Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)
1914-06-25 / nr. 2288
Sari au scăzut acțiunea politică a partidului conservator suib orice nivel moral. Se va ști, și va rămâne stabilit cu dovezi, că da alegerile pentru Constituanta din 1914, boerimea conservatoare a încercat prin commupiie să zădărnicească realizarea reformelor naționale, dar că, pentru cinstea corpului electoral, n’a reușit... -----------oxo---------- Mișcare la intrările publice D. inginer ordinar cl. I-a Petre Vilandi, inspector cl. II-a, a fost înaintat inspector cl. I-a. D. inginer stagiar Iancu Dimitrie N., subșef de secție cl. IlI-a, înaintat, cl. V-a. D. C. Dimitrescu, desenator cl. II-a, a fost înaintat cl. IlI-a. D. George Boiangiu a fost numit impiegat de mișcare cl. II-a. D. Stănescu Pandele, impiegat de birou principal cl. IV-a mnainist coitrolor cl. IlI-a. D. Radu Pintilie a fost reprimit în postul de impiegat de mișcare cl. II-a. D. Ovidiu Fotescu a fost confirmat conductor provizoriu în serviciul de poduri și șosele al județului Gorj. D. inginer șef Banesett C. I., inginer șef cl. II-a. Nicolae George M., inginer ordinar cl. I-a Ghica Șerban șef de secție la serviciul lucrărilor noui, au fost înaintați șefi de divizie.D. inginer ordinar cl. I-a Roșianu Ion N. și dl. inginer ordinar cl. Il-a Pătulescu Nicolae, șef de secție cl. II-a, au fost înaintați șefi de divizie. -ove- Plecarea II Regelor Eri, la orele 2 și jum. M. S. Regele a părăsit Capitala prin gara de Nord. Suveranul a sosit la gară în trăsură deschisă, avînd o înfățișare foarte sănătoasă, o figură roșie și zîmbitoare, insotit .de d. general Mavrocordat. ___ Pe peron se aflau AA. LL. RR. Principii Ferdinand, Maria, Marioara, Nicolae, apoi d-na Mavrodi și d-nii I. I. C. Brătianu, prezidentul consiliului de miniștri, V. G. Morțun, ministru de interne, I. G. Duca, ministrul instrucțiunei, Esp. Porumbaru, ministru de externe, Angelescu, ministrul lucrărilor publice, Antonescu, ministrul justiției, colonel Boboc, George Corbascu, prefectul politiei Capitalei, Barbu Stirbey, Cottescu, directorul general al C. F. R., Stan Emanoil, Dumitru Dumitrescu, etc. M. S. Regele a plecat insotit de d. general Mavrocordat și Cotescu, directorul căilor ferate. Inr trenul regal a luat loc și d. Stan Smanoil din siguranța generală C..-------------0XC-------------- Comisiunea pentru aprovizionarea Furajelor Armatei București Pasagiul Lahovari No. 1 Etajul de sus. TELEFON 56/48 Se aduce la cunoștința amatorilor că, comisiunea pentru aprovizionarea furajelor armatei care are sediul în București pasagiul Lahovri No. 1 Etajul de sus, angajează prin bună învoială orice cantitate de ovăz atât din eoplia anului 1913 cât și din cea a anului curent și pentru orice garnizoană din țară. Ofertele se pot prezenta prin poștă sau personal la comisiune în toate zilele de lucru. Plata se face cu mare înlesnire și imediat după predarea mărfii la Locul indicat. Președintele Comisiunei* * * General Paraschivescu --------------0XC------------— cei cari sezon CI. Saita ca prefect de Poliție Chemat în 1902 la conducereaunei institutiuni atât de vaste, încărcată de atîtea grele răspunderi și cu un personal pe cit de mare pe atîta de deosebit sub raportul culturei, al aspiratiunilor și al deprinderilor. Ion G. Saita a simtit după cum de multe ori singur declara, că: oricât de pregătit ar fi cineva pentru această înaltă chemare, încă nu e suficient de pregătit pentru a putea deveni așa de eurind run adevărat politest. Cu acest tact, cu acest simt adine al realitătei privea el sarcina ce i se încredințase. Acei cari am fost mai aproape de dânsul, și acei cari am lucrat, cu el in tot timpul Prefectoriatului său, știm bine că rodnica lui activitate ca Prefect o putem înpărți în 2 perioade: E prima perioadă până la legea de la 1 Aprilie 1903, iar a doua de la această dată a descentralizărei administrative prin creiarea celor 25 mari circumscriptiuni ale Capitalei și pînă la sfârșitul anului 1904. Perioada întîi mai putin fecundă in dispozitiuni și reforme, a fost foarte bogată în cercetări