Viitorul, iunie 1914 (Anul 8, nr. 2264-2293)
1914-06-11 / nr. 2274
éti Camera Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub președinția d-lui Mihail Phereskide. Pe banca ministerială d-nii Emil Costinescu, ministru de finanțe Angelescu, ministrul lucrărilor publice și I. G. Duca ministrul cultelor și instrucțiuni publice. Se face apelul nominal după care d-nuil Mețtanu, dă citire Sumarului ședinței precedente. In comisia bugetară au fost aleși d-nii : C. C. Arion, C. Banu, Nae Bazilescu, Dinu Bratianu, Vintilă Brătianu, D. Burileanu, Matei Cantacuzino, N. R. Căpităneanu, C. Cernescu, Nestor Cincu dr. I. Costinescu, gen. Crăiniceanu, G. Danielopol, G. Diamandy, I. Dragu, Zamfir Filotti, I. Th. Plorescu, Titu Frumușeanu, Ion Ghica, C. Zarca, Alex. Iliescu, Ștefan C. Ion, Take lonescu, G. Mîrzescu, Const. Neamțu, M. G. Orleanu, I. Procopiu, Nae P. Romanescu, Ion G. Saita, N. Săveanu, I. Simionescu-Rîmniceanu, I. Stănculeanu, Const. Stere, St. Șendrea, Tranen Iași, D. Hagi-Tudorache și Iulian Vrăbiescu. In comisia financiară au fost aleși d-nii: C. Neamțu, Ștefan C. Ioan, D. Butzulescu, Șt. Șendrea, G. Mîrzescu, D. Burileanu și Vintilă Brătianu. In comisia de petițiuni au fost ased d-nii: D. Pătrășcanu, Gr. Coandă, Alex. Anastasii, Iulian Vrăbiescu, Gr. Iamandi, Crivăț Panaite, și Virgil Mironescu. D-nii Tătăranu, Gh. Văsescu, I. T. Mihai, N. P. Romanescu, G. Iarca, Șt. Filipescu și G. Mavrocordat, au fost aleși în comisia de indigenare. Camera votează apoi comisiunea comunală; sînt aleși d-nii: Em. Petrescn, Em. Dan, Ion Purcăreanu, dr. Botescu, Zamfir Filotti și I. Rădulescu. In consiliul de administrație al Casei de Depuneri și Consemnațiuni au fost aleși d-nii: Gen. Lambru, G. Dragu și dr. Lupu. Camera votează comisia superioară a „Dotații Oastei“. Au fost aleși d-nii: G. Văsescu și Sturza. Se precede la împărțirea Camerii pi? secțiuni. D. I. G. DUCA ministrul cultelor și instrucțiunii publice,ales la Vîlcea și declară că optează pentru colegiul II de Vilcea. D. PREȘEDINTE declară vacant locul de deputat al colegiului I de Suceava. D. IORGA atrage atenția d-lui ministru de externe că jandarmi unguri au sequestrat unor țărani romîni o turmă de oi. Țăranii au fost amenințați de jandarmeria ungară, iar turmele au fost distruse de henghierii din Brașov. D. A. C. CUZA adresează d-lui ministru de instrucție o interpelare cerînd ca d-sa să răspundă pe baza căror motive, d-nul N. Andreescu, profesor la liceul internat din Iași, a fost destituit. ■ D. I. G. DUCA, Voi răspunde imediat. D. A. C. CUZA, tocmai pentru a ministra lucrările și rapoartele în baza cărora a fost destituit, d-nul profesor Andreescu. D. I. G. DUCA. — Nu există nici un raport. D. A. C. CUZA. Desvoltind interpelarea arată meritele profesorului Andreescu, care crede d-sa a fost victima manoperilor politice. D-sa a fost învinuit că a înjurat pe d-1 Stere. Andreescu a cerut intervenția d-lui Stere în favoarea lui și d-sa i-a comunicat că dacă guvernul, va reuși în alegeri va fi reintegrat. D. STERE, E inexact. Am spus d-lui Andreescu că voi interveni în favoarea d-sale dacă se va constata că nu a fost legal destituit. D. A. S. CUZA, tocmai pentru a stabili nevinovăția lui am cerut d-lui ministru rapoartele în baza cărora a fost destituit profesorul dela Iași. D. Andreescu nu putea fi înlocuit și prin destituire s’a călcat legea învățămîntului secundar. Trebuia să i se adreseze un avertisment, o amendă și numai dacă nici după acestea nu s’ar fi supus ar fi putut fi destituit. O VOCE. Aceste avertismente și amendări se dau profesorilor definitivi și d. Andreescu este suplinitor. Nu cunoașteți chestia în care vorbiți. D. A. CUZA. Chiar după destituirea d-lui Andreescu s’a călcat legea, prin numirea unui suplinitor care nu era nici licențiat și de altă specialtate decit