Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)

1914-09-15 / nr. 2370

SOARTA MARINARILOR ENGLEZI SALVAȚI DE OLANDEZI Guvernul olandez nu a decis în­că soarta marinarilor englezi sal­vați de vapoarele olandeze la Ma­rea Nordului. (A. T. I.). MM Pliciu­ DINTR’UN ZEPPELIN DE­ASUPRA OSTENDEI Londra 13 Sept.— Agenția Re­uter află că un Zeppelin a sbu­­rat eri seară la 11 dci­m­p­ia Os­­tendei și a aruncat trei bombe cari au pricinuit puține pagube și nici o victimă. Dirijabilul a ve­nit, din Thielt, a trecut spre Thor­­hout și s’a întors Un Thiese. Pri­ma bombă a căzut la Bois de Boulogne a doua peste piața de pește și a treia într'un basm­. (Corrbureau). Bravura unui mecanic DE TREN RĂSPLĂTITĂ DE Af­­PARATUL WILHELM Berlin 13 Septembrie. — Coman­damentul superior al armatei a­­nunță că cu prilejul unei călătorii de recunoaște­re cu o locomotivă în Polonia rusă în care căpitanul Bader și-a aflat moartea pe mași­nă, mecanicul Beck de Tarnovitz care a condus mașina a avut o pur­tare eroică. Mecanicul a fost rănit de un glonte care i-a străbătut plă­­mînii. Cu toată grava rană a mai stat patru ore la postul său re­cm du­cînd locomotiva la stația de ple­care a t­urnei numai a căzut leșinat. In cursul călătoriei a trebuit să se oprească spre a astupa o gaură fă­cută în cazan d­e un glonte. Împă­ratul a răsplătit acest act de eroism cu Crucea de fer clasa II. ȘTIRI DESPRE RAZBOI LA VATICAN Roma 13 Sept.— Se afirmă în cercurile vaticanului că catolicii germani au trimes tuturor cardi­nalilor memorii detaliate asupra acțiunei germane în timpul răz­boiului și o traducțiune în lati­nește a căiței albe. (A. T. I.). T CRONICA T­EATRALA Teatrul Comoedia „NAPOLEON“ PIESA IN 4 ACTE DE D. VICTOR EF­TIMIU Aseară s’a reprezentat, pentru prima oară, la teatrul Comoedia: „Napoleoni“, piesă în 4 acte de d. Victor Eftimiu. Reputația literară a d-lui Efti­miu e destul de bine cunoscută. Autorul „Cocoșului Negru“ și „în­șiră-te mărgărite“ nu a scăpat mo­mentul oportun să pună pe scenă o piesă care, avînd ca erou pe marele maestru al războaielor, pe Napoleon atrage publicul pasionat pentru episoadele războinice. Pentru marele public Napoleon este aproape un erou mistic, fătul frumos al basmelo­r războinice, în­vingătorul cu care soarta a fost prea nemiloasă. A povesti isprăvile lui Napoleon în cadrul stricit a patru acte, este natural un lucru greu, pe care au­torul a reușit să-l înlăture, alegînd ultimele momente din viața mare­lui împărat: Campania din Ru­sia, Waterloo, S-t. Elena. Avem de făcut cîteva observa­ți­uni cari, nu ne îndoim că nu va jigni pe d. Victor Eftimiu mai ales că mărturisim că avem cunoș­tință că pies­a d-sale a fost scrisă in trei zile, că trebuia reprezen­tată acum și că autorul nu a avut timp s-o revadă. In­ actul al Il-lea academicianul, 'F Segure ,cere o­ audiență împă­r­­­râtului spre a interveni în favoa­­rea colegului său Chateaubriand care, din cauza discursului de re­cepție, ce urma să țină la intrarea în r­odul «nemuritorilor — discurs în care viza pe Napoleon — fusese expulzat. Napoleon — în i piesa d-lui Efti­miu—nu dă pas d-lui de Segure să explice cauza venirii sale. In loc de un dialog în care ar fi fost foarte ușor marelui împărat, să puie în condiție de inferioritate pe Academician, asistăm la un dis­curs al lui