Viitorul, mai 1914 (Anul 8, nr. 2233-2263)
1914-05-01 / nr. 2233
Este neîndoios c țjinemicii, Chlorotinii, limfaticii, ficrofuloșii, rachiticii, reumaticii, sifiliticii, femeile atinse de boale fale organelor genitale interne și shior de sterilitate, persoanele sutome traumatismelor și boațelor de piele, nevralgiei în general și sciaticii in special SE VINDECĂ cu momolul si apa sărată la Lacul Sărat . Stațiune balneară a Statului cea ji mai veche și bine reputate, cea m mai bine înzestrată și frecventată jailnic 10.000 de vizitatori. Medici s oficiali și particulari, farmacia, ri>oșta, telegraf, telefon. Legături la fiecare zece minute cu calea ferrată și vapoarele pe Dunăre. Parc, păduri, Hoteluri, Vile, Cazino* și Trei Concerte pe zi, serbări, jolopuri Și numeroase distracții. Orice informațiuni la „Societatea LACU-SĂRAT“ în Brăila.xx-Semistabile LANZ pentru LIGNIT PĂCURĂ RUMEGUȘ PRAF de CĂRBUNI de la 3—1000 h. p. PESTE 34000 bucăți vândute In toate continentele pentru toate scopurile industriale Heinrich BUCUREȘTI Ar. Lipscani 12, colț Str. Smârdan 2864 V (foi Schimba legea. ¥ .. . k*E- P. Davila pretinde, că talentele 3?au ce cota pe întîia noastră scenă. [Tife- D. Davila pretinde cam multe, și cred că prea ne ocupăm de un om bucuros că a scăpat de teatru.[ ți— Credeți că se va tine de cuvînt ș i nu va mai rîvni„ să‘fie Directori ’* * r *■ V . ” Teatrul nostru poate rezista pri C?i £ei amenințări. In realitate nu cred că pînă întie din urmă, cînd va fi solicitat gro tară, de artă și de anume miniștri, d. Davila ce va putea împotrivî. Va primi spre a salva teatrul spar de ce să ne bucurăm de o iluzție îndepărtată încă, din nenorocire? Se caută ctitori »entru ziarul ISATfUL« 99 Î Pe ziua de ‘16 Aprilie, a. c. s’au făcut următoarele mutări de subofițeri de administrație: MUTĂRI IN INTERESUL SERVICIULUI Subofițerii de administrație et I: Ispas Petre, de la direcția arsenalului, la direcția superioară și inspect, general al stab, de artilerie; Crinfiu Gabriel, de la divizia G, ministerul de război (serviciul personalului); Lascu N. Cornelia, din reg. Vasile Lupu 36, la bat. de specialități; Vasilescu Vasile, din reg. 77 inf., la comand teritorial și al unităților de rezervă; Mărculescu Gh. din reg. 77 inf., la comand, teritorial și al unităților de rezervă.__________ i Subofițerii de adiministrațtie clasa II; Olaru Ion, de la brigada II artilerie, la comand. 1 teritorial și al unităților de rezervă; Ioniță A. N., din reg. 77 inf., la reg. Buzău 8, Jurău Gh., dela brigada 10 art., la depozitele generale ale marinei; Mărgărit loan, dela brigada 8 cavalerie, la reg. de artilerie Călăreață; Bucșenescu Gh., de la reg. de art. călăreață, la reg. 3 art.; Chireiu loan, din reg. 5 infant., la divizia 2 cavalerie; Curpen C., dela depozitul central de echipament, la comandamentul 2 teritorial și al unităților de rezervă; Lebăda Cristea, din reg. Tulcea 33, la reg. 17 art., subofițde adm. el. I Dumitriu V. D., dela divizia 9, la comanda corpului 5 de armată; subofițerii de administrație cl. N. Ștefănescu C., de la școalele militare de art., geniu și marină, la reg. 21 art..; Georgescu C. de la Arsenalul de construcții al armatei, la depozitele generale ale marinei; Ariton C., din reg. 65 inf., la comand 5 teritorial și al unităților de rezervă; Dincă Ioan, din ministerul de război (serviciul personalului), la comand. 