Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)

1915-06-25 / nr. 2646

BUCUREȘTI CALEa VICTORIE! Ns. 17 mum in PE TIMPUL VERE! 250 CAMERE CU TOT CONFORT UIJ exeeferrfaN ilMA -1 t eta- *J te ÎY Ilii din divnifs/e " 0£âWZ'QR/LOR iOJ Cafea V/dorfe; iOT & 'A OBSCR1IS Desfacerea preciy selor de pa domeniile G. Cantacuzino CĂLEA EflOSSLOfî 59, coif cu Sff. Casieri I DIN VIILE DELA DEALU MARE JUD. PRAHOVA Preturi foarte reduse “Sea Comenzile se primesc şi prin telefon No. 7­­­51 şi se execută prompt la domiciliu CREMA mirunată ISIS E prodsul fermecat Care dă splendoare feţei­­Şi un ten catifelat! RE VANZARE lor SĂPUNUL compileMine! Daru acesta minunat Că­ci dă obrazului albeaţă Făcindru­l fin­­al şi curat PRETUTINDENI — La Smnola ti© m­eh’rlat­ul ti© vânzare o vilă compusă din 3 apartamente şi a­­tenante, 15 camere, pivniţă, instalaţie cu tot—la­ canal, lumină electrică, apa şi baie.—Se închiriază în total sau în parte cu preţ redus.— A se adresa la Sinaia strada Nouă No. 4 (la Vilă). W JACQUES m — BUCUREŞTI — Str. Smârtian 51 / 127 Telefon 3'63 şi 33/41 El dB fonti audiate lavabBWisicursile în toate m trimite de faianţă sau fontă Peuri l­otere complecte Tuburi dt Mi şi acasiră Turi fa f­ier $ifflXBsaFii Mineterie 8foua revista Jue&tâ dm NIXTÄ.-JO SI MII^XON ? Sg© reprezintă cu im succes ©norm la „Gir^EMA. * Un nou transport de 209 va­goane de zahăr a sosit în gara Pre­deal. Cea mai mare parte din acest transport a ţi fost îndreptat sub auspiciile ministerului de finanţe spre deosebitele oraşe din ţară. * Casa de economie credit și aju­tor a corpului telactiic, trimitâ­nd borderourile membrilor săi pe lu­nile Iulie şi August, a început o­­peraţiile în vederea vacanţei. * D. Numa Frumuşeanu prefec­tul jud. Gorj, a raportat telegrafic ministerului de interne că partea dinspre răiărit a acestui ju­dici es­te inundată şi ploaia continuu, a­­învrruntînd judeţul cu mari pagube. * Asociaţiunea generală a­ medi­cilor veterinari dîn ţară se va în­truni în adunare generală Joi 25 şi Vineri 26 Iunie într’unul din amfiteatrele şcoalei superioare de medicină veterinară, spre a discu­ta asupra următoarelor chestiuni: Rolul şi activitatea medicilor mi­litari în caz de mobilizare: Organizarea serviciului veteri­nar civil şi a celui militar. Cu acest prilej, se va face o da­re pe seamă asupra stărei Asocia­­tie sunt 147. * Suntem rugaţi, să atragem a­­tenţiunea celor în drept de către lo­cuitorii din str. Câmpului că aceas­tă stradă este necar­alizată şi din cauză că este mai joasă de­cît şo­seaua Ştefan cel Mare, toată apa în timpul ploilor, de pe ambele strade de care este înconjurată, se strânge pe această stradă, inundînd castele şi curţile locuitorilor. * Duminică 28 iunie, la orele 4 p. m­, are loc pe hipodromul de la Băneasa a 16-a şi ultima alergare de cai din reuniunea de primă­vară. Această­­alergare se face în be­neficiul „Crupei roşii române“ şi este pusă sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Intre surse o muzică militară va distilă publicul. Nu vor fi nici un fel de cheie sau vînzărî.