Napoleon, celelalte per­sonagii din scenă fiind cu totul excluse. Rolul academicianului e ridicol și ridicolul se citește și pe fața ac­torului care susține rolul d-lui de Segure. Montarea însă­șî e insuficientă de multe ori. In scena din actul în­ III-leia, in care garda lui Napo­leon „moare dar nu se predă“ tre­buiau triiți mulți soldați, mai mult fast, mai multă grandoare care să fi dat impresia luptei extraordina­re care s-a desfășurat. In afară de aceste mici lipsuri, piesa d-lui Victor Eftimiu a fost primită cu mult entusiasm de nu­merosul public asistent care a a­­plaud­at, cu frenezie mai toate sce­nele, răsplătind pe autori cit și pe artiștii companiei Radovici, cari au pus tot zelul pentru reușita de­plină a piesei care nu ne îndoim că va face frumoasă serie. B. Matei. Consiliul de corocni bulgar Sofia, 13 Septembrie. Regele Ferdinand car­e se afla de mai mult timp la moșia sa Ch­eima, a sosit astăzi aci. Imediat după sosire regele Ferdinand a pri­mit in audiență pe pre­ședintele consiliului d. Radoslavoff, pe care î­l însărcinat să convoace cât de curâ­rd un cons­­­iiu de coroană. După dorința suvera­nului, la acest consiliu, care va decide in mod definitiv atitudinea Bul­gar­­­iei, față de eveni­mentele la ordinea zilei vor fi invitați foștii pre­ședinți de consiliu cum și actualii șefi ai parti­delor politice, reprezen­tate la parlament. IZGONIREA POPULAȚI­U­­NEI GRECEȘTI DIN APRO­PIEREA DARDANELELOR . Atena. 13 Septembrie — Ziarul „Emforos“ publică în numărul său de astăzi o telegramă din Ceanac Cale, în care se arată că ministe­rul de interne turc a înștiințat în mod oficial Patriarhia, că din mo­tive de ordin militar superior, a fost nevoit să ordone, imediata evacuare a satelor grecești, din a­­propierea Dardanelelor. In înștiințarea adresată Pa­triarhiei ministerul de interne a mai arătat, că evacuarea bene­volă a satelor in chestiune, treime să se facă în două zile, după care autoritățile respective, au instruc­țiuni să le golească cu forța mi­litară. Cuplele franco-germane — UN COMUNICAT FRAN­CEZ — Petrograd, 13 Sept.— Comunica­tul oficial francez cu data de 25(9) ora 16:10 zice: La aripa noastră stângă, o acțiune generală violen­tă e în curs între trupele noastre care operează între apele Somme și Oise cu corpurile dușmane și grupurile din ținutul Tergnier și St. Quentin, care au fost detașate, unele de la centru și altele din Lorena și Vosgi. Aceste din urmă au fost transportate prin calea fe­rată Liège-Valenciennes-Cam­brai. La nordul rîului Aisne, nu a fost nici o modificare însemnată, până la Berry au Bac. La centru, am progresat la est de Reims, spre Berry și Moranvil­­liers. Mai spre est și până la mun­ții Argonne, situația e neschim­bată. La est de munții Argonne, duș­manul nu a putut eși din Varennes spre malul drept al Meuzei, dar a reușit să pună picior pe Hauts de Meuse în regiunea Promontoire de Haut au Chatel, împingînd în direcția St. Mihiel și bombardând fortul Paroches și Camp des Ro­mains. Din contra, la sudul fortăretei Verdun, suntem stăpâni pe Hau­­ts de Meuse. Trupele noastre e­­șind din Toul a înaintat până ți­nutul Beaumont. La aripa dreaptă, a respins a­­tacuri puțin importante îndrepta­te spre Nomery. La est din Luneville, a făcut câteva demonstrațiuni pe linia Vereuse și Blette. (Westnik). O