adînci în toate straturile societăței. Cum mai presus de toate Saita era un admirabil observator. Saita a voit să cunoască în cele mai adînci amănunțimi această importantă instituțiune. Nu era fapt cît de mic, nu era, activitate cit de îndepărtată a oricărui polițist fie el cit de modest de la care el credea că poate deduce vre-o îndreptare care să treacă neobservată de d-sa, acesta a fost marele lui tact, legitima lui ambițiune, „voesc să cunosc totul, căci nici odată nu vreau să pot fi indus în eroare“ zicea el adesea ori. Dar nu numai prin acest act Saita și-a cîștigat admirabila reputatiune. Pe lingă prodigioasa-i putere de muncă, pe lângă inteligența vie și cultura solidă ce o poseda, 2 mari calități l’a slujit în îndelplinirea sarcinei atât de grele ce și-o luase. 1) Cunoscător profund de oameni și de moravuri, cunoscător al diferitelor ramuri de activitate socială, cunoscător abil al felului de a lucra al diferitelor instituțiuni. 2) Spiritul de analiză, spiritul de a putea stabili exact raporturile de la efect la cauză, selecționarea măsurilor numai în vederea utilităței sociale. Iar pe deasupra acestor calități acela ce a distins mai mult marea lui activitate a fost sistema. Excelent psiholog Saita nu lua nici o măsură pentru remedierea unui bău, mai înainte de a examina cauzele care au produs-o. Datorit acestui tact și acestei adânci pătrunderi a cauzelor, nu a fost mișcare din orice strat social, pe care el să nu o fi putut preveni sau ivită prea curând, să nu o poată înăbuși. „Trebuește făcută psihologia, mulțimei, trebuesc văzute adevăratele cauze ale unei mișcări, acestea erau propriile lui cuvinte -când era vorba de ales mijloacele pentru reprimarea mișcărilor. Saita fugea de măsurile cari nu aveau sancțiune, de măsurile cari nu puteau da un rezultat practic, și mai ales de măsurile cari nu s’ar fi putut aplica tuturora. „O măsură cât de severă, zicea el, aplicată cu aceiași severitate tuturor, nu supără pe nimeni“. S’a zis de Saita că ori pe unde a trecut a fost foarte sever. E adevărat, Saita a fost sever, dar severitatea lui, nu era severitatea inconștientă a firelor neînțelese, era severitatea pornită din rațiune și spiritul larg al dreptăței care făcea, ca ușa biuroului său de lucru -dela Poliția Capitalei -să se deschidă cu de-o potrivă ușurință atât umilului sergent de stradă ca și celui mai orgolios Inspector de Poliție. Saita vorbea puțin, înfăiptuia insă mult. Cuvîntul lui era, convingător și sentențios, asculta cu multă răbdare pe toți, și nu lua nici o deciziune pînă nu se convingea de utilitatea și exemplaritatea ei, el avea oroare de jumătățile de măsuri, era intransigent în executarea mâinilor cu sancțiune legală. Cercetător ,pasionat și neobosit al evoluțiunei administrațiunilor din marile centre occidentale, Saita urmărea în special de aproape activitatea d-lui Lepine, Prefectul de Politie al Parisului. Și nu o singură dată am avut ocaziunea de a-mi vorbi și a-mi da să citesc ultimele deciziuni ale consiliului Municipal al Parisului referitoare la diferitele chestiuni de domeniul Poliției și în special de la cel al Politiei sanitare, dispozițiuni dintre cari unele voia să le introducă și la noi. Dar Saita pe lingă marile lui însușiri a fost și un mare educator și cuceritor de suflete,căci firea lui atît de darnic înzestrată, găsea atîta tact și atâta blândețe în povață și în bună îndrumare încât și atuncea cînd chema pe vreun subaltern să-i facă observațiune, cuvintele lui erau mai mult cuvinte de îmbărbătare și de emulațiune, cel chemat pentru a fi admonestat esia mai mult tînălțat și cu dorința vie de o muncă mai încordată decât umilit și descurajat. Simțimintul datoriei și al „marilor răspunderi pătrunsese adine în sufletul lui și tot atît de adine tinea -să fi sădească își în sufletelefi moarstre. Nu o singură dată în desele conferințe săptămânale ce le avea cu șefii circumscripțiunilor își termina observațiunile sale cu aceste cuvinte: Și să roșiți d-lor în fața mea, cînd întreblîndm-vă de vre-un faipt petrecut în raionul dv. nu-mi veți ști nimic de