Viitorul, mai 1914 (Anul 8, nr. 2233-2263)

1914-05-01 / nr. 2233

Este neîndoios c­ țjinemicii, Chlorotinii, limfaticii, ficrofuloșii, rachiticii, reumaticii, sifiliticii, femeile atinse de boale fale organelor genitale interne și s­hior de sterilitate, persoanele su­tome traumatismelor și boațelor de piele, nevralgiei în general și scia­ticii in special SE VINDECĂ cu momolul si apa sărată la Lacul Sărat . Stațiune balneară a Statului cea ji m­ai vech­e și bine repu­tate, cea m mai bine înzestrată și frecventată jailnic 10.000 de vizitatori. Medici s oficiali și particulari, farmacia, ri>oșta, telegraf, telefon. Legături la­­ fiecare zece minute cu calea fe­­rrată și vapoarele pe Dunăre. Parc, p­ăduri, Hoteluri, Vile, Cazino* și Trei Concerte pe zi, serbări, jo­­lopuri Și numeroase distracții.­­ Ori­ce informațiuni la „Societa­tea LACU-SĂR­AT“ în Brăila.­­xx-Semistabile LANZ pentru LIGNIT PĂCURĂ RUMEGUȘ PRAF de CĂRBUNI de la 3—1000 h. p. PESTE 34000 bucăți vândute In toate continentele pentru toa­te scopurile industriale Heinrich BUCUREȘTI Ar. Lipscani 12, colț Str. Smârdan 2864 V (foi Schimba legea. ¥ .. . k*E- P. Davila pretinde, că talentele 3?au ce cota pe întîia noastră scenă. [Ti­fe- D. Davila­­ pretinde cam multe, și cred că prea ne ocupăm de un o­m bucuros că a scăpat de teatru.[ ț­­i— Credeți că se va tine de cuvînt ș i nu va mai rîvni„ să­‘fie Direc­tori ’*­­ * r *■ V . ” Teatrul nostru poate rezista pri C?i £ei amenințări.­­ In realitate n­u cred că pînă în­tie din urmă, cînd va fi solicitat gro tară, de artă și de anume miniș­tri, d. Davila ce va putea împotri­­vî. Va primi spre a salva teatrul spar de ce să ne bucurăm de o ilu­­zție îndepărtată încă, din nenoro­cire? Se caută ctitori »entru ziarul ISATfUL« 99 Î Pe ziua de ‘16 Aprilie, a. c. s’au făcut următoarele mutări de sub­ofițeri de administrație: MUTĂRI IN INTERESUL SER­VICIULUI Subofițerii de administrație et I: Ispas Petre, de la direcția arsenalu­lui, la direcția superioară și inspect, general al stab, de artilerie; Crinfiu Gabriel, de la divizia G, ministerul de război (serviciul personalului); Las­cu N. Cornelia, din reg. Vasile Lu­­pu 36, la bat. de specialități; Vasi­­lescu Vasile, din reg. 77 inf., la co­mand­­­ teritorial și al unităților de rezervă; Mărculescu Gh. din reg. 77 inf., la comand, teritorial și al u­­nităților de rezervă.__________ i Subofițerii de adiministrațtie cla­sa II; Olaru Ion, de la brigada II ar­tilerie, la comand. 1 teritorial și al unităților de rezervă; Ioniță A. N., din reg. 77 inf., la reg. Buzău 8, Ju­­rău Gh­., dela brigada 10 art., la de­pozitele generale ale marinei; Măr­gărit loan, dela brigada 8 cavalerie, la reg. de artilerie Călăreață; Buc­­șenescu Gh­., de la reg. de art. călă­reață, la reg. 3 art.; Chireiu loan, din reg. 5 infant., la divizia 2 cava­lerie; Curpen C., dela depozitul cen­tral de echipament, la comandamen­tul 2 teritorial și al unităților de rezervă; Lebăda Cristea, din reg. Tulcea 33, la reg. 17 art., subofiț­­de adm. el. I Dumitriu V. D., dela divizia 9, la comanda corpului 5 de armată; subofițerii de administra­ție cl. N­. Ștefănescu C., de la școa­­lele militare de art., geniu și mari­nă, la reg. 21 art..; Georgescu C. de la Arsenalul de construcții al arma­tei, la depozitele generale ale ma­rinei; Ariton C., din reg. 65 inf., la comand­ 5 teritorial și al unităților de rezervă; Dincă Ioan, din ministe­rul de război (serviciul personalu­lui), la comand. 