escadră aeriană de Zeppeline face recunoașteri In Iutland Roma, 13 Sept. — Ziarul Temps primește din Copenhaga știrea că o escadrilă de Zeppeline a zburat pe deasupra Iutland-ului în explo­rare. (A. T. I.) GERMANI SE RETrAG DIN RUSIA Petrograd, 13 Septembrie. — Zia­rul „Novoe Vrem­e“ anunță că tru­pele germane evacuează în cea mai mare grabă localitățile Vla­­dislav, Sumarscha și Marianopole, retrăgîn­du-se pe toată linia, urmă­rite de cavaleria rusească. REGELE ITALIEI ASISTĂ LA EXERCIȚIILE TRUPELOR Roma 13. Regele pe deplin stabilit de contuziunea ce și-a fă­cut-o la picior căzînd de pe cal a asistat azi dimineață mai bine de trei ore la exercițiile tactice ale trupelor diviziei din Roma lingă Tivoli. ȘTIRE NEEXACTA Berlin 13 Septembrie. — Wolfs­­bureau constată, că știrea răspin­dită de stația engleză, de telegra­fie fără­ fir din Poldhu cum, că cru­cișe­torul rus Balaban a scufundat în Baltică un crucișetor german și două torpiloare germane este falsă. 0st«l ocupat de francezi — Retragerea trupelor germane spre Belgia a fost tăiată — Petrograd, 13 Sep­tembrie.— Francezii au ocupat. Varen­­nes. A­­ceasta se so­cotește ca o izbinda importantă pentru că acest­ punct este un nod de cale fe­rată care închide Germanilor retrage­rea spre Belgia­ NEUTRALITATEA TURCIEI Constantinopol, 13 Septembrie.­­ Astăzi ambasadorii Franței, Ru­siei și Angliei din Constantinopol au vizitat pe principele Said Ha­lim, ministru de externe al Turciei care le-a declarat din nou că Im­periul Otoman, va ține cea mai strictă neutralitate în tot timpul războiului actual, neavînd cîtuși de puțin intențiunea de a ataca Rusia. SPECULA CU GRÂUL LA BERLIN Petrograd 13 Septembrie. — A­genția Westnik comunică. Prețul grâului la Berlin este foarte urcat. Populațiunea își exprimă gălăgios nemulțumirea. TORPILOARE AUSTRIACE SCUFUNDATE DIN CAUZA UNEI MINE Petrograd 13 Sept.— Lingă Tri­est două torPiloare austriace au lovit niște mine și s-au scufundat. (Westnik). Isisîrif­ desmlnt SUCCESELE RUȘILOR LA PRZEMYSL Un comunicat oficial a generalului Hoeffer Viena 13 Septembrie. — K. K. T. Correspondent Bureau comuni­că în mod oficial următoarele: Con­centrarea pusă la cale după lupta din Lemberg în spre apus de apa San a provocat în presa inimică nu numai născociri foarte rău­voitoa­re și unor comentarii absolut ridi­cole dar a dat loc la aprecieri ine­xacte despre situația armatei noa­stre. Din potrivă trebue să se rele­­veze că concentrarea menționată mai sus n’a fost de fel tulburată de inimic. Afirmările presei ini­mice că Rușii au avut succese pe apa San sunt absolut false. A fost vorba numai de atacarea cu trupe numeroase și multă artilerie a u­nor pozițiuni ocupate trecător de noi cu trupe puține și prin cari ur­măream numai să distrugem niște poduri și să ne retragem după a­­ceea, ceea ce am și făcut. Știrea din Londra după care do­­uă forturi din Przemysl au fost luate este evident o născocire. Situațiunea pe terenul balcanic a rămas invariabilă bună de la ul­timul nostru comunicat redactat destul de clar. Semnat: Generalul Hoefer DETAȘAMENT DE AMBULAN­ȚE GERMAN ATACAT DE FRANCEZI Berlin 13 Sept. Oficial.­­ O ști­re primită la direcția sanitară mi­litară spune că detașamentul de ambulanțe însărcinat cu transpor­tul francezilor răniți a fost atacat la 23 Septembrie de franctirori francezi. Detașamentul a pierdut răniți și morți, un medic și 7 in­firmieri voluntari. (Wolffbureau). Mului german Berlin, 13 Septembrie.