Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)
1915-06-25 / nr. 2646
BUCUREȘTI CALEa VICTORIE! Ns. 17 mum in PE TIMPUL VERE! 250 CAMERE CU TOT CONFORT UIJ exeeferrfaN ilMA -1 t eta- *J te ÎY Ilii din divnifs/e " 0£âWZ'QR/LOR iOJ Cafea V/dorfe; iOT & 'A OBSCR1IS Desfacerea preciy selor de pa domeniile G. Cantacuzino CĂLEA EflOSSLOfî 59, coif cu Sff. Casieri I DIN VIILE DELA DEALU MARE JUD. PRAHOVA Preturi foarte reduse “Sea Comenzile se primesc şi prin telefon No. 751 şi se execută prompt la domiciliu CREMA mirunată ISIS E prodsul fermecat Care dă splendoare feţeiŞi un ten catifelat! RE VANZARE lor SĂPUNUL compileMine! Daru acesta minunat Căci dă obrazului albeaţă Făcindrul final şi curat PRETUTINDENI — La Smnola ti© meh’rlatul ti© vânzare o vilă compusă din 3 apartamente şi atenante, 15 camere, pivniţă, instalaţie cu tot—la canal, lumină electrică, apa şi baie.—Se închiriază în total sau în parte cu preţ redus.— A se adresa la Sinaia strada Nouă No. 4 (la Vilă). W JACQUES m — BUCUREŞTI — Str. Smârtian 51 / 127 Telefon 3'63 şi 33/41 El dB fonti audiate lavabBWisicursile în toate m trimite de faianţă sau fontă Peuri lotere complecte Tuburi dt Mi şi acasiră Turi fa fier $ifflXBsaFii Mineterie 8foua revista Jue&tâ dm NIXTÄ.-JO SI MII^XON ? Sg© reprezintă cu im succes ©norm la „Gir^EMA. * Un nou transport de 209 vagoane de zahăr a sosit în gara Predeal. Cea mai mare parte din acest transport a ţi fost îndreptat sub auspiciile ministerului de finanţe spre deosebitele oraşe din ţară. * Casa de economie credit și ajutor a corpului telactiic, trimitând borderourile membrilor săi pe lunile Iulie şi August, a început operaţiile în vederea vacanţei. * D. Numa Frumuşeanu prefectul jud. Gorj, a raportat telegrafic ministerului de interne că partea dinspre răiărit a acestui judici este inundată şi ploaia continuu, aînvrruntînd judeţul cu mari pagube. * Asociaţiunea generală a medicilor veterinari dîn ţară se va întruni în adunare generală Joi 25 şi Vineri 26 Iunie într’unul din amfiteatrele şcoalei superioare de medicină veterinară, spre a discuta asupra următoarelor chestiuni: Rolul şi activitatea medicilor militari în caz de mobilizare: Organizarea serviciului veterinar civil şi a celui militar. Cu acest prilej, se va face o dare pe seamă asupra stărei Asociatie sunt 147. * Suntem rugaţi, să atragem atenţiunea celor în drept de către locuitorii din str. Câmpului că această stradă este necaralizată şi din cauză că este mai joasă decît şoseaua Ştefan cel Mare, toată apa în timpul ploilor, de pe ambele strade de care este înconjurată, se strânge pe această stradă, inundînd castele şi curţile locuitorilor. * Duminică 28 iunie, la orele 4 p. m, are loc pe hipodromul de la Băneasa a 16-a şi ultima alergare de cai din reuniunea de primăvară. Aceastăalergare se face în beneficiul „Crupei roşii române“ şi este pusă sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Intre surse o muzică militară va distilă publicul. Nu vor fi nici un fel de cheie sau vînzărî. * De cîteva zile, a început, să părăsească ţara, sute de armeni, pentru a se înscrie ca voluntari, îm armata rusă, pentru liberarea Armeniei. * Ministerul de război direcţia şcoalor militare, aduce la cunoştinţă, că în ziua de 30 iunie a. c. se vor ţine examene, pentru obţinerea gradului de sub-locotenent de rezervă a plutonierilor cari au absolvit şcoala pregătitoare de ofiţeri de reverva la 31 Martie 1315 şi cari au făcut campania de 2 luni complecte în anul 1913 şi cari