existenta lui, după cum și eu ași roși în fața M. S. Regelui dacă ar rămîne vre-un fapt petrecut în Capitală și eu nu l-ași cunoaște“. Numai acei cari nu au putut înțelege însemnătatea operei ce el dădea făcîmd la rând și nopțile tot zile de muncă încordată de cercetări și studii, numai acei putini de altfel cari nu s’au putut ridica pînă la el, numai aceia cred că nu il’au putut iubi. Și acum, cînd falnicul stejar menit prin propria lui forță să se ridice tot mai mult și cât mai sus, a fost doborit de vijelia mortei atît de haină care s’a năpustit asupra lui.Nouă,celor cari ne-a fost dat marea cinste de-a lucra alături de acest apostol al mancei fără sgomot închinată binelui celor mulți nu ne rămîne altă mîngîere decit credința că ,mi putem avea exemplu mai mare și mai scump de activitate și de jertfă în serviciul public decit rodnica lui viață.. .Suntem mulți acei, cari nu-i vom putea uita niciodată. ELEGANTUL VOLUM pontăm unei fii apărut în editura „Flacăra“ și datorit talentatului scriitor, d. CATON THEODORIAN, are un frumos succes de librărie. Nicolae N. Pane« Judecător Alegerile pestirut Camerele de comerț din țara. La Iași, a fost proclamată aleasă următoarea listă: Teodor Jelea, Gustav Ulrich, dr. Alex. Căpățîia, Virgil Hălăceanu, Otto Rusch, P. Iliescu, loan Werner, loan Pepigrev,. Constanitinescu, Leon Horga, loan Constantin și Const. Vlădeanu. D. Teodor Jelea e desemnat ca președinte al Camerei. * La Brăila. — Birioul a fost prezidat de d. Aurel Bogdan, judecător de ședință la tribunalul din localitate. A fost proclamată aleasă lista în frunte cu d. I. G. Sassu. * La Tulcea a fost proclamată, lista următoare: Odissea Caravia, Dumitru Melinescu, St. Borș, Ion Nicolau, Iancu Pacev, Constantin Crintea, N. Prodanof, An. N. Davidsohn, Ivan Ivanof, Stefan Vartaman, Neculae Stoiu Nedelcu, Ivan Marcof, Alexandru Petra, Alexe Alexandru Barbu, Stelian Grigoriu, M. Vîkoff if La Constanta. S-a prezintat la alegere două liste..A fost proclamată aleasă lista următoare: Const. Alimănișteanu, P. Bîrzan, M. G. Freneian, Ion Boieru, Atanasie Hagi Petro,f. Gh. M. Gheorghiu, Grigorie Ionescu, Christu Farmache, D. D. Beloiu, T. Rinescu, S. P. Mavrojanu, Vladimir Radeff, Mihail Cotta, Gh. Mihail, Albert Theiler și Constantin Oancea. Numărul voturilor întrunite de lista în frunte cu d. Const. Alimănișteanu a fost de 180. La Ploești, au fost aleasă lista în frunte cu d. Al. Teodorescu. * • La Tîrgoviște au fost aleși d-nii: Alexandru Panaitescu, Ghiță Grigorescu, Costică Niculescu, Brașoveanu, D. Mocănescu și Iosef Subu. * La Giurgiu a fost proclamată aleasă următoarea listă: Ion Bădoiu Popescu, Ion Negoescu, Al. Duca, State Teodorescu. La T.-Jiu, au fost aleși d-nii Constantin Lăzărescu și Nicu Miloșescu.* La Cîmpulung, au fost aleși d-inți: Dimitrie Th. Ghioculescu și Nae Manolescu. ——------exo----------- . * • IHișcarea artistica-literara artistici-in Situa femeilor O SCRIITOARE DE TALENT Laurent Evrard Nu vă supărați anti-feminiștilor, că Laurent Evrard, e o femeie ascunsă sub un nume bărbătesc, cu e o femeie de mare talent, că în scrierile ei a, adus emoții noi, că în sfîrșit Contesa de la Baume (așa se numea) a fost o artistă care dispărînd a lăsat în urma ei un gol simțit. Citesc un volum, de nuvele postume al acestei scriitoare, și mă conving că această femeie a avut un talent viguros și tot deodată foarte delicat. Nuvelele acelea, fiind publicate postum, cele mai multe nu au fost revăzute de autoare cu scopul unei ediții, ceea ce nu împiedică totuși să fie de o puritate de stil uimitoare și de o psihologie fină și intensă. O singură nuvelă însă „Noaptea“ a rămas definitivă, și e suficient să citești atîta ca să te convingi că ai de a face cu un real talent. Dacă subtila romancieră nu este, ca altele atrasă de lumea exterioară, „peisagiile sale sufletești“ sunt o sinceră evocațiune a naturii „în decor“. Chiar cînd nu pare a se interesa decît de fiziologia lucrurilor, Laurent Evrard visează partea internă sau imaterialul“. Astfel în nuvela „Noaptea“ unde se oprește la anormalități fizice, prin