1 teritorial și al unităților de rezervă; Ciupeanu Nicolae, dela gimnaziul militar Craiova, la comand. 1 teritorial și al unităților de rezervă; Bătătorescu C., dela depozitul de furaje, la bat. 3 pionieri; Zavaschi Ilie, dela bat. 3 pionieri, la depozitul de furaje Focșani; Arsene Glcle la depozitul central de munițiuni, la divizia II de cavalerie; Popescu D., dela corpul 4 armată, la statul major general al armatei; Popescu C, din reg. 3 art., la brigada 8 cavalerie; Ena jche C., din reg. 62 inf., la divizia 3; Clapan Simion, din reg. 67 inf., la școala militară de art., geniu și marină; Oprea Hariton, din reg. 47 inf., la comand. 3 teritorial și al unităților de rezervă; Ionescu C., de la divizia 3, la reg. 62 inf.; Marin Ioan, de la bat. de specialități, la depozitul central de echipament și Enescu Nichita, dela serviciul de executie al geniului, la comanda teritorial și al unităților de rezer-DUPA CERERE Subofițerii de administrație clasa II: Popescu Ioan, dela spitalul militar „Regina Elisabeta“, la depozitul de armătură Tîrgoviște; Dumitrescu C„ de la depozitul de armătură Tîrgoviște, la spitalul militar „Regina Elisabeta“; Vasile N. Tudor, din reg. 45 inf., la Penitenciarul militar Tîrgșor; Ionescu Paraschiv, din reg. Teleorman 20, la reg. 45 inf.; Gheorghiu Ghidelă brigada 17 inf., la comand. 5 teritorial și al unităților de rezervă; Marinescu C. Tudor, dela divizia 2, la reg. Tulcea 33; Grigoriu Ion, dela reg. 17 art, la comanda 4 teritorial și al unităților de rezervă; Sfetculescu Florea, dela brigada 19 inf., la reg. 51 inf.; IMardarea, din reg. 51 inf., la reg. 65 inf.; Crăciunescu Ioan, dela corpul 5 armată, la bat. 4 pionieri; Lebidov Al., dela reg. Dolj , la comand. 4 teritorial și al unităților de prezervă; Toni Roman, dela reg.. 1 Cetate, la divizia 1 cavalerie; Grălișteanu Ion, dela divizia 10, la reg. 16 inf.; Raidu Ștefan, dela comp. 2 subzistentă, la reg. 1 cetate; Ionescu Gh. de la corpul 3 armată, la divizia 2 de cavalerie; Hazu Cristea, din regimentul 64 inf., la biuroul de recrutare Silistra; Tomița Anastase, de la biuroul de recrutare Silistra, la reg. 64 infanterie; Fîslarul, de la Arsenalul Marinei, la comand. 4 teritorial și al unităților de rezervă; Brecu D„ din ministerul de război, (direcția 7-a), săbiuroul de recrutare Vîlcea; Dosre Ilie, dela comanda marinei, la comanda teritorial și al unităților de rezervă; Andreescu C„ dela Pulberăria armatei, în ministerul de război (serviciul de execuție al geniului) și Plică N„ dela comenduirea pieței Craiova, la reg. Rovine 26. O scrisoare a artistului H.Soreanu D. N. Soreanu, societar clasa I al Teatrului Național, ne trimite următoarea scrisoare, cu rugămintea de a o publica: Ii facem loc aci cu plăcere: Domnule Director. Citesc cu surprindere în interviul cu d. Davila, acordat jurnalului teatral „Comedia“ că sunt trecut si eu printre artiștii cari vor să părăsească scena Teatrului Național. Țin să se știe și vă rog a publica aceasta în Onora-voastră ziar, că nu am intenția a părăsi Teatrul Național căruia am închinat nu numai toată munca și latentul meu dar încă și orice alte interese materiale. De Teatrul Național mă leagă