deci au împlinitim an de serviciu militar. Examenele vor avea loc la şcolile militare de artilerie, geniu şi mari,ă, unde se vor prezenta toţi tinerii ;u termen redus cari îndeplinesc condiţiunile de mai sus, însoţite de actele cerute de art. 6 din regulamentul legei asupra ofiţerilor de rezervă. «a Sf. CONSTANTA Mii - Cinematesunl — atracţiuni , mari concepte simfonice sub direcţiunea d lui OCTAVE HODEIQE fi terasă orchestra italiană lopsz Direcţiunea husser Restaurantul Hotelului „Constanţa Palace“ Restaurantul Gazinului si Barul American sub direcţiunea HUSSER pro*». CONSTANŢA - M15CE *-A. Musk.ms£ ZSQ mm iWîglî ie..■if... * Cassa de împrumut pe gaj pentru agricultorii şi industriaşii din judeţul Ilfov, aduce la cunoştinţa d-lor agricultori şi industriaşi că, cassa pentru a putea face faţă nevoei urgente de magazinare a recoltei actuale, a hotărît să acorde împrumuturi garantate cu gaj, potrivit legii, pentru construirea de magazii. * D. Angelescu, ministrul lucrărilor publice a aprobat o reducere de 50 la sută pe p. i. r., pe toate liniile din Oltenia, pentru persoanele cari vor participa la serbările din Parcul Bîbescu din Craiova, ce se dau în zilele de 28 și 29 iunie, pentru strângerea fondurilor necesare facerea unui bust poetului St. Of Iosif. * Astăzi înainte de aimiazî, se va întruni consiliul de igienă al Capitalei, sub preidenţia d-luî ajutor de primar dr. Skupiewsky. * Următorii elevi au absolvit cursul superior (secţia reală) a Liceului „Matei Baisarab” : Abasohn Ernest. Arduleanu Dean. Bădescu Luci. Bernstein Pann. Bătrănu Rad. Dumitrescu Pac. Dumitriu O-tin. Filoreanu Alex. Goldenweig Louis-Albert. Herdam Alex. Kahane Willy. Nicolau Cornel. Niţescu G-tin. Popescu Ioan. Rudberg Louis. Liberman Jean. Sperling Arist. Stroescu Neronc. Mihăilescu Matei. * „Monitorul Oficial“ de ori publică tabloul de numerile titlurilor de rentă 4 la sută din 1905 convertită ,împrumutul de 424.613.000 lei, eşite la sorţi la tragerile precedente şi neprezentate la rambursare pînă la 18 Iunie — 1 Iulie 1915. * In vederea sărbătoare! de azi Miercuri (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul) autorităţile şi ministerele au luat vacanţă pînă joi dimineaţa * Primim la redacţie o broşuri care cuprinde extrase din discursurile contelui Ştefan Tisza, ţinute între anii 1893—1915. Broşura are următorul subtitlu: Construcţîuni istorice la cunoaşterea cheatîunei naţionalităăţilor în Ungaria. Simpatiile călduroase ale Capitalei pentru iubitul popor francez s’au manifestat ori printr’o aglomeraţie nemaipomenită la: Cele care rămin acasă film senzaţional, mimările actualului războia. Jurnalul Eclair şi Cesar comedie, toate la Bristol şi Venus. * UNTDELEMNUL EXTRAVEERGE, pentru masă la CAMPODONICO Regula 9. * Cu începere la Miercuri 1/14 Iulie a. c., vagonul-Tcetaurant care circulă actualmente la tunnurile exprese No. 15 şi 16 între Bucureşti—Craiova va circula la trenurile 15/49 şi 50/16 între Bucureşti— Jiblea, cu plecarea din Bucureşti la 6.40 dimineaţa şi cu sosirea în Jiblea la 2.00 p. m. iar la încţppere cu plecarea din Jiblea la 3.00 p. m. şi cu sosirea în Bucuraşi la 10.25 seara. * CONSTANŢA perla mării negre cum a fost cu bună dreptate denumită e în anul acesta cea cu frequentată localitate. Lume multa din toate unghiurile tarei umple Marele Hoţ „CONSTANŢA PALACE“, cel mai confortabil, şi cel mai căutat. , Mare aglomeraţie la distracţiile şi atracţiile organizate în acest an la Cazino. In teatru Orchestra sub conducerea