acțiune insă dorește din sufletul celor pe care i’a pus în scenă, ca victime sau ca martori. Robert, orbul „Nopței“ e prea puțin afectat de infirmitatea lui, fiind educat de o mamă care i-a organizat viața ca o punere în scena în așa fel, împiedicîndu-l să-și dea seamă că e anormal. De aceia, Robert are un caracter aproape monstros și găsește foarte natural să se căsătorească cu o femeie cu vederea, limpede, condamnînd-o astfel la o eternă și lugubră comedie. Nuvela „Leon“ e mai bizară. Personajul ei, dintr’o perversiune a organelor are, mirosul așa de desvoltat încît se servește de el, în detrimentul celorlalte organe. In copilărie, recunoaște lucrurile și ființele după miros, astfel ajunge la un moment dat să uite că vede cu ochii și, pentru a distinge ceva, întinde capul într-un flak caracteristic, desprețuind culorile și tot ce atinge impresia vederei. Dar ceea ce e mai interesant, e că, Leon ajuns tînăr se crede monstru; aceasta se înțelege din recitare, fără să ne spună autorul. Leon iubește pe o femeie fără însă s’o „dorească“, fiind convins că simpatia aceleia pe care o „adoră"‘ după expresia lui, este un „dar al bunătății“, și că trebuie să se mulțumească cu atît. Iar cînd află că femeia iubită la rândul ei iubește pe un nepot, se supără pe el însăși pentru crima de a fi fost indiscret și i’e frică să nu o piardă „fiindcă a ofensat-o numai cu intenția“. Mai tîrziu viața-i este plată, fără nici un relief cu singura dorință de a „fi satisfăcut“. Dar seara, la țară nu mai poate suporta „parfumul formidabil al florilor fiindcă îi amintește pe trista lui iubită. Astfel tirania simțului, anormal se transformă într'o boală sufletească. O analiză mai insistentă ar distruge delicatețea acestor nuvele; de aceia termin că Laurent Evrard, a fost o mare scriitoare. La aei și un strainătat a — Accident de automobil Duminică, la orele 11 a. m. s’a întîmplat un accident de automobil pe șoseaua dintre comunele Vintilescu și Mizil. In automobil se afla d-.na și d. Hussar, inginer și cunoscutul ziarist din București. Pe cînd automobilul mergea cu o viteză mare, cauciucurile plesnind, și șofeurul voind să oprească mașina brusc a scăpat cîrma și automobilul a fost răsturnat în șanțul șoselei. Autoritățile locale iau sosit la locul accidentului, dînd primele ajutoare răniților. Șofeurul care se afla în stare gravă, avînd baza craniului fracturată a fost transportat după amiază ieri în Capitală, iar d. și d ma Hussar au fost internați la spitalul din localitate. Aseară cu expresul de 11 și 36 care venea la București d-na și d. Hussar, au fost aduși la București. Interesîndu-ne azi dimineață la locuința d-lui Hussar, aflăm cu plăcere că starea răniților nu prezintă gravitate. Economice și financiare Agriculturi — Comerț — industrie Exportul prin Satina De la, 8 (21) pînă la 14 (27) Iunie a. c. au fost exportate prin gara Sulinei următoarele produse și cantități în kilograme pentru: Anglia: Porumb 8.447.000, orz 750.000, mei 100 mii, făină 236 mii, scînduri 640 mii m. c. Austria: Porumb 436.000, făină 125.000, Algeria: Seînduri 1.160 m. c. Belgia: Porumb 1.834.000, grâu 1.862.000, orz 350.000, fasole 130 mii. Bulgaria: Seînduri 096 m. c. ciment 350.000. Danemarca: Porumb 4.620.000. Egipt: Făină 222.000, seînduri 4337 m. c. Franța: Porumb 895.000, ovăz 1 mii. 755.000, scînduri 2538 m. c. Germania: Porumb 2.174.000, orz 1.663.000, benzină 1.680.000, petrol 2 mii. 722.000. Gibraltar pentru ordine disponibile : porumb 3.890.000. Grecia: Făină 623.000, scînduri 2504 m. c. Italia: Grîu 229.000, porumb 3.825 mii, ovăz 530 răii, fasole 40 mii, făină 30 mii, scînduri 4147 m. c. Olanda: Grîu 675.000, secară 1 mii. 745.000, porumb 16.524 mii, sămînță de cînepa 51 mii, sămânță de in 234.000, mazăre 48 mii, făină 220 mii, scînduri 4404 m. c. celuloză 620 mii, cleiu de stmn 23.000 turte de in 30 mii, mărfuri diverse 18000. Turcia : Făină 321.000, scînduri 4832 m. c. ciment 20 mii, zahăr 10 mii, mărfuri diverse 9500. Ungaria : Porumb 1.558.000. PERSPECTIVELE RECOLTEI IN SERBIA. — După raportul oficial al ministerului