Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)
1915-06-11 / nr. 2632
Rosia face războia iîsîIomi — \ — CoBflresore finâastrials * $1 ale alianţei oraşelor şi zemetvoarilor — Petrograd 9 Iunie. — Ceea ce contribue la succesul armatelor austro-germane în Galina, mai ales concentrarea de masse colo- Bale de oameni, de artilerie extrem de grea cu enormă cheltuială de muniţii, toate acestea au pentru Germania acest rezultat defavorabil că aliaţii au decis să întreacă repede calea ce le e indicată de inamic şi au întreprins mobilizarea tuturor forţelor lor industriale. Cu toată industria în mod superior desvoltată, Germania, care e aproape tăiată de lumea întreagă, va trebui să cadă în emulaţiunea cu industriile puterilor aliate, cari dispun în abundenţă de materii prime şi le pot aduce din alte ţări. Orice spirit omenesc înţelege că lupta se va termina prin sleirea Germanei şi în această convingere aliata desfîişură toate silinţele spre a-şi sprijini armatei» ,iar cu mijloace technice, 0 Petrograd, 9 Iunie. — In Rusia recenta rezoluţiune a congreselor industriale a fost semnalul mobilizării forţelor productive pentru trebuinţele războiului. In toată ţara acest semnal a aflat ecou şi deja s’au concentrat împrejurul guvernului spre a preface Rusia într’un enorm arsenal capabil a satisface toate nevoile armatelor active. Congresul alianţelor oraşelor şi zemstvourilor care s’a ţinut la Moscova, a aprobat din nou că Rusia face un războiu naţional, că toate silinţele se unesc spre a sdrobi pe inamic care crede că va scăpa prin puterea militară acumulată şi prin modurile lui de a face războiul contrarii dreptului ginţilor şi legilor umane. La congresul alianţei zemistice urilor s’a probat că nu toate resursele Rusiei au fost puse în serviciul armatei, că toate organizaţiunile interesate se unesc spre a preface Rusia într’o ţară de enormă putere militară care îi va asigura victoria finală. Cele două congrese ale oraşelor pizemslwourilor au exprimat fermă încredere că succesele provizori ale inamicului au semnalat poporului rus nevoia de a se pune pe lucru pentru ca în unire cu aliații să scape lumea de militarismul german. -----o----IN STATELE UNITE SE IAU MASURI CONTRA GERMANILOR Roma, 9 Iunie. — Ziarul „Daily Telegraph” primeşte din New Orleans ştirea că deşi nu ar fi motiv să se creadă că un războiu cu Germania ar fi iminent, totuşi Ministerul de Războiu al Statelor Unite, a chemat pe funcţionarii de pe la toate marile stabilimente și le-a pus în vedere să ia toate măsurile de pază contra vreunui atac din partea germanilor. (A. T. I.) O acjiune îndrăzneaţă a alpinilor italieni , __ Roma, 9 Iunie. — Se află amănuntele în jurul unei acţiuni îndrăzneţe înfăptuită de alpinii noştri pe masivul Monteiul Rero. Era vorba de a se ataca coasta nordică a Montenero-ului, pe care duşmanul se întărise, primind mereu contingente noul. Prin teate explorări, ofiţerii studiaseră configuraţia terenului cit se poate de grea, şi făcând pregătirile necesare. Trebuia ca soldaţii să urce agăţîndu-se de unele stîncî abrupte spre a se arunca pe neaşteptate asupra inamicului, fără a trage, atacîndu-l în acalaş timp din două fronturi. Alpinii eru prevăzuţi cu puşcă, baionetă şi bombe de mină. Unele companii îşi scobiseră încălţămintea şi cu picioarele goale, în întunericul nopţeî, începură ascensiunea care nu pusese pînă atuneia îcercată de nimenea. Acţiunea se desfăşură pe două fronturi, în zorile dela li Iunie st. n. Pe frontul Potoce lucrară două coloane, una la sud împotriva fortului Vrata, iar cealaltă la nordvest, în spre Muntele Potoce. Alpinii ajunseră pe la 2 dimineaţa la