maestrului Oct. Hoddge, iar pe Terasă orchestra LOPEZ delectează publicul. * Mondiala casăFLORIO & CO., DIN MILANO a expediat via Salonic la adresa Biroului de comision JOSEPH GALANTER București, un mare transport de MARSALAM ALVASIA. Lipsa aceastei căutate băuturi este astfel remediată. * Direcțiunea generală a serviciului sanitar a dat o nouă circulară medicilor veterinari prin care li se recomanda noul instrucțiuni cu privire la mateînizarea cailor. * D-ra Maria Jisu a fost numită maestră definitivă la şcoala profesională de fete din R.SăratLoooo- Mile Minerate SĂRATA MONTEORU (Judeţul Buzău) Poziţie splendidă ferită de curenţi Sezonul începe la 1 Iunie La 3 ore de Bucureşti, la o oră de Buzău. Băi minerale calde şi reci, ape iolurate, ape cloruro-codice sulfuroase, ape iodate şi alcaline bicarbonate de băut, de nămol, hidroterapie. Conţin pe lîngă o mare cantitate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clorură de sodiu. Indicate în syphilis, scrofulotuberculoză, reumatism, boale de femei, etc. Superior apelor de la Hali, Kreutbach, Salineties Bains, etc. După analizele recente cele mai bogate surse cu radium din ţară. Două mari herwinţi au peste 150 tamere elegant mobilate de la 2 lei pe zi. Instalaţie j Şi confort modern. Restaurant de primul rang, pensiune complectă, preţuri foarte modeste , în Iunie şi August preţuri reduse. Distracţii numeroase special organizate. "Muzica militari şi orchestra naţională. Conducerea şi administraţiunea (băilor , d. dr. C. Bacaloghi, prof .Universitar Iaşi, şi căpitan Ernavoi îs iUrşianu, proprietar. i)«e I?.--., ir.fonfiskthini» prospecte de a se adresa %.i K itor Sărata»*I EMAN OIL UR - * Răbdarea — o — In amurgul unei zile de vară şedeam pe o bancă la şosea. Priveam mulţimea care trecea: se plimba pe jos, în trăsuri şi ’n automobile. Aveam impresia că tot ce se perindă pe dinaintea mea era parcă proectat pe-o pînză enormă de cinematograf ce se desfăşură. Alături de mine, pe aceiași bancă, erau doi ruși: un bătrîn și un băiat de vre o 18-20 de ani. Ei vorbeau. La început nu le-am dat nici o atenție. Am crezut că vorbesc de afaceri, de interesele lor sau de chestiuni familiare. După cîtva timp am ascultat cum și ce vorbeau. Și am auzit pe bătrtn cum spunea celuilalt. — Răbdarea treime să fie cuvîntul nostru de ordine în viaţa de toate zilele ^şi un fel de lege de care trebue să ne folosim mult. Răbdarea este poate cea mai mare virtute, o virtute de acţiune care-i fecundă sub apararenţa ei pasivă. Ea nu este lene sau nepăsare, ci e o suferinţă. Ea se naşte din dreptate, din durere şi din raţiune; e rară, distinsă şi necesară. Răbdarea este o forţă. Ea cere să ai mereu „sînge rece” şi raţiune. Răbdarea cere abnegaţie şi renunţare pentru un timp nedeterminat la succesul dorit imediat. Ea este un sacrificiu continuu. Cină răbdarea ajunge în extremis sau cînd ai pierdut-o şi n’o mai ai, atunci încetezi de a măi fi stăpin pe raţiune şi nu-ţi măi dă preţiosul său concurs de a întreţine calmul necesar unei bune şi drepte jusifeăţi. In împrejurările cele mec critice ce se pot ivi în viaţa fiecărui om se poate observa că această virtute de tenacitate specială contribue mult la o bună şi dreaptă raţiune. Ca să ai răbdare trebue să ai multă bună voinţă. Oamenii cari vor să aibă revede succes, să aibă imediat tot ce doresc şi nu pot sau nu vor să aştepte şi se grăbesc e că le lipseşte răbdarea şi nu nuci stau să judece. Se fac multe greşeli şi se petrec multe drame din