de agricultură sîrbesc, cerealele au suferit în timpul primăverei, pe de o parte prin marile inundații, pe de alta printr-o secetă îndelungată. In luna Mai a plouat în toată țara și în modul acesta a intervenit, o ameliorare, astfel că acum perspectivele pentru grîu, ovăz, prz si secară sunt mediocre. In schimb ploia din luna Mai a avut un efect foarte favorabil asupra porumbului sărnmat mai tîrziu și recolta de porumb promite să fie foarte bună. Prunele vor avea probabil o recoltă mediocră. La 15 Iulie vor începe tratativele cu asociația germană a negustorilor eng’ros pentru preluarea prunelor și a magiunului. Celelalte fructe, merele și perele vor avea de asemenea o recoltă mediocră. Se așteapta o bună recoltă de nuci. Legumele arată pretutindeni mari progrese, în special în regiunile unde buruienele au fost îndepărtate la timp. Cînepa se desvoltă bine; același lucru se poate spune și de sfeclele de zahăr. TAXELE VAMALE TURCEȘTI. — Turcia intenționează să-și sporească din nou vămile. Deocamdată n’a reușit încă nici să-și urce în mod definitiv taxele vamale de la 5 la 11 la sută, deoarece multe state n’au consimțit la aceasta. Printr’un protocol comun, Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Franța, Rusia și Italia au acordat Turciei dreptul de a-și spori vămile la 11 la sută. Această autorizare a expirat însă la 12 (25) Iunie a. c. Turcia dorește acum să sporească, din nou vămile la 15 la sută și cele mai multe state s’au declarat în principiu de acord și cu acest spor. Cum însă unele state cer garanții pentru modul cum va fi întrebuințat produsul acestor taxe, nu s’a reușit să se ajungă în înțelegere înainte de expirarea termenului ultimei autorizări. Guvernul turcesc a adresat tuturor statelor care au semnat protocolul precedent să prelungească Hia,in iitarea taxelor vamale de 11 la sută pînă la finele anului 1917. Unele state au și consimțit, între ele Germania, care a prelungit în mod provizor și convenția comercială pînă in 1917. Alte state, cum este Austro-Ungaria, au întîrziat să-și dea autorizarea. Tratativele pentru noua sporire a taxelor vamale la 15 la sută nu vor începe decit după ce cestiunile financiare turcești în suspensie vor fi tranșate. DE LA CONDUCTA DE PETROL. — După ultimele informatiuni comunicate directiunei conductei, s’au lucrat pînă acum, cu tot timpul său, peste 70 bm. de conductă. Conducta de 10 toli a fost supusă la încercarea unei presiuni de 52 atmosfere și cea de 5 toli a fost la o presiune de 80 atmosfere; experiențele au arătat că ambele conducte se comportă foarte bine la aceste presiuni foarte ridicate. Cu toate măsurile de precauțiune cari au fost luate direcțiunea e convinsă că nu putea evita — mai ales în primii ani — pierderi la conducte. Experiențele practice pe o scară mult mai întinsă în America au arătat că sondajul nu e niciodată complect și că tuburi care au rezistat unei presiuni de peste 100 de atmosfere, s-au deteriorat totuși în urmă. După media statisticelor americane, se poate să avem în primii ani pierderi de 3— 4000 m. c. (ceea ce înseamnă 200— 250.000 lei) anual. De sigur că se va ține seamă de aceasta la stabilirea tarifelor. Precum se știe, lucrările se fac simultan în 8 puncte: 1) Băicoi- Ploești; 2) Teleajer-Mizil; 3) Mizil-Buzău; 4) Buzău-Rosetti; 5) Cernavoda-Palas. Poza se face în sistemul acordului, iar săpăturile prin licitație. Nici o lucrare nu se face în regie. Pînă acum utilajul și instalațiile costă peste 300.000 lei. Se speră totuși că se vor putea realiza economii de 8—10%, in special la creditul acordat pentru poze. Pretutindeni lucrările se fac cu o activitate foarte imensă. Se spură că întreaga conductă, care ar fi fost gata prin Noembrie-Decembrie 1914, dacă nu ar fi intervenit mobilizarea, va fi pusă în exploatare prin Iulie-August. 