­­ * De cîteva zile, a început, să pă­răsească ţara, sute de armeni, pen­tru a se înscrie ca voluntari, îm ar­mata rusă, pentru liberarea Arme­niei. * Ministerul de război direcţia şcoalor militare, aduce la cunoş­tinţă, că în ziua de 30 iunie a. c. se vor ţine examene, pentru obţinerea gradului de sub-locotenent de rezer­vă a plutonierilor cari au absolvit şcoala pregătitoare de ofiţeri de re­­verva la 31 Martie 1315 şi cari au făcut campania de 2 luni complecte în anul 1913 şi cari deci au împlinit­­im an de serviciu militar. Examenele vor avea loc la şcolile militare de artilerie, geniu şi mari­­,­ă, unde se vor prezenta toţi tinerii ;u termen redus cari îndeplinesc condiţiunile de mai sus, însoţite de actele cerute de art. 6 din regula­mentul legei asupra ofiţerilor de re­zervă. «a Sf. CONSTANTA M­ii - Cinematesunl — atracţiuni , mari concepte simfonice sub direcţiunea d lui OCTAVE HODEIQE fi terasă orchestra italiană lopsz Direcţiunea husser Restaurantul Hotelului „Constanţa Palace“ Restaurantul Gazinului si Barul American sub direcţiunea HUSSER pro*». CONSTANŢA - M15CE *-A. Musk.ms£ ZSQ mm iWîglî ie.­­.■if... * Cassa de împrumut pe gaj pen­tru agricultorii şi industriaşii din judeţul Ilfov, aduce la cunoştinţa d-lo­r agricultori şi industriaşi că, cassa pentru a putea face faţă ne­­voei urgente de magazinare a recol­tei actuale, a hotărît să acorde îm­prumuturi garantate cu gaj, potri­vit legii, pentru construirea de ma­gazii. * D. Angelescu, ministrul lucră­rilor publice a aprobat o reducere de 50 la sută pe p. i. r., pe toate liniile din Oltenia, pentru persoa­nele cari vor participa la serbă­rile din Parcul Bîbescu din Cra­iova, ce se dau în zilele de 28 și 29 iunie, pentru strângerea fondu­rilor necesare facerea unui bust poetului St. Of Iosif. * Astăzi înainte de aimiazî, se va întruni consiliul de igienă al Capitalei, sub preiden­ţia d-luî a­­jutor de primar dr. Skupiewsky. * Următorii elevi au absolvit cursul superior (secţia reală) a Li­ceului „Matei Baisarab” : Abasohn Ernest. Arduleanu Dean. Bădescu Luci. Bernstein Pann. Bătrănu Rad. Dumitrescu Pac. Dumitriu O-tin. Filoreanu Alex. Goldenweig Louis-Albert. Herdam Alex. Kahane Willy. Nicolau Cor­nel. Niţescu G-tin. Po­pescu Ioan. Rudberg Louis. Liberman Jean. Sperling Arist. Stroescu Neronc. Mihăilescu Matei. * „Monitorul Oficial“ de ori pu­blică tabloul de numerile titluri­lor de rentă 4 la sută din 1905 con­vertită ,împrumutul de 424.613.000 lei, eşite la sorţi la tragerile pre­cedente şi neprezentate la rambur­sare pînă l­a 18 Iunie — 1 Iulie 1915. * In vederea sărbătoare! de azi Miercuri (Naşterea Sf. Ioan Boteză­torul) autorităţile şi ministerele au luat v­acan­ţă pînă joi dimineaţa * Primim la redacţie o broşuri care cuprinde extrase din discur­surile contelui Ştefan Tisza, ţinu­te între anii 1893—1915. Broşura are următorul subtitlu: Construc­­ţîuni istorice la cunoaşterea chea­­tîunei naţionalităăţilor în Ungar­­ia. Simpatiile călduroase ale Capita­lei pentru iubitul popor francez s’au manifestat ori printr’o aglomeraţie nemai­pomenită la: Cele care rămin acasă film senzaţional, mimările ac­tualului războia. Jurnalul Eclair şi Cesar comedie, toate l­a Bristol şi Venus. * UNTDELEMNUL EXTRA­­VEERGE, pentru masă la CAM­­PODONICO Regula 9. * Cu începere la Miercuri 1/14 Iulie a. c., vagonul-Tcet­aurant care circulă actualmente la tunnurile exprese No. 15 şi 16 între Bucu­reşti—Craiova va circula la trenu­rile 15/49 şi 50/16 între Bucureşti— Jiblea, cu plecarea din Bucureşti la 6.40 dimineaţa şi cu sosirea în Jiblea la 2.00 p. m. iar la înc­­ţppere cu plecarea din Jiblea la 3.00 p. m. şi cu sosirea în Bucu­raşi la 10.25 seara. * CONSTANŢA perla măr­ii ne­gre cum a fost cu bună dreptate denumită e în anul acesta cea cu frequentată localitate. Lume mul­ta din toate unghiurile tarei