cauza asta. Şi se ştie că: „graba strică treaba Cel ce rabdă e acel care aşteaptă — dacă poate şi are posibilitatea să aştepte — vrea şi ştie să rabde. Şi cînd cineva are voinţă să aştepte acela are o forţă neclintită. Cel care ştie să rabde a obţinut o parte din succes şi, uneort, domină tot. Prin răbdare se obţine echilibrul, luciditate şi ordine. Răbdarea are ceva din certitudinea durabilităţei care o preiază, o însufleţeşte şi o întreţine. Răbdarea este virtutea care te face să suporţi multe neplăceri cu mult curaj şi fără să te plîngi„ de ele.Raţiunea îndură dispreţul, curajul înfruntă obstacole, lupte şi pericole, dar răbdarea e mai mare, mai puternică şi le întrece pe toate. Cînd răbdăm e ca şi cum ne condamnăm de bună voie să suferim. Răbdarea este şi un curaj. Cînd vrei sau trebue să rabdă eşti, de multe ori, umilit sau te simţi însoşit. Răbdarea ne uşurează suferinţa şi, uneori, parcă ne şi consolează. Ea este temperantă şi ne dă câte odată liniştea sufletească. Ea contribue să putem îndura plictiseala sau repugnanta. De multe ori trebue să ai multă răbdare să asculţi unii oameni cum vorbesc sau să citeşti unii autori. Răbdarea e statornicie şi perseverenţă de a face ceva. Răbdarea este arta de a spera (Vauvea) V. Hugo zice că: „răbdarea este făcută din speranţa’. Tot ce se face încet şi cu răbdare şi foloasele pe cari le tragem sau le vom putea trage sunt sau vor fi, desigur, cu mult mai bune şi mai utile de cît dacă ele s’ar fi realizat mai repede. Răbdarea este necesară în viaţă. Trebue să ai multă răbdare cît trăeşti. • Răbdarea cere raţiune şi voinţa. Un proverb zice că: „răbdarea este amară, dar fructul său e dulce“. • Răbdarea este una din virtuţile îngerilor şi de aceea se zice: „răbdare de înger”. Ea este poate o virtute obscură, dar e folositoare şi avem miatică nevoie de ea în viaţă. Alfred de Musset ne spune că: „Omul fără răbdare este ca o lampă fără petrol“. Bătrînul a tăcut. Era tîrziu. Cerințele vieței mă chemau în altă parte. Si am plecat. , G. T. N. Varone. 9 MISCAREA ARTISTICA-LITERARA — La noi $1 la streinitate — MARII ARTIŞTI Marea artistă, al cărei portret îl dăm aci, a cucerit publicul nostru prin jocul, mimica şi distincţia ce pune în interpretarea surorei mai mari din ,dragoste de,, soră’ de la Cinema „CLASIC“ a cărei premieră a avut loc ani, şi, cu care ocazie am admirat scenele din războiul actual, pe care lipsa de spațiu mă oprerte să le enumăr. Public mult la CLASIC. SUZANNE GRANDAIS ! -------------0X0 0 scrisoare Primim următoarele : Domnule Diretcor. In ziarul „Steagul” No. 154, cu data de 23 Iunie 1915, văd cu surprindere trecuţi şi numele meu, sub telegrama dată d-lui Al. Marghiloman. Mă surprinde grozav acest lucru, întru cit eu n'aan iscălit acea telegramă. Imî vine să cred că e o eroarede tipar, ori am fost iscălit de alt cineva, fără ştirea şi consimţimen tul meu, — constituind acest din urmă fapt — de va fi adevărat — o îndrăsneală pe care m e greu să o calific... Politica pe care am urmart-o şi pe car© voi continua să o urmlez, aceea a partidului Naţional Liberal. Concetăţenii şi con judeţenii mei o ştiu. Primiţi vă rog, d-le Director, asigurarea consideraţiilor mele deosebite. Alexandru I. Zamfirescu fost deputate-Avocat R. Sărat. 23 luni© 1915. ------------—pooo--------------- Academia ieruuzică şi giila Dramatică — PRODUCŢIA DE SFÂR » SIT DE AN — Duminică 28 iunie cor., orele 2 d. a., precis, va avea loc în Sala Liedertrafel, producţia elevelor şi elevilor Academici de muzică şi artă dramatică, de finele celui de al 16-lean an şcolar 1914—1915. Se vor produce: Clasa de flaut, profesor d. G. I. Georgescu; clasa de mandolină, profesor d. R. Raviniani; clasa de vioară, profesor d. G. Tomescu; clasa de piano, profesoară d-na Maria Munteanu; Clasa de piano, profesor d. Umberto Pessoone; clasa de cînte, profesoară d-na Viorica Th. Stoenescu; clasa de dans, profesor d. Oscar Schmidt, secţia dramatică, profesor d. Th. M. Stoenescu. -----------0X0---------- - ŞCOLARE 1 Mimofiterul instrucţiuneT «'autorizat p©L Juarez Movilă, nwtitutor la şcoala No. 20 de lfteţ. General Golescu, din Capitală, să facă In luma August a. p., la acea şcoală, un curs de preparaţie pentru burse sau pentru copiii cari voiesc să dea examene de intrare în licee, semimarii, şcoale normale, comerciale, etc. Pînă la 4 iulie a. c. înscrierile se fac la direcţiunea , şcoalei „Gifiescu“ str. Azilul de • Noapte, în fiecare zi de la orele bie—la a. m ~ Activitatea economică ; cult din judeţul laţi Activitatea Ia sate-— Mişcarea cooperativă. starea saBltari.— Asociaţiile ceaunale.— Iavăţâiaistal primar şi profesional — Cpital In judeţ.—Alte amănunte — JUDEŢUL SUB ADMINISTRAŢIA D-LIN P. FANTANARU — Avînd o întindere de 3121 kiri pătraţi sau 322.700 hectare, — dintre care 243349 ha., teren cultivator — judeţul Iaşi, după recensămîntul din anul 1912 are o populaţiune de 137.438 locuitori. Activitatea ce se desfăşoară în judeţ este multi laterală, cum se va vedea din mica anchetă ce o facem aici, împărţit în cinci plăşî cu reşedinţele în Copou, JBuciumenî, Bivolari, Podul Ilaieî şi Tîrgul Frumos — aceasta din urmă fiind o comună urbană, — judeţul are un vrumăr total de 47 comuni rurale, şi 196 sate. Aceste comune, avîndu-şî administraţiile lor, au avut în cursul anului 1914 o sumă disponibilă de 280.875 lei rezultată din rezerva fondului comunal, sumă care a fost efeminată mai multor lucrări judeţene. Dintr-un număr de 212 cîrciume existente în tot judeţul s’a realizat un venit anual de 177.229 lei, sumă din care să se ponta plăti anuităţile la împrumuturile pentru ■eolilie din judeţ şi pentru întreţinerea lor. Comuna Urbană Tg.-Frumos, are un buget separat de 215.561 lei la venituri şi 215.544 lei la cheltueliă primarul acestei Comuni fiind d. L Iamandi, unul din veneraţii cetăţeni ai acestui oraş. • Mişcarea cooperativă din judeţul Iaşi este destul de însemnată. In total, în cursul anului expirat Iaşul număra 46 bănci populare — dintre care 31 federate şi 15 nefederate. In afară de acestea se mai adaugă cele trei brutării cooperative, de la Copou, Tg. Frumos şi Podul Iload. Datorită unei bune supraveghieri sanitare — medicul şef al judeţului fiind d. dr. Grigoriu — mişcarea populaţiei în cursul anului 1914 arată un excedent de naşteri de 2882 asupra morţilor — ceia ce denotă că starea sanitară din judeţ este în progres. D. dr. Grigoriu, pe lîngă măsurile administrative, avînd tot concursul d-lui P. Fîntînaru, prefectul judeţului a împrăştiat prin toate satele diferite sfaturi higienice şi mai cu seamă poveţi penru paza împotriva epidemiilor, îndrumînd astfel populaţia din judeţ pe calea igienei. Căsătoriile presintă de asemenea un excedent de 991 asupra divorţurilor, cifră care e de asemenea în creştere în comparaţie cu cifrele din anul trecut.