1915. -----------xx ... . ., Capitala Accidental de automobil din Piața Amzei Un grav accident s’a întîmplat ori în piața Amzei, care a costat viața unui om. Muncitorul transilvănean Vasile Moise în virată de 40 ani, voia să traverseze strada. Automobilul cu No. 598 condus de șoferul Gheorghe Petrescu, din str. Lascar Catargiu No. 12, care venea cu o viteză extraordinară a dat peste nenorocitul om și l’a trântit la pământ. Dus imediat la ispital, cu capul spart și strivit la piept, a murit azi dimineață. D. comisar, Mirto de la circumscripția 14, care anehtează faptul, a arestat pe șofeurul vinovat. ACCIDENTE Gheorghe Florea, în virată de 40 ani, din str. Francimazonă No. 39, trecînd pe calea Rahovei a fost călcat de un camion peste piciorul stâng, strivindu-l. El a fost pansat la Salvare. — Copilul Mateescu pornescu, în virată de 9 ani, cu domiciliul în str. Segmentului No. 7, agățîmdu-se de un camion automobil pe calea j Plevnei, a căzut jos și s-a rănit grav la cap. Nefericitul copil a fost pansat la societatea de Salvare și în urmă dușă la părinții săi. ÎNCERCAREA DE SINUCIDERE DIN CALEA MOȘILOR Aseară pe la orele 5 și jumătate liceanul Bernard Focșaner de 14 ani din calea Moșilor ducîndu-se in pivnița caselor părinților lui și-a tras un glonț de revolver în tîmpla dreaptă. Părinții observind lipsa fiului leng au căutat prin toat părțile și tîrziu au dat peste el. Fiind în nesimțire precocele isit mucigaș a fost transportat la spital.Bernard Focșaner a încercat să se sinucidă din cauză că fusse lăsat repetent.—--------xx---------— Artistica * In sala Liedertafel, va avea loc Sîmbătă 28 Iunie 1914, orele 2 p. m., precis, producția elevelor și elevilor academiei de musică și artă dramatică de finele anului școlar 1913— 1914. Programul foarte bogat indrituește speranța unei audițiuni din cele mai selecte. Domnii abonați cari nu primesc ziarul regulat sunt rugați să ni-o facă cunoscut spre a se putea lua măsuri de îndregate' Entuziasta manifestație a lirei pentru reforme T © regr»ai fieie trimisă slui iareședinți ai consiliului D-lui Ioan I. C. Brătianu Prim Ministru București Vîlcenni vă felicită pentru începerea lucrărilor Constituantei care însemnează începutul prefacerei politicei și economice a țarei. Ei protestează cu strășnicie contra scandalurilor puse la cale de urmașii vechilor ciocoi, sau de simbriașii lor care încearcă în cea din urmă dar neputincioasă a lor svîrcolire, să se împotrivească mișcărei năprasnice de desrobire politică și economică a poporului român: Al. T. Pârâianu, Nicu Manolescu, A. S. Bobcescu, A. Oancea, I. I. Popescu, avocat N. Balotescu, P. D. Livezeanu, Gh A. Băjenescu, N. Epure, Ion C. Angelescu, avocat N. Filipescu, I. Filipescu, T. Nicolescu, G. M. Vlădescu, N. G. Angelescu, A. S. Davidescu, M. Motoi, Gr. Marinescu, O. V.Popescu, Amania Moraru, C. Ionescu, N. Rădulescu, Gheran Grigore, I. Pascu, Iancu Grigorescu, C. F. R. Ion Constantinescu, Nae Georgescu, G. I. Prahoveanu, I. I. Popescu, V. I. Popescu, I. Stănescu, C. Jianu, G. Davidescu, C. Gibescu, D. Petrovici, I. Popescu, I. M. wira, St. Aslan, G. Aslan, G. Georgescu, Gh. Popescu, Neagoe, Opirescu, I. Catinina, Iorgu Marinescu, Cositică I. Gașca, Th. Valvu, Preot, T. Paslageanu, Nicolae I. Popa, N. Rașca, D. Ionescu, T. I. Boicescu, I. Taranca, C. Dascal, Ghiță I. Blotu, Minută Iliescu, T. R. Rizescu, Al. Popescu, Victor Constantinescu, loan Ionescu, Victor Popescu, N. Predescu, D. Oprescu, Gh. Mateescu, institutor și proprietar alegător colegiul I Senat și Cameră, C. Dobrotineanu, M. Ionescu, Gh. N. Ionescu, Ion Florescu, Tache Iernea, A. Teodorescu, Marin Constantinescu. D-lui Ioan I. C. Brătianu Prim Ministru București Vîlcenni vă felicită pentru începerea lucrărilor Constituantei care însemnează prefacerea politicei și economice a tăriei. Ei protestează cu strășnicie contra scandalurilor puse la cale de urmașii vechilor ciocoi, sau de simbriașii lor care încearcă în cea din urmă dar negrutincioasa lor strr coUre să se impotripciască ridicărei năprasnice de desrobire politică și economică a poporului român. A. Trancă, N. Safirescu, I. Lăzărescu, I. I. Nanulet, P. Dăescu, Br. N. , Rădulescu Marin, N. Buiculescu Lințoiu, P. C. Manu Marin, P. Gorcov, D. L. Bălăceanu, M. I. Barbu, Gh. Gh. Croitoru, D. Dumitrescu, C. p. Dragu, G. I. Ciungu, I. G. I. Tomescu, I. Rădulescu, Al