­­ Banca imperiului a publicat un comuni­cat arătînd că încă 70 milioane au mai fost subscrise așa în­cit îm­prumutul imperiului a­ dat 3 mi­liarde 121.001.300 mărci și cu bo­nurile de tezaur 4.460.728.900 mărci. Subscripțiunea e definitiv închidă. (Wolff bureau). SITUAȚIA ARMATELOR ALIATE E FAVORABILA IN FRANȚA Petrograd 13 Sept.— Ziarele din Paris sunt unanime să cons­tate că situația războiului în Fran­ța este foarte favorabilă aliați­lor. Comunicatul francez arată că luptele se înteles pe aripa stingă, la centru c­urni m­ie, la a­­ripa dreaptă .­acmile germane perd intensitatea de pînă acum. » Popo­ni­s pro­ssist CONTRA DISTRUGEREA CATEDRALEI DIN REIMS Colonia 13 Sept.— Koelnische Zeitung spune cu ști­ra franceză afirmând că Papa a protestat pe lângă împăratul Wilhelm contra distrugerei catedralei din Reims este falsă; adevărul este că­ Papa, încunoștiințat de m­i­nistrul Pru­siei pe lîngă Vatican de felul cum­ stau lucrurile în adevăr s’a arătat mulțumit de informațiunea primită, (Corrbureau). DesmiaHri deja Jefn­ Berlin, 13 Septembrie. — Se a­­nunță oficial din Bruxelles că ști­rile răspîndite în ziarele străine despre ciocniri între soldați bava­rezi și prusieni, despre evadări de prizonieri francezi sunt minciuni, AUDIENTA LA ÎMPĂRATUL FRANCISC IOSIF Viena 13 Septembrie. D. Skoda, directorul general al stabilimente­lor cu­ acelaș nume, a fost primit în audiență de împăratul Fran­­cisc­ Iosif, spre a remite Suveranu­lui un model al mortierului cons­truit în uzinele Skoda, și care a făcut probe în Belgia și în Fran­ța. _________ BOMBE ARUNCATE DINTR’UN ZEPELIN ASUPRA OSTENDEI Londra 13 Septembrie. — Ora 3 și 25 dim. — O depeșă din Ostende, cu data de 24/9 zice că un balon Zeppelin a trecut de­asupra orașu­lui, spre seară și a aruncat trei bombe care au pricinuit pagube ne­însemnate, omorînd numai un cîine. (Reuter). Catedrala Reims n’a fss! distrusa Berlin, 13 Septembrie.­­ Presa germană constată că după rapoar­tele ziarelor triplei înțelegeri, ca­tedrala Reims n’a fost mult stri­cată. LUPTELE din FR 3HT 9 CONTINUAEÍHVERSUH Progresele francezilor la aripa stinsă și la est de Reims Desființari propitulațiunil­or — O ® scrie presa italiană — Roma 13 Sept. — Vorbind de plănuita desființare a Capitulațiu­nilor din Turcia, ziarul „Gazzetta del Popolo“ scrie: In această privință Italia este la fel cu Austria legată prin clauza tratatului din Lusanna. Natural Italia nu ar putea din motive de corectitudine să ia inițiativa de a se opune la deersiunea Turciei, dar nimic nu împiedică pe Italia de a se uni cu celelalte cinci pu­teri în rezervele făcute pentru a­­­părarea intereselor noastre. Pentru noi,­această problemă a­­re o importanță extra­ordinar de mare, pentru că în tot Imperiul Otoman sunt răspândiți mii și mii de italieni, cari, prin suprimarea capitulațiu mil­or, se vor găsi ex­­puși, în ținuturi depărtate și pu­țin sigure, la perd­ele grave și fă­ră protecțiunea trebuitoare. Nu­meroasele căi ferate în construcțiu­ne din Asia au în cea mai mare parte lucrători italieni. Se impune clar cea mai mare vi­gilentă și avem datoria să obținem garanții mai înainte de a ne da adesiunea