* Datorită administraţiuneî excelente dîn cursul anului expirat, budgetul general al judeţului s’a soldat la închiderea exerciţiului cu un excedent real de peste 44.000 lei, ci să se noteze că acest surplus s’a realizat în cursul unui an de criză generală şi de proastă recoltă la anul 1914. Asociaţia comunelor, făcute pe baza art. 172 din legea pentru organizarea comunelor rurale, s’a făcut în cursul anului p® un budget auxiliar de 206.244 lei, pe baza căruia s’au clădit 4 localuri die şcoli la Hlincea, Piciorul Lupului, Hîspăşeşti şi Zaiborna; deasemenea s’au clădit când localuri de primirii, procurîndu-ne passete de fier necesare comunelor noul înfiinţate. ■ . Tot din acest budget stat efectuat mai multe înbunătăţâri edilitare în comunele dîn judeţ,— între care reparaţiuni de şcolî, biserici, primării, etc. In judeţ sunt 7 judecătorii da o coaie cu reşedinţa la: două la Iaşi, Tg.-Frumos, Podul Ooaie, Şipote, Ţigănuşi şi Voineşti.^ Judecătoria din Şîpote est© clădită de judeţ, celelalte sunt închirieri private.Va fi interesant a se şti că jude- %ţul Iaşi are un număr însemnat 1.lar şcoli primare şi profesionale după cum indicăm. In cursul trecutului an şcolar învăţămîntul primar s’a predat în 129 şcoli rurale, mixte, din care trei sunt după tipul urban, conduse de cîte patru învăţători fiecare, în Belceştî, Podul Iloaieî şi Tg. Frumos, zece cu trei sale, 29 cu două Sale şi 87 cu cîte o singură sală. Dintre aceste localuri de şcoală, 102 sunt proprii şi 34 închiriate. Personalul didactic se compune din: 15 învăţători înaintaţi pe loc (12 bărbaţi şi 3 femei) 121 titulari (86 bărbaţi şî 35 femei); 34 suplinitori (11 bărbaţi şi 23 femei) şi 14 ajutor’î (3 bărbaţi şi 11 femei). La începutul anuilul şcolar 1913/ 1914 s’au înscrîn 13.274 copiii, au frequeritat cursul 11.799, iar 98S l’au absolvit. In afară de aceste şcoli primare, mai sunt în judeţ: o grădină de copii în comuna Foari, alta la Tg.Frumos, ateliere de croitorie la Podul Hornei şi Tg.Frumos, o şcoală de gospodărie rurală la Tantest, o şcoală elementară de agricultură la Ulmi, precum şî şcoala inferioară de meserii a judeţului care funcţionează pe lîngă şcoala de arte şi meserii din Iaşi. Judeţul acordă învăţămîntului profesional diferite burse, în suma de 7800 lei pe an. In afară de aceste în judeţ mai funcţionează cîteva cantine şcolare şi un număr de 50 biblioteci populare şi diferite cursuri de adulţi După cum se ştie, dintr’un articol anterior, din iniţiativa d-luî P. Fîntînaru, prefectul judeţului s’a acordat anul trecut premii pentru învăţătorii şi pentru gospodine, în valoare de 6000 lei, reprezentând diurna d-luî prefect datată în acest scop. e * • In judeţ sunt 82 parohii rurale şi 3 urbane deservite de 71 preoţi parohi, 3 supranumerarî, un diacon, 156 cîntăreţî şi 10 paracliseri -Numărul total al bisericilor al cestor parohii e de 154. * * • întreg judeţul Iaşului este în continuă desvoltare şi’ progres, datorită unei adminîstraţîuni excelente ca aceea pe care o face actualul prefect, d. P. Fîntînaru, de altfel cunoscut prin administraţia ce a avut-o în timpul cît a fost inspector al înv&ţ&mîntului secundar şi în timpul în care a stat in fruntea administraţiei comunale a oraşului Iaşi. * In judeţ se fac încontinuu îmbunătăţiri, fapt despre care urmează să mai vorbim într’un articol viitor. Araid Iaşi 28 Iunie 1915. —-------------oooo!-------------— AFACEREA Dieman-Leonaite Iaşi, 23 Iunie. — Aflăm că intri d. Dienerman »i d. Cristea a Intervenit o împăcare, astfel cd moşia Cojile, care a fost in vinzare, a rămas d-luî Cristea, aceasta în caia ca priveşte partea civilă, iar partea permită rămîne de rezortul justiţiei. —--------020—— —