I. Popescu, V. Georgescu, Pr. P. Ionescu, Alaix. Rădulescu, P. Didistescu, P. G. Stăncioiu, V. Măldărescu, N. Matei, I. Tomescu, N. D. Popescu, Ion Drădoi, P. N. Călin, Grigore Giulescu, P. D. Andreescu, C. Miulescu, A. T. Popescu Mâmdreci, N. I. Vasiloiu, V. Valasa, C. V. Dăescu, I. Dănuleț, N. Jianu, Ion M. Corneliu, C. Prodănescu, I. Prodănescu, G. Marinescu, I. Niferi, Pavel Tomescu, Marin Mamulea, Ion M. Cojocaru, Ion C. Floreiscu, C. I. R. Chită, N. Spinescu C. M. Costea, M. C. Agapescu, F. Stoenescu, C. Stănescu, Olănescu Gh. G. Băvilă, D. Ionescu, I. Mihăilescu, D-lui Ioan I. C. Brătianu Prim Ministru București. Țărănimea, din satul Spineni Iași doritoare a vedea cît mai curând înfăptuite reformele exproprieri și colegiului unic și auzind de faptele nesăbuite ale unor răuvoitori ai nativ,nei cere cu tărie să împuternicească guvernul și pe aleșii poporului să lupte cu bărbăție pentru aducerea la îndeplinire a reformelor exproirierei și colegiului unic, atît pentru săteni cit și orășeni fără de care țara nu va înainta, răsune clar glasul nostru ca răsunetul din Balcani. Magdis Boghian Antoce Boghian Capra Cotrofana A. Dăscăliții A. Sofronei Borsteanu A. Sofroniei Panzarucosar Ionescu Sladu Popescu Axinte Luca, Soronga Caruntu, Bălan Șipoteanu Chiriac Spiridon, David Hrișcă, Bejan Agaclei Ambroze Popovici, Racu Matere, Agachi Chiriac, Boghian, Ciobanu Soldati, Spiridon Ionescu, Ionescu Ursachi, Oprișan Groza, Stoian Bruma, Stoian Bunduc, Cracana, Cocoreanu, Moisa Bargovanu, Ionescu Ghimpu, Cioban Basarab, Para Jurcan Bontas Balan Alex., Brosteanui Bunduc, Sterilei Hisi Țurcan, Groza Soldau, Chiriac Spiroteanu, Panaite Munteanu, Ursu Antohi, Jabișca Neghina, Hrișcă Antoce, Mocanui Mun’ou, Probeagu Melinte, Lefter "ea că» Dikii Ioan I. C. Brătianu Prim-Ministru București Vîlcens Vă felicită pentru începerea, lucrărilor constituantei care însemnează începutul prefacerei politice și economice a țarei. Ei protestează cu strășnicie contra scandalurilor puse la cale de urmașii vechilor ciocoi sau de simbriașii la care încearcă în cea din urmă dar neputincioasă a lor svîrcolire să, se împotrivească mișcărei năpraznice de desrobire politică și economică a poporului român: G. D. Ionescu, Dm. Ladesti, N. R. Buciumeanu, Ladesti, An Popescu, Gh. N. Nisipeanu, I. Goldeanu, N. Iliescu, Al- N. Nisineanu, I. Nisipeanu, I. Andreescu, Gh. N. Rădoi, N. Magereanu, T. M. Stănciulescu, T. D. Stănciulescu, I. Constantinescu,preotul M. I. Rădoi, I. Mihăescu, Ilie Avramescu, T. Avramescu, Ilie D. Mîncă, P. Mihăescu, I. Mihăescu, G. Mihăescu, Alex. N. Voinescu, Const. N. Voinscu, M. Bămciulescu, Ion Telitoiu,, A. Popescu, Stan. Popescu, Roman Marinescu, N. I. Veteleanu, R. Veteleanuu, N. ‘Marinescu, Ghi Rărulescu, N. M. Săndulescu, Iancu Rusu, Alex. Georgescu, D. Ionescu, M. G. Cocorel, Ion M. D. Tudor, Preotul P. Nicolaescu, Paroh Ladesti Valcea, Gh. Giheorgh, N. Bapilian, St. Nisipeanu, I. A. Popescu, A. G. Samsone.- cu: Dilui loan I. C. Brătianu Prim-Ministru București Obștea locuitorilor comunei Ghinești, jud. Dîmbovița, reprezentata prin subsemnații vine respectuo să aducă prinosul ei de recunoștință, vntregului guvern național liberal cu ocazia constituantei. D-nezeu să binecuvinteze desăvârșirea reformelor care va intra temelia țarei: Barbu Albu, Ion Simion, Mihăesuc Ion, Iorniță Bucur, Ștefănescu Vasile, Ștefănescu Niculae, Radu Ioniță, Jiianu Const., Mihai Costache, Mitran Ilie, Costache Bucur, Iom Niculae, Ioniță Georghe, Stoica Stan, Nicolae C. Nițescu, Matei Popescu, Marin Mateescu, Bucur Miron, Stan Grigorescu, Barbu Mihai, D-tru Alex., D-tru Șerban, Ion Filip, Costache Pîrvu, Marin Mihai, V. Negoescu, Ilie Radu, Ion Moiceanu, Ion Barbu, Maristea, Mihail, Ilie Ion , Dan Clestat-""! hton ■Petre Mironi, IFilip Costael, j. lor Grigorescu, Cristea Ștefănescu. | | —■ [UNK] [UNK]—ii « nWI ||||M|| ||||[||||| informat D DRÎ +D. Ion I. C. Brătianu, ministru de războiu insotit de d. general D. Iliescu, secretar general, au plecat azi după amiază în Dobrogea nouă, pentru a inspecta nouile cazărmi