1 teritorial și al u­­nităților de rezervă; Ciupeanu Ni­col­ae, dela gimnaziul militar Cra­iova, la comand. 1 teritorial și al u­­nităților de rezervă; Bătătorescu C., dela depozitul de furaje, la bat. 3 pionieri; Zavasch­i Ilie, dela bat. 3 pionieri, la depozitul de furaje Foc­șani; Arsene Gl­c­­le la depozitul central de munițiuni, la divizia II de cavalerie; Popescu D., dela cor­pul 4 armată, la statul major gene­­­ral al armatei; Popescu C­, din reg. 3 art., la brigada 8 cavalerie; Ena­ j­che C., din reg. 62 inf., la divizia 3; Clapan Simion, din reg. 67 inf.,­ la școala militară de art., geniu și marină; Oprea Hariton, din reg. 47 inf., la comand. 3 teritorial și al u­­nităților de rezervă; Ionescu C., de la divizia 3, la r­eg. 62 inf.; Marin Ioan, de la bat. de specialități, la de­pozitul central de echipament și E­­nescu Nichita, dela serviciul de e­­xecutie al geniului, la comand­­a teritorial și al unităților de rezer-DUPA CERERE Subofițerii de administrație cla­sa II: Popescu Ioan, dela spitalul militar „Regina Elisabeta“, la depo­zitul de armătură T­îrgoviște; Dum­i­­trescu C„ de la depozitul de armătu­ră Tîrgoviște, la spitalul militar „Regina Elisabeta“; Vasile N. Tu­dor, din reg. 45 inf., la Penitencia­rul militar Tîrgșor; Ionescu Paras­­chiv, din reg. Teleorman 20, la reg. 45 inf.; Gheorghiu Ghi­delă brigada 17 inf., la comand. 5 teritorial și al unităților de rezervă; Marinescu C. Tudor, dela divizia 2, la reg. Tulcea 33; Grigoriu Ion, dela reg. 17 art, la comanda 4 teritorial și al unită­ților de rezervă; Sfetculescu Florea, dela brigada 19 inf., la reg. 51 inf.; IMardare­a, din reg. 51 inf., la reg. 65 inf.; Crăciunescu Ioan, dela cor­pul 5 armată, la bat. 4 pionieri; Le­­bidov Al., dela reg. Dolj , la co­mand. 4 teritorial și al unităților de prezervă; Toni Roman, dela reg.. 1 Cetate, la divizia 1 cavalerie; Grăliș­­teanu Ion, dela divizia 10, la reg. 16 inf.; Raidu Ștefan, dela comp. 2 subzistentă, la reg. 1 cetate; Ionescu Gh. de la corpul 3 armată, la divizia 2 de cavalerie; Hazu Cristea, din re­gimentul 64 inf., la biuroul de recru­tare Silistra; Tomița Anastase, de la biuroul de recrutare Silistra, la reg. 64 infanterie; Fîslaru­l, de la Arsenalul Marinei, la comand. 4 te­ritorial și al unităților de rezervă; Brec­u D„ din ministerul de război, (direcția 7-a), să­biuroul de recruta­re Vîlcea; Do­s­­re Ilie, dela comanda marinei, la comand­­a teritorial și al unităților de rezervă; Andreescu C„ dela Pulberăria armatei, în mi­nisterul de război (serviciul de exe­cuție al geniului) și Plică N„ dela comenduirea pieței Craiova, la reg. Rovine 26. O scrisoare a artistului H.Sorean­u D. N. Soreanu, societar clasa I al Teatrului­ Național, ne trimite ur­mătoarea scrisoare, cu rugămintea de a o publica: Ii facem loc aci cu plăcere: Domnule Director. Citesc cu surprindere în interviul cu d. Davila, acordat jurnalului tea­tral „Comedia“ că sunt trecut si eu printre artiștii cari vor să pără­sească scena Teatrului Național. Țin să se știe și vă rog a publica aceasta în Onor­a-voastră ziar, că nu am intenția a părăsi Teatrul­ Na­­ț­ional căruia am închinat nu numai toată munca și latentul meu dar încă și ori­ce alte interese materia­le. De