Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)

1915-06-11 / nr. 2632

Rosia face războia iîsîIomi — \ — CoBflresore finâastrials * $1 ale alianţei oraşelor şi zemetvoarilor — Petrograd 9 Iunie. — Ceea ce contribue la succesul armatelor austro-germane în Galina, mai ales concentrarea de masse colo- Bale de oameni, de artilerie extrem de grea cu enormă cheltuială de muniţii, toate acestea au pentru Germania acest rezultat defavora­bil că aliaţii au decis să întreacă repede calea ce le e indicată de inamic şi au întreprins mobilizarea tuturor forţelor lor industriale. Cu toată industria în mod supe­rior desvoltată, Germania, care e aproape tăiată de lumea întreagă, va trebui să cadă în emulaţiunea cu industriile puterilor aliate, cari dispun în abundenţă de materii prime şi le pot aduce din alte ţări. Orice spirit omenesc înţelege că lupta se va termina prin sleirea German­ei şi în această convingere aliata desfîişură toate silinţele spre a-şi sprijini armatei» ,iar cu mijloace technice, 0 Petrograd, 9 Iunie. — In Rusia recenta rezoluţiune a congreselor industriale a fost semnalul mobi­lizării forţelor productive pentru trebuinţele războiului. In toată ţa­ra acest semnal a aflat ecou şi deja s’au concentrat împrejurul guvernului spre a preface Rusia într’un enorm arsenal capabil a satisface toate nevoile armate­lor active. Congresul alianţelor oraşelor şi zemstvourilor care s’a ţinut la Moscova, a aprobat din nou­ că Rusia face un războiu naţional, că toate silinţele se unesc spre a sdrobi pe inamic care crede că va scăpa prin puterea militară acu­mulată şi prin modurile lui de a face războiul contrarii dreptului ginţilor şi legilor umane. La congresul alianţei zemistice urilor s’a probat că nu toate re­sursele Rusiei au fost puse în ser­viciul armatei, că toate organiza­ţiunile interesate se unesc spre a preface Rusia într’o ţară de enor­mă putere militară care îi­ va asi­gura victoria finală. Cele două congrese ale oraşelor pi­zems­lwourilor au exprimat fer­mă încredere că succesele provizo­ri ale inamicului au semnalat po­porului rus nevoia de a se pune pe lucru pentru ca în unire cu alia­ții să scape lumea de militarismul german. -----o----­IN STATELE UNITE SE IAU MASURI CONTRA GERMA­NILOR Roma, 9 Iunie. — Ziarul „Daily Telegraph” primeşte din New­ Or­­leans ştirea că deşi nu ar fi motiv să se creadă că un războiu cu Ger­mania ar fi iminent, totuşi Ministe­rul de Războiu al Statelor Unite, a chemat pe funcţionarii de pe la toa­te marile stabilimente și le-a pus în vedere să ia toate măsurile de pază contra vre­unui atac din partea ger­manilor. (A. T. I.) O acjiune îndrăzneaţă a alpinilor italieni , __ Roma, 9 Iunie. — Se află amă­nuntele în jurul unei acţiuni în­drăzneţe înfăptuită de alpinii noş­tri pe masivul Monteiul Rer­o. Era vorba de a se ataca coasta nordică a Montenero-ului, pe care duşmanul se întărise, primind me­reu contingente noul. Prin t­eate explorări, ofiţerii studiaseră configuraţia terenului cit se poate de grea, şi făcând pre­gătirile necesare. Trebuia ca soldaţii să urce agă­­ţîndu-se de unele stîncî abrupte spre a se arunca pe neaşteptate a­­supra inamicului, fără a trage, a­­tacîndu-l în acalaş timp din două fronturi. Alpinii eru prevăzuţi cu puşcă, baionetă şi bombe de mină. Unele companii îşi scobiseră în­călţămintea şi cu picioarele goale, în întunericul nopţeî, începură as­censiunea care nu pusese pînă a­­tuneia îcercată de nimenea. Acţiunea se desfăşură pe două fronturi, în zorile dela li Iunie st. n. Pe frontul Potoce lucrară două coloane, una la sud împotriva for­tului Vrata, iar cealaltă la nord­­vest, în spre Muntele Potoce. Al­pinii ajunseră pe la 2 dimineaţa la doni metri le tranşeele austriacilor fără a fi observaţi. Urmară lupte piept la piept. Cu baioneta, cu pa­tul puştilor şi chiar cu pierre, ita­lienii doborîră patru companii ina­mice, ocupîndu-le tranşeele. Puţin mai în urmă, un buletin ungur, pornit din Plava(l) Napo­­lya, sărind în ajutor, a fost aproa­pe în întregime nimicit de alpinii noştri. Comandantul sectorului cu alţi 36 de ofiţeri au fost capturaţi. In acest timp, se desfăşură şi ata­cul plănuit contra frontului pe Muntele Korliak. Această acţiune a fost încredin­ţată la fel la două coloane de alpini cari ajunseseră pe la 3 dim. la vre­o 200 de metri de tranşeele inamice. Fiind zăriţi duşmanul­­­n­cepu să tragă într’înşii, dar alpi­nii deodată arhivcî se aruncară asu­­pra lui, aşa în­cit austriacii, sur­prinşi, o luară la fugă, lăsând două miraliere, arme şi muniţhini. Am luat 600 de soldaţi şi 30 de ofiţeri. Asftel am reuşit să ocu­păm întregul şir de înălţimi cari se leagă de vîrful muntelui Nero. — (AA. T. I.). 0X0——' SITUAŢIA LA Sawle şi Dubissa — o — Berlin 9 Iunie. — Oficial. — In regiunea la nordvest de Szawle şi la est de Dubissa superioară mai multe atacuri ruseşti executate în parte de forţe superioare au­ e­­şuat. ------0X0-----­ Adunarea generală dela elun­ul conservator Moţiunea pentru pila d-lu­i Lahovari — CE S’A SPUS ÎN DISCURSURILE ROSTITE ---­ Membrii din Bucureşti cii par­tidului tinerilor conservatori de sub şefia d-lui Ion Lahovari, s’au întrunit ori în adunare generală la clubul conservator. Au vorbit d-nii Ion Lahovari, Mişu Cantacuzino şi Nicu Fili­­pescu. Adunarea a fost convocată ca sa se consacre şefia d-lui Ion La­hovari, desemnîndu-se cu acest prilej pe d. Nicu Filipescu ca preşedinte al clubului din Bucu­reşti. Formula consacrărei d-lui Ion Lahovari a fost dată în următoa­rea „moţiune“, pe care a propu­­s’o d. Mişu Cantacuzino: MOŢIUNE — „Membru clubul conservator din Bucureşti întrunită astăzi 9 Iu­nie 1915, în baza convocăreî Pre­şedintelui clubului, d. Ioan Laho­vari, ascultînd expunerea ce ni s’a făcut asupra situaţiunei partidu­lui şi împrejurărilor cari au pro­vocat această situaţiune, apro­bând cu dessăvîrşire orientarea po­liticei noastre externe astfel cum au format-o atît comitetele consul­tativ şi executiv precum şi imensa majoritate a partidului declarăm că aderăm fără restrictiune la hotă­rîrile luate de acele comitete sin­gurele organe cari după statutele noastre au cădere a se pronunţa asupra di­recţiuneî partidului. »Recunoaştem prin urmare ca I al partidului pe d. Ion Lahova­ri, desemnat de către comitetul e­­xecutiv prin deriziunea luată în şedinţa din 18 Mai 1915“. • Discursurile rostite au avut o caracteristică între toate: tonul a fost mai puţin războinic de cum se afirmă, din partea aceleiaşi nu­anţe conservatore, fie prin coloa­nele „Adevărului“ sau fie la „Ac­ţiunea Naţională“, unde vorbesc reprezentanţii tânărului partid conservator. Politiceşte adunarea generală de ori a avut o însemnătate prin fap­tul că d. Ion Lahovari a vorbit pen­tru prima oară în noua d-sale ca­litate. După darea de seamă a ziaru­lui „Epoca“ care a apărut aseară în ediţie specială, d. Ion Lahovari a făcut la întrunirea de ori mai ales procesul şefiei şi situaţiei d-lui Marghiloman faţă de partid, repetînd vechea declaraţie că d. Marghiloman nu mai putea fi şef al partidului conservator, fiindcă nu mai avea încrederea majorita­tea organelor legale ale partidu­lui, aşa după cum prevăd statu­tele întocmite de către d. Titu Ma­­iorescu. Cu privire la politica externă d. Lahovari a făcut unele declara­țione cari au fost omise însă din darea de seamă a „Epocei“ de a­­seară. .Ne rezervăm dreptul să reve­­nim noi asupra lor cu titlul de sim­plă înregistrare a unui document politic. ----------------o­ooo------------—— ub jurul al Minei BULGARIEI Roma, 9 Iunie. — Ziarul „Le Fran­ce de Domain” puiblică un articol al d-lui Leon Savadjian, publicist bulgar, cu următorul conţinut: Informaţiunile primite din Sofia arată clar că o schimbare s’a efec­tuat în cercurile care pînă acuma aveau sentimente austro­file. Cu in­trarea în acţiune a Italiei ultimele esu­ări au dispărut şi poporul bul­gar în unanimitate consideră stea­gul Triplei înţelegeri ca unicul in stare să ajute realizarea unitălei naţionale. Guvernul Radoslavoff în­ţelege foarte bine acest sentiment popular, şi dispoziţiunile pe care le ia nu lasă să întrevedem că bătrânul politician bulgar va şti să salvgar­deze interesele vitale ale ţărei. Este probabil că Bulgaria va mer­ge cu Tripla înţelegere înaintea Gre­ziei şi poate înaintea Romîniei. In­teresele Italiei şi Bulgariei au multe puncte comune şi cred că un acord prealabil a intervenit între cele două ţări. Natural poporul bulgar, mer­­gînd cu Tripla înţelegere, îşi dă sea­ma că principiul naţionalităţilor pen­tru care luptă puterile Triplei înţe­legeri, va fi luat în consideraţie în toată plinitatea La viitoarea confe­rinţă a păcii; ori, în virtutea aces­tui principiu Macedonia trebue să revină Bulgariei. Bulgaria solidarizîndu-se cu na­ţiunile care luptă pentru civilizaţi­­une şi drept, va avea de sigur par­tea sa în triumful apropiat al Inte- l­egerei Cordiale şi eu sunt convins — spune publicistul — că în Franţa, de unde radiază libertăţile tuturor popoarelor, nimeni nu va contesta dreptele revendicaţiuni ale naţiunii bulgare. (A. T. I.) - - —o — ------o------­PE FRONTUL DIN CAUCAZ Petrograd, 9 Iunie. — Comunica­tul armatei din Caucaz pe ziua de 19 Iunie : împușcături fără însem­năta­te s’au produs în regiunea Tev. Pe restul frontului nici o schimbare. — (Vestnik). -----o o-----­PERDERILE FRANCEZILOR NU VOR FI PUBLICATE ACUM IN MOD OFICIAL Paris 9 Iunie.— Ministrul de răz­boi a răspuns la cererea Ligei pen­tru Drepturile omului de a se pu­blica în mod oficial perderile fran­ceze, că o atare publicaţiune nu nare acum de trebuinţă. Publica­­rea prematură a perderilor în con­diţiunile actuale ar servi de pre­text unor discuţi­uni neoportune.— (Depeşe transmisă de Corr. Bureau din Viena).-----«o-----­DECORAREA COMANDANTU­LUI UNUI SUBMARIN GER­MAN Paris 9 Iunie. — împăratul Germaniei a conferit ordinul pen­tru merit cl. I comandantului sub­marinului care a scufundat vasul „Lusitania“, înecând 1200 de ne­combatanți, înt­re cari 70 de popii mici. (Harvas). -----oxo----■ Mm! asupra . Tr­­itlalal Roma, 9 Iunie. — Presa italia­nă comentează manifestaţia pusă la cale de guvernul austriac prin aşa zisa deputaţiune de notabili din Trentino cari s’au înfăţişat mai zilele trecute preşedintelui con­siliului d. Sturgo. Declaraţiunile de devotament împrumutate ale acelor pretinşi fruntaşi sunt luate în zeflemea de presa italiană care reaminteşte au acest prilej, mai multe asemenea demonstration­ precedente, toate impuse sau întocmite de autorită­ţile austriace în ciuda sentimente­lor obşteşti ale populaţiunilor ire­­dente pînă acuma supuse m­onar­­chei austro-ungare. Se reamintește, printre altele, că în ultimele luni cari au prece­dat intrarea în războiu­l Italiei, gu­vernatorii diferitelor provincii lo­cuite de italieni trimiseseră circu­­culare peste circulare pe la diferi­tele comune, impunând consiliilor comunale de a vota adrese de cre­dinţă către împărat. Spontaneitatea unor astfel de maniifestaţiuni nu trebue să fie i­­lustrată. Dar în răspunsul său, Preşedin­tele Consiliului austriac a vorbit de unitatea tradiţională şi secula­ră a provinciei „Tirol“, ceea ce constitue la drept vorbind, o gre­­şală fundamentală de istorie. Se ştie, în adevăr, că ceea ce aus­triacii numesc acuma „Tirolul me­ridional“ şi al căruia nume adevă­rat este: „Trentino“ a alcătuit în­totdeauna, cu începere de la veacul al XlII-lea, un stat neatîrnat, stă­pânit de Principele-episcop din Trento şi pus numai sub înalta su­veranitate (suzeranitate) a Sacru­lui imperiu Roman. N’a fost de­cît în anul 1802, după pacea dela Luneville, că Principatul episco­pal a fost secularizat, şi numai în 1814 el şi-a perdut autonomia. Trentinul, deci, pînă acuma un Veai, a fost în­totdeauna o provin­cie de sine stătătoare şi de stri­­ciar n’a încetat o singură clipă de a-şi ere vechile sale întocmiri in­dependente. E lucru ştiut că în semn de protestare, deputaţii din Trentino s’au lipsit sistematic de a lua parte la lucrările Dietei din Innsbruck. — (A. T. I.). •*—o o----­ llic Inamic RESPINS DE TURCI LA SEDULBAHR Constantin­opol 9 Iunie.— Comu­­nicatul oficial.— Pe tronul Darda­­nelelor și Ariburnu, a avut loc ori o slabă luptă de artilerie și de in­fanterie. Pe la prânz un atac inamic în­dreptat în contra aripei noastre stingi a eșuat sub focul nostru. I­­namicul a trebuit să se refugieze în tranșeele lui cu mari perderi. Azi dimineață un atac pe care inamicul l-a executat de la Sed­dul­­bahr în contra înregului front al nostru, a fost de asemenea respins. Bateriile noastre de pe coasta a­­natoliană au bombardat astăzi ia­răși cu succes contra-torpiloarele inamice, vapoarele lui căutătoare de mine, artileria lui, coloanele, transporturile cum fi hangarele, distugîndu-i un aeroplan și ava­­riîndu-i altul. Inamicul a pus în urmă pe avi­oanele lui să arunce asupra acelor baterii peste 30 de bombe fără să cauzeze nici o stricăciune. Pe cele­lalte fronturi situațiunea este ne­schimbată, (Corr. Bureau). LUPTE TERIBILE IN AL­­ SACIA Roma 9 iunie. — Corespondentul ziarului „Gazette de Lausanne” tri­mite de pe frontul dinspre Alsacia o descriere a luptelor care au deve­nit spăimîntătoare prin întrebuin­ţarea gazelor asfixiante şi a bombe­lor incendiare. Francezii de acum înainte s’au hotărît să fabrice ace­­iaşi materie în Franța. (AL. T. I) -----oo------ 00 4 TELIS Hfilenni eprese DE LEMBERG GERMANII CUCERESC RAW­A­ RUSKA Berlin 9 Iunie. — Oficial. — Ar­matele generalului lyi Mackensen luptă pentru localităţile Lemberg şi Zolkiev. Rawa Ruska este în mîinile noastre. La vest de Rawa Ruska inamicul a fost atacat şi bătut ori de trupe germane. La 19 şi 20 Iunie si n. am făcut pe cîm­­pul de luptă între Janow şi la nord de Magiarow 9500 ruşi prizonieri, capturînd 8 tunuri şi 26 mitraliere. m Viena 9 Iunie. — Comunicatul din 21(6). — Trupele aliate urmă­rind pe inamic au ajuns pînă în faţa Zolkiewului, în apropiere de Lemberg şi la Sud pînă la b­ale­­tul Szczerek. Forţele ruse aduse pe această linie sunt atacate peste tot. Lîngă Mikolajow şi Zydaczow, inamicul se ţine încă pe Nistru. Trupele generalului Pflanzer au respins violentele atacuri ruseşti, cu mari perderi pentru inamic, lin­gă Potoczloty nu departe de Za­­leszeyki şi în regiunea limitrofă de Basarabia. Situaţiunea la Nord Est este me­reu neschimbată. Viena 9 Iunie. Trupele aliate au reuşit să cucerească poziţiunile i­­naintate ale inamicului la Vest şi la Nord-Vest de Lemberg. (Corr. Buveau). Reuşita d-lui Vedh­elos surprinde pe germani­­) V. Roma, 9 Iunie. — „Giornale­­FI­­talia“ primeşte din Lugano ştirea că ziarele din Berlin şi Viena lăsau să se creadă aproape sigură o ne­reuşită a d-lui Venizelos cu privi­re­ la alegerile din Grecia. Credem că se bazau pe întinsa propagandă desfăşurată de agenţi germani la Atena. Acuma, opinia publică germa­nă se arată uimită de reuşita ma­relui bărbat de stat elin. (A. T. L). ------exo----­ Trips mm îfflpsîrli italiei? Roma, 9 iuni«. —. După ziarul „Central News“ din Londra, ger­manii se pare că ar trimite împo­triva Italiei trupe ca de vre-o 600 de mii de oameni. — (A. T. I.). -----oo-----­ DÎN CAMERA COMUNELOR Londra 9 Iunie.— Camera Comu­nelor a adoptat cu unanimitate o rezoluţiune care aprobă un împru­mut ilimitat cu l fi jum, la sută al pari. (Reuter). între Serbia şi Iialia — Bssmlfiţirsa posielliniisl fi­sai acord austro-sîrb — Roma, 9 Iunie. — Un redactor al ziarului „Messaggero“ a inter­­viekat la Roma pe ministrul Ser­biei, d. Ristid, în privinţa svonu­­rilor despre devier sterile, Austro- Ungarieî pe lingă guvernul dpi Niş, pecum şi în privinţa actiunei Serbiei in Albania. M­inistrul a desm­inţit îndată po­sibilitatea unui acord c­ustro-sîrb, pentru că guvernul din Viena vo­­eşte să răm­înă mereu influent în Balcani după cum reese din afir­­maţiunile suveranului austriac, cu privire la Albanie.. Ministrul a de­clarat că Austro-Ungaria pusese la cale o mişcare importantă, po­­litico-miliară în Albania, dar Ser­bia, spre a zădărnici aceasă miş­care, a ocupat imediat Elbasson şi Tirana cominicînd tot de­odată împătritei înţelegeri că ocupaţiu­­nea este provizorie şi limitată, şi că Serbia voeşte a se călăuzi de voinţa împătritei Inţeleger, în ce­ea ce priveşte soarta viitoare a Albaniei. Serbia voeşte să fie foarte reală faţă de Italia, cu atlit mai mult cu cit chestiunea Albaniei este o ches­tiune eurapnamâ, şi ca atare împă­trita înţelegere are dreptul să o rezolve. Ministrul Serbiei a m­ai adăugat că Serbia respinge şi va respinge în­totdeauna ori­ce ilusie a Austri­ei, chiar în ipotesa stranie că Aus­tro’Ungaria să iasă învingătoare, din actualul conflict. Ministrul Serbiei a terminat a­­fir­mind că Serbia doreşte să în­­chee o înţelegere cu Italia, o înţe­legere care să corespundă cu inte­resele comune şi cu simpatiile tra­diţionale ale Serbiei pentru Italia. Serbia doreşte ca Italia să facă să retrăiască în Adriatica vechia tra­di­ţiune a falnicei Veneţii. Aceasta va fi spre folosul tuturor. (A. T. U Lupteie itolo-sastrisci ( Roma, 9 Iunie. — Timpul ploios fi negură au împiedicat fi au în­­cetinat operaţunile în partea mun­toasă a teatrului războiului. Cu toate acestea, în zona Mantenero a fost posibil să se întărească fi să se complecteze ocup­aţiu­ne­a noas­tră cu luarea în posesiune a pozi­­ţiunilor cari domină drumurile pornind din Plezzo. Pe Isonzo au fost respinse două contra-atacuri inamice încercate în toiul nopţei în contra poziţiu­­nlor de curând cucerite în jurul localitătei Plava. In seara de 18 iunie st. n. un ae­roplan inamic a lăsat să cadă o bombă asupra unui tren sanitar care pleca dela staţiunea Cormons. Maşinistul a fost rănit şi s’au pro­­dus cîteva pagube de material. — (A. T. I.). ------0X0----­ ÎMMEJGHIHILE DE LA PLEZZE OCUPATE DE ITALIENI Roma 9 Iunie.— Comunicatul comandamentului suprem din 20 Iunie: Vremea ploioasă şi ceafa au în­cetinit operaţiunile din partea mun­toasă a teatrului războiului. Cu toa­te acestea în zona Montenero a fost cu putinţă a se complecta şi întă­ri ocupaţiunea noastră prin luarea în stăpînire a poziţiunilor ce do­mbie împrejurimile de la Plezze. Pe Isonzo am respins două con­­tra-atacuri inamice încercate în vremea nopţii, contra poziţiunilor de curind cucerite împrejur da Pla­va. In seara de 18 iunie un aeroplan inamic a lăsat să cadă bombe pes­te un tiren sanitar care tocmai ple­ca dintr’o gară. Mecanicul a fost rănit. N’au fost de cit mici strică­ciunii materiale. (Sefani). ------—— Comunicaţii tăiate d­in BELGIA Roma, 9 Iunie. — Se telegrafia­­ză din Amsterdam că ziarul „Han­delsblatt“ scrie că orice comuni­caţii între oraşul Malines şi res­tul Belgiei au fost complect tăiate din ordinul guvernatorului gene­ral al Regiei. Cauza acestei mă­suri extraordinare este refuzul lu­crătorilor de a se reîntoarce să lu­creze la arsenal. — (A. T. I.). Contrabalansarea luptelor pi frontul di vest Fransszl­ împing frontul german la Epamps şi în Lorena.—Germanii cucaresc tranşee în munţii Argonnal şi se retrag de la Luneul de Paris, 9 Iunie. — Comunicat ofi­cial din 20­0, 23 ore. In sectorul de la nord de Arras, suntem stăpîni pe fondul Baval. Am pronunţat un atac spre est, în direcţiunea Souchez unde a­m progresat aproape cu un kilometru. Lupta de artilerie conti­nuă a fi foarte violentă. La vest de Argoline, am respins un violent atac inamic şi am făcut prizonieri. Pe înălţimile Menzei, trupele noa­stre au atacat pe inamic în sectorul tranşeei Calonic, unde au luat două linii germane, făcînd 70 de prizoni­eri, între cată 2 ofiţeri. I­n Lorena lingă Ii­ei Ilon, am luat un centru de rezistenţă al inamicu­lui şi am respins două contra ata­curi. Un al treilea contra atac ne-a dat înapoi pentru moment, dar am recucerit aproape îndată întreaga pozițiune. Un al patrulea contra­a­­tac a fost oprit de focul nostru; am făcut vre­o cinci zeci de prizonieri. Ofensiva noastră în valea Fechtei continuă a progresa și am făcut noi prizonieri. Berlin 9 Iunie. — Oficial. — Con­tra fortului la nord de Arras ina­micul s’a mărginit în special la focul de artilerie. Numai la nord de Souchez a avut loc un atac de infanterie, care a fost respins de noi. La vest de Soissons un atac par­ţial nocturn francez contra pozi­ţi­unei noastre la vest de Moulin sous Touvent a eşuat. Pe marginea de vest în munţii Argoniss am atacat. Trupe de lamlwehr wurtembergheze şi ger­mane de nord au luat cu asalt mai multe poziţiuni întărite con­­escutive pe un front de 2 kilome­tri­ cauzînd francezilor la contra-atacurile lor zadarnice cele mai mari perderi Prada acestei lupte a fost 6 ofiţeri, 623 soldaţi, precum 3 mitraliere şi 3 aruncătoare da mine. Pe înălţimile Mousei francezii au îndreptat contra poziţiunilor noastre La grand­e trachée, la vest de Les Eparges, cinci atacări violente care la vest de şosea s’a prăbuşit în focul nostru. La est de şosea inamicul a pătruns în parte în poziţiunea noastră; el a fost is­­gonit parţial. 70 de prizonieri au rămas în mîinile noastre. La est de Lunerville am reluat posturile noastre avansate peste Gondroion faţă de forţe superioare îndreptate ,spre pozitiunea la nori est de această localitate. In Vosgl atacuri inamice contra văd­­recht și la sud au fost res­pinsa în mod singeros. Noaptea au evacuat, pentru a evita perderi inu­tile, în mod metodic localitatea Metzer al, care este distrusă de ar­tileria franceză. Berlin, 9 Iunie. — Oficial. La est de Luneville am retras postu­rile noastre avansate : Detechos, Cudele şi Gondrexan înapoia po­­ziţiunii principale de la nord-es­tul acestei localităţi în faţa unor, forţe superioare. In V­osgi atacurile inamice din, văile Fechtei şi mai ales la sud au fost respinse în mod sângeros. In timpul nopţii am evacuat spre a evita per­erile inutile, con­form planului, localitatea Metze­ral, complect dărîm­ată de artile­ria franceză. Cai a fost scufandat crucișătorul „Pahfinder" POVESTIREA COMANDAN­TULUI SUBMARINULUI U 51 Berlin, 9 Iunie. — „Berliner Zei­tung am Mitag“ reproduce inter­viewul unui corespondent al „Pre­sei Asociate“ din Constantinopole cu comandantul submarinului U 51, căpitanul Eersing, care a scufun­dat crucişetorul „Pathfinder“ apoi cinci vase de comerchi şi în cele din urmă a torpilat cuirasatele en­gleze „Triumph“ şi „Majestic în faţa Dardanelelor. Eersing povesteşte ceea ce ur­mează: Am părăsit Wilhelmsha­fen la 25 Aprilie şi am ajuns la 15 Mai în faţa Dardanelelor. Am observat în apropiere de Gibral­tar un mare contratorpilor englez, dar am trecut prin strîmtoare în timpul nopţii, la suprafaţă, cum de altfel am făcut în tot restul că­lătoriei ; în urmă ne-am scufundat şi am trecut nevătămaţi. Am pro­cedat tot astfel şi în faţa portului Bizerta. Cînd am sosit în marea Egee, am torpilat și scufundat în zorii zii­lei de 25 Maiu pe „Triumph“. Un contratorpilor a trecut pe de­asu­­pra noastră așa în­cît am putut să-i auzim helicele. In ziua de 27 Maiu, am descope­rit pe „Mgjesitic” foarte aproape de coastă. Echipagiul dejuna. A­­cest cuirasat era înconjurat de ze­ce transporturi. A trebuit să trag pieziş. Cînd după ce ne-am scufun­dat, am eşit la suprafaţă, „Majes­­­tic” era răsturnat. Plasele de oţel cari trebuiau să-l apere în contra torpilelor fuseseră scoborîte, însă torpilele noastre străbat uşor prin plasele de oţel cele mai rezistente. Ceea ce se spune despre o aşa numită bază a submarinelor în ma­rea Irlandei şi în marea Meditera­­nă, este un non sens; raza de acţi­une a submarinelor noastre este destul de mare pentru acţiunile pe care ele le săvârşesc; ele n’au ne­voie de o bază. In timpul călătoriei de la Wil­helmshafen la Dardanele, nam întâlnit nici un cuirasat englez. Partea cea mai grea a sarcinii noastre este de a le întilni; după aceea nu este greu de a le scufun­da. (Depeşe comunicată de legaţiu­­nea germană). mt ma BsmsBsmssssms as Baaam SROISIIUL UNUI SERGENT AVIATOR DIN ARMATA FRANCEZA Paris, 9 Iunie.— Un comunicat al biuroului Presei semnalează ur­mătoarea izbândă a unui aviator francez în Alsacia: Un avion inamic sbura peste li­niile noastre spre Aspach ; un ser­gent aviator se ridică îndată, îl cu junge în nori și începe la 3200 de metri înălţime o lug­ă contra cu­via­torului inamic, care ripostează cu o mitralieză. Aviatorul fran­cez sboară atunci pe de­asupra ad­versarului şi la a tr­eia lovitură cu­viatorul inamic cade ca o piatră în liniile noastre în mijlocul pă­­durei de la sud-vest de Weiller. Avionul francez s’a înapoiat cu elicea perforată, cu cilindrul străba­tut, cu motorul ciuruit de gloanțe și cu pânza aripilor sfîșiată. Ser­gentul pilot n’a avut de cît o uș­foară scrilitură la cot. ------oo-----­ lipsa îi silfi în I­­sîrs-UnMr la Roma, 9 Iunie. — Ziarul „New- York-HeraM“ e informat din Li­st­eer­na că din cauza intervenţiuir­eî Italiei în războiu mai multe mii de locuitori din Tirol şi Istria au trebuit să se adăpostească la Vie­na produeînd mari greutăţi m­un­­erpalităţel din­ Capitală, care tre­buc să găzduiască şi să hrănească pe cei mai lipsiţi. In Ga­liţia şi Bucovina suferin­ţele populaţiunilor sunt cu mult mai mari. — (A. T. I.). -----exo----­Rek­aistera tea Roma. 9 Iunie. —■ Se telegrafia­­ză din Zurich că ziarele din Vie­na publică că un mare cortegiu de oameni după ce a parcurs străzile principale ale oraşului a prezintat guvernului un memoriu asupra problemei aprovizionărilor. In a­­celaş timp delegaţiunile au arătat situaţiunea precară în care se află unele regiuni din monarchia aus­­tro-ungară, unde lipseşte plinea, laptele, zahărul şi alte articole di prima necesitate, cerind tot deodoa­tă ca să se sequestreze viitoarea­­recoltă şi să se dea ajutor populaţi unei lipsite şi prin alte mijlo­ace Ministrul a promis că va căuta să găsească mijloacele de îndrep­tare potrivit cu situațiunea. — (A. T. N­.).-----exo----- 1 si eisi In piiSia i If-i ŞTIRI SS TSXEGRAM13. P© bontul austro italian.-Manifesta­ţii!© italienilor* în Canada.—Examen©!© particular© de curs primar din Capitală.—Informatiuni.—Tragerea loteriei, etc.

Next