dragostea pentru instituție. D. Davila știe foarte bine că în două rînduri mi s’au propus angajamente în condiții neobișnuite în țara noastră și totuși le-am refuzat și am rămas ca simplu societar de clasa I, alături de camarazii mei. Situația aceasta modestă pentru cei cari au dobîndit’o dintr’o dată, pentru mine reprezintă ani de muncă cinstită; de ea se leagă întreaga mea activitate, artistică cu toate neplăcerile și toate bucuriile ei. Nicolae Soreanu Societar al Teatrului National. --------------XX-------------- Mișcarea printre subofiterii de administra|ie 9 PELIN kMA și VINURI DE MASA CALITĂȚI SUPERIOARE kaim viniop (STGARDBEANU) [Ofb.HKUCLUI/tu/ Vin w &, rrnrvc.fi București CEL MAI MARE DEPOSIT DE VINURI DIN ȚARĂ SERVICIU LA DOMICILIU TELEFON I6/59 'xce^lSampa/:/e„ jLüCTR^űrCTiicr ~ * * £vonn//^//i DjvM/Tf/Of? _ PfíOOUSUL P/VN/TELOfí * ŰEALUL ZOR/LQR« Éterül!! É-a eins de ION I. PILLÁT Ședința consistoriului bisericesc ZIUA II In localul Sinodului, membrii consistoriului superior bisericesc au tinut ori a doua ședință din această sesiune, sub preșidectia P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei. D. I. G. Duca, ministrul cultelor și al instrucțiunei publice a fost reprezentat prin d. P. Gîrboviceanu, administratorul cassei bisericilor. După ce s’a cetit și aprobat sumarul ședinței trecute S. S. Preotul Econom Nazarie a citit o propunere a mai multor membri ai consistoriului prin care, conform regulamentului, se cere modificarea art. 43, articolul privitor la dreptul administratorului Cassei bisericilor, de a putea asista la ședință și să ia chiar cuvîntul în lipsa ministrului de culte. Această propunere va fi citită și în alte două ședințe și apoi va fi supusă votării. S. S. Preotul Nazarie a propus apoi ca toți preoții din tară să se întrunească in Capitală în adunare generală. S’a ales o comisiune compusă din episcopul Nicodem al Hușilor, arhiereii’ Bartolomei' «' preoții Nazarie, Gotea și Ilie Teodoriscu care să se ocupe cu organizarea adunărei generale. La orele 12 și jumătate ședința a luat sfîrșit Economice și financiare lirisilfurl — Comerț — Mistria (Chestia transportorilor fhire d. Al. Periețeanu, directorul serviciului de mișcare de la C. F. R., și d. C. Cerkez, președintele Camerei de comerț din Iași a avut loc o conferință pentru a discuta modalitățile îmbunătățirei transporturilor de mărfuri pentru Moldova de Sus. Cu acest prilej au fost aduse în discuție următoarele chestiuni: înlăturarea favoritismului la împărțirea vagoanelor pentru încărcare , reținerea vagoanelor în portul Brăila din cauza împărțirei avizelor de sosire,o singură dată pt și, și în sfîrșit, nevoia de a se creri contrepozite particulare în găr pentru ca producătorii să poate lua avansuri pentru mărfurile depuse. Intre măsurile ce se vor lua penru îndreptarea actualei stări dtucruri, s’au decis următoarele : Se vor ridica toate mărfurile pare sunt depozitate în gări și se vor face și trenuri de navetă pentru mărfurile cari au aceiași destinație. Se vor ridica toate mărfurile mișcare astfel că trenuri directe să transporte vagoanele la distanțe mari, fără staționare, și se vor lua măsuri ca avizarea vagoanelor la centrele mari să se facă prin poștă pentru a câștiga din timp in stațiile de descărcare. Față