Teatrul­ Național mă leagă dragostea pentru instituție. D. Da­vila știe foarte bine că în două rîn­duri mi s’au propus angajamente în condiții neobișnuite în țara noastră și totuși le-am refuzat și am­ rămas ca simplu societar de clasa I, ală­turi de camarazii mei. Situația aceasta modestă pentru cei cari au dobîndit’o dintr’o dată, pentru mine reprezintă ani de mun­că cinstită; de ea se leagă întreaga mea activitate, artistică cu toate neplăcerile și toate bucuriile ei. Nicolae Soreanu Societar al Teatrului National. --------------XX--------------­ Mișcarea printre sub­ofiterii de administra|ie 9 PELIN kMA­ și VINURI DE MASA CALITĂȚI SUPERIOARE kaim viniop (STGARDBEANU) [Of­b.HKUCLUI/tu/ Vi­n w­ &, rrnrvc.fi București CEL MAI MARE DEPOSIT DE VINURI DIN ȚARĂ SERVICIU LA DOMICILIU TELEFON I6/59 'xce^lSampa/:/e„ jLüCTR^űrCTiicr ~ * * £vonn//^//i DjvM/Tf/Of? _ PfíOOUSUL P/VN/TELOfí * ŰEALUL ZOR/LQR« Éterül!! É-a eins de ION I. PILLÁT Ședința consistoriului bisericesc ZIUA II In localul Sinodului, membrii consistoriului superior bisericesc au tinut ori a doua ședință din această sesiune, sub preșidectia P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei. D. I. G. Duca, ministrul cultelor și al instrucțiunei publice a fost re­prezentat prin d. P. Gîrboviceanu, administratorul cassei bisericilor. După ce s’a cetit și aprobat su­marul ședinței trecute S. S. Preo­tul Econom Nazar­ie a citit o pro­punere a mai multor membri ai con­sistoriului prin care, conform re­gulamentului, se cere modificarea art. 43, articolul privitor la drep­tul administratorului Cassei bise­ricilor, de a putea asista la ședință și să ia chiar cuvîntul în lipsa mi­nistrului de culte. Această propunere va fi citită și în alte două ședințe și apoi va fi supusă votării. S. S. Preotul Naza­­rie a propus apoi ca toți preoții din tară să se întrunească in Capitală în adunare generală. S’a ales o comisiune compusă din episcopul Nicodem al Hușilor, ar­hiereii’ Bartolomei' «' preoții Na­­zarie, Gotea și Ilie Teodoriscu care să se ocupe cu organizarea adună­rei generale. La orele 12 și jumătate ședința a luat sfîrșit Economice și financiare lirisilfurl — Comerț — Mistria (Chestia transportorilor f­­hi­re d. Al. Periețeanu, directo­rul serviciului de mișcare de la C. F. R., și d. C. Cerkez, președintele Camerei de comerț din Iași a avut loc o conferință pentru a discuta modalitățile îmbunătățirei trans­porturilor de mărfuri pentru Mol­dova de Sus.­­ Cu acest prilej au fost aduse în discuție următoarele chestiuni: înlăturarea favoritismului la îm­păr­țir­ea vagoanelor pentru încăr­care , reținerea vagoanelor în por­tul Brăila din cauza împărțirei a­vizelor de sosire,o singură dată pt și, și în sfîrșit, nevoia de a se creri contrepozite particulare în găr pentru ca producătorii să poate lua avansuri pentru mărfurile de­puse.­­ Intre măsurile ce se vor lua pen­ru îndreptarea actualei stări dt­ucruri, s’au decis următoarele : Se vor ridica t­oate mărfurile­­ pare sunt depozitate în gări­ și se vor face și trenuri de navetă pen­tru mărfurile cari au aceiași des­tinație.