le speră în »amicarea »a — și pentru «a-și asigura unele afaceri sion i și celor ai săi.0X0- de pe mum* Murații Laterna si Trifoi de Provence «mititean de onor. Stațiunea Agronomică din București plumbuită și garantată fără cuscuiă OR20AÎCA. OVĂZ, MAZARE șI MAZARICHE (BORCEAG) selecționate din produsele speciale ale Soc. Sedere pentru semințe selecționat din Svalid Griu de primăvară strein selecționat precum și orice alt« «eminte de Cereai»", furaje, legume, flirt, cepe de flori, etc. Etori naturale din Nissa. Buclate de flori. 8o gîs ss ia : S RNIMȚIOR!APROCH, Bucureș« «steABA BIMLET NO. 2 (vis à vis «!« Biserica TELEFON 2045 CATALOGUL ILUSTRAT cu ultimele noutăți va apare In ianarie 194 și se va trimite gratis și franco la cerere Cuști de cetire ,ș i C. Iosîf“ Aseară, după terminarea obișnuitei șezători literare, membrii casei de cetire „St. O. Iosif“ au ținut o consfătuire hotărând programul ei de acțiune și alegînd și comitetul care se compune din d-nii: Bemas Caracaș, profesor, președinte; D. Furtuna, licențiat teologie, vice-președinte ; membrii : I. Băjenaru, P. Chirilă, N. Tașcă;studenți teologie; casier, dr. C. Soanid ; secretar, d. Radu Dumitrescu; censori : 1. Angeliu Lăzărescu și Teodorovich S'au luat de asemenea măsuri pentru festivalul artistic-d'ansante © 4 va d © Sîmbătă 25 ianuarie, în isate Eintracht. -------------exo—---—— Știri artistice Miercuri 15 Ianuarie ora 9 seara, va avea loc un mare festival artistic literar în sala Ateneului, organizat din „Cursului studențesc“, cu concursul unora dintre cei mai mari artiști ai Teatrului Național și al celor mai cunoscuți literați. LA 15 IAnuARIE 1911 se va face prin licitație publică, pentru eșirea din indiviziune, vînzarea moșiei Liceeni în întindere de 1760 de pogoane. Vînzarea se va face în pretoriul Tribunalului Romanați. strafe Béjane, marea artistă franceză va fi reprezentațiuni la Teatrul Leon Popescu de Luni 20 pînâ sîmbată 25 Ianuarie. Réjanne a închiriat teatrului pentru o lună lui Max Dearly, așa că toată trupa teatrului „Héjam“ va înconjura în acest turneu pe celebra actriță. Aceasta ne promite reprezentațiuni într’adevăr superioare la ansamblu. Iată ordinea spectacolelor pentru care biletele s’au pus în vînzare la Agenția teatrală Jean Feder:Luni 20 Ianuarie L’aigrette, Marți 21 La course du flambeau, Mercuri 22 Israel, Joi 23 i Venfant de Vamour, Vineri 24, L'irrégulière (ultima creațiune a Bejanei), Sîmbătă 25 Zaza, -------------0X0------------Buletin Meteorologic Pe ziua de 11 Ianuarrie Miezul nopții— V 7 ore dimineața — 5* Miezul zilei 15 ° înălțimea Baromelui 768 mm. Spirea cerului neros. Barometrul e în staționare. ------------------ — - Banca Vinicolă Română din București Bănca Viticolă Romînă din București reamintește domnilor acționari că de către Consiliul de Administrație în ședința s a de Marți 19 Noembrie 1913 s’a decis: 1) Aspura sumelor din al Il-lea vămămînt nedepuse pină la 1 Decembrie 1913 se va calcula 10 la sută dobînzi de întîrziere.. 