de marea cantitate de cereale — peste 8 mii de vagoane, în gări, s’a hotărît ca transportul lor să fie efectuat cu vagoane care se găsește acum depozitate străine, iar pentru distanțe nu prea depărtate, să se întrebuințeze și vagoanele căilor noastre ferate. REPARAREA VAGOANELOR DETERIORATE. Chestiunea reparațiunei vagoanelor formează de mult timp obiectul de preocupațiune a administratiunei căilor noastre ferate. Actualele ateliere ala c. f. r„ sunt cu totul insuficiente să satisfacă toate nevoile, aglomerația vagoanelor scoase din circulație devine din zi în zi mai mare, lipsind traficul de serviciul lor și ocupînd numeroase linii de garaj. Pe cit știm, numărul vagoanelor deteriorate se urcă azi la peste șase mii. • Acum a intervenit între Direcția C. F. N. și Societatea „Vulcan“ din București un contract pe bazele următoare : . Fabrica „Vulcan“ se obligă: a) în termenul cel mai scurt să-și amenajeze instalațiile sale în așa fel ca să poată primi deodată cel puțin 300 vagoane și să poată repara minimum două mii de vagoane pe an ; b) pînă în doi ani să-și aducă fabrica în stare de a putea construi aoi cel puțin vagoane de mărfuri. Direcția C. F. R. se obligă să trimeată fabricei „Vulcan“ spre reparare cel puțin 2000 vagoane pe an. BANCA AGRICOLA BULGARĂ. — In Bulgaria se studiază actualmente reorganizarea modului de operațiune a Băncei Agricole. Scopul principal este ca să se facă cu de ușor posibil o legătură între săteni și această instituție întru cit așa cum era pînă acuma țăranul neputând găsi garanția cerută de bancă era nevoit a merge în cămătar spre a se împrumuta. Ministerul Agricultural a votat un credit pentru cheltuelile ce va necesita studierea situației materiale a fiecărui sătean. In registrele comunale fiind înscrise imobilele ce posedă fiecare sătean, Banca Agricolă îi va putea acorda împrumut fără nici o garanție. FABRICA DE ZAHAR MARCU FISCHER din Kryszczatek (Bucovina) a încetat plățile. Totalul masivului se urcă la 8.48 mil.coroane, iar activul este de 5.66 mil. ; deficitul este deci de 2.82 mil. coroane. Principalii creditori sunt: Banca Anglo-Austriacă cu 4.20 mil. c. și „Scodawerke“ din Pilsen care a furnizat mașinele și care mai are un rest de 1.61 mil. c. plus un împrumut de 750.000 c. Fabrica ei a vîndut cu 5.03 mil. c. Parte din creditori au și consimțit a lua o cotă de 75 la sută. Mișcarea artistică-literară Rotata Braces Cu prilejul reprezentației piesei „Pierduți în întuneric“ Puternica dramă a marelui scriitor italian „Sperduti nel buio“ care în Italia a atins un număr considerabil de reprezentanții, dată fiind atmosfera caracteristică în care autorul și-a plasat personajele, se va reprezenta după cum am anunțat, pentru prima oară în românește în seara de Sîmbătă 3 Mai și în matineul de Duminică 1 Mai la teatrul Leon Popescu și în beneficiul societăței de binefacere „Amicii orbilor“. Reprezentația aceasta se dă în mod excepțional cu prețiosul concurs al d-nei Macri și d-lui Storin de la teatrul național, al soților Aronășescu și al altor artiști de elită, care vor da operei marelui autor italian, interpretal va demnă de valoarea ei literară și dramatică. După reprezentarea piesei „Poamă crudă“ publicul român va avea ocazia să ia din nou contact cu puternica personalitate