­­ Se vor ridica toate mărfurile mișcare astfel că trenuri directe să transporte vagoanele la distan­țe mari, fără staționare, și se vor lua măsuri ca avizarea vagoanelor la centrele mari să se facă prin poștă pentru a câștiga din timp in stațiile de descărcare. Față de marea cantitate de ce­reale — peste 8 mii de vagoane, în gări, s’a hotărît ca transportul lor să fie efectuat cu vagoane care se găsește acum depozitate străine, iar pentru distanțe nu prea depărtate, să se întrebuințeze și vagoanele căilor noastre ferate. REPARAREA VAGOANELOR DETERIORATE.­­­ Chestiunea reparațiunei vagoanelor formează de mult timp obiectul de preocupa­țiune a administratiunei căilor noa­stre ferate. Actualele ateliere ala c. f. r„ sunt cu totul insuficiente să satisfacă toate nevoile, aglome­rația vagoanelor scoase din circu­lație devine din zi în zi mai mare, lipsind traficul de serviciul lor și ocupînd numeroase linii de garaj.­­ Pe cit știm, numărul vagoanelor deteriorate se urcă azi la peste șase mii. • Acum a intervenit între Direcția C. F. N­. și Societatea „Vulcan“ din București un contract pe bazele­­ următoare : . Fabrica „Vulcan“ se obligă: a) în termenul cel mai scurt să-și a­­­men­ajeze instalațiile sale în așa­­ fel ca să poată primi deodată cel puțin 300 vagoane și să poată re­para minimum două mii de vagoa­ne pe an ; b) pînă în doi ani să-și aducă fabrica în stare de a putea construi aoi cel puțin vagoane de mărfuri. Direcția C. F. R. se obligă să tri­meată fabricei „Vulcan“ spre repa­rare cel puțin 2000 vagoane pe an. BANCA AGRICOLA BULGA­RĂ. — In Bulgaria se studiază ac­tualmente reorganizarea modului de operațiune a Băncei Agricole. Scopul principal este ca să se facă cu­ de ușor posibil o legătură între săteni și această instituție întru cit așa cum era pînă acuma țăra­nul neputând găsi garanția cerută de bancă era nevoit a merge în că­mătar spre a se împrumuta. Ministerul Agricultural a votat un credit pentru cheltuelile ce va necesita studierea situației mate­riale a fiecărui sătean. In registrele comunale fiind în­scrise imobilele ce posedă fiecare sătean, Banca Agricolă îi va putea acorda­ împrumut fără nici o ga­ranție. FABRICA DE ZAHAR MAR­­CU FISCHER din Kryszczatek (Bucovina) a încetat plățile. Tota­lul masivului se urcă la 8.48 mil.­­coroane, iar activul este de 5.66 mil. ; deficitul este deci de 2.82 mil. coroane. Principalii creditori sunt: Ban­ca Anglo-Austriacă cu 4.20 mil. c. și „Scodawerke“ din Pilsen care a furnizat mașinele și care mai are un rest de 1.61 mil. c. plus un îm­prumut de 750.000 c. Fabrica ei a vîndut cu 5.03 mil. c. Parte din creditori au și consimțit a lua o cotă de 75 la sută. Mișcarea artistică-literară Rotata Braces Cu prilejul reprezentației piesei „Pierduți în întuneric“ Puternica dramă a marelui scri­itor italian „Sperduti nel buio“ ca­re în Italia a atins un număr con­­siderabil de reprezentanții, dată fiind atmosfera caracteristică în care autorul și-a plasat persona­jele, se va reprezenta după cum am anunțat, pentru prima oară în ro­mânește în seara de Sîmbătă 3 Mai și în matineul de Duminică 1 Mai la teatrul Leon Popescu și în bene­ficiul societăței de bine­facere „A­­m­icii orbilor“. Reprezentația aceasta se dă în mod excepțional cu prețiosul con­curs al d-nei Macri și d-lui Storin de la teatrul național, al soților Ar­­onășescu și al altor artiști de elită, care vor da operei marelui autor italian, interpretal va demnă de va­loarea­ ei literară și dramatică. După reprezentarea piesei „Poa­mă crudă“ publicul român va avea­ ocazia să ia din nou contact cu pu­ternica