definitivă. De altfel es­te de întrebat dacă ar fi nemerit să primim tocmai acum desființa­rea capitulațiunilor. Ele erau ne­cunoscute ca fiind convenabile a­­tunci când exista Turcia euro­peană, cân­d ochiul consulilor și al Agenților Puterilor putea pătrun­de cu ușurință, pe câtă vreme a­­cum este cu mult mai greu să se controleze ceea ce se intim­plă în interiorul Turciei Asiatice. Neutralitatea noastră pune Ita­lia într’o sit­­u­ațiu ne­norocoasă, pentru că, noi putem să servim în împrejurările actuale de mijloci­tor între cele două grupări de pu­teri beligerante, pentru a încerca să se ajungă la o înțelegere. „Con­sulta“ (Ministerul de Externe ita­lian) este astăzi singura cancela­rie din Europa, care poate și tr­e­­bue să fie centrul ori­cărei acți­uni diplomatice. Rapoartele din Constantinopol explică destul de lămurit moti­vele care au împins pe Turcia la această lovitură. Turcii contează pe siguranța că dacă s’ar refuza să asculte de îndemnările Puteri­lor de a respecta capitulațiunile, Puterile, des­tina­te cum sunt de război la, nu vor mai putea cădea de acord pentru a obliga pe Tur­cia să cedeze. Tot cu privire la desființarea capitulațiunilor ziarul „Resto del Carlino“ observă: Una din urmările desființărei ca­­pitulațiuniilor impuse Turciei de Regele Francisc I al Franței, pri­vește, după cum se știe, relațiunile între Sfintul Scaun și Sublima Poartă, și protectoratul Catolicilor în tot Imperiul Otoman. In virtu­tea capitulațiunilor, în adevăr Sfântul Scaun poate avea în Tur­cia un delegat apostolic învestit cu funcțiuni diplomatice, care se sfă­­tuește cu guvernul Sultanului prin intermediul Ambasadorului Fran­ței. Desființarea capitulațiunilor răs­toarnă toată această alcătuire po­­litico-religioasăt. Acest eveniment care surprinde Secretariatul Statu­lui ch­iar la începutul nouei sale funcțiuni, nu la găsit nepregătit pe cardinalul Ferrara, care va tre­bui să ia demersuri foarte energi­ce. Aceste demersuri însă nu vor fi luate până ce Secretariatul Sta­tului nu va fi luat înțelegeri cu di­plomația Statelor interesate cu cari este în legătură. Este probabil că Secretariatul Statului nu se va pune în mișcare pînă cînd, prin mijlocul organelor mai mult sau m­­ai puțin diploma­tice, el nu va fi cunoscut gîndul I­­taliei și pe acel al Franței. Pentru moment, diferendul ivit a intrat în perioada informativă, și demersurile nu vor lipsi de a urma. (A. T. L). -------------exo-------------­ Trupele australieni au ocupat portul Frede­­rich W­ilhelm Londra, 13 Septembrie.­­ Admi­ralitatea­ britanică, anunță că ora­șul și portul Friederich-Wilhelm, sediul guvernului coloniei germa­ne „Kaiser-Wilhelm Land“ din Guinea Nouă, a fost ocupată de trupele australiene, fără nici o o­­punere. Forțele armate dușmane par a fi fost concentrate la Her­­bertsruhe unde au fost nimicite. Steagul englez a fost înălțat la Friederich-Wilhelm și o garnizoa­nă a fost instalată acolo. DEPUTATUL FRANZ FUCHS MORT IN LUPTA Viena 13 Septembrie. Depu­tatul creștin-social Franz Fuchs, a căzut pe cîmpul de luptă. (K. K. T. Korrespondenz Bureau). ESCADRA IN DIRECȚIA TRECĂTOAREI SUND Petrograd. 