artistică a marelui autor italian, care este astăzi cu drept cuvînt cotat ca cel mai de seamă reprezentant al școalei veriste. „Pirduți în întuneric“ pune în scenă povestea tristă și înduioșătoare a unei femei din popor, care după ce este sedusă de un nobil neapolitan lasă după ea o fată în mizerie care își întovărășește viața cu un muzicant orb, pe care îl părăsește urmînd impulsul ancestral și lăsîndu-l pe veci pierdut în întuneric. Piesa lui Bracco este considerată ca una din cele mai caracteristice produse ale sale. Dialogul viu și culoarea locală neapolitană dau piesei o valoare incontestabilă, împreună cu Dragostea desăvîrșită, Flori de portocali, Dreptul de a trăi, Flăcări îin întuneric, Nici măcar o sărutare etc., toate piese ale aceluiași autor. Pierduții în întuneric formează una din piesele de rezistență ale repertoriului modern italian. Tradusă aproape în toate limbile piesa Care ne reprezintă săptămîna aceasta și în Romînia, a cunoscut peste tot un succes unic și nu ne îndoim că publicul nostru îi va face primirea bine meritata. Biletele se găsesc de vânzare la librăria Sfetea din Calea Victoriei iar în zilele de reprezentație la cassa Teatrului Leon Popescu. FLORI DE HIRTIE este titlul unui volum de versuri pe care tânărul scriitor Adrian Maniu autorul „Figurilor de ceară“ l’a pus sub presă. STUDENȚII ROMINI de la Paris au scos o revistă lunară intitulată „La Tribune Roumaine“ care are de scop apropierea și mai accentuată a celor două popoare. In ultimul număr, primul articol este semnat de d-l Leo Claretie. Revista este redactată de d-nii V. A. Haneș, V. Misirliu, A. Roman, G. Iesceoreanu, G. Vrăbiescu și N. Vrăbiescu. Redacția se află în Rue Racine 9. — La noi și în strelălik Subscrită Băncilor populare și Cooperativelor Sătești pentru Flota Națională din 29 Aprilie, s’a făcut de Casa Centrală a Băncilor Populare, al șaselea vărsămînt la comitetul general pentru strîngerea fondului unui submarin, în sumă de lei 36.236,31, care dimpreună cu celelalte 5 vărsăminte, ce s’au făcut la 28 Februarie 1913 de lei 35.321,31; la 6 Aprilie 1913 de lei 34.484,05; la 28 Mai 1913, de lei 21.485,57; la 19 Septembrie 1913 de lei 20.780,55 și la 17 Decembrie 1913 de lei 15.114, însumează, în total, valosa rea de lei 163.421,79. Această sumă s’a înaintat Casei Centrale a Băncilor Populare de către un număr de 1544 bfnici populare, obștii și cooperative sătești și de către 38 controlori ai Băncilor Totuși Băncile, Obștiile și Cooperativele sătești, continuă a mai înainta sume pentru subscriere, care se colecționează pînă la o valoare mai mare, cînd urmează a se face și al 7-lea vărsămînt. In suma de mai sus intră și subscripția băncei populare „Vulturul“ din comuna Negrești, jud. Vaslui, care a donat 2000 lei în două Scrisuri Funciare Urbane, ce s’a depus Onor. Comitet. Banca Populară Cetatea lui Stefan Vodă, din Vaslui, care a donat 2000 lei în numerar și Banca Populară Mircea cel Bătrîn, din Cara Murat, Constanța, lei 2.134,10, în vec. de consemnare No. 11274 și Banca populară Sp. Haret din Tulcea, lei 2036, în rec. de consemnare No. 10095. xx Concurs fie ciBîrrtori PENTRU BĂNCI POPULARE SI COOPERATIVE SATESTI In ziua de 27 Mai. se vă tine, la Direcțiunea Casei Centrale, concurs pentru ocuparea posturilor