personalitate artistică a marelui autor italian, care este as­tăzi cu drept cuvînt cotat ca cel mai de seamă reprezentant al școa­­lei veriste. „Pirduți în întuneric“ pune în scenă povestea tristă și înduioșă­toare a unei femei din popor, care după ce este sedusă de un nobil neapolitan lasă după ea o fată în mizerie care își întovărășește viața cu un muzicant orb, pe care îl pă­răsește urmînd impulsul ancestral și lăsîndu-l pe veci pierdut în în­tuneric. Piesa lui Bracco este considerată ca una din cele mai caracteristice produse ale sale. Dialogul viu și culoarea locală neapolitană dau piesei o valoare incontestabilă, îm­preună cu Dragostea desăvîrșită, Flori de portocali, Dreptul de a trăi, Flăcări îin întuneric, Nici mă­car o sărutare etc., toate piese ale aceluiași autor. Pierduții în întu­neric formează una din piesele de rezistență ale repertoriului modern italian. Tradusă aproape în toate limbile piesa Care ne reprezintă săptămîna aceasta și în Romînia, a cunoscut peste tot un succes unic și nu ne îndoim că publicul nos­tru îi va face primirea bine meri­tata. Biletele se găsesc de vânzare la librăria Sfetea din Calea Victoriei iar în zilele de reprezentație la ca­­ssa Teatrului Leon Popescu. F­LORI DE HIRTIE este titlul unui volum de versuri pe care tânărul scriitor Adrian Maniu autorul „Figurilor de ceară“ l’a pus sub presă. S­TUDENȚII ROMINI de la Pa­­ris au scos o revistă lunară in­titulată „La Tribune Rouma­­ine“ care are de scop apropierea și mai accentuată a celor două po­poare. In ultimul număr, primul articol este semnat de d-l Leo Cla­­retie. Revista este redactată de d-nii V. A. Haneș, V. Misirliu, A. Roman, G. Iesceoreanu, G. Vrăbie­­scu și N. Vrăbiescu. Redacția se a­­flă în Rue Racine 9. — La noi și în strel­ălik Subscr­ită Băncilor populare și Coo­perativelor Sătești pentru Flota Națională din 29 Aprilie, s’a făcut de Casa Centrală a Băncilor Populare, al șa­selea vărsămînt la comitetul gene­ral pentru strîngerea fondului unui submarin, în sumă de lei 36.236,31, care dimpreună cu celelalte 5 vărsă­­min­te, ce s’au făcut la 28 Februarie 1913 de lei 35.321,31; la 6 Aprilie 1913 de lei 34.484,05; la 28 Mai 1913, de lei 21.485,57; la 19 Septembrie 1913 de lei 20.780,55 și la 17 Decembrie 1913 de lei 15.114, însumează, în total, valosa rea de lei 163.421,79. Această sumă s’a înaintat Casei Centrale a Băncilor Populare de că­tre un număr de 1544 bfnici popula­re, obștii și cooperative sătești și de către 38 controlori ai Băncilor Totuși Băncile, Obștiile și Coope­rativele sătești, continuă a mai îna­inta sume pentru subscriere, care se colecționează pînă la o valoare mai­­ mare, cînd urmează a se face și al 7-lea vărsămînt. In suma de mai sus intră și sub­scripția băncei populare „Vulturul“ din comuna Negrești, jud. Vaslui, care a donat 2000 lei în două Scri­suri Funciare Urbane, ce s’a depus Onor. Comitet. Banca Populară Ce­tatea lui Stefan Vodă, din Vaslui, care a donat 2000 lei în numerar și Banca Populară Mircea cel Bătrîn, din Cara Murat, Constanța, lei 2.134,10, în vec. de consemnare No. 11274 și Banca populară Sp. Haret din Tulcea, lei 2036, în rec. de con­semnare No. 10095. xx Concurs fie ciBîrrtori PENTRU BĂNCI POPULARE SI COOPERATIVE SATESTI In ziua de 27 Mai. se vă tine, la Di­recțiunea Casei Centrale, concurs pentru ocuparea posturilor