13 Septembrie. — O telegramă din Londa, anunță, că o escadră compusă din 30 undați, de naționalitate­­ necunoscută, a fost semnalată în direcția trecă­toarei Sund, Ur"fuik). Un ziar austriac AFIRMA CA RUȘII AU PIER­DUT 220.000 PRIZONIERI Viena 13 Septembrie. — Neues Wiener Tagblatt publică următoa­rele date statistice întocmite de un cunoscător în ale războiului cu pri­vire la perderile Rușilor pe baza da­telor oficiale în luptele contra Ger­­maniei și Austro-Ungariei. De la începutul campaniei armatele ru­sești au perdut în total 220.000 — 250.000 prizonieri și cam 1100 tu­nuri la care se mai adaugă un nu­măr aproape egal de morți și ră­niți. Dacă rezervoriul inepuizabil de care dispune imensul imperiu mo­­novist a putut­ complecta perdere­ de oameni, totuși perderea tunurilor nu poate fi înlocuită. Sold­au nu a fost recucerit de ar­matele rusești. Berlin, 13 Septembrie. — Știrea publicată de ziarele pariziene spu­nînd că armata rusească comanda­tă de generalul Rennenkampf ar fi înaintat în mod victorios și ar fi reocupat Soldau c un neadevăr. (Wolff bureau,. LUPTE VIOLENTE In Franța — COMUNICATUL OFICIAL FRANCEZ DELA 12 SEPT. — Petrograd 13 Septembrie — Co­municatul oficial francez din 25/9 ora 23 zice: La aripa noastră stin­gă, în regiunea de nordvest de No­­yon primele noastre elemente lo­­vindu-se de forte inamice superioa­re, au fost silite dimineața să ce­deze puțin terenul, dar, primind trupe noi, au reluat o viguroasă ofensivă. Lupta în această regiu­ne ia un caracter de violență par­ticulară. Spre centru nimica nou. Pe aripa dreaptă, în fața a­­er­u­­lui trupelor noastre venind din­spre Nancy și Toul, inimicul a în­ceput să se retragă în­ Woevre me­ridională, în­spre Rupt. Acțiunea continuă spre Hauts de Meuse, borțele germane au putut pătrun­de pînă lîngă Saint Mihiel dar u­ Si n’au putu să treacă Meusa. ORA 4 TELEGRAFICA­­ U3LX3MBLE SST­SK­­E- Puterea navală engleză va stabili harta europei spune d-mil Churchill Londra 13 Septembrie. — Ofi­cial. — D. Churchill, într-o recen­tă convorbire cu corespondentul u­nui ziar italian a spus că, deși nici o luptă hotărîtoare nu a avut loc pînă acum cu flota germană, ma­rina britanică se bucură de stăpî­­nirea mărilor și cu marina ger­mană nici nu ar exista. Gura flu­viului german Elba a fost strîns blocată și, pe cînd comerțul ger­man a încetat peste mări, și nu mai are mijloace sa se aprovizio­neze, importul și exportul englez mai continuă fără nici o întreru­pere și zeci de mii de oameni au fost aduși în Anglia și Franța de prin mările cele mai depărtate, in cea mai mare siguranță. Suntem siguri de succesul final și vom sacrifica ultimul pol și ul­timul om în acest scop. Din cauze vitejiei Extraordinare a armatei franceze și a pregătire­ atît de re­pede a armatelor rusești precum și a energiei și a îndrăznelei Șer­bilor, situația la finele primei luni e cu mult mai favorabilă de­cit e­­ra de așteptat. Pe baza predominentei navale de 2 pentru 1, programul actual de construc­ți­uni navale ne va da în­­tr’un an o superioritate și mai ma­re inzestrindu-îie cu vapoarele ce­le mai puternice pînă acum. Germania pare a fi făcut pînă a­­cum tot ce putea să facă; din con­tra, Rusia și Anglia abea au înce­put să arate forțele lor și, după ș­ase luni, vor fi un milion de en­glezi pe linia de foc, oameni veniți din toate părțile lumei. Puterea navală engleză trebue să stabilească harta Europei după granițele naționale, să elibereze ne­amurile să restaureze integritatea