um­ple Marele Ho­ţ „CONSTANŢA PALACE“, cel mai confortabil, şi cel mai căutat. , Mare aglomeraţie la distracţiile şi atracţiile organizate în acest an la Cazino. In teatru Orchestra sub conducerea maestrului Oct. Hodd­­­ge, iar pe Terasă orchestra LO­PEZ delectează publicul. * Mondiala casăFLORIO & CO., DIN MILANO a expediat via Sa­lonic la adresa Biroului de comi­sion JOSEPH GALANTER Bucu­rești, un mare transport de MAR­SA­LAM ALVASI­A. Lipsa aceas­­tei căutate băuturi este astfel re­mediată. * Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar a dat o nouă circu­lară medicilor veterinari prin ca­re li se recomanda noul instruc­țiuni cu privire la mateînizarea cailor. * D-ra Maria J­isu a fost numită maestră definitivă la şcoala pro­fesională de fete din R.­SăratL­­oooo- Mile Minerate­ ­ SĂRATA MONTEORU (Judeţul Buzău) Poziţie splendidă ferită de curenţi Sezonul începe la 1 Iunie La 3 ore de Bucureşti, la o oră de­­ Buzău.­­ Băi minerale calde şi reci, ape io­lurate, ape cloruro-codice sulfuroa­se, ape iodate şi alcaline bicarbonate de băut, de nămol, hidroterapie. Conţin pe lîngă o mare cantitate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clorură de sodiu. Indicate în syphilis, scrofulo­­tuberculoză, reumatism, boale de femei, etc. Superior apelor de la Hali, Kreutb­ach, Salinet­ies Ba­ins, etc.­­ După analizele recente cele mai bogate surse cu radium din ţară. Două mari herwinţi au peste 150 tamere elegant mobilate de la 2 lei pe zi. Instalaţie j Şi confort modern. Restaurant de primul rang, pensi­une complectă, preţuri foarte mo­deste , în Iunie şi August preţuri reduse. Distracţii numeroase spe­cial organizate. "Muzica militari şi orchestra naţiona­lă. Conducerea şi administraţiunea (băilor , d. dr. C. Bacaloghi, prof .­Universitar Iaşi, şi căpitan Ern­av­oi îs iU­r­şianu, proprie­tar. i)«e I?.--., ir.fonfiskthini» prospecte de a se adresa %.i K itor Sărata­­»*I EMAN OIL UR­ - * R­ăbdarea — o — In amurgul unei zile de vară şe­deam pe o bancă la­ şosea. Priveam mulţimea care trecea: se plimba pe jos, în trăsuri şi ’n automobile. A­­veam impresia că tot ce se perindă pe dinaintea mea era parcă proectat pe-o pînză enormă de cinematograf ce se desfăşură. Alături de mine, pe aceiași bancă, erau doi ruși: un bătrîn și un băiat de vre­ o 18-20 de ani. Ei vorbeau. La început nu le-am dat nici o atenție. Am crezut că vorbesc de afaceri, de interesele lor sau de chestiuni fami­liare. După cît­va timp am ascultat cum și ce vorbeau. Și am auzit pe bătrtn cum spunea celuilalt­. — Răbdarea treime să fie cuvîntul nostru­ de ordine în viaţa de toate zi­lele ^şi un fel de lege de care trebue să ne folosim mult. Răbdarea este poate cea mai ma­re virtute, o virtute de acţiune ca­­re-i fecundă sub apararenţa ei pa­sivă. Ea nu este lene sau nepăsare, ci e o suferinţă. Ea se naşte din dreptate, din durere şi din raţiune; e rară, distinsă şi necesară. Răbda­rea este o forţă. Ea cere să ai mereu „sînge rece” şi raţiune. Răbdarea cere abnegaţie şi renunţare pentru un timp nede­terminat la succesul dorit imediat. Ea este un sacrificiu continuu. Cină răbdarea ajunge în extremis sau cînd ai pierdut-o şi n’o mai ai, atunci încetezi de a măi fi stăpin pe raţiune şi nu-ţi măi dă preţiosul său concurs de a întreţine calmul necesar unei bune şi drepte jusifeăţi. In împrejurările cele mec critice ce se pot ivi în viaţa fiecărui om se poate observa că această virtute de tenacitate specială