vacante de controlori ai băncilor populare și cooperativelor sătești. Pentru a fi admis la concurs, can­didatul trebue să poseadă diploma de licențiat în drept sau în mate­matici, sau să fi absolvit o școală superioară de comerț. Concursul va consta din o probă scrisă eliminatoare și alta orală asupra următoarelor materii: Principii generale de contabilita­te. Diverse sisteme de contabilitate: în partidă dublă, în Soc. Comercia­le și în exploatările agricole. Con­turi curente. Legea băncilor popula­re și cooperativelor sătești. Statu­tele băncilor obștii]or și instrucțiu­nile date de Casa Centrală. Din co­dul de comerț: cambia și cecul; So­cietățile Comerciale și asociațiunile; comision, mandat, cont-curent, fali­mentul, etc. Principii de Economie politică. Candidații vor adresa direcțiunea Casei Centrale pelițiunile pentru înscriere dimpreună cu actele în o­­riginal cum și dovada că au satis­făcut serviciul militar. înscrierile se primesc pînă la 24 Mai inclus. Candidații cari s-au pre­zentat la 3 examene de controlori ai băncilor populare și nu au reușit, vor fi primiți să candideze la acest concurs. P­ELA JO MAI VIITORUL“ va apare regulat In 6 pagini e ! Unic — cu ultimile știri politice și serviciu telegrafic cu Budapesta și Viesa — — IN JURUL UNEI CAM­PANII DE PRESA Interview cil i M Dinei Teodora Președintele consiliului județean din Vlașca, deschște in mod categoric convorbirea pe care unul din redactorii ziarului «Acțiunea» pretinde că ar fi avut cu D-sa. Giurgiu, 25 Aprile. — De câtva timp ziarul „Acțiunea publică a­­proape zilnic sub formă de cores­pondente politice din Giurgiu, o mulțime de inexactități, în privința unor pretinse neînțelegeri ce­ ar e­­xista în rândurile fruntașilor parti­dului național liberal, din acest o­­raș. Pentru a da o formă de autenticitate arătărilor sale, autorul corespon­dentelor politice în chestiune, care de altfel stăruește ilaritatea celor ce le citesc, luase obiceiul a inventa din cînd în cînd, intervievuri ima­ginare cu „un bătrîn liberal“ sau „deputat nemulțumit“ punînd în gura acestora, cuvinte injurioase la adresa d-lui Dumitru Iuea, pre­fectul județului și a deputaților Ioan T. Ghica și Tony Iliescu. Cum însă aceste pretinse intervie­vuri anonime, nu au avut darul să provoace diversiunea urmărită de „Acțiunea“ ziarul conservator de­mocrat în disperare de cauză, a re­curs la un nou mijloc mai practic, dar îndrăzneț în același timp, in­­ventînd convorbiri cu anumiți frun­tași politici liberali, al căror nume te citează fără jenă în coloanele ■ sale. • Un asemenea interview atribuit d-lui deputat Niculae Pascal, a fost idesmințit categoric de aceasta piu. „Viitorul“ fără ca „Acțiunea“ să su­n­e un cuvînt sau să se cumințească. A urmat un nou interviev al d-lui Alexandru Dincă Teodorescu, mare proprietar și președinte al consiliului județean, căruia i se a­­tribuia declarațiuni cu caracter os­til contra prefectului, cum și in­­tențiunea de a demisiona din demni­tatea ce ocupă, că o protestare con­tra directivei imprimată partidului în județul Vlașca. Intîlnind astăzi pe d. Alexandru Dincă Teodorescu și întrebîndu-l dacă cele scrise în „Acțiunea“ sunt sau nu adevărate, d-sa mi-a declarat următoarele: „Int­erviewul atribuit mie de zia­rul „Acțiunea“, e pur și simplu o îndrăzneață invențiune". ..Nu am vorbit nici­odată cu vre­un reprezentant al acestui ziar, ca­­­re în lipsă de ceva mai serios se o­­cupă de cancanuri, punînd în gura o­amenilor, declarațiuni pe care, nu le-ar fi putut face nici­odată“. „De altfel toată lumea știe, că eu am un adevărat cult pentru prefec­tul nostru, așa că nimeni nu a pu­tut crede cete scrise de un ziar ca „Acțiunea“ „Tînăr, muncitor și corect în toa­te acțiunile sate ”. Dumitru Luca face cinste partidului național-libe­ral și nouă, care l’am indicat pentru acest înalt post. „Rupînd cu multe obiceiuri înve­chite din administrație, prefectul s’a făcut iubit pînă și de adversari noș­tri politici, care văd în el un admi­nistrator drept, corect și civilizat“. „Iubitor neîntrecut al țărănimei și democrat convins, d. Dumitru Lu­­ca lucrează cu rîvnă pentru ridica­rea morală și materială a satelor, operă în care va fi secondat și de consiliul județean, care acordă în­crederea cea mai desăvîrșită și ne­condiționată prefectului în acțiunile sale“. „In calitate de președinte al con­­silului județean, demnitate din ca­re nu voi demisiona spre ciuda ce­lor de la „Acțiunea“ voi da tot con­cursul meu prefectului, care am speranța că va continua cu aceiași rîvnă, opera începută pentru ridica­rea țărănimei. „Avem un prefect ideal din toate punctele de vedere, așea că nimeni,­­ iar absolut nimeni, nu îi poate dis­puta locul ce ocupă cu atâta cinste și demnitate. Cum intervievul meu este în în­tregime inventat, găsesc de prisos a mai arăta că și declarațiunile pri­vitoare, ce mi se atribue că ași fi fă­cut la adresa d-lui Tony Iliescu, sunt­­neadevărate. „D. Tony Iliescu e un element de mare valoare, care a asigurat prin muncă și popularitatea sa, frumoa­se succese partidului, chiar în opo­ziție și nu eu am să fiu acela, care săi contest un drept câștigat după muncă desinteresată, în partidul al căror membri devotați suntem cu toții“. „Eu îmi iubesc înainte de toate șe­ful și drapelul, pe care îl urmez“, „Intrigile unora și cancanurile al­tora mă lasă rece“. Voi continua să fiu și în viitor acelaș soldat devotat pricipiilor liberale și șefului, și vă declar că nimic nu mă va clinti din această hotărîre. Cu această ultimă declarație a luat sfîrșit, convorbirea avută cu d. Alexandru Dinca Teodorescu, care în definitiv, nu este de­cît o dure­roasă desmințire dată ziarului „Ac­țiunea“. BĂLAN -------------xx------------­Dein Palatal Justiției CRIMA DIN COM. MILITARI.— Marin Ionescu din comuna Militari, bătrîn de 75 ani, omoară la 25 Au­gust 1913, cu lovituri de bardă date în cap pe cînd dormea, pe fiul său Sterie Marinescu, fiind­că acesta nu se ținuse de angajamentul luat fată de fiorosul tată, de a-i purta de gri­­je și pentru care bătr­înul îi făcuse vînzătoare averea sa. Bătrânul criminal fiind condam­nat la 7 ani reclusiune făcu recurs, care i-a fost respins ori de către sec­ția II-a a Curtei de Casație. SCANDALUL SI DEVASTAREA DE LA MĂNĂSTIREA CERNICA.­­In ziua de 23 Aprilie, Sf. Gheorghe, trei derbedei Ilie Peteu Marin, Ion Mitu Marin și Serafin Alecu, după ce au petrecut toată ziua împreună, s’au dus la miezul nopții la Ion Ca­­ragea care stă lingă poarta mănăs­­tirei și care are trei fete și după ce au închis pe călugărul portar în chi­lia lui, au cerut să iasă cele trei fete. Văzînd că fetele nu vor să iasă, au început să devasteze casa spar­gi­ind geamurile și ușile și să tragă focuri de revolver.