Viitorul, ianuarie 1915 (Anul 9, nr. 2478-2503)
1915-01-05 / nr. 2478
fel nu totil ei ce solicita ajutorul lui îl merita. In totdeauna însă el răspundea, cu fata însemnată de acel zimbet de bunătate care nu a dispărut niciodată de pe fizionomia lui: „Nu dau pentru ci, dau pentru sufletul mm“. Cit de minunat caracteriza aceste cuvinte pe omul de inimă superior, care a fost Marinescu-Bragadiru. Acum doui ani, Bragadiru a avut fericirea sa serbeze jubileul de o jumătate de veac de muncă A fost o serbare care încorona succesele unuia din stilpii industriei si kmerțahn national și primul jubileu de acest fel în țara noastră. Industriașii și comercianții au adus prinos de laudă» aceluia care era un simbol pentru toți aceia cari și-au închinat viata activ ținței economice luminești. Vai văzut în acele momente pe Dimitriu Marinescu - Bragadiru. Nu f era deloc ametit de gloria la care ajunsese, iar la cuvintele de laudă $e i se aduceau a răspuns, liniștit, fără fraze căutate: „.Vuitiu da ce mă lăudați. N'am făcut asta de cât am muncit ți eu cred că datoria oricărui om e de a țetrece viața muncind. .căci din munca lui nu profila mimai eh ci ți semenii lui. . Într'adevîri nimic nu va putut opri în drumul activă.tatei sale laborioasă. Dar firul s’a rupt, și corpul lui se odihnește astăzi după ce a toatenit sbucium și străduință nu numai spre folosul al lor săi ci și al velor mulți. - _ Dumitru Mari nostru-Bragadiru F» gimfit itten din vreme că toate Sunt pieritostre pe lume și a pregătit valea urmașului său ca rostul muniei lui să nu se piardă. După datina strămoșească a căutat și reușit sa formeze pe totui din fii săi ieruri continuatorul său fie terenul Șconomoiei nationale. Opera lui este astăzi asigurat a fi desigur că dacă ar fi putut avea bun știinta sfirșitului său apropiat, Marinescu-Bragadiru ar fi părăsit lumea aceasta multutuit și eu pa«a sufletească știind că instituțiile industriale înființate de el vor dăinui cu aceiași preosperare pe care el reușise să le-o imprime. Parcă oamenii sunt peritori, opera lor ramente să vorbească de-a lungul veacurilor. Numele lui Marinesteu-Bragadiru va fi pomenit în istoria industriei noastre nationale, generațiunea ce înconjoară totdeauna spiritele mari cari au marcat o epocă de progres și de activitate îndelungată. Fie-i țarina ușoară. C. ST. FEST î ■------------XX—---------- Programul De activitate al Societății Cantinelor școlare din jud. Ilfov, in vederea mobilizării Domnul I. I. Nicolescu-Dorobanțu, prefectul județului Ilfov și președintele societății Cantinelor, împreună cu d-Dii : Ion Ghiată, Dina Cristescu, Alexe Pavelescu, I. Gravuroescu, etc., membru în consiliul societății. -a stabilit, următorii , program de activitate al societății cantinelor din Ilfov în vederea mobilizării. .. ]) Societatea își va exercita activitatea ei prin comitetele comunale ale „Familiei Luptătorilor“, după următorul plan : a) Va stabili localurile de stăpustire a celor nevoiași pentru unii numai în timpul zilei, iar pentru altii în timpul Innei și al coptul, preserii ei localurile de infirmerie pentru cei ce se vor îmbolnăvi și de izolare pentru cei cu bolale molipsitoare. b) Va îngriji de combustibil pentru încălzirea acestor localurișl Va procura imedieanisnte și va da instrucțiuni pentru întrebuințarea lor. d) Va alege în fiecare an persoana care să supravegheze pe copiii rămași , fie feă părinții unora, vor fi mobilizați, fie că nu altora vor eși Ia «iubea cocopului. e) Va îngriji pentru găsirea uneia sau a mai multor persoanei care să gătească mâncare pentru copii și adulții infirmi rămași fără ajutor. fi Va strings alimente în natura, dare Se pot conserva, în sperial , făină de porumb, fasole, cartofi, etc. pentru cantina la câte vor lua aia.sa cei rămași fără existentă. g) Se va îngriji de găsirea unor femei, dare să spele rufele celei iu neputință de a avea asemena mijloace. • bl Va colecționa si va cumpăra îmbracăminte pentru cei ce. nu sxi. fi) Va căuta a da de Inéra celor în stare de a munci.■ooo——------------ CU INVCEPERE BE AZI ADMINISTRAȚIA PIVNIȚELOR , lordache N. Ionescu s C“^ BUCURESTII Strada Cotaci No. 3.—TELEFON 4/50 „LA TREI FRUNZE DE VITA« i A pus în vînzara diferitei ® sale serturi de | I VINURI ALESE INDIGENE KLM si § 1 de MASS și Se DESERf | SERV ICIU * LA DOMICILIU sCT‘ ftccrcad öS procä ea o cam scria și vă veți convinge .m fi TOATE CELEBRITĂȚILE Garussoi Bonei, Gormak, Batistixi, Titta Ruffo, De Luca, Luppl, Schaliapin, Tetrazzini, Hempel, Selma Kurz etc. dese pot auzi gratis in: Nou! Magazin de Muzică EMip Comc PHAS București, Calea Victoriei 50, (Pasagiu imobiliara).—Telefon *18! B?3 CIOCOLATA, CACAO, BOMBOANE BERXMIOBI Se gasesc La Depo siteie Fabr cel, Tea Room Calea UZiercorlei 55; strada ILfipseadi 77; Calea ©rivlei 41 9; Șoseaua »21 hai Bravu 1 ; și la toate buceniile și cofetăriile însemnate din țară. CRITICA ARTISTICA EXPOZIȚIA BRUMARESCU ALEXANDRU AGNELE Am început de cîtiva ani, să revenim la sentimenta nationale; în artă, motivele românești plac puțin, și sunt adaptate foarte greu. Așa zisa aristocratime, aruncă banul muncit cu cine știe ce îacrămini dureri, în lucruri care nu au nici un farmec, prin o «mumie caldă. Doamnele din așa zisa societate reunită, ajunse prin cine «t.face planuri meschine la o treaptă socială, cînd glasul lor », ascultat, de . .,oameni intoleranți“, sunt convinse, că sunt, admirate i de înconjor, făcând artă de ocazie. Își împodobesc saloanele lor searbăd« și lipsite de orice impresie (rumoasa, nu f fantezia începătorilor ambulanți și de ocazii , rețin cromiolitografii i de tavernă, imaturi, statui reci și oarbe, a unor artiști, lipsiți și de talentul artistic, și de școala educatoare, de bună morală. M'a surprins mult. impresia ce-am avut.-«ilele acestea, cind am intrat in expoziția d-lui Brumărescu, din, palatul Independenței Române“ , lucrările Artistului, cu motive, românești, au fost reținute, toei pai de acele persoane, cari au încurajat odată opere, de mai putina valoare artistica. Contrastul acesta, poate să ia interpretatea unei paste ciudate: e posibil ca unii admiratori si apreciatori de artă, să-și fi schimbat vederile lor, și sa se rezume, numai în reținerea de lucrări românești, cu motive nationale, răspândite prea puțin, pentru superioritatea lor artistică, și prin valoarea, originalităței. Așa, bunKiură, zalele ce fură, UC-au dovedit că, admiratorii lucrurilor de artă, influențați, poatefi de gustul artistului proprietar obecților românești. — d. dumitrescu nui fi putul isă potrivi pentru Domniile lor, taiite din opera artistului. Intri în s ala, și deja, primii pași, coloritul și desemnul românesc îti ■năpădește vederea, intr'o impresie plăcută. In aproape fiecare obiect, găsim nota originală a motivului românesc: desemnul ușoz ei frumos ,îți desfată ochii și sufletul, c a pagini de literatură sănătoasă, româneasca. Ideile, sunt bine interpretate și studiate, pentru ca artistul sa poată da frumosul. Acum vre-o trei ani, cînd mi-a fost dat să vizitez frumoasa casă a d-lui N. Torsza din Vălenii de Munte, am văzut un garderob de nuc — par emise în formă de dulap dreptunghiular — sculptat în motive românești: d.fesenrațiî și sculptura românească aplicată pe diferite mobile, n’ar fi rău dacă s’ar „plagia". Noi, românii, cel puțin, trebuie să dăm o mai intensă atențiune și să l încurajăm pe cel care concepe aceasta ideie frumoasă; răspândind prin felul acesta, chiar peste graniță, prin export, sau cornisi cu ieri speciali, obiectele acestea cu motive vechi, românești, nu vom greși. Ne vom infiltra, în sufletul „vecinilor“ mai crampd, bine înțeles luminătorii intelectuali, să împrăștie ideile lor, prin propagande inteligerate, bine chibzuite. M. S. Regina Maria,o profundă apreciatoare a artelor plastice și în special a artelor românești, a dat tot sprijinul său d-lui Brumărescu grucii de acum trei ani, cînd a și pastronat cu prezența Majestatii Sale, încercarea acestui artist român. Se știe în de-ajuns, succesul d-lui Brumarescu, avut în prima expoxitie, în localul expoziției Frederich,apoi în str. Lipscapi, și trenap a treia expoziție in localul „Independentei. Valoarea obiectelor din expoziția actuală, evaluată la cîteva zeci de mii de lei, denotă că d. Brumăreset a muncit mult, și-a moderat totuși pretențiile, prin prețuri puse cred, destul de avantagioase și pentru individul cu mai puțin belșug material. D. Buimarescu, a dat probă de initiativă și de talent artistic , meritul și valoarea lucrărilor d-sale, se poate constata ușor. Este o îndrăzneală mare, ca să deschizi o expoziție fără susținere ministerială, pe timpurile acestea războinice, cînd fumul de pușcă, ne amenința să ne înăbușe și să ne ia entuziasmul, care l’am putea avea, pentru lucruri de acest soi, întreprinderea aceasta pentru d. Brumărescu. este un mare curașiu, dare surprind o intuit, iar pentru public și admiratorii d-sale, nu-i docu un prilej de a savura arta românească bine înțeleasă de către autor. Cunoscînd aceste grele ei nestatornice împrejurări, pentru inițiativa frumoasă a d-lui Brumărescu, trebue să ne arătăm admirația prin cel puțin vizitarea expoziției, și glăsuirea noastră, să fie auzită și de către artist, că intetioat cu vorbe bune și cu entigia semi vulgului, sa și poată continua opera, s’o răspîndească peste hotarele depărtate, ca un intelectuali ce dorește popularizarea scrierilor sale. Vase de formă, românească, intr’o nuanță ciudată, siet proprietatea d-lui Marinescu-Valijan. Atragem atentiunea acestui artist, să conte să se aprofundeze imsplvmb in studiul vremurilor vechi,pentru ca la o personală expoziție, să ne poată da lucrări studiate și de seamă. £ In vitrina expoziției d-lui Brumărascu un basorelief, reprezintind chipul portului AL Macedonski, esecutat de tânărul sculptor T. Burcă, din liniile hotărite și energice aie fetei. ddul Macedonski, se vede im de-ajuns că sculptorul s’a gindit Serios ce face: nu-i suficient unui bust, să-i dai asemănarea, ci, expresia adevăratei, și să-l prinzi în tacmentul. cind zi nibotul sau privirea, sunt schimbate. Contrariul, îti face impresia, că modelul a pozat. rinărul Burcă, care s’a mai manifestat, în citeva rânduri prin bucăți simțite, va ști să iasă curind la lumină, să-și cruțeze o atmosferă. jilăcuU. neutru ca numele lui, să tine trecut în albumul Luminătorii n Nădăjduim că sculptorul T. Burca, își va schimba repede, temporari mtul lui, de artist foarte neglijent și a„-iv a*’int plin de entuziasm. intro racordare de muncă, plină de patimă, pentru hiena adevărat si rinsf fi“. ------------0X0---------- RĂZBOIUL ȘI SCHIMBUL Primim următoarea scrisoare, reliră la articolul de ieri al d-lui Intilă Brătianu :■ Domnule Director, In articolul ce ati publicat eri asupra schimbului si actiunei păgubitoare pe care o poate avea ,la un moment dat pentru economia noastră națională băncile cu capital străin, s’a uitat să se tragă încă o concluzie, care ar trebui să distrugă credința înrădăcinată la noi. Se crede că este destul ca o societate sa fie declarată anonimă română prin actul ei constitutiv și să aibă majoritatea consiliului de administrație român, pentru ca să lucreze românește. Băncile cari lucrează cu azita rivna în dauna intereselor țarei noastre, nu siratele, tire societăți anonime cari implinesc aceste condiții ? Fiindcă între membri consiliilor acestor Bănci, sunt români cari manifestează azi aim tirul nte naționale din cele mai lăudabile, -să sperăm că ei fiind și din legiuitorii de müne ai țarei, își vor aduce aminte de neputința în care sunt puși azi de a opri acțiunea vătămătoare a societătei ce lucrează în numele lor. Trebue să ne convingem cu toții, ca nu numai capitalul trebue să fie românesc. — și băncile de cari este vorba aci o parte din capital din tara, — dar și personalul de conducere trebue să fie cu simtimente nationale, pentru ca aceste rnstitutiuni să nu se facă instrumentul intereselor din afară. , Primiți vă rog salutările mede distinse. -----------0X0---------- Un cititor. TEATRU CINEMA REGAL PIAȚA CAROL I Ultima zi a programului CORALIER din seria marilor filme Cu începere de minieret va reprezenta marele film : : î : BULBUS CEZAR ; : : : Mișcare de finanțe Următoarea mișcare s’a mai făcut la, ministerul de finanțe. D. Ahn Săgtestem, Sufeșef de secție de la administrația financiară Durostor, a fost transferat la administrația financiară Tulcea., după cerere. D. Marin Georgiescu, subșef de secție de la administrația financiară Tulcea, a fost transferat după erere la administrația financiară Dîmbovița. D. I. i Nicolaescu, subșef de secție de la administrația financiară Dimbovița, a fost transferat în interes de serviciu la administrația financiară Durostor. D. Ion Bogdan, a fost numit impiegat auxiliar cl. I-a în serviciul exterior general al finanțelor, în loc vacant. ------------exo—-—----- Pentru 3 Ministru DE RASBOIU Tinerii _care au fost chemați cu ordinul No. 44/830, la școala ofițerilor de rezervă, de pe lingă Regimentul 6 Mihai Vitanxu și care au trecut examenul în zilele de 22—23 Noembrie 1914, roagă călduros pe d- ministru de Războiu a ordona să se publice rezultatul examenului, pentru a se puteai echipa cu un moment mai înainte de ora mobilizării. Deoarece necunoscind acest rezultat se găsesc într’o situație critică, neștiind dacă trebue să-și procure efectele necesare unui ofițer, sau să-și complecteze pe cel de plutonier. Sperăm că d. Ministru de Război va satisface dorința acestor tineri, ordonând a se trimite cu mai curînd rezultatul examenului spre publicare ziarelor cotidiane. -------------exo— -----— opera pomina TEATRUL „KAROL CEL MARE“Cavaleria Rusticană de Mascagnî și Pagliiaci de Leoncavallo Aseară s-a cîntat la teatrul Carol cel Mare, două premiere: „Cavaleria Rusticană“ și „Pagliaci“. Compania de operă romană a avut din nou o seară bună, căci reprezentația de aseară s-a petrecut în condițiuni satisfăcătoare. In „Cavaleria Rusticană“, ‘tenorul Perrico în rolul Turridu, a reușit destul de bine, atît ca voce cit și ca joc de scenă. D-sa și-a dat toată silința și a reușit să apară ca un artist de seamă. Se vedea perfect de bine, că studiase și aprofundase cu destul temut partida ce o interpreta. Ca voce mai bine ea oricând, timbrul vocii sale plăcut și siguranța lui care a cîntat a făcut să r ceară și mai mult în relief toată frumusețea muzicei lui Mascagnio. Dna Henrietta Rodrigo soprană în Santuzza a fost, aceiași artistă conștiincioasă ca întotdeauna. A cîntat, corect, și a reușit, să se strecoare onorabil prin toate dificultățile rolului ide-l interpreta. Oarecare nesiguranță pe care o manifestat-o in câteva rînduri se datora de sigur,, puținului studiu al rolului. Se observa destul de transparent lipsa de repetiții suficiente. P. Athanasiu bariton, în A Iiia, sa silit aseară să nu piardă nimic din reputația bună pe care a știut să și-o facă. Ca voce foarte bine, deși notele de jos puțin cam slabe, ca joc de scenă însă, nesigur. Se observa și la d-sa lipsa unui studiu suficient al rolului de-l interpreta. Desigur însă că aceasta este o eclipsă foarte slabă, a artistului remarcabil, pe care îl dorim să râmînă baritonul Athanasiu. D-sa nu trebue să uite că ocupă un loc de frunte în compania de operă și trebue să-și mențină acest loc. O notă bună pentru d-ra Seinescu, mezzo-soprană care ia rolul Lola, a dovedit că posedă talent și o voce destul de plăcută. .Natural nu are încă suficientă siguranță pe scenă, c-sar prea tînără artistă, acesta însă este un defect ușor înlăturabil și de sigur că muncind serios, se va desbăra ușor de el. Trebue să constatăm insă că regret că corurile au fost foarte slabe, ceea ce dovedește o insuficientă pregătire a apestacolelor ce se reprezintă. Ori și cu talent și oriciîtă iscusință ar poseda maestrul concertelor d. Massiui, bunele sale calități nu pot înlocui o suficientă pregătire. In „Pagliaci“ de Leoncavallo, a culminat tenorul Perrico în rolul Danta» D-sa a cîntat și a jucat ca un adevărat artist. In special în finalul actului întii, în aria „ridipaglliaci“ a atins dreptele unui mare artist, publicul i-a făcut adevărate ovațiuni iar artistul s-a simțit obligat să repete bucata, deși ea este destul de dificil de executat. D. Costesem bariton in Tonio, ca voce, a regăsit multe din momentele sale bune și a obținut un foarte meritat succes, ca joc de scenă însă, a fost ireproșabil. D-sa a interpretat rolul în nota justă a personaliului reprezentat. Publicul Fa aplaudat și eu drept cuvânt căci a meritat. D-na Eurikot a Rodrigo destul de bine în Nedda. Rolul acesta se vedea că îl studiase mai bine decît pe cel al Santuzzei din ,„Ca Valeria“. Și apoi Neddia se jmetează mai mult mijloacelor sale vocale. D. Stefanesci-Spira în rolul nu prea însemnat, al lui Arlechin, a reușit să dovedească că vocea sa de teror legea, e în plină creștere, iar jocul de scenă tot mai sigur și tot mai corect. O bună mențiune pentru tânărul bariton Tănăsescu, care a interpretat rolul Silvio. Vocea plăcută, bine timbrată a acestui tânăr artist poate să-i dea speranțele cele mai surîzătoare că va deveni un excelent element de operă. Dacă va continua să studieze serios cum a dovedit aseară că a făcut cu micul rol al lui Silvio poate nădăjdui într’un viitor artistic din cele mai frumoase. Și în „Paglia,ci“ însă ca și în „Cavaleria Rusticană“ corurile slabe. ------------------pop-----------------C. St. Fest. Știri muzicale Tadauttiml rolanesist A7. Pastacoglu, după o absență de chiva ani, se va prezenta publicului nostru în um Concert la 15 ianuarie. Programa ccprinde compoziții de: Bach, Beethoven, Bravas, Gierdoni, Schumann și Saint-Saens. Bilete la mag. „Doina“. Prefectura poliției Capitalei Se face cunoscut tuturor celor ce au primit liste deja comisariate, pentru încasarea taxelor de 10 și 20 bani, conform legei speciale de măsuri excepționale, că urmează a depune fără intîrziere, la Prefectura Poliției, listele și banii înoapți. Pe mior taxa gfF* percape, a«a|Sticla-Affl 1*. notele de pilată, timbre de ajutor, ce se găsesc de vînzare și debitele de tutun. Timbrele de ajutor se vor aplica din timp pe motele de plată și b. așa mod, că la detașarea notei să se detașeze și jumătate din timbru, rămânând restul pe cotorul carnetului. »»oxo Azi Duminică, la ora 10 dimineața, se deschide la Ateneu expoziția de pictură a d-lor Neylies, Cretzoiu și Sanielevici. Amatorii de artă frumoasă pot petrece cîteva momente plăcute, vizitind această interesantă expoziție, care va sta deschisă pînă la sfirșitul lui Ianuarie. Intr'un număr viitor cronicarul nostru artistic va face o dare de seamă amănunțită asupra lucrărilor acestor trei expozanți cari se bucură de o bună reputațiune în lumea artelor. * Consiliul permanent administrativ judecind pe d. M. Dobiaș, șeful poliției Mamornița, a hotărît revocarea numitului funcționar și înaintarea actelor parchetului de Dorohoiu, spre a deschide acțiune publică. D. Romulus Voinescu, inspector general al polițiilor, a susținut acuzațiunea. La regia monopolurilor Statului s’au făcut următoarele inaintări: D. Al. Băicoianu, impiegat clasa I-a, sub șef de birou cl. 2. D-ra Aurelia Ioan, licențiată în științele naturale, li impiegată cl. Ha. * Ministerul de finanțe a încasat pe decada a ÎI-a a lunei Decembrie 1914 următoarele sume din veniturile vamale: Din taxele vamale s’a încasat suma de lei 712.721 și 70 bani; din taxele de port s’a încasat suma de lei 8197 și 85 bani și din taxele fondului comunal s’a încasat suma de lei 64.198 și 95 bani. * Foarte multe din shucrările doamnei și domnului Steurer, expuse în saloanele „Tinerimii Artistice“ au fost reținute de amatorii și colecționarii noștri de artă. Acesta este un mare succes al expozițiilor de pictură din anul acesta. * In seara de 11 Ianuarie, „Sfatul negustoresc“, va «da un banchet in onoarea d-lui Em. Petrescu, primarul Capitalei. * Se aduce la cunoștința tuturor viticultorilor că cumpărarea sulfatului necesar viilor s’a efectuat. Marfa va sosi în țară cel mai tîrziu la 15 Martie 1915. înscrierile se primesc zilnic fie direct, fie prin scrisori la Banca Viticolă Română, pasajul Comedia cel mai tîrziu pînă la 31 Ianuarie 1915 și trebue să fie însoțite de un acomot de 0.20 lei de kgr. * Organul „Critica“ ilustratiunea1 romînia de actualitate, intrînd in al X-lea an de existentă, a apărut într’un număr festiv de 20 pagini cu text bogat si cu foarte numeroase clișee, imprimat pe hirtie chromo, si o copertă chromo-carton, cerneală sepia în mai multe colori. Din faimoasele ilustrațiuni se remarc : Alegoriile Anului nou, Nașterea Mântuitorului, Directorii și Redactorii diferitelor ziare, Congresul Ligei Culturale, Cum se trec cerealele noastre peste graniță., Reformații și scutiții, Cercetașii și jurămîntul lor. Doamnele romine hier mi la pansamente, numeroase clișeele pe teatrul războiului european. Cu prilejul vizitei Țarului la Constanța, Regele Carol II în 22 ipostasie ale vietei sale, vederi din Ierusalim, Funerariile magistratului Gh. Tanoviceanu din Galați etc. Această ilustrațiune se prezintă în cornii zi unicit se poate de bine și dă dovadă de progresele uimitoare ce le-a făcut de la aparițiune pînă astăzi. Sacrificiile ce directorul ei le face sunt destul de costisitoare pentru ea, să nu fie apreciată de către abonații și cititorii săi, la justa lor Valoare. Numărul acesta s’a pus în vînzare cu 2 lei exemplarul și se găsește la toate librăriile din tară. Depozit general: fiara sa et Schwartz str. lipscani No. 12. „IMPERIAL HOTEL“ în fata palatului Regal „RESTAURANT“ Concert în timpul mesei . Foștii elevi și admiratori ai muncii neobosite a revizorului de Muscel I. N. Rod05 îl vor sărbători printr’un banchet ce se va da în onoarea sa în localul școlii din com. Ciulnița Eustasiade, —unde d-sa a fost învățător pînă în ultiimul timp,—în ziua de 4 Ianuarie. * La atelierul de confecții al armatei sunt în prezent vacante următoarele posturi: Un post de mecanic ci. I-a plătit cu lei 300 lunar și un post de sub-mecanic bi. I l-a plătit cu lei 150 lunar. Doritorii de a ocupa aceste posturi se vor prezenta, în persoană la direcțiunea geniului din ministerul de războiu, în fiecare zi de lucru între orele 11—12 dimineața depunînd și actele doveditoare că posedă cunoștințele teoretce și practice pentru conducerea instalațiunilor mecanice cu motor „Diesel“. * Direcțiunea generală a serviciului sanitar, a trimes tuturor medicilor primari din țară, o eireniiară prin care fi însibemaaaă «a la inspecțiunile în județ ala d-lor preferți să-i însoțească pentru inspecțiunile sanitare, de două ori pe lună. * Sâmbătă 24 ianuarie iert, orele 10 dimineața, va avea loc adunarea generală ordinară a Societății voiajorilor comerciali din Romînia cind va avea loc alegerea comitetului diriguitor, pentru exercițiul antiini ort. * Consiliul tehnic superior, a aprobat planul alinierei Araidei. Cetăței din orașul Tîrgoviște. * Direcțiunea generală a serviciului sanitar*, a primit mai multe rapoarte din partea medicilor Veterinari din județele : Dolj, Ilfov, Mehedinți, Muscel, Prahova și Teleorman, cari au raportat ca, în iacare județe s’a declarat epizootia de pasteureloză. Rapoartele primite arată că această epizootie s’a declarat în 9 comune cu 16 curți infectate cu 104 cazuri din cari 42 mortale, 12 ucise, 12 vindecate și 48 rămase bolnave. * Cosiliul tehnic superior a aprobat sporirea instalațiunilor la uzina electrică din orașul Câmpulung. * In comunele I. Brătianu și Cerna din jud. Tulcea, se menține epidemia de tuse convulsivă printre copii. Se impune urgente măsuri pentru stingerea acestei epidemii. * Marți 6 di. orele 10 dimineața, va avea loc adunarea generală extraordinară a Societății voiajorilor comerciali din România, la sediul societății din str. lipscani 88. La ordinea zilei, modificarea unor articole din statut. * Dragu Constantin, din regimentul 1 artilerie a fost înaintat sublocotenent, de rezervă și repartizat la divizionul de obuziere grele. * D. N. Ionescu, licențiat în drept, impiegat d. I-a a fost înaintat subșef de birou dl. II-a în direcția timbrului, ministerul de finanțe, iar d. Grigore Chr. Popescu, impiegat auxiliar cl. I, impiegat cl. Ha. » SELECT CINEMA CENTRAL calea Victoriei go asta zi uisum mu «juram RĂZBOIUL MONDIAL No. 14 Afară din program: Polidor și laptele lnsformațiuni A apărut „Democrația" No. 19 si Ianuarie 1915), cu următorul sumar: C. BANU, Anul 1914. Dr. M. N. COȘOIU, Moratoriul in străinătate. Anglia și Romînia. CONFERINȚELE CERCULUI DE STUDII, M. Pașcanu: Regimul nternațional al strîmtorilor și Mării Negre; G. Arghirescu, Teritoriul etnic al Românilor. FAPTE ȘI DOCUMENTE. Politice: Discuțiunea Răspunsului la Mesagul Tomului sunt în vederea războiului în Romînia. RECENZII. G. Bogdan-Duîcă: Politica Ligei Culturale. Nemîngîiații Dimitrie D. Bragadiru și Florica Bragadiru cu copiii, Aurelia N. Popp și N. N. Popp cu fica,Mathilde Dr. Gheorghian și Dr. Gh. Gheorghian, Hélène G. Mironescu și G. G. Mironescu cu copiii, Sophie bragadiru, Athanasie M. Bragadir și Ivonne Bragadir cu copiii, Sultana Dimitrescu, Ecaterina Marinescu, Gheorghe Marinescu cu familia și Demetru I. Ionescu-Mirea precum și familiile Popp, Popa, Gheorghian, Mironescu și Dr. Richelot, au nemărginita durere a vă aducem cunoștință încetarea din viață a prea iubitului lor tata, socru, frate, cuscru iimbrie N. Brasaciru decedat, Vineri, 2/15 Ianuarie 1915, ora 2 și trei sferturi ziua și vă rog să luați parte la ceremonia înmormîntărei care va avea loc azi Duminecă, 4/17 ianuarie, ora 2 și jun. după amiază. Corpul va pleca de la locuința defunctului și va fi înmormîntat la cimitirul Șerban- Vodă, în cavoul familiei. Persoanele cari nu vor fi primit invitarea personală la ceremonia înmormântărei, sunt rugate a considera prezenta ca ținîind loc de invitare. MARE INDUSTRIAȘ Teatru Cinema | ag«|E4 Str. Doamnei^ fg If |[ St| Duminica ¥ ianuarie 15 Pentru ultima ora Soarta in dramă sentimentală în 3 mariarte. Jurnalul și o comedie de mult fin nor Seara de la ora 8 jam. în a*rc <în programu! CineiTiategrafie ign ABüßlaap ds ir. Oreoliia spline de neîntrecutul LEONESCU • VAMPIRU incepind de mîîne Luni 6 ianuarie noul monolog: 3DIEVOBATI șî creT’^’osul film OMOP.KEA FEMEIE!