aceea pentru căru era catedra ocupată de profesorul înlocuit. Această îmtoieiuire s’a făcut în ajunul sfârșitului de an. Prin procedările acesteia se lovesc interesele școalei. Cere reintegrarea profesorului Andreescu pentru interesele școalei, cari trebuesc să fie deasupra luptelor politice. D. I. G. DUCA. Ne găsim în fața unei persoane care nu e membru al corpului didactic, în fața unui simplu suplinitor. In virtutea unei jurisprudente constante, ministrul are dreptul să scoată pe un suplinitor Am primit denunțuri din mai multe părți că d. Andreescu face agitațiuni politice pe față. Numai profesorii definitivi au dreptul să facă politică, suplinitorii nu. D. Cuzanie vorbea de demnitatea școalei. Vremea d. Cuza să știe că voi tine cit mai sus prestigiul școalei și că ași dori ca și alții să aibă concepțiunea largă pe care o am eu pentru școală. Se cere închiderea discuției. D. Cuza cere cuvîntul contra închiderii. Luînd cuvîntul d-sa cere o comisiune de anchetă. Se închide discuția. Interpelarea d-lui mille D. MILLE interpelează pe d. ministru de interne asupra celor petrecute Duminică 8 Mai, la o întrunire proectată în sala Amiciția, spre a protesta contra scumpirii plinei. D-sa spune că bande de bătăuși au ocupat boulevardul Elisabeta, strada Brezoianu ,și intrările sălii Amiciția, terorizînd pe cetățenii cari veneau la întrunire. La această întrunire se chemaseră și doi deputați pe d. Elev ®, și cu mine. Acolo am fi discutat chestiunea economică, a scumpirii plini, iar nu chestiuni politice cari ar fi privit guvernul. Eu deși sunt adversar al guvernului actual, sunt pentru reforme natural dacă s’ar prezintă cu vederi ■ mai largi. N’am putut pricepe rostul acestei manifestațiuni și mai ales n’am putut înțelege cum nu s’a aflat la poliție pentru a se împiedica tulburări de felul acesta. D. EMIL COSTINESCU răspunzînd d-lui Mille spune că guvernul nu poate decit să dezaprobe cele petrecute. Declar că vom face o severă anchetă și dacă agitatorii au fost funcționari vor fi destituiți iar dacă au fost particulari vor fi dați judecății. INTERPELAREA D-LUI ELEVA D. ELEVA Precipitarea evenimentelor m’-au silit să vă vorbesc. Văd în cele petrecute ori o sistemă ce se practică de cîtva timp. Adresez d-lui ministru următoarea interpelare: Ce măsură s’a luat pentru siguranța publică în Capitală, față de excesele la cari se dedau de cîtva timp bandele de bătăuși. D. EM. COSTINESCU cred că am făcut declarații categorice în privința aceasta, așa că d. Eleva nu mai are nevoe să-și desvolte interpelarea. D-sa asigură pe interpelator că guvernul va ști să-și facă datoria. D. DIMITRIE IARCA, adresează o interpelare guvernului, cu privire la autorizația dată pentru instalarea unei fabrici de cărămidă aproape de orașul T.Măgurele, care fabrică constitue un pericol din punct de vedere sanitar. D-sa are mai multe rapoarte prin care se constată fraudele comise de d. Al. Constantinescu, de la banca populară din T.Măgurele. Ședința se ridică la orele 5. Senatul Ședința dela 9 iunie 1911 Ședința s’a deschis la orele 2 și jumătate sub președinția d-lui C. E. Robescu, pe banca ministerială fiind prezenți d-nii I. I. C. Brătianu V. G. Morțun, Victor Antonescu. Asupra sumarului, D-NUL VICTOR ANTONESCU, ministrul de justiție, ține să aducă la cunoștința Senatului că în urma cercetărilor ce a făcut cu privire la neregulele săvîrșite cu ocazia alegerei colegiului I din Constanța, d-sa a căpătat convingerea că plăgistratul care a prezidat biroul de vot, este cu totul străin de denaturările strecurate în procesul verbal de constatarea votărei și că acele denaturări s’au săvîrșit în urma proclamărei alegerei. In orice caz d-sa a însărcinat pe d-uul procuror general -să ancheteze cazul petrecut la Constanța. În ceea ce privește ridicarea delegațiunei judecătorului de