2) Al III-lea vărsămînt se va efectua pînă la 31. Ianuarie 1914. Asupra sumelor nedepuse pînâ atunci se va calcula 10 la sută dobînzi de întîrziere. _______ Victor H. Popp Noi contribuțiuni în Ghesliuma agrară Tipografia Soeao Economice și financiara liricultură — Comerț — Industrie Istoria pudica a Statelorlui wrmm i statistică făcută ferri 4ts of Foreign and Domestic din Statele Unite, durotoU de ide statelor se ridică la 1&M miliarde franci, în creștere cu 21 bt norii ü» ultima decadă și cu 50 hi $mtă. 90 mitimii io de am. ® ab9miile și celelalte sarcini amulate mi**»» în 1912 cifra de 1132 mi H«*wte dolari, ceea ce revine în medie petst 4 la sută; trebue să se tind $ma mama că la națiunile mai puliervdoe semitul este în realitate cu muH Stofd'hi' acestei cifre. De*tsna națională cea mai impartv PPd MAr cea a Finnsței, ocne se eijunea SUB mii., fr.; vitte en urmă Ruoia w ( mii fr.; Angimen .17.iV) «Af»( Italia 13.535 mii. fr.; Spania c.m mai fr.; India britanică 7.373 : .writ. ft; Japonia 6399 mil. fr.; St« 3.1# mH, franci. Doimi» Imperiului german este efectua<a 5.890 mil. fr.; a statelor jformtrmr tu 1800 mil. fr.; a Austro"ö»pirta la 5.255 mil. fr.; a Austriei i.Grá mil. fr.; a Ungariei la 0Mb mil. fnmei: sfcoteze tarife importante înregistre'ddU tif #91.? in spor rent#reahfl Si balonei-ior naționale față de. 1903. în ■ fPrcotia: datoria a crescut de la 20.285 1 mil. fr. tfk SIAăO mi’., in Rusia de la 17.070 mil. în 1»A3 la 23.7S5 mil. în jul de 1913, în Japonia de la 1.310 mil. m 1903 la 8.210 mil. în 1913, în imperiul german de la 3.4S5 miU în 1902 la 5.890 mil. în 1912, în statele germane dela 13.440 mil. în IM la 18.681 mii în 1912, în India engleză de la 5.515 mii. în 1902 la 7.375 mii. în 1912, în Italia de la 12.805 în 1902 la 13.535 mii. în 1912 Numai în Anglia datoria publică a descrescut dela 19.425 mii. în 1903 la 17.430 mii. în 1913. Totalul datoriilor naționale ale țărilor pentru care s’a putut obține o statistică a fost, în 1800 de 13.500 mii. fr. în 1850 de 42.500 mii. fr. în 1900 de 156.250 mii., în 1912 de 210 miliarde franci. LA a F. R. - D. dr. Angeloson, ministrul lucrărilor publice, a vizitat înaltă ori direcția căilor ferate. D. ministru a vorbit despre nevoile «privitoare la desvoltarea traficului mărfurilor și a promis a depune toate stăruințele m tot creditul său personal pe lingă guvern pentru realizarea tuturor reformelor necessare atât amelityris ca div privitoare la serviciu,cât și pentru îmbunătățirea condițiunilor de muncă ale personalului inferior. Rfepunzînd dlui ministru,, d. Cotescu a relevat lipsarii« «rari censtetart © <ite dțr*a ani l» drusmuri de fer, lipsuri cari nu repesentează asupra desvoltarei, erenoanice a țârei și face apel la «prijinul d-lui dr. Angelescu .Ianitzu a datut concurs care e nevoe. BURSA DE EFECTE ȘI MĂRFURI DIN BUCUREȘTI. Lumea noastră de afaceri, devenită acum foarte precaută, se menține în espectativă din cauza știrilor în legătură cu Albania. Această espectativă se manifestă prin împuținarea afacerilor. "Cursurile — cu mici diferențe în plus sau minus — se mențin însă la nivel urcat. Iată în clicerile zilei: Banca Agricolă 613; Banca de Scont 650; Banca Marmorosch, Blank et, Co. 2—988—984; Banca de Credit Român 992—996— 990; Banca Generală Romînă 2360; Banca Românească 844; Banca Ilfov, 568—565; Soc. Dacia-Rombia 1739; i Ser.. .Generala 1278; Soc. com. a transvaelor Bucui’ești 157«. Toate aceste înclrieri sînt pe termen. Pe bani gata au mai încheiat: Scrisuri funciare rurale 5 la sută 9675. CEREALE ȘI MĂRFI > vîndut prim Bursă: Porumb (reveltă 1913 Witenzatei 7.14 și ai litruliprompit gara Ci Motorină : 50.001 kgr - tu de litru. ■---------------0X0-- ATENEUL ROMAN Conferința d-lui dr. Hirunescu — Despre cancer — In timpul din urmă cancerul ia o desvoltare din ce in ce mai mare. Statisticele dovedesc că cancerul crește în număr, dar ceia ce e mai grav, el nu se mărginește a ataca numai persoanele mai în vîrstă ci cresc cazurile de cancer și la persoanele între 20 și 40 de ani. Aceasta a produs alarma în țările civilizate și mai peste tot s’au creat spitale de izolare pentru canceroși, institute de studiu al cancerului, etc. ■Studiul cancerului este foarte interesant, înțelege oricine,gravitatea acestui fapt. Se poate printr’un mijloc oarecare distruge focarul principal, tat acumi cum s'ar desființța un club central de anarhiști, rămîn însă focarele secundare ce-și continuă opera lor anarhică pînă la distrugerea organismului. Asupra originei cancerului și naturii lui sînt mai multe teorii, însă nici una nu este în stare să lămurească pe deplin, adevărata cauzft a cancerului cum ar fi teoria microbiană. Din nenorocire microbul probabil al cancerului nu se cunoaște. Studiul statistic ne arată că cancerul se întîlnește mai des în localitățile umede și în casele rău îngrijită Chiar și la noi în țară s’a făcut de d. dr. Sion și dr. Lilovici statistică de cancer ce dă aproape aceleași rezultate. In ce privește tratamentul se poate spune că e plin de speranțe. Mai cu seamă radial dă rezultate mai bune. Pipă astăzi însă cele mai sigure rezultate se dă tratamentul chirurgical, prin operațiuni însă trebue necontestat operat la început. Pe aceia e nevoe ca pacienții să se adreseze medicului cît mai curând. Cancerul amenințînd să devie un flagel social, pe lingă măsuri generale de ti igienă, ea locuințe bune și mai ales ferite de umezeală, curățenia corpului și îngrijirea de curățenie a mâncărilor. Conferința d-lui dr. Theodor Mironescu a fost una din cele mai utile audiate la Ateneu. i Mișcarea artistică-literari Cazar apetalol - mile vole — O victimă a criticei literare — Criticul Pierre Ladoné a încercat într’un volum, publicat de curînd, să reabiliteze memoria, lui Millevoie, autorul cunoscutelor poezii: „La chute des feuilles“ și „La mort du poete". Oricît de palidă ne-ar apărea figura poetului, totuși găsim în el, preocupările timpului său, nimic nu ne va dezvălui sufletul său din Franța consulară și imperială de mai târziu. Găsim suspinele unei Franțe discrete și prea puțin războinică, pe care n’o amețise încă strălucirea marilor viitori, în scrierile lui vediHu o sentimentalitate duioasă, bucurii vasnice, jocuri de spirit răutăcioase și inofensive, efuziuni pastorale, grații lîncezînd a prinse, satisfăceau instinctele îngrijitoare ale unor generațiuni prea nervoase, epuizate de prea multă acțiune.... această Franță nu-e cunoscută, ne-a rămas ceva din aventurile d-nei de Pompadour, una din madrigalele, din apucăturile societății, care a dat pe precursorii revoluției mari franceze. Ne-a rămas ca un parfum trecător amintirea acelei epoci, un parfum care se evaporează, unde V am fi putut, întâlni, dacă nu, în câteva izvorîri ce s’au prins în mreaja frunzelor îngălbenite din versurile unui Millevoie!... Și Millevoie e un poet așa de gentil ! Ca și atîția alții, copil răsfățat de talent și cuprins de spiritul de aventură, a părăsit provincia sa ca să cucerească Parisul, — ca și atîția alții, și mult mai bine ca mulți poeți, Capitala midimre s’a ocupat de numele său. Era drăguț, de tot: venera Academia, toate Academiile. Avea mult spirit; ca satiric era capabil de răutate, inventiv, muncitor, virtuos căuta să placă; era așa de simpatic, în maniera sa femenină și cuceritoare. Un poet drăguț, un băiat excelent avînd, o imaginație moderată, o sensibilitate ușoară, un oarecare simț de eleganță, o mare facilitate în a rima. Millevoie seamănă cu sute de poeți amabili, pe cari provinciei îl trimete amiai Parisului secolului nostru. Ceea ce i-a micșorat însă opera a fost lipsa de individualitate. Pe vremea lui critica era îmbuzneața, temută și respectată. Poetul trebuia ca să fie considerat în mod oficial ca poet, să primească dogmele imuabile ale retorilor critici. Millevoie este umil docil, modest, dă probe de lașitate în convingeri.. Se supune tuturor criticilor, schimbă lucrurile sale, după cum a cerut fiecare din ei. Și în fiecare ediție opera se schimbă, tânărul poet e satisfăcut, critica mulțumită. Poetul nostru a fost victima criticei și a propriului său calcul. El s’ar fi adăpost bucuros, la umpa romantizmului; era iubitor de literatură străină, chiar și de cea scandinavă, el a dat dovezi de spiritul nou ce trebuia să-l introducă mai tîrziu în Franța Chateaubriand și M-me Stail, rechemat în mod brutal la respectul unei tradițiuni anemice, a renunțat să se emancipeze. Opera sa rămîne ibridă și incompletă. Dar talentul său, moartea sa, întâia plata în împrejurări romantice, dispărînd din lume în floarea, vîrstei face din el o figură simpatică în istoria literaturii franceze din secolul al XVIII-lea. Marele Savt-Beuve l-a caracterizat astfel: „Prin sentimentele naturale, prin reveria sa, prin iubirea sa filială, prin melodia, prin instinctele gustului, prin sufletul și talentul său, Millevoie rămîne cu o schiță ușoară, încă epucuriană, despre care schiță geniul lui Lamartine ne-a dat un exemplar perfect, platonic și creștin VIAȚA Vieața ? De-ași zice că irea Cină-zeci ar susține contrar Și, cum săi conving e-n zadar, Eu spun că e ream viața mea. Un autor de banalități însemnările mele Prin ziare publicate Tu le-ai însemnat, dar ele Sunt și azi.... neînsemnate. Const. Râuleț La noi și in străinătate — ----------------0X0---------------Circulația CHESTIUNEA TRĂSURILOR ÎNCHISE Asprimea temperaturei ,pe care o avem de câteva zile, pune din nou la ordinea zilei chestiunea reglementarei din nou a circulațiunei trăsurilor in Capitală. Am publicat zilele trecute în aceaistă privință o anchetă, din care reeșea cit. de bine venită a»r fi introducerea obligatorie pentru birjari a trăsurilor vndii.«©. Am văzut cu plăcere că chealiunea a fost reluată și de confratele nostru Luichepen, dance Reumain ©, care a arătat că publicul capitalei ar binecuvînta pe prefectul care ar reuși să impună birjarilor noștri obligațiunea de a nu eși în timpul lunilor de iarnă decit cu trăsuri Indic ©. Așa cum e astăzi, pe un frig de, — 15 grade, sau pe vremuri viforoase, trăsurile deschise sunt pur și simplu o primejdie permanentă pentru sănătatea publică. Desigur, mii de cazuri de răceli, gripe și pneumonii se datorase numai acestor trăsuri. In asemenea comiiuni nu e de mirare că chiar cei mari și-ar putea plăti luxul unei trăsuri, preferă să ia tramvaiul, care e cel puțin închis. Așa se explică enorma aglomerație din toate tramvaiele, mai ales acelea ale societăței comunale, mai comode și mai curate; încă odată, publicul Capital ar fi foarte recunoscător d-lui prefect al poliției dacă ar rezolva această chestiune, mai însemnată de cum pare la prima vedere. Marile iarnă la Sinaia Concursurile generale anuale ale Federațiunei Societăților Sportive din Romînia Timpul se arată prielnic și zăpada este abundentă. Comisiunea sporturilor de iarnă de pe lingă F. S. S. R. întrunindu-se ori seară, a hotărît să profita de starea timpului și să organizeze intr’o singură zi, Duminică 19 Ianuarie, la Sinaia, concursurile generale pentru sporturi de iarnă. Programul stabilit în principiu cuprinde : Dimineața, la orele 9 , Cupa A. S. I. Principelui Moștenitor al Germaniei (interclub); Cupa Doamnelor și Premiul Național interșcolar, iar după amiazi: Cupa Prințului George V. Bibegeu, Premiul național de săniuțe și concursul general de skis. înscrierile se primesc cu începere de Marți 14 Ianuarie, la secretariatul Automobil Clubului Român, In str. C. A. Rosetti 7, București. Toate fensrile sunt luate pentru ca amatorii acestui admirabil sport să găsească la timp toate înlesnirile pentru a se antrena în ran-ran co TLC Hrsurilor cum și mai ellöS üßfitfü ft Vdüí 15- Hiüi.áÖSl ÎB 2*íxm ti & mimu&tit $1 íb Ziarele au vorbit despre hotărîrea luată de d. George M. Corbescu, prefectul poliției Capitalei, de a se închide tripourile din București. Intr’adevăr toate acele localuri de jaf au fost închise. Socotim că este timpul de a arăta acum ce erau acele localuri de joc de cărți. UN CLUB LITERAR Poate exista vre o legătură între jocul de cărți pe bani și arta lui Victor Hugo sau a lui Emincopu ! Se poate face o apropiere cu de... îndepărtată între un poet și un măsluitor de forțe tipărite? Și există asemănare între un cerc literar și un tripon ? Iată niște întrebări la care socotim de prisos să răspundem, căci toată lumea cunoaște adevărul. Cu toate acestea — în ciuda celui mai elementar bun simț — în Capitală a funcționat un local de joc de cărți care era numit „clubul literar“. Poezia care se făcea,acolo era polernă ; nuvela era, de bună seamă, feacaraea ; iar critica — mai știi ? — poate eonei na cea vestită. Asupra numelor subtililor literați diocotim uman să nu insistăm, căci nu și-au legat iscălitura de aaiei o pagină ce va râminea.. ALTE CLUBURI Literații, sărmanii, nu prestau parale să joace cărți, în schimb unii dintre ofițeri și, mai ales, dintre subofițeri ar îndrăgi acest sport. Dovadă că a fost un așa zis club al lor într’o casă insalubră din preajma Teatrului Național, Uniforme nu se prea vedeau pe acolo, ele nu existau decit în firma tricoului. Intr’un alt club se răsfățau mai cu seamă femeile cu moravuri ușoare, care de altfel inundă toate tripourile. In localul de care vorbim, aceste femei erau stăpînitoare și exercitau o adevărată teroare asupra nefericitelor victime ce se abateau prin partea locului. Cine rămînea dator câțiva zei — pierduți la joc — era jefuit ca în codru. Unuia i s-a luat tabachera, altuia ceasornicul, unul al treilea bastonul. Și aceștia au venit la poliție să stăruiască să li se deschidă cluburile, dar au fost luați la goană de către d. inspector I. Rafail, șeful siguranței Capitalei. MEMBRII CLUBURILOR Vorbim mai sus de despuierea victimelor. Se înțelege că principala despuiere este însă aceea a pungilor naivilor e<e intră prin asemenea localuri rău famate. Scopul creărei acestor cluburi nu fost simpla distracție, căci oricine se poate amuza, în familie sau în localurile cinstite, scopul înființarei lor n’a fost decit scoaterea banului în mod ușor, fără muncă, fără bătie de cap și cut de repede. Se vorbește de indivizi cari ar fi făcut parate prin ajutorul lor. Cine sunt membrii acestor cluburi și care este numărul lor. Să nu vi să pară curios cînd vă voi spune că acești membrii sunt cu totul o mină de oameni. Numai cîțiva inși au reușit terorizeze întreaga Capitală, creându-și un venit sigur și foarte însemnat. Ei dorm ziua , pe înserate ei la cafea cu lapte, iar toată noaptea — pînă în zori — este a lor. O ceată umple toate aceste localuri de jaf, una singură. Dacă îndrăznești să protestezi, să te ferească Dumnezeu ! Dacă scapi setea vă n să mulțumești celui de sus. Dar nici bine nu-ți este în orice caz ! Mult! dintre ei au?condamnări executate , iar cîțiva sunt dați afară de prin slujbe pentru fapte incorecte. ÎNCHIDEREA TRIPOURILOR Venind în capul prefecturei politiei Capitalei d. George M. Corbescu a cerut d-lui șef al siguranței toate informațiunile cu privire la certel vst pft swafe ®***© îr din XX Kfdluil 11 iSlIUIilat o \m polity îl. S.FÎv * ji.Sfi. i?=zis edor chiburL p. prefoot ft stadst ch^istiRfiß A *>!îi> lîțoft txw*te =C0ie chuburi fii* ichise în mod definitiv și irevocabil. Insistențele ce s’au pus pe lingă d-sa ca să le redeschidă au rămas infructuoase. Capitala a fost scăpată de teroarea măsluitorilor de cărți, de pacostea tripourilor în care se zdrobeau adesea fericirea familiilor onorabile și în care se vînturau banii văduvelor și orfanilor.♦ ■ In numărul nostru de mîine vom publica un nou articol în această chestiune, care actualmente preocupă toate cercurile din București. Făgăduim, lucruri senzaționale. Ănchete In Capitală TRIPOURILE i roșunchise Ca clău literar.—Victimele jefuite.!— Cine sunt membrii tripourilor C. Intrunires n?ici ovocui Pm O nouă bancă a meseriașilor din seară a avut loc în casele avocatului Cesar Th. Pascu din str. Isvor No. 58—60, o mare întrunire de meseraș, muncitori și funcțiomari comerciali din Coloarea de Verde. Au vorbit d-nîi Cesar Th. Pascu, Hic I. Deleamu, C. Iordanovici, C. Mironescu, Șerbănescu, I. D. Popescu, M. Buzolicu, N. Sterescu și alții. S’au pus bazele unei Bănci cooperative de credit și economie pa acțiuni, sub numele de „Banca Speranța“ pentru înlesnirea creditului și încurajarea spiritului de economie între lucrători, meșteșugari, mici comercianți români. Capitalul social inițial s’a fixat la suma de lei 50.000 în 2000 acțiuni nominative a 25 lei fiecare. Subscripțiunile s’au deschis imediat și s’a decis a se face o mare propagandă printre meseriași pentru a subscrie. Pentru aceasta s’au încredințat carnete d-lor Cesar Th. Pascu din str. Isvor 58—60 ; N. Sterescu, farmacist, oalea Ratiovei lui ; și D. Anastasescu, str. Sabinelor No. 12. Sediul provizoriu al Băncei s’a fixat în str. Isvor No. 58 la avocatul Cesar Th. Pascu. După aceasta meseriașii prezenți au cerut ca politicianii din sinul Băncei constituite să intervină pe lângă guvern și șeful său, ca printre mărețele reforme să introducă și modificarea legei meseriilor și legiferarea contractului de muncă. D-nii Cesar Th. Pascu și Hie I. Deleanu au promis