doni metri le tranşeele austriacilor fără a fi observaţi. Urmară lupte piept la piept. Cu baioneta, cu patul puştilor şi chiar cu pierre, italienii doborîră patru companii inamice, ocupîndu-le tranşeele. Puţin mai în urmă, un buletin ungur, pornit din Plava(l) Napolya, sărind în ajutor, a fost aproape în întregime nimicit de alpinii noştri. Comandantul sectorului cu alţi 36 de ofiţeri au fost capturaţi. In acest timp, se desfăşură şi atacul plănuit contra frontului pe Muntele Korliak. Această acţiune a fost încredinţată la fel la două coloane de alpini cari ajunseseră pe la 3 dim. la vreo 200 de metri de tranşeele inamice. Fiind zăriţi duşmanulncepu să tragă într’înşii, dar alpinii deodată arhivcî se aruncară asupra lui, aşa încit austriacii, surprinşi, o luară la fugă, lăsând două miraliere, arme şi muniţhini. Am luat 600 de soldaţi şi 30 de ofiţeri. Asftel am reuşit să ocupăm întregul şir de înălţimi cari se leagă de vîrful muntelui Nero. — (AA. T. I.). 0X0——' SITUAŢIA LA Sawle şi Dubissa — o — Berlin 9 Iunie. — Oficial. — In regiunea la nordvest de Szawle şi la est de Dubissa superioară mai multe atacuri ruseşti executate în parte de forţe superioare au eşuat. ------0X0----- Adunarea generală dela elunul conservator Moţiunea pentru pila d-lui Lahovari — CE S’A SPUS ÎN DISCURSURILE ROSTITE --- Membrii din Bucureşti cii partidului tinerilor conservatori de sub şefia d-lui Ion Lahovari, s’au întrunit ori în adunare generală la clubul conservator. Au vorbit d-nii Ion Lahovari, Mişu Cantacuzino şi Nicu Filipescu. Adunarea a fost convocată ca sa se consacre şefia d-lui Ion Lahovari, desemnîndu-se cu acest prilej pe d. Nicu Filipescu ca preşedinte al clubului din Bucureşti. Formula consacrărei d-lui Ion Lahovari a fost dată în următoarea „moţiune“, pe care a propus’o d. Mişu Cantacuzino: MOŢIUNE — „Membru clubul conservator din Bucureşti întrunită astăzi 9 Iunie 1915, în baza convocăreî Preşedintelui clubului, d. Ioan Lahovari, ascultînd expunerea ce ni s’a făcut asupra situaţiunei partidului şi împrejurărilor cari au provocat această situaţiune, aprobând cu dessăvîrşire orientarea politicei noastre externe astfel cum au format-o atît comitetele consultativ şi executiv precum şi imensa majoritate a partidului declarăm că aderăm fără restrictiune la hotărîrile luate de acele comitete singurele organe cari după statutele noastre au cădere a se pronunţa asupra direcţiuneî partidului. »Recunoaştem prin urmare ca I al partidului pe d. Ion Lahovari, desemnat de către comitetul executiv prin deriziunea luată în şedinţa din 18 Mai 1915“. • Discursurile rostite au avut o caracteristică între toate: tonul a fost mai puţin războinic de cum se afirmă, din partea aceleiaşi nuanţe conservatore, fie prin coloanele „Adevărului“ sau fie la „Acţiunea Naţională“, unde vorbesc reprezentanţii tânărului partid conservator. Politiceşte adunarea generală de ori a avut o însemnătate prin faptul că d. Ion Lahovari a vorbit pentru prima oară în noua d-sale calitate. După darea de seamă a ziarului „Epoca“ care a apărut aseară în ediţie specială, d. Ion Lahovari a făcut la întrunirea de ori mai ales procesul şefiei şi situaţiei d-lui Marghiloman faţă de partid, repetînd vechea declaraţie că d. Marghiloman nu mai putea fi şef al partidului conservator, fiindcă nu mai avea încrederea majoritatea organelor legale ale partidului, aşa după cum prevăd statutele întocmite de către d. Titu Maiorescu. Cu privire la politica externă d. Lahovari a făcut unele declarațione cari au fost omise însă din darea de seamă a „Epocei“ de aseară. .Ne rezervăm dreptul să revenim noi asupra lor cu titlul de simplă înregistrare a unui document politic. ----------------oooo------------—— ub jurul al Minei BULGARIEI Roma, 9 Iunie. — Ziarul „Le France de Domain” puiblică un articol al d-lui Leon Savadjian, publicist bulgar, cu următorul conţinut: Informaţiunile primite din Sofia arată clar că o schimbare s’a efectuat în cercurile care pînă acuma aveau sentimente austrofile. Cu intrarea în acţiune a Italiei ultimele esuări au dispărut şi poporul bulgar în unanimitate consideră steagul Triplei înţelegeri ca unicul in stare să ajute realizarea unitălei naţionale. Guvernul Radoslavoff înţelege foarte bine acest sentiment popular, şi dispoziţiunile pe care le ia nu lasă să întrevedem că bătrânul politician bulgar va şti să salvgardeze interesele vitale ale ţărei. Este probabil că Bulgaria va merge cu Tripla înţelegere înaintea Greziei şi poate înaintea Romîniei. Interesele Italiei şi Bulgariei au multe puncte comune şi cred că un acord prealabil a intervenit între cele două ţări. Natural poporul bulgar, mergînd cu Tripla înţelegere, îşi dă seama că principiul naţionalităţilor pentru care luptă puterile Triplei înţelegeri, va fi luat în consideraţie în toată plinitatea La viitoarea conferinţă a păcii; ori, în virtutea acestui principiu Macedonia trebue să revină Bulgariei. Bulgaria solidarizîndu-se cu naţiunile care luptă pentru civilizaţiune şi drept, va avea de sigur partea sa în triumful apropiat al Inte- legerei Cordiale şi eu sunt convins — spune publicistul — că în Franţa, de unde radiază libertăţile tuturor popoarelor, nimeni nu va contesta dreptele revendicaţiuni ale naţiunii bulgare. (A. T. I.) - - —o — ------o------PE FRONTUL DIN CAUCAZ Petrograd, 9 Iunie. — Comunicatul armatei din Caucaz pe ziua de 19 Iunie : împușcături fără însemnătate s’au produs în regiunea Tev. Pe restul frontului nici o schimbare. — (Vestnik). -----o o-----PERDERILE FRANCEZILOR NU VOR FI PUBLICATE ACUM IN MOD OFICIAL Paris 9 Iunie.— Ministrul de război a răspuns la cererea Ligei pentru Drepturile omului de a se publica în mod oficial perderile franceze, că o atare publicaţiune nu nare acum de trebuinţă. Publicarea prematură a perderilor în condiţiunile actuale ar servi de pretext unor discuţiuni neoportune.— (Depeşe transmisă de Corr. Bureau din Viena).-----«o-----DECORAREA COMANDANTULUI UNUI SUBMARIN GERMAN Paris 9 Iunie. — împăratul Germaniei a conferit ordinul pentru merit cl. I comandantului submarinului care a scufundat vasul „Lusitania“, înecând 1200 de necombatanți, între cari 70 de popii mici. (Harvas). -----oxo----■ Mm! asupra . Tritlalal Roma, 9 Iunie. — Presa italiană comentează manifestaţia pusă la cale de guvernul austriac prin aşa zisa deputaţiune de notabili din Trentino cari s’au înfăţişat mai zilele trecute preşedintelui consiliului d. Sturgo. Declaraţiunile de devotament împrumutate ale acelor pretinşi fruntaşi sunt luate în zeflemea de presa italiană care reaminteşte au acest prilej, mai multe asemenea demonstration precedente, toate impuse sau întocmite de autorităţile austriace în ciuda sentimentelor obşteşti ale populaţiunilor iredente pînă acuma supuse monarchei austro-ungare. Se reamintește, printre altele, că în ultimele luni cari au precedat intrarea în războiul Italiei, guvernatorii diferitelor provincii locuite de italieni trimiseseră circuculare peste circulare pe la diferitele comune, impunând consiliilor comunale de a vota adrese de credinţă către împărat. Spontaneitatea unor astfel de maniifestaţiuni nu trebue să fie ilustrată. Dar în răspunsul său, Preşedintele Consiliului austriac a vorbit de unitatea tradiţională şi seculară a provinciei „Tirol“, ceea ce constitue la drept vorbind, o greşală fundamentală de istorie. Se ştie, în adevăr, că ceea ce austriacii numesc acuma „Tirolul meridional“ şi al căruia nume adevărat este: „Trentino“ a alcătuit întotdeauna, cu începere de la veacul al XlII-lea, un stat neatîrnat, stăpânit de Principele-episcop din Trento şi pus numai sub înalta suveranitate (suzeranitate) a Sacrului imperiu Roman. N’a fost decît în anul 1802, după pacea dela Luneville, că Principatul episcopal a fost secularizat, şi numai în 1814 el şi-a perdut autonomia. Trentinul, deci, pînă acuma un Veai, a fost întotdeauna o provincie de sine stătătoare şi de striciar n’a încetat o singură clipă de a-şi ere vechile sale întocmiri independente. E lucru ştiut că în semn de protestare, deputaţii din Trentino s’au lipsit sistematic de a lua parte la lucrările Dietei din Innsbruck. — (A. T. I.). •*—o o---- llic Inamic RESPINS DE TURCI LA SEDULBAHR Constantinopol 9 Iunie.— Comunicatul oficial.— Pe tronul Dardanelelor și Ariburnu, a avut loc ori o slabă luptă de artilerie și de infanterie. Pe la prânz un atac inamic îndreptat în contra aripei noastre stingi a eșuat sub focul nostru. Inamicul a trebuit să se refugieze în tranșeele lui cu mari perderi. Azi dimineață un atac pe care inamicul l-a executat de la Seddulbahr în contra înregului front al nostru, a fost de asemenea respins. Bateriile noastre de pe coasta anatoliană au bombardat astăzi iarăși cu succes contra-torpiloarele inamice, vapoarele lui căutătoare de mine, artileria lui, coloanele, transporturile cum fi hangarele, distugîndu-i un aeroplan și avariîndu-i altul. Inamicul a pus în urmă pe avioanele lui să arunce asupra acelor baterii peste 30 de bombe fără să cauzeze nici o stricăciune. Pe celelalte fronturi situațiunea este neschimbată, (Corr. Bureau). LUPTE TERIBILE IN AL SACIA Roma 9 iunie. — Corespondentul ziarului „Gazette de Lausanne” trimite de pe frontul dinspre Alsacia o descriere a luptelor care au devenit spăimîntătoare prin întrebuinţarea gazelor asfixiante şi a bombelor incendiare. Francezii de acum înainte s’au hotărît să fabrice aceiaşi materie în Franța. (AL. T. I) -----oo------ 00 4 TELIS Hfilenni eprese DE LEMBERG GERMANII CUCERESC RAWA RUSKA Berlin 9 Iunie. — Oficial. — Armatele generalului lyi Mackensen luptă pentru localităţile Lemberg şi Zolkiev. Rawa Ruska este în mîinile noastre. La vest de Rawa Ruska inamicul a fost atacat şi bătut ori de trupe germane. La 19 şi 20 Iunie si n. am făcut pe cîmpul de luptă între Janow şi la nord de Magiarow 9500 ruşi prizonieri, capturînd 8 tunuri şi 26 mitraliere. m Viena 9 Iunie. — Comunicatul din 21(6). — Trupele aliate urmărind pe inamic au ajuns pînă în faţa Zolkiewului, în apropiere de Lemberg şi la Sud pînă la baletul Szczerek. Forţele ruse aduse pe această linie sunt atacate peste tot. Lîngă Mikolajow şi Zydaczow, inamicul se ţine încă pe Nistru. Trupele generalului Pflanzer au respins violentele atacuri ruseşti, cu mari perderi pentru inamic, lingă Potoczloty nu departe de Zaleszeyki şi în regiunea limitrofă de Basarabia. Situaţiunea la Nord Est este mereu neschimbată. Viena 9 Iunie. Trupele aliate au reuşit să cucerească poziţiunile inaintate ale inamicului la Vest şi la Nord-Vest de Lemberg. (Corr. Buveau). Reuşita d-lui Vedhelos surprinde pe germani) V. Roma, 9 Iunie. — „GiornaleFItalia“ primeşte din Lugano ştirea că ziarele din Berlin şi Viena lăsau să se creadă aproape sigură o nereuşită a d-lui Venizelos cu privire la alegerile din Grecia. Credem că se bazau pe întinsa propagandă desfăşurată de agenţi germani la Atena. Acuma, opinia publică germană se arată uimită de reuşita marelui bărbat de stat elin. (A. T. L). ------exo---- Trips mm îfflpsîrli italiei? Roma, 9 iuni«. —. După ziarul „Central News“ din Londra, germanii se pare că ar trimite împotriva Italiei trupe ca de vre-o 600 de mii de oameni. — (A. T. I.). -----oo----- DÎN CAMERA COMUNELOR Londra 9 Iunie.— Camera Comunelor a adoptat cu unanimitate o rezoluţiune care aprobă un împrumut ilimitat cu l fi jum, la sută al pari. (Reuter). între Serbia şi Iialia — Bssmlfiţirsa posielliniisl fisai acord austro-sîrb — Roma, 9 Iunie. — Un redactor al ziarului „Messaggero“ a interviekat la Roma pe ministrul Serbiei, d. Ristid, în privinţa svonurilor despre devier sterile, Austro- Ungarieî pe lingă guvernul dpi Niş, pecum şi în privinţa actiunei Serbiei in Albania. Ministrul a desminţit îndată posibilitatea unui acord custro-sîrb, pentru că guvernul din Viena voeşte să rămînă mereu influent în Balcani după cum reese din afirmaţiunile suveranului austriac, cu privire la Albanie.. Ministrul a declarat că Austro-Ungaria pusese la cale o mişcare importantă, politico-miliară în Albania, dar Serbia, spre a zădărnici aceasă mişcare, a ocupat imediat Elbasson şi Tirana cominicînd tot deodată împătritei înţelegeri că ocupaţiunea este provizorie şi limitată, şi că Serbia voeşte a se călăuzi de voinţa împătritei Inţeleger, în ceea ce priveşte soarta viitoare a Albaniei. Serbia voeşte să fie foarte reală faţă de Italia, cu atlit mai mult cu cit chestiunea Albaniei este o chestiune eurapnamâ, şi ca atare împătrita înţelegere are dreptul să o rezolve. Ministrul Serbiei a mai adăugat că Serbia respinge şi va respinge întotdeauna orice ilusie a Austriei, chiar în ipotesa stranie că Austro’Ungaria să iasă învingătoare, din actualul conflict. Ministrul Serbiei a terminat afirmind că Serbia doreşte să închee o înţelegere cu Italia, o înţelegere care să corespundă cu interesele comune şi cu simpatiile tradiţionale ale Serbiei pentru Italia. Serbia doreşte ca Italia să facă să retrăiască în Adriatica vechia tradiţiune a falnicei Veneţii. Aceasta va fi spre folosul tuturor. (A. T. U Lupteie itolo-sastrisci ( Roma, 9 Iunie. — Timpul ploios fi negură au împiedicat fi au încetinat operaţunile în partea muntoasă a teatrului războiului. Cu toate acestea, în zona Mantenero a fost posibil să se întărească fi să se complecteze ocupaţiunea noastră cu luarea în posesiune a poziţiunilor cari domină drumurile pornind din Plezzo. Pe Isonzo au fost respinse două contra-atacuri inamice încercate în toiul nopţei în contra poziţiunlor de curând cucerite în jurul localitătei Plava. In seara de 18 iunie st. n. un aeroplan inamic a lăsat să cadă o bombă asupra unui tren sanitar care pleca dela staţiunea Cormons. Maşinistul a fost rănit şi s’au produs cîteva pagube de material. — (A. T. I.). ------0X0---- ÎMMEJGHIHILE DE LA PLEZZE OCUPATE DE ITALIENI Roma 9 Iunie.— Comunicatul comandamentului suprem din 20 Iunie: Vremea ploioasă şi ceafa au încetinit operaţiunile din partea muntoasă a teatrului războiului. Cu toate acestea în zona Montenero a fost cu putinţă a se complecta şi întări ocupaţiunea noastră prin luarea în stăpînire a poziţiunilor ce dombie împrejurimile de la Plezze. Pe Isonzo am respins două contra-atacuri inamice încercate în vremea nopţii, contra poziţiunilor de curind cucerite împrejur da Plava. In seara de 18 iunie un aeroplan inamic a lăsat să cadă bombe peste un tiren sanitar care tocmai pleca dintr’o gară. Mecanicul a fost rănit. N’au fost de cit mici stricăciunii materiale. (Sefani). ------—— Comunicaţii tăiate din BELGIA Roma, 9 Iunie. — Se telegrafiază din Amsterdam că ziarul „Handelsblatt“ scrie că orice comunicaţii între oraşul Malines şi restul Belgiei au fost complect tăiate din ordinul guvernatorului general al Regiei. Cauza acestei măsuri extraordinare este refuzul lucrătorilor de a se reîntoarce să lucreze la arsenal. — (A. T. I.). Contrabalansarea luptelor pi frontul di vest Fransszl împing frontul german la Epamps şi în Lorena.—Germanii cucaresc tranşee în munţii Argonnal şi se retrag de la Luneul de Paris, 9 Iunie. — Comunicat oficial din 200, 23 ore. In sectorul de la nord de Arras, suntem stăpîni pe fondul Baval. Am pronunţat un atac spre est, în direcţiunea Souchez unde am progresat aproape cu un kilometru. Lupta de artilerie continuă a fi foarte violentă. La vest de Argoline, am respins un violent atac inamic şi am făcut prizonieri. Pe înălţimile Menzei, trupele noastre au atacat pe inamic în sectorul tranşeei Calonic, unde au luat două linii germane, făcînd 70 de prizonieri, între cată 2 ofiţeri. In Lorena lingă Iiei Ilon, am luat un centru de rezistenţă al inamicului şi am respins două contra atacuri. Un al treilea contra atac ne-a dat înapoi pentru moment, dar am recucerit aproape îndată întreaga pozițiune. Un al patrulea contraatac a fost oprit de focul nostru; am făcut vreo cinci zeci de prizonieri. Ofensiva noastră în valea Fechtei continuă a progresa și am făcut noi prizonieri. Berlin 9 Iunie. — Oficial. — Contra fortului la nord de Arras inamicul s’a mărginit în special la focul de artilerie. Numai la nord de Souchez a avut loc un atac de infanterie, care a fost respins de noi. La vest de Soissons un atac parţial nocturn francez contra poziţiunei noastre la vest de Moulin sous Touvent a eşuat. Pe marginea de vest în munţii Argoniss am atacat. Trupe de lamlwehr wurtembergheze şi germane de nord au luat cu asalt mai multe poziţiuni întărite conescutive pe un front de 2 kilometri cauzînd francezilor la contra-atacurile lor zadarnice cele mai mari perderi Prada acestei lupte a fost 6 ofiţeri, 623 soldaţi, precum 3 mitraliere şi 3 aruncătoare da mine. Pe înălţimile Mousei francezii au îndreptat contra poziţiunilor noastre La grande trachée, la vest de Les Eparges, cinci atacări violente care la vest de şosea s’a prăbuşit în focul nostru. La est de şosea inamicul a pătruns în parte în poziţiunea noastră; el a fost isgonit parţial. 70 de prizonieri au rămas în mîinile noastre. La est de Lunerville am reluat posturile noastre avansate peste Gondroion faţă de forţe superioare îndreptate ,spre pozitiunea la nori est de această localitate. In Vosgl atacuri inamice contra vădrecht și la sud au fost respinsa în mod singeros. Noaptea au evacuat, pentru a evita perderi inutile, în mod metodic localitatea Metzer al, care este distrusă de artileria franceză. Berlin, 9 Iunie. — Oficial. La est de Luneville am retras posturile noastre avansate : Detechos, Cudele şi Gondrexan înapoia poziţiunii principale de la nord-estul acestei localităţi în faţa unor, forţe superioare. In Vosgi atacurile inamice din, văile Fechtei şi mai ales la sud au fost respinse în mod sângeros. In timpul nopţii am evacuat spre a evita pererile inutile, conform planului, localitatea Metzeral, complect dărîmată de artileria franceză. Cai a fost scufandat crucișătorul „Pahfinder" POVESTIREA COMANDANTULUI SUBMARINULUI U 51 Berlin, 9 Iunie. — „Berliner Zeitung am Mitag“ reproduce interviewul unui corespondent al „Presei Asociate“ din Constantinopole cu comandantul submarinului U 51, căpitanul Eersing, care a scufundat crucişetorul „Pathfinder“ apoi cinci vase de comerchi şi în cele din urmă a torpilat cuirasatele engleze „Triumph“ şi „Majestic în faţa Dardanelelor. Eersing povesteşte ceea ce urmează: Am părăsit Wilhelmshafen la 25 Aprilie şi am ajuns la 15 Mai în faţa Dardanelelor. Am observat în apropiere de Gibraltar un mare contratorpilor englez, dar am trecut prin strîmtoare în timpul nopţii, la suprafaţă, cum de altfel am făcut în tot restul călătoriei ; în urmă ne-am scufundat şi am trecut nevătămaţi. Am procedat tot astfel şi în faţa portului Bizerta. Cînd am sosit în marea Egee, am torpilat și scufundat în zorii ziilei de 25 Maiu pe „Triumph“. Un contratorpilor a trecut pe deasupra noastră așa încît am putut să-i auzim helicele. In ziua de 27 Maiu, am descoperit pe „Mgjesitic” foarte aproape de coastă. Echipagiul dejuna. Acest cuirasat era înconjurat de zece transporturi. A trebuit să trag pieziş. Cînd după ce ne-am scufundat, am eşit la suprafaţă, „Majestic” era răsturnat. Plasele de oţel cari trebuiau să-l apere în contra torpilelor fuseseră scoborîte, însă torpilele noastre străbat uşor prin plasele de oţel cele mai rezistente. Ceea ce se spune despre o aşa numită bază a submarinelor în marea Irlandei şi în marea Mediterană, este un non sens; raza de acţiune a submarinelor noastre este destul de mare pentru acţiunile pe care ele le săvârşesc; ele n’au nevoie de o bază. In timpul călătoriei de la Wilhelmshafen la Dardanele, nam întâlnit nici un cuirasat englez. Partea cea mai grea a sarcinii noastre este de a le întilni; după aceea nu este greu de a le scufunda. (Depeşe comunicată de legaţiunea germană). mt ma BsmsBsmssssms as Baaam SROISIIUL UNUI SERGENT AVIATOR DIN ARMATA FRANCEZA Paris, 9 Iunie.— Un comunicat al biuroului Presei semnalează următoarea izbândă a unui aviator francez în Alsacia: Un avion inamic sbura peste liniile noastre spre Aspach ; un sergent aviator se ridică îndată, îl cu junge în nori și începe la 3200 de metri înălţime o lugă contra cuviatorului inamic, care ripostează cu o mitralieză. Aviatorul francez sboară atunci pe deasupra adversarului şi la a treia lovitură cuviatorul inamic cade ca o piatră în liniile noastre în mijlocul pădurei de la sud-vest de Weiller. Avionul francez s’a înapoiat cu elicea perforată, cu cilindrul străbatut, cu motorul ciuruit de gloanțe și cu pânza aripilor sfîșiată. Sergentul pilot n’a avut de cît o ușfoară scrilitură la cot. ------oo----- lipsa îi silfi în Isîrs-UnMr la Roma, 9 Iunie. — Ziarul „New- York-HeraM“ e informat din Listeerna că din cauza intervenţiuireî Italiei în războiu mai multe mii de locuitori din Tirol şi Istria au trebuit să se adăpostească la Viena produeînd mari greutăţi munerpalităţel din Capitală, care trebuc să găzduiască şi să hrănească pe cei mai lipsiţi. In Galiţia şi Bucovina suferinţele populaţiunilor sunt cu mult mai mari. — (A. T. I.). -----exo----Rekaistera tea Roma. 9 Iunie. —■ Se telegrafiază din Zurich că ziarele din Viena publică că un mare cortegiu de oameni după ce a parcurs străzile principale ale oraşului a prezintat guvernului un memoriu asupra problemei aprovizionărilor. In acelaş timp delegaţiunile au arătat situaţiunea precară în care se află unele regiuni din monarchia austro-ungară, unde lipseşte plinea, laptele, zahărul şi alte articole di prima necesitate, cerind tot deodoată ca să se sequestreze viitoarearecoltă şi să se dea ajutor populaţi unei lipsite şi prin alte mijloace Ministrul a promis că va căuta să găsească mijloacele de îndreptare potrivit cu situațiunea. — (A. T. N.).-----exo----- 1 si eisi In piiSia i If-i ŞTIRI SS TSXEGRAM13. P© bontul austro italian.-Manifestaţii!© italienilor* în Canada.—Examen©!© particular© de curs primar din Capitală.—Informatiuni.—Tragerea loteriei, etc.