instrucție dela Iași, ridicarea acelei delegațiuni s’a făcut cu totul din alte motive decit acelea de ordin politic. D-NUL AL. MARGHILOMAN, țin să declar că relevînd cazul dela Constanța, nu am avut un singur moment ghidul să aduc cea mai mică umbră de bănuială înaltului magistrat care a prezidat biroul de votare. Se declară satisfăcut de ancheta orînduită de d-nui ministru de justiție, D-NUL TOMA STELIAN. Cînd am intervenit în discuția acestui incident, am vroit să fac ca o bănuială atit de gravă să implaneze asupra unui magistrat. D-NUL N. FILIPESCU mulțumesc d-lui ministru de justiție pentru lămuririle date, îl rog însă să-mi pună la dispoziție întîmpinarea ce v’a înaintat judecătorul căruia i-ați retras delegațiunea. D-NUL MINISTRU DE JUSTIȚIE Vă voi pune-o la dispoziție cu plăcere. D-NUL G. C. DOBRESCU, Adresează d-lui ministru de interne o interpelare cu privire la incidentele petrecute ori în Capitală. D-L MINISTRU DE INTERNE, declară că va răspunde imediat. D-NUL G. C. DOBRESCU, Spune că în urma celor ce s’au petrecut, eri în Capitală,cu ocazia unei întruniri de meseriași, cari vroiau să protesteze contra scumpirei traiului, are impresia că guvernul vroește ar suspenda dreptul de întrunire. Cere pedepsirea celor cari au provocat acel scandal și mai cu seamă a poliției care s’a amestecat în acele tulburări. D. V. G. MORȚUN MINISTRUL DE INTERNE.— Să mă creadă d. Dobrescu că și eu am fost revoltat ca și d-sa„ eînnd am văzut petre ce s’am petrecut ari im- Capitală, fapte care nu sunt de lire de matură a me ridică prestigiul îm ochii și hrei-nătătei. Vă rog însă că ,credeți că administrația nu are miei -o vină! în. a j ceil confflict, ceil mulțt -dacă are vina! că mu a luat suficiente măsuri !pentru preveniriea scaiiduluilui. Im privința ipoiliției am pedepsit r-o aceia care mu au iștinut jsă-tși facă datoria. Cred că trebue să luptăm cu toții ca asemenea apucături să dispară din viața noastră publică. D. G. C. DOBRESCU. — i mulițumesc d-lui ministru de interne pentru răspunsul ce mie-a dat, îl rog însă să intervie ca toți cei vinovați să fie pedepsiiți, nu numai aceia cari sumt sub -crrdinicile sale directe. D. V.G. MORȚUN MINISTRU DE INTERNE — Abs alut toți cei vinovați vor fi pedepsiți imediat ce se va termina ancheta orî-nickiită, D. N. N. SAVEANU.— In ședința trecută, cu ocazia răspunsului Ce am dat d-lui Filipescu -privitor la alegerea d-lui Anagurostiade la colegiul III-lea de Putna, n’am relevat o întrerupere a d-lui Marghiloman care mă întreba dacă am primit sau nu Ü0.080 lei de la d. Anaguostia de. Răspund d-lui Marghiloman.Simt gata a pune la dispoziția id-ilui Marghiloman, toate socotelele de sumele cu care au contribuit toți membrii organizărei hibenaile de la Putna și de sumele cheltuite cu alegerile. II rog însă și pe d-lsa -să-mi spumă la disipoziție socotile de clubului conservator. D. MARGHILOMAN declară că nu a avut un moment intențiunea să atingă onorabilitatea personală a. d-lui Săveanu, ci a susținut că s’ar fi dat scaunul de deputat cu plată, ia act însă de declarațiile d-lui Săveanu în această privință. D. SARHANU. — D. Anagnostiade a trecut la noi pe baza programului. "Se intră in ordinea de zi. D. N. FILIPESCU în continuarea cuvimtărei începută în ședința de Sîmbătă,spune că cu ocazia ultimelor alegeri guvernul nu s’a dat îndărăt de la nici o neilegere. Dreptul de vot a fost aproape desființat, pînă și libertatea presei a fost desființată fiind confiscate toate manifestele pe care le expedia partidul conservator. In timpul acela însă, organele administrative distribuiau prin comune un discurs pamflet, tipărit cu banii Statului. Continund spune că în Capitală organele polițienești s’au dedat la cele mai strașnice ingerințe, terorizînd pe cetățeni și oprindu-i de la vot. Citează Cazul unor comisari din București