vacante de controlori ai băncilor populare și cooperativelor sătești. Pentru a fi admis la concurs, candidatul trebue să poseadă diploma de licențiat în drept sau în matematici, sau să fi absolvit o școală superioară de comerț. Concursul va consta din o probă scrisă eliminatoare și alta orală asupra următoarelor materii: Principii generale de contabilitate. Diverse sisteme de contabilitate: în partidă dublă, în Soc. Comerciale și în exploatările agricole. Conturi curente. Legea băncilor populare și cooperativelor sătești. Statutele băncilor obștii]or și instrucțiunile date de Casa Centrală. Din codul de comerț: cambia și cecul; Societățile Comerciale și asociațiunile; comision, mandat, cont-curent, falimentul, etc. Principii de Economie politică. Candidații vor adresa direcțiunea Casei Centrale pelițiunile pentru înscriere dimpreună cu actele în original cum și dovada că au satisfăcut serviciul militar. înscrierile se primesc pînă la 24 Mai inclus. Candidații cari s-au prezentat la 3 examene de controlori ai băncilor populare și nu au reușit, vor fi primiți să candideze la acest concurs. PELA JO MAI VIITORUL“ va apare regulat In 6 pagini e ! Unic — cu ultimile știri politice și serviciu telegrafic cu Budapesta și Viesa — — IN JURUL UNEI CAMPANII DE PRESA Interview cil i M Dinei Teodora Președintele consiliului județean din Vlașca, deschște in mod categoric convorbirea pe care unul din redactorii ziarului «Acțiunea» pretinde că ar fi avut cu D-sa. Giurgiu, 25 Aprile. — De câtva timp ziarul „Acțiunea publică aproape zilnic sub formă de corespondente politice din Giurgiu, o mulțime de inexactități, în privința unor pretinse neînțelegeri ce ar exista în rândurile fruntașilor partidului național liberal, din acest oraș. Pentru a da o formă de autenticitate arătărilor sale, autorul corespondentelor politice în chestiune, care de altfel stăruește ilaritatea celor ce le citesc, luase obiceiul a inventa din cînd în cînd, intervievuri imaginare cu „un bătrîn liberal“ sau „deputat nemulțumit“ punînd în gura acestora, cuvinte injurioase la adresa d-lui Dumitru Iuea, prefectul județului și a deputaților Ioan T. Ghica și Tony Iliescu. Cum însă aceste pretinse intervievuri anonime, nu au avut darul să provoace diversiunea urmărită de „Acțiunea“ ziarul conservator democrat în disperare de cauză, a recurs la un nou mijloc mai practic, dar îndrăzneț în același timp, inventînd convorbiri cu anumiți fruntași politici liberali, al căror nume te citează fără jenă în coloanele ■ sale. • Un asemenea interview atribuit d-lui deputat Niculae Pascal, a fost idesmințit categoric de aceasta piu. „Viitorul“ fără ca „Acțiunea“ să sune un cuvînt sau să se cumințească. A urmat un nou interviev al d-lui Alexandru Dincă Teodorescu, mare proprietar și președinte al consiliului județean, căruia i se atribuia declarațiuni cu caracter ostil contra prefectului, cum și intențiunea de a demisiona din demnitatea ce ocupă, că o protestare contra directivei imprimată partidului în județul Vlașca. Intîlnind astăzi pe d. Alexandru Dincă Teodorescu și întrebîndu-l dacă cele scrise în „Acțiunea“ sunt sau nu adevărate, d-sa mi-a declarat următoarele: „Interviewul atribuit mie de ziarul „Acțiunea“, e pur și simplu o îndrăzneață invențiune". ..Nu am vorbit