și toate șoselele din acest teritoriu. " "*■ D-l dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, pleacă azi dimineață la Medgidia. De acolo d. ministru va merge să viziteze șoselele și liniile ferate in construcție din Dobrogea și Cadrilater. Inspecțiunile d-lui ministru vor dura trei zile, după. •are d-sa se va întoarce în Capitală Vineri dimineață. * Ministerul de războiu a primit demisiunea din armată a d-lui căpitan administrator David Davidescu din regimentul Teleorman 20. * Producția de fine de ani a elevilor și elevelor Academiei de muzică și artă dramatică, va avea loc Sîmbătă 28 Iunie a. e. Producția va începe la orele 2 d. a. precis. * Ministerul instrucțiunii publice, a supus aprobării M. S. Regelui, modificarea regulamentului burselor facultății de litere, din București. In urma noului regulament, bursele vor putea fi prelungite un an după terminarea studiului pentru care fuseseră acordate. Govora Gălimănești Pistraețiunni D. Ghica N. A. Scarlat, a fost numit impiegat auxiliar clasa II-a în direcțiunea contabilităței generale a statului și datoriei publice, în locul d-lui G. Petrescu, trecut în altă funcțiune. * A apărut „Gazeta Drăgășanilor“ ziar național-liberal. Activitatea noului confrat era avea ca obiect popularizarea ideei reformelor ce se elaborează astăzi de comisiunile Adunărilor Constituante. Urăm noului confrate viață lungă și rodnică. *- Miercuri 25 iunie, la Teatrul „Comoedia”, compania dramatică C. Radovici, premieră „Raiul pe pămînt” Comedie în trei acte de Julius Horst. Rolurile principale vor fi interate de d-nii Achite Popescu, Al. B. Leonescu, I. Constanttinencu, Fl. Himionescu, etc., etc. și d-nele A- Radovici, E. Sterescu, d-nele Calioglu, Tănăsescu, etc. etc. M. S. Regele a lucrat ori inainte de amiază cu d. Ion I. C. Brătianu, ministru de război. * D. D. Rădulescu actual profesor, cu titlu provizoriu, la liceul din Craiova, specialitatea fizico- chimie și cosmografie, a fost numit profesor cu titlul definitiv. "*D. Gh. Georgescu a fost numit șofeur al prefecturei județului Neamț. * D. Ionescu Vasile, a fost avansat mecanic de pompă clasa I, în administrația căilor ferate. * Batalionul I Pionieri, fiind concentrat în tabăra Grădiștea, Vlașca, pe timpul de la 5 Iunie la 15 Iulie a. c. orice corespondență se va face ,pe adresa mai sus arătată. * Eri seară Duminică 22 a. c. a avut loc logodna d-lui Gheorghe Theodorescu șef de serviciu în ministerul instrucțiunei publice cu d-ra Felicia Călinescu, fica d-lui Gr. Călinescu arhitect șef al ministerului de interne. Numărul 36 al revistei literare „Flacăra“, de Sub direcțiunea d-lui C. Banu, este senzațional de interesant. Pe lângă materialul obișnuit de cronici, acest număr cuprinde două pagini întregi din Țepeș-Vodă, dramă istorică în versuri, la care marele nostru poet A. VLAHUȚĂ lucrează actualmente; versuri de G. Murau, nuvelă de I. C. Vissarion originale note de Cronicarul Dîmboviței cu privire la Asasinarea lui Frantz Ferdinand. Astfel, „Flacăra“ dovedește pe de o parte că și după aproape trei ani de existență ea întreține relații cu toți scriitorii noștri de seamă, pe de alta că, chiar în aceste vremuri de îîncezeală literară ea isbutește să fie interesantă. D-ra Ecaterina Lupu a fost numită profesoară definitivă la școala secundară gr. II de fete din Iași. Ministerul de finanțe, a încasat pe decada a Il-a lunei Iupic a. c., următoarele sume din veniturile vamale: Din taxele vamale s’a încasat pe decada sus menționată suma de lei 2.032.637 și 50 bani, din taxele de port s’a încasat suma de lei 101.181 și 45 bani și din încasările fondului comunal lei 145.789 și 65 bani. Comparativ cu decada anului trecut încasările vamale reprezintă cu un plus de lei 469.971 și 95 bani; cele din taxa de port se prezintă cu un minus de lei 10438 și 55 bani și la încasările fondului comunal cu un plus de lei 26.176 și 55 bani. D-ra Maceleine Ganggeu, a fost autorizată să funcționeze ca Profesoară, de limba franceză la cursul primar și secundar inferior de la școalele particulare. fțf iL.-Wf—■*—~pXO---------- V A >