cari au luat cărțile unor alegători pentru a le da oamenilor regimului să voteze cu ele. Propune ca nu organele administrative să facă anchete asupra felului cum au decurs alegerile ci membrii parlamentului să cerceteze la fața locului toate cazurile denunțate. Continiumd spune că o parte din delegații conservatori de pe la localurile de vot, au fost opriți de a pătrunde pînă la local de către bătăușii guvernului. Și cînd asemenea fapte s’au putut petrece, atunci se pune întrebarea dacă niște asemenea alegeri se pot numi alegeri libere. Eu afirm pe onoarea și conștiința mea că nici odată nu s’au făcut in țara românească alegeri mai murdare ca cele de la 1914. Se închide discutiunea. Se pune la vot validarea alegerei colegiului II de Ilfov. La validarea alegerei colegiului II din Ialomița, D. M. CANTACUZINO spune că in județul Ialomița sî au săvîrșit o mulțime de ingerințe, de care e convins că însuși candidatul guvernamental d. Ataniasovici, a rămas desgustat. In tot timpul alegerilor, domnia legilor a fost suspendată în județul Ialomița. Prefectul acestui județ s-a dedat la cele maii nerușinate ingerințe și presiuni. In tot timpul campaniei electorale candidații opoziției au fost opriți de forța administrativă de a-și face propaganda electorală. In timpul aceasta însă candidații guvernului făceau propagandă reßectorata în automobilul prefecturei și în compania prefectului de județ. D. VLADIMIR ATHANA SOVI, Dacă este așa de Camtacuzino, de ce nu v-ați prezentat la procesul ce -ați făcut prefectului de Ialomița și ați lăsat ca dosarul să fie închis? D. M. CANTACUZINO— Conținuiul -spune că aceleași presiuni administrative s’au exercitat și asupra alegătorilor din orașul Călărași. S Citează cazul a doi cartelumari cărora li s’au închis circiumele pentru că ei eiau bănuiți că vor vota cu opoziția. Citează apoi numele mai multor persoane care ar fi avut să sufere de ,pe urma îngerințelor exercitate de iafeciiul județului. Coimamnînd spune că tot i se face ecoopiaizație cu alegerile de la 1911. Lăsînd la o parte că alegerile de la 1911 nu se pot asemăna cu cele de la 1914,dar chiar dacă ar fi așa și dacă s’ar asemăna, alegerile de la 1911 nu aveau importanța celor de la 1914. Termină cerînd invalidarea alegerilor colegiului II. 1 Senatul validează alegerea. ^ La validarea alegeriei Kotlegiul II de Senat din Buzău. ID. DR. BARDEISCU isipuln © că la alegerea colegiului II de Senat, însuși unul dintre miniștri și anume Idi, iminisitiru a fi ttinerăriil loripublucui, s’a dedat ,la ingerințe,stând în zona de alegeri în tot cursul zilei, dînd diferite ordine agenților electorali. Continuînd spune că alegătorii au fost sechestrați și opriți de a se duce la vot. Alegerea se validează. La validarea alegerilor dinnzia»* ca: _ Dl I. GRADIȘTEANU.— Spun» că și aci s’au comis cele mai mari presiuni își ingerințe. Alegerea se validează. La validarea alegerei de la Muspeft. D.SC. ORASCU.—Spune că și aici s’au comis ingerințe. VOCI.— Ați devenit banali. D. SC. ORASCU.— Nui suntem banăli dar în întreaga țară ați uzat de aceleași mijloace ca să vă refarceți popularitatea. Ca o probă că corpul electoral va detestă e că la Bucureiști s’a ales. d. Miile care sintetizează lupta crincenă contra partidului liberal. D. COLONEL LAMBRU.— L. Mir Mie care sintetizează lupta crîncenă contra partidului liberal. D. COLONEL LAMBRU — D. Miile i s’a ales cu voturile liberalilor. •D. Dr. BARDESCU.1 Deputații viu au dreptul să ia cuvînitul .în Sa*nat.D. COLONEL LAMBRU.— N’am știlut. Discuția se închide iar alegerea se validează. Terminîndu-se cu validările ședința se ridică la orele 5 și jumătate. -exa- Adunările Constituante La CAMERA: Interpelările d-lor Cisza și C. Iile LA SEHAT:Herpelito d-lui Dobrescu De la Cameră. interpelările de eri Interpelarea d-lui Cuza,răspunsul d-lui ministru al instrucției publice. Interpelarea d-lui G. Miile și răspunsul d-lui Em. Costinescu. Eri la Cameră a... plouat cu interpelări. D-nii Iorga, Cuza, Miile, Elena și Vericeanu au anunțat câte una, în diferite chestiuni. Din aceste numeroase interpelări, s’au desvoltat două: a d-lui Cuza și aceea a d-lui Mille. * Deputatul de Iași a crezut că poate anunța o interpelare nn chestiunea destituirei unui profesor suplinitor de la Iași. D-sa a anunțat numai interpelarea, și a cerut, ca de obicei, cîteva dosare. D. Duca, ministrul instrucției, a cerut ca d. Cuza să-și desvolte imediat interpelarea, ceea ce cam cu regret s’a hotărît să facă d. Cuza. In adevăr, pe lingă că nu avea nici un argument plauzibil, pentru a dovedi că s’ar fi făcut o ilegalitate, d. Cuza nu cunoștea nici chestiunea asupra căreia interpela. In răspunsul său, d. ministru al instrucțiunei a dovedit că profesorul suplinitor de la Iași nu făcea parte din corpul profesoral, deci nu se putea prevalua de privilegiul pe care-l au numai profesorii definitivi, acela de a face politică, militantă, de a lua parte la întruniri politice, de a face agitații politice, etc. Ca orice funcționar, suplinitorul amic al d-lui Cuza putea să voteze cum vroia, nu-i era îngăduit însă să facă pe față pe agentul electoral să insulte lumea, să facă agitații și tulburări. In ce privește înlocuirea în sine, d. Duca a dovedit în mod foarte clar că după lege ministrul are dreptul, de a numi și revoca pe suplinitori, fără nici o formalitate, și fără să fie ținută a face vre-o anchetă prealabilă. De altfel însuși d. Cuza a fost de© îmi i s'a arătat Ce fel de element este acel suplinitor, care nu numai că a avut o purtare incompatibilă cu situația sa de funcționar, dar a avut chiar inconștiența și îndrăzneala nemaiauzită că „va împușca atît pe d. Stere cît și pe d. Duca“ dacă nu va fi reintegrat în învâțămînt. In fata unor asemenea fapte, țeuși d. Cuza a încetat să-și mai apere protejatul și incidentul s’a închis. D. C. Mille a interpretat pe d. ministru de interne, asupra incidentelor petrecute Duminică dimineața cu prilejul întrunirei de la „Amiciția“. D. ministre de interim nefiind de față, d. Em. Costinescu, a declarat că va răspunde imediat în numele guvernului. D. Mille n’a făcut decît să reediteze cele scrise în ziarele sale cu privire la incidentele petrecute, și a făcut răspunzătoare de aceste incidente poliția și pe d. ministru de interne, care n’a luat măsuri pentru păstrarea ordinei publice. In expunerea interpelărei sale, d. Mille, a găsit prilegiul să-și facă și profesia de credință în parlament: dacă combate guvernul, așa nu o face pentru că nu va admite reformele, ci tocmai pentru că nu le consideră destul de largi! Această declarațiune a fost cam rău primită în rîndurile opoziției conservatoare, în care d. Mille era socotit ca un antirevizionist . In răspunsul său, d. Em. Costinescu, a fost cît se poate de clar și de categoric. Guvernul va lua măsuri ca, pe viitor, atît fată de manifestațiunile politice ale unora din partizanii partidelor politice, cit și ale altora, poliția să fie mai puțin tolerantă decit pînă acum, și ordinea publică să fie păzită cu mai multă strictețe. De altfel d. Em. Costinescu a dat un exemplu cînd poliția a fost tot așa de tolerantă, într’un alt prilej. In seara proclamărei rezultatului alegerilor dela col. I de Cameră, primul ministru și miniștrii țarei au fost batjocoriți și insultați prin proecțiuni, pe o piață publică a Capitalei, fără ca autoritățile să fi intervenit... Iată deci că nu numai cînd e vorba despre întruniri de ale opoziției sau de manifestațiuni făcute contra opoziției, poliția a fost tolerantă. De altfel, d. Costinescu a arătat un adevăr: acest fel de manifestațiuni, departe de a servi, deservesc guvernul. Se va face o anchetă, se vor dovedi cine sunt provocatorii scandalului, dacă vor fi funcționari, vor fi destituiți, iar dacă vor fi particulari, vor fi dați judecatei. Declarațiunile acestea, aplaudate de majoritate, au mulțumit pînă și pe d-nii Eleva și Miile... Rep. ‘ ........ ........ ..«^»<1 ^ ■ ULTIMA ORA POLITICA SCANDALUL DE DUMINICA Declinele d-lui Sf . Morțun VINOVAȚII AU FOST PEDEPSIȚI RĂspunzînd d-lui senator de Prahova, Dobrescu, care l’a interpelat asupra scandalului petrecut Duminică dimineață între două tabere de meseriași, d. ministru de interne, V. G. Morțun, a avut darul să aducă o notă împăciuitoare în discuțiile atît de sgomotoase ale actualului Senat și să culeagă aprobări chiar de pe banca opoziției, care poate nu se aștepta la acest răspuns. D. senator Dobrescu, ceruse din partea d-lui V. G. Morțun, un cuvînt de protestare contra celor petrecute. Ministrul de interne țară a mers mai departe și a adus in fața Senatului chiar dovada de înfierare prin pedepsirea celor care iau făcut vinovați de neorînduelile petrecute Duminică. In aplauzele majoritatea și aprobările jenate ale opoziției d. V. G. Morțun a arătat cum că în urma anchetei făcute imediat de prefectul poliției s’a dispus amendarea și suspendarea unui inspector polițienesc și darea in judecată a comisarului secției respective, care n’au știut să păzească buna ordine. De asemenea particularii semnalați a fi luat parte la această încăerare, d. V. G. Morțun, a promis că vor fi dați în judecată. Declarațiuunile ministrului de interne, au produs o impresie admirabilă. Opoziția care desigur se aștepta la un alt răspuns și-și pregătise o altă atitudine, s’a văzut de-odată dezarmată și forțată să aprobe măsurile luate de d. V. G. Morțun. Aceste măsuri constitue desigur cea mai dureroasă palmă ce se putea da opoziției conservatoare de azi și în special foștilor miniștri conservatori ce se găseau pe băncile Senatului, miniștrii care în 1911, în cazuri analoage nu numai că n’au avut curajul să pedepsească pe vinovați, dar nici măcar n’au avut bunul simț politic de a-i dezavua în Parlament. Dar declarațiunile d-lui V. G. Morțun, au mai servit la ceva. In timp ce opoziția conservatoare se dedă la tot felul de manifestații sgomotoase, ținînd în loc lucrările Senatului, și asigurîndu-și o aureolă de tristă aducere aminte, un ministru liberal îi dă exemplul adevăratei atitudini parlamentare, pe care două partide politice sunt datoare să o respecte mai ales în momentele de față cînd adunările constituante sunt chemate să facă altceva decît sa tragă cu urechea și să întreție zgomotele și agitațiile celor care nu se pot ridica mai sus decît nivelul străzei. Ședința de ori a Senatului, constitue o opoziție o după amiază de jenă penibilă și neprevăzută ALTE ȘTIRI POLITICE Cu prilejul discuțiunei asupra validărilor de la Senat, a intervenit și d. Toma Stelian, cerînd să se stabilească răspunderile în chestiunea denaturării procesului-verbal al alegerei de la Constanța. Minoritatea a aplaudat și a doua zi s-a exploatat intervenția fruntașului nostru, drept un gest de ostilitate împotriva băncei ministeriale. Dar desmințirea a venit a doua zi chiar din partea d-lui Toma Stelian imediat după declarațiunea d-lui Victor Antonescu, ministrul justiției, că cercetările făcute au dovedit că mariul magistrat de la Constanța e cu totul străin de acele denaturări din procesul-verbal. Luînd act de această explicațiune. Toma Stelian a declarat ori în Senat că, atunci cînd a intervenit în acest incident, a voit să facă ca o bănuială așa de gravă să nu planeze asupra unui înalt magistrat. In preocuparea firească a fostului ministru de justiție pentru demnitatea magistraturei, pescuitorii în apă tulburesc și grăbise să facă un act de ostilitate politică, ca și cînd nici-o chestie nu s’ar mai putea discuta în parlament, fără ca să nu ascundă cu orice preț un mobil politic. Au greșit adresa. * Comitetul consultativ ai partidului conservator s’a întrunit ori acasă la d. Marghiloman. * D. Take Policrat publică in „Epoca” o scrisoare deschisă adresata d-lui I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. Tot trecutul și toate manifestațiunile d-lui Take Policrat ne dau dreptul să nu luăm în serios nici această manifestație a d-sale, făcută în numele partidului conservator revoltat. „Românul“ de azi va publica un frumos articol intitulat „Trubadurul“, pe care-l recomandăm cititorilor noștri „ . . . •fc* * * i Dacă d. Marghiloman a reușit să obțină pînă și dela d. Filipescu cel puțin o scurtă renunțare la obstrucția proectată în Senat, nu aceiași trecere a avut-o la d. Mișu Cantacuzino, care în ședința de eli s’a încăpățînat să prelungească discuția validărilor, fără să reușească totuși să se facă interesant; — a fost chiar anost dl. Misu Cantacuzino. In discuția aceasta d-sa nu putea fi interesant, decit dacă ar fi povestit în amănunțimi Senatului cît a cheltuit in alegerile dela Ialomița și ce desperare a pus în lupta electorală, deschizind fățiș mezőiul de conștiințe. * x * Se cunosc insinuările conservatorilor în jurul alegerei de la colegiul III din Putna. D. N. N. Săveanu a pus dun capăt acestei discuțiuni, făcînd în Senat următoarea declarație categorică: „Asupra sumarului, declară că, din cauza zgomotului, nu a auzit, întreruperea d-lui Marghiloman în ședința de eri, în care i s’ar fi spus: „dă-ți cuvîntul că nu ai încasat 61 mii lei pentru fixarea candidaturei d-lui Anagnostiade“. „Luînd cunoștință din ziare de această întrerupere, răspunde că dă cuvîntul său că nu s’a primit dela d. Anagnostiade nici un ban ca tîrg al fixărei candidaturei sale, că nu s’a dat nici unui membru al partidului nici o centimă, că nu s’a dat nici un ban vre-unui alegător. Dacă d. Anagnostiade a oferit benevol și în afară de orice tîrguire, o sumă de bani mai mare sau mai mică pentru interesele organizației liberale din Putna, aceasta e o chestie care ne privește și în privința căreia admitem controlul oricărui conservator, dacă, cu titlul de reciprocitate primesc și chiar controlul asupra sumelor date de dînșii organizațiilor electorale în alegeri. „In tot cazul declară că nu a fost între d. Anagnostiade și organizația liberală din Putna sau membrii cari o compun, nimic ilicit, ilegal sau nepermis“. D. Marghiloman, căruia nu-i putea conveni reciprocitatea propusă de d. N. N. Săveanu, s’a văzut silit să declare că nu a fost un moment în intenția d-sale, ca să pună la îndoială onorabilitatea senatorului de Putna. ■ D. Delavrancea a anunțat că partidul conservator va proceda la Cameră potrivit sistemului de scandaluri de la Senat. Declarația aceasta s’a făcut în prezența d-lui Marghiloman, care a cerut ridicarea nivelului desbaterilor parlamentare. Luăm act de aceste două atitudini: una la Senat și alta la club. xx- O noua infamie a „Epocei" „Epoca“ ,a săvîrșit ori o mică infamie imputînd d-lui Al. G. Radovici că ar fi intervenit... pe lingă direcția pescăriilor statului ca aceasta să... vîndă peștele restaurantului „Europa“ din Capitală. La această „acuzațiune“ a „Epocei“, care face o vină ministrului industriei din faptul că... ia mia sa la restaurantul „Europa“, d. Carol Crivda, directorul acestui restaurant, ia trimis ziarului conservator următoarea întâmpinare : Domnule Director. La articolul publicat în „Epoca“ de.ezi, sub titlul avantagiile unui ministru birtaș, îmi permit a vă ruga să bine-voiți a publica următoarea întâmpinare: 1) Restaurantul „Europa“ este o creațiune a ploeștenilor și în această societate au intrat ca acționari oameni politici din toate partidele. 