niciodată cu vreun reprezentant al acestui ziar, care în lipsă de ceva mai serios se ocupă de cancanuri, punînd în gura oamenilor, declarațiuni pe care, nu le-ar fi putut face niciodată“. „De altfel toată lumea știe, că eu am un adevărat cult pentru prefectul nostru, așa că nimeni nu a putut crede cete scrise de un ziar ca „Acțiunea“ „Tînăr, muncitor și corect în toate acțiunile sate ”. Dumitru Luca face cinste partidului național-liberal și nouă, care l’am indicat pentru acest înalt post. „Rupînd cu multe obiceiuri învechite din administrație, prefectul s’a făcut iubit pînă și de adversari noștri politici, care văd în el un administrator drept, corect și civilizat“. „Iubitor neîntrecut al țărănimei și democrat convins, d. Dumitru Luca lucrează cu rîvnă pentru ridicarea morală și materială a satelor, operă în care va fi secondat și de consiliul județean, care acordă încrederea cea mai desăvîrșită și necondiționată prefectului în acțiunile sale“. „In calitate de președinte al consilului județean, demnitate din care nu voi demisiona spre ciuda celor de la „Acțiunea“ voi da tot concursul meu prefectului, care am speranța că va continua cu aceiași rîvnă, opera începută pentru ridicarea țărănimei. „Avem un prefect ideal din toate punctele de vedere, așea că nimeni, iar absolut nimeni, nu îi poate disputa locul ce ocupă cu atâta cinste și demnitate. Cum intervievul meu este în întregime inventat, găsesc de prisos a mai arăta că și declarațiunile privitoare, ce mi se atribue că ași fi făcut la adresa d-lui Tony Iliescu, suntneadevărate. „D. Tony Iliescu e un element de mare valoare, care a asigurat prin muncă și popularitatea sa, frumoase succese partidului, chiar în opoziție și nu eu am să fiu acela, care săi contest un drept câștigat după muncă desinteresată, în partidul al căror membri devotați suntem cu toții“. „Eu îmi iubesc înainte de toate șeful și drapelul, pe care îl urmez“, „Intrigile unora și cancanurile altora mă lasă rece“. Voi continua să fiu și în viitor acelaș soldat devotat pricipiilor liberale și șefului, și vă declar că nimic nu mă va clinti din această hotărîre. Cu această ultimă declarație a luat sfîrșit, convorbirea avută cu d. Alexandru Dinca Teodorescu, care în definitiv, nu este decît o dureroasă desmințire dată ziarului „Acțiunea“. BĂLAN -------------xx------------Dein Palatal Justiției CRIMA DIN COM. MILITARI.— Marin Ionescu din comuna Militari, bătrîn de 75 ani, omoară la 25 August 1913, cu lovituri de bardă date în cap pe cînd dormea, pe fiul său Sterie Marinescu, fiindcă acesta nu se ținuse de angajamentul luat fată de fiorosul tată, de a-i purta de grije și pentru care bătrînul îi făcuse vînzătoare averea sa. Bătrânul criminal fiind condamnat la 7 ani reclusiune făcu recurs, care i-a fost respins ori de către secția II-a a Curtei de Casație. SCANDALUL SI DEVASTAREA DE LA MĂNĂSTIREA CERNICA.In ziua de 23 Aprilie, Sf. Gheorghe, trei derbedei Ilie Peteu Marin, Ion Mitu Marin și Serafin Alecu, după ce au petrecut toată ziua împreună, s’au dus la miezul nopții la Ion Caragea care stă lingă poarta mănăstirei și care are trei fete și după ce au închis pe călugărul portar în chilia lui, au cerut să iasă cele trei fete. Văzînd că fetele nu vor să iasă, au început să devasteze casa spargiind