meseriașilor tot concursul lor, după care întrunirea s’a terminat în uralele nesfîrșite ale asistenților. ---------——0X0--- -------- ÎMTMISIREA funcționarilor dela C. F R. Eri, la orele 34. a., micii funcționari de la căile ferate s’au întrunit bi, sala Vasile Dumitrescu din șoseaua Basarab No. 59 din Capitală. Au participat 300 de inși. Au vorbit d-nii Cojani, Ivanciu, Antonesm, Chicos, Zamfirescu etc. Din cele rostite acolo reese că li s'ar fi făgăduit că li se va da "ale de anul nou. S'a hotezit [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] redacteze un memoriu înaintat Corpurilor leiu too întrunirea a laut spriU la 44. a. Preț' ct al Capitalei luase din suri pentru întimpina " c. ■ or dezordini. C. Pentru estașii noștri morți in LiMz Din inițiativa ofițerilor sanitari ai secției II Spitalul mobil al corpului II de Jinaia, deschidem o listă de subscrintie pentru ridicarea unui monument pe mormîntul ostașilor noștri din cimitirul din InVrnî+v (Bulgaria). Suma din urmă * Lei 753.95 Preot A, Petru com. Iazu județul Ialomița lei 10.— D-na Maria Scărlătescu 5.-* -xx- Dn Huit poetului st. O. losif Suma din urmă lei 2285.46 Traian Lălescu 20.— Inginer Petru Budu (Piron) 20.— Ioan Scurta, profesor 20.— numete subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lul Gr. Petroniu, casier. -oxo—« întrunirile de erigineri o socortete Societatea ortodoxă a femeilor române © ținut eri după amiază obișnuită și admua in localul școalei comuna, No. 3b de str. Elefterescu. Din comitetuu societăței au asistat d. dr. Botescu d na Sturdza și d-ra Pruncu A vorbit preotul Florescu-Dîmbovița despre „Sentimentele morale în raport cu civilizațiunea actuală“, E w. /*, roL. omwÚH zicea 8. S., să tindă către progres, însă de cele mai multe ori drumurile pe cari pășkm sînt greșite. Nu e un om nu va atinge perfecțiunea decîtă atunci cînd in activitate, lui va împreuna tendința către progres cu un temeinic sentiment religiosmoral. Ceea ce ne întristează este constatarea disparițiunii treptate a celor mai nobile sentimente și înlocuirea lor cu altele care murdăresc sufletul omenesc. Civilizațiunea stinge flacăra sfîidă purtată, ne părinții noștri, și noi aproape că nu ne mai cunoaștem ; desgustul de viață crește tot mai o!4 D ’ «ămui, ă > aceste sentimente și să ascultăm sfaturile bune ale școalei și ale bisericei.♦ D. Mihail Constantinescu absolvent al Conservatorului a declamat cu mult talent și cu multă inimă „Balcanul și Carpatul“ de V Alexandri și „Oltul“ de d. O Goga O scurtă dare de seamă asupra mersului societăței a făcut-o u-na Alexamdrina Păltineanu, directoarea școalei, fiociettatea, timp de trei ani deja întemetie, a înființat 10 grădini în care primesc educațiune 500 ca Pii de-ai muncitorilor, 2 institute de fete și alte așezăminte de binefacere. A mai distribuit familiilor mobilizaților 11.000 lei. La urmă d. dr. Botescu mulțu moște celor de față în numele comitetului central. Arată rolul temeri în viața noastră socială și idealul către care va trebui să tindem. Femeile fac pe oamenii de mîine căci ele ne cresc, ne insuflă iubirea de țară și de semenii noștri Din acest punct de vedere societatea avînd de scop tocmai formarea sufletelor, cultivarea limbei naționale, a religiunei și a sentimentelor cele mai nobile, este una din ceie mai însemnate opere ———-exo—---------- A. Sarui.