­­Deșteptați de sgomot călugării și alți săteni au alergat și au izbutit să prindă pe doi din barbari .Bo­rneov, căci al treilea, Serafin Alecu, izbutise să se facă nevăzut. Pe cei arestați i-au predat jandarmilor, cari i-au înaintat Parchetului. S-a pus în urmărire dispărutul Serafin Aleea. Cu instrumentarea acestei afaceri, a fost însărcinat de jud. al cabinetu­lui I-iu. Sc. B. --------——x-----------— De la Teatrul Katlanai TURNEUL OFICIAL AL TEA­TRULUI NATIONAL DIN BUCUREȘTI 3 Maiu se va juca la Tecuciu „Do­­loroza“. 4 Maiu 68 va juca la Iași „Do­­loroza“. 7 Mai se va juca la Iași „Trecu o femee“. 8 Maiu se va juca la Bîrlad „Tre­cu o femee“. Dalaío Ellái, .VIITORUL 1 va publica unul din cele mai pasionante rom­ane da­tor­i lui ALEXANDRU DUMAS fiul. Am flimt povestea zguduitoare a viețe­i unei mari persona­­li­tați din L­um­ea artelor. Eroul acestui roman cele­­bru a lui Dumas SfirM­­im în frigurile geloziei și în deznădejdea c ipei în care află că îi înșeală aceia, care îi jurase credință veșnică și căreia el îi dă­duse suflet­e și averea sa, omoară femeia frivolă și senzuală, care cade alt­fel vet­mă g­en șilei ei tresă­to­are. Jin­­inii este romanul emoționa­t care a făcut epocă în li­teratura judiciară france­ză. Acțiun­ea prinde de la cea dinții pasag­i pe citi­tori și peripețiile cari îm­pletesc viața lu­i în­ Qiraa ține încordată atențiu­nea, pasionind și emo­­ționind pică la lacrimi. Doamna Elena Scarlat Phereky­­de, d. M. Ph­erekyde, d. și doam­na Ion Ph­erekyde cu copiii, d. și doamna Mihail Scarlat Phere­­kyde cu copiii, d. și d-na Nicolae N. Butculescu cu copiii, doctorul și doamna Dinu Brătianu cu copiii, maiorul Gheorghe Pherekyde, dom­nul Alexandru Marghiloman, dom­nul și doamna Mihail Marghilo­man, d. Grigore M. Pherekyde, d. Dumitru M. Pherekyde, d. și d-na O. Berindey cu copiii, d-na Esthera Go­­lescu cu copiii, d. și d-na Virgil Pe­­rieteanu-Buzău cu copiii, domnișoa­ra Elisa Perieteanu-Buzău și fami­liile Zeuceanu, Populeanu, Dimoiu, doctor Urlăteanu, Raicoviceanu, Marghiloman, Isvoranu, Rioșanu, Perieteanu-Buzău și Butculescu au profunda durere de a vă face cunos­cut moartea lui Seanat Primiife fost prim președinte al înaltei Curți de Casație și de justiție, mare Cru­ce al ordinelor Steaua­ Romîniei și Coroana României, mare ofițer al Ordinului Carol, etc. Soțul, părintele, socrul, bunicul fratele, cumnatul, unchiul, nepotul și vărul lor, mort la Paris­­ în ziua de 19 Aprilie 1914. Ceremonia funebră va avea loc as­tăzi Mercuri 30 Aprilie, în Biserica Amza, la orele 3 p. m. de unde cor­tegiul va porni spre cimitirul Ser­­ban Vodă (Bellu). Prezentul aviz ține loc de invita­­tiune. Un aist postului Sf­­fi Iosif Suma din urmă lei 2842.40 Calorifere și radiatoare ÎNCĂLZIRI CENTRALE PilotUji EXCEPȚIONAL de eftine construcții GARAJE și MAGAZII în TABLĂ r­omî ONDULATĂ și «Șjgr GAL­V­AN­IZ­AT­A »». Sinigallia Biuroul și Atelierele CALEA RAHOVEI 122 DEPOZITUL SPECIAL 35. Okuk DEALUL SPIREI LA 1 MAI REAPARE IN CAPITALA „ROMÂNUL" ziar politic de seară, fondat de marele C. A­frosetli.­­ „ROMÂNUL" voi cuprinde rubrici speciale pentru com­er­cianl­, functionari meseriași, interviewuri în fiecare zi privitoare la toate straturile sociale „ROMÂNUL" vă apare peste 3 zile și va fi cel mai complect ziar de seară.­­=5 BANI 5 =­pentru >

Next