geamurile și ușile și să tragă focuri de revolver.Deșteptați de sgomot călugării și alți săteni au alergat și au izbutit să prindă pe doi din barbari .Borneov, căci al treilea, Serafin Alecu, izbutise să se facă nevăzut. Pe cei arestați i-au predat jandarmilor, cari i-au înaintat Parchetului. S-a pus în urmărire dispărutul Serafin Aleea. Cu instrumentarea acestei afaceri, a fost însărcinat de jud. al cabinetului I-iu. Sc. B. --------——x-----------— De la Teatrul Katlanai TURNEUL OFICIAL AL TEATRULUI NATIONAL DIN BUCUREȘTI 3 Maiu se va juca la Tecuciu „Doloroza“. 4 Maiu 68 va juca la Iași „Doloroza“. 7 Mai se va juca la Iași „Trecu o femee“. 8 Maiu se va juca la Bîrlad „Trecu o femee“. Dalaío Ellái, .VIITORUL 1 va publica unul din cele mai pasionante romane datori lui ALEXANDRU DUMAS fiul. Am flimt povestea zguduitoare a vieței unei mari personalitați din Lumea artelor. Eroul acestui roman celebru a lui Dumas SfirMim în frigurile geloziei și în deznădejdea c ipei în care află că îi înșeală aceia, care îi jurase credință veșnică și căreia el îi dăduse suflete și averea sa, omoară femeia frivolă și senzuală, care cade altfel vetmă gen șilei ei tresătoare. Jininii este romanul emoționat care a făcut epocă în literatura judiciară franceză. Acțiunea prinde de la cea dinții pasagi pe cititori și peripețiile cari împletesc viața lui în Qiraa ține încordată atențiunea, pasionind și emoționind pică la lacrimi. Doamna Elena Scarlat Pherekyde, d. M. Pherekyde, d. și doamna Ion Pherekyde cu copiii, d. și doamna Mihail Scarlat Pherekyde cu copiii, d. și d-na Nicolae N. Butculescu cu copiii, doctorul și doamna Dinu Brătianu cu copiii, maiorul Gheorghe Pherekyde, domnul Alexandru Marghiloman, domnul și doamna Mihail Marghiloman, d. Grigore M. Pherekyde, d. Dumitru M. Pherekyde, d. și d-na O. Berindey cu copiii, d-na Esthera Golescu cu copiii, d. și d-na Virgil Perieteanu-Buzău cu copiii, domnișoara Elisa Perieteanu-Buzău și familiile Zeuceanu, Populeanu, Dimoiu, doctor Urlăteanu, Raicoviceanu, Marghiloman, Isvoranu, Rioșanu, Perieteanu-Buzău și Butculescu au profunda durere de a vă face cunoscut moartea lui Seanat Primiife fost prim președinte al înaltei Curți de Casație și de justiție, mare Cruce al ordinelor Steaua Romîniei și Coroana României, mare ofițer al Ordinului Carol, etc. Soțul, părintele, socrul, bunicul fratele, cumnatul, unchiul, nepotul și vărul lor, mort la Paris în ziua de 19 Aprilie 1914. Ceremonia funebră va avea loc astăzi Mercuri 30 Aprilie, în Biserica Amza, la orele 3 p. m. de unde cortegiul va porni spre cimitirul Serban Vodă (Bellu). Prezentul aviz ține loc de invitatiune. Un aist postului Sffi Iosif Suma din urmă lei 2842.40 Calorifere și radiatoare ÎNCĂLZIRI CENTRALE PilotUji EXCEPȚIONAL de eftine construcții GARAJE și MAGAZII în TABLĂ romî ONDULATĂ și «Șjgr GALVANIZATA »». Sinigallia Biuroul și Atelierele CALEA RAHOVEI 122 DEPOZITUL SPECIAL 35. Okuk DEALUL SPIREI LA 1 MAI REAPARE IN CAPITALA „ROMÂNUL" ziar politic de seară, fondat de marele C. Afrosetli. „ROMÂNUL" voi cuprinde rubrici speciale pentru comercianl, functionari meseriași, interviewuri în fiecare zi privitoare la toate straturile sociale „ROMÂNUL" vă apare peste 3 zile și va fi cel mai complect ziar de seară.=5 BANI 5 =pentru >