națiunilor și să permită o perioadă de liniște după o așa de mare ten­­une a armamentelor. —-------------ox---------------­ PRESA EFILEZi cim­entează ultimu! d'snors al ministrului Churchill Petrograd, 13 Septembrie. — Po­lonul Rettmger a primit dela mi­nisterul de externe englez o scri­soare spunînd: Britemig, mare a­­probat apelul adresat de către ge­neralisimul rus polonilor. Presa engleză face comentarii foarte favorabile ultimului discurs al ministrului Churchill, spunînd că dezmembrarea Austro-Ungariei va fi baza reîntregirei naționaltă­tei. „Times“ vorbind de succesele ru­șilor în Galiția zice: amicii noștri datoresc victoriile lor erorilor de strategie germană. COLONIA GAMBIA A oFERIT UN SFERT DE MILION PEN­TRU RAZBOIU Londra 13 Septembrie.­­ Minis­trul coloniilor a declarat că Con­siliul legislativ al coloniei engle­ze Gambia, în numele tutuilor lo­cuitorilor europeni și indigeni, in­clusiv și șefii popu­latunei din toa­te triburile, a oferit o contribuție de 250.000 franci pentru teátrul na­țional de războiu al Imperiului. Trupei rusesti au ocupat regiunea Turks Petrograd, 13 Septembrie. — Co­­municatul marelui stat-major zi­ce : In regiunile Sopotskin Drus­­kenniky, trupele rusești au înce­put în ziua de 25 o luptă în cen­­tru, germanilor. Armata austriacă se retrage spre vest, întrebuințând în modul cel mai larg căile ferate care conduc spre Cracovia. După ce au înfrînt două regi­mente de honvezi, trupele rusești au ocupat Turka. (Westnik). toatul Botha­VA LUA COMANDAMENTUL CORPULUI EXPEDIȚIONAR Londra 13 Septembrie — Nume­roasele telegrame primite din colo­nii arată că pierderea celor trei crucișătoare din zilele trecute nu a făcut de­cit să întărească hotă­­rîrea exprimată de mai înainte în întregul imperiu de a urma lupta înainte pînă la rezultatul satisfă­cător. Urmînd pilda dată de Canada, Noua Zelandă a hotărît să trimea­­tă în fiecare lună trupe no­i spre a umplea lipsurile din contingen­tul său. In Africa de sud, generalul Botha a primit un răspuns de relevat în urma apelului său la voluntari pentru a înființa un corp de opera­ție în contra coloniei germane din Africa de sud-vest, numărul oa­menilor e de acum asigurat și ele­mentul olandez e larg reprezentat. Hotărîrea generalului Botha de a lua el însuși comandamentul cor­pului expediționar a pricinuit pre­t­­tindeni în Africa de sud un en­tuziasm intens. (Reuter) ROOSEVELT BLA­ME­AZA PUR­TAREA GERMANILOR IN BELGIA Petrograd, 13 Septembrie. — Fos­tul președinte al Statelor Unite, d. Roosevelt a declarat că purtarea germanilor în Belgia cere răzbu­nare. AUSTRIA CERE AJUTOR GERMANIEI Petrograd 13 Septembrie.­­ Sta­tul major austro-ungar a mai stă­ruit în cererea sa de a obține aju­toare germane în scop de a-și apă­ra capitala. VASE GERMANE IN MAREA DE MARMARA Petrograd 13 Septembrie. — In Marea de Marmara sunt concen­trate vapoare germane care au fost adaptate transporturilor de trupe turcești. CATEDRALA DIN REIMS BOM­­BARDATA DIN NOU Petri Upact, 13 Septembrie. — Ora 12 și 10. — Germanii au reîn­ceput bombardarea catedralei din Reims. I se citi In pas. IV Fostul industriei și al meseriilor.— Informațiuni. — Alergările de la Băneasa.— Serbării © cu scop patriotic. — Studii și observații. — Starea semănăturilor la țară. -- in jurul unei Închipuite barbarii,/

Next