2) Nu ieste exact că în privința cumpărării peștelui de la pescăriile statului s’-ar fi făcut vre-o intervenție. Dacă societatea anonimă „Resaturaratul Europa“a obtinut cumpărarea acestui aliment, este că a acceptat să vîndă porțiile de pește pe prețurile fixate de direcțiunea pescăriilor statului. In acest scop a semnat chiar un angajament în scris, a depus o garanție în numerar și, ca urmare, se va supune controlului zilnic din partea acestui serviciu. 3) Acest lucru îl pot face și celelalte restaurante similare, îndată ce se vor deprinde -a vinde pescăria cu prețuri mai echitabile. 4) De altfel, această intenție trebue văzută în procedarea ministerului domeniilor adică silirea scăderei prețurilor alimentelor și în această direcție contribue și societatea anonimă „Restaurantul Europa“. Carol Crivola principalul acționar și directorul restaur. „Europa“ -om- Conferința interparlamentară INVITAȚIUNEA PENTRU A 19-A CONFERINȚA DE LA STOKHOLM Domnii membri ai Parlamentului care doresc a se înscrie în grupul roman interparlamentar pentru a participa la a XIX-a conferință interparlamentară ce se va ține la Stokholm în zilele de 6, 7. și 8 August a. c. sunt rugați a trimite adesiuinile d-lor împreună cu suma de 30 lei, taxa, de înscriere, pe adresa d-lui Scarlat Lahovary, secretarul grupului, calea Dorobanților. D-nii membri ai Parlamentului sunt rugați a trimite această adesiune cît mai curînd și în tot cazul: înainte de 16 Iunie, ultima zi cînd se pot primi înscrierile pentru conferința interparlamentară de la Stokholm (Suedia). Presedinte. (s)’ C. G. Dissescu. Secretarul grupa Mi român (s) Se. Lahovary. 3X0- Sportive Rezultatul championatelor României de atletism uri au avut iloc pe terenul F. S. S. R. © hampionatele României <Je atletism, lia care au luat parte din număr destul de mare de comcurenți. Pentru un început, "această sărbătoare sportivă a fost dstul de reușită, cu toate că un miare număr din concurenți s’au prezitate t cu un antrenament foarte sumar. Succesele tînărului Seceleani sunt demne de relevat, căci a bătut recordurile Romîniiei pe 100 și 200 m. Dăm mai jos rezultatul tehnic al eh aimiipianatelor. 100 im. -dat.: 1) Seceleanu (12 sec.), 2) Bărbuceanu, 3) Cretiarm. 200 m. i plat : 1) Seceleanu (25 sec. ,V.) 2) Bărbn-ciainu, 3) A. Filip, 400 m. plat: 1) Seceleanu 57 1/s sac. 2) Barbuceanu, 3) Constantinescu. 800 m. plat: 1) R. Sch-metau (2 min. 18 sec. VI record), 2) A. Glodariu la 5 m. 1500 plat: 1) N. Brandu (4 m, 59 sec. și Va), 2) Mărescu, 3) Simionescu. 5000 im. plat: 1) Brand! (19 m, 1 sec. 3A), 2) Polieni, 3) Măresteru, 4) Christescu, 200 m. garduri: 1) W. Schmetau (34 sec.) 2) Crezianu.Sărituri în lungime cu vînt: 1) R. Schmetau (5 m, 38). _ . Sărituri în înălțime cu viraj: 1) I. Constantinescu (1m. 50), 2) R. Schmetau și Cihosky (1 m. 40).Săriituiri în lungime fără vânt: 1) Schmietau și Tertieff (2 m. și 83). Sărituri în înălțime cu prăjina: 1) W. Brandtl (2,70 m.). Aruncarea, de greutăți: 1) P. Sonda (9,88), 2) M.Sonda (9,68). Aruncarea suliței: R. Schmetau (34 m. 90 record), 2) Ionescu. Aruncarea discului: Săvulescu D. (27 m. 38). Nimbus —-----------exo-------------- ie unizare Casă bine situată spațioasă și confortabilă avînd, Vestilul și opt camere de stăpîn, sală de baie, cămară, cuhnie, pod spațios, două camere in subsol, o pivniță mare și una mai mică, doua camere de servitori și spălătorie în curte, care se poate transforma în grajd sau garaj. Curte și grădină și deosebit curte de serviciu. Apă și tot la canal. Doritorii se vor adresa la d-nul avocat George Angelescu Bulevardul Domniței No. 22. --------------exo-----------— Spectacole CINEMA „LUX“. — Reprezentațiuni în toate zilele. Cinema „CLASIC“. —Reprezentațiuni în toate zilele. . 1 Cinema „VOLTA“ (Doamnei, Bristol și Buzești). — Reprezentațiuni in toate zilele. . . . Cinema „CLAICU“, B-dul BU», beta. — Reprezentațiuni în toate zi«