contribue mult la o bună şi dreaptă raţiune. Ca să ai răbdare trebue să ai mul­tă bună voinţă. Oamenii cari vor să aibă revede succes, să aibă ime­diat tot ce doresc şi nu pot sau nu vor să aştepte şi se grăbesc e că le lipseşte răbdarea şi nu nuci stau să ju­dece. Se fac multe greşeli şi se pe­trec multe drame din cauza asta. Şi se ştie că: „graba strică treaba Cel ce rabdă e acel care aşteaptă — dacă poate şi are posibilitatea să aştepte — vrea şi ştie să rabde. Şi cînd cine­va are voinţă să aştepte acela are o forţă neclintită. Cel care ştie să rabde a obţinut o parte din succes şi, une­ort, domi­nă tot. Prin răbdare se obţine echilibrul, luciditate şi ordine. Răbdarea are ceva din certitudinea durabilităţei care o preiază, o însufleţeşte şi o în­treţine. Răbdarea este virtutea care te fa­ce să suporţi multe neplăceri cu mult curaj şi fără să te plîngi„ de ele.Raţiunea îndură dispreţul, cura­jul înfruntă obstacole, lupte şi pe­ricole, dar răbdarea e mai mare, mai puternică şi le întrece pe toate. Cînd răbdăm e ca şi cum ne con­damnăm de bună voie să suferim. Răbdarea este şi un curaj. Cînd vrei sau trebue să rabdă eşti, de multe ori, umilit sau te simţi îns­­oşit. Răbdarea ne uşurează suferinţa şi, une­ori, parcă ne şi consolează. Ea este temperantă şi ne dă câte o­­dată liniştea sufletească. Ea contri­­bue să putem îndura plictiseala sau repugnanta. De multe ori trebue să ai multă răbdare să asculţi unii oameni cum vorbesc sau să citeşti unii autori. Răbdarea e statornicie şi perseve­renţă de a face ceva. Răbdarea este arta de a spera (Vauvea) V. Hugo zice că: „răbda­­­rea este făcută din speranţa’. Tot ce se face încet şi cu răbdare şi foloasele pe cari le tragem sau le vom putea trage sunt sau vor fi, desigur, cu mult mai bune şi mai utile de cît dacă ele s’ar fi realizat mai repede. Răbdarea este necesară în viaţă. Trebue să ai multă răbdare cît tră­­eşti. • Răbdarea cere raţiune şi voinţa. Un proverb zice că: „răbdarea es­te amară, dar fructul său e dulce“. • Răbdarea este una din virtuţile îngerilor şi de aceea se­­ zice: „răb­dare de înger”. Ea este poate o vir­tute obscură, dar e folositoare şi a­­vem miatică nevoie de ea în viaţă. Alfred de Musset ne spune că: „Omul fără răbdare este ca o lampă fără petrol“. Bătrînul a tăcut. Era tîrziu. Cerin­țele vieței mă chemau în altă parte. Si am plecat. , G. T. N. Varone. 9 MISCAREA ARTISTICA-LITERARA — La noi $1 la streinitate — MARII ARTIŞTI Marea artistă, al cărei portret îl dăm aci, a cucerit publicul nostru prin jocul, mimica şi distincţia ce pune în interpretarea surorei mai mari din ,d­ragoste de,, soră’ de la Cinema „CLASIC“ a cărei premie­ră a avut loc ani, şi, cu care ocazie am admirat scenele din războiul ac­tual, pe care lipsa de spațiu mă o­­pre­rte să le enumăr. Public mult la CLASIC. SUZANNE GRANDAIS ! -------------0X0­ 0 scrisoare Primim următoarele : Domnule Diretcor. In ziarul „Steagul” No. 154, cu data de 23 Iunie 1915, văd cu sur­prindere trecuţi şi numele meu, su­b telegrama dată d-l­ui Al. Mar­ghiloman. Mă surprinde grozav acest lu­cru, întru cit eu n'aan iscălit acea telegramă. Imî vine să cred că e o eroare­­de tipar, ori am fost iscălit de alt cineva, fără ştirea şi consimţim­en tul meu, — constituind acest din urmă fapt — de va fi adevărat — o îndrăsneală pe care m e greu să o calific... Politica pe care am urmart-o şi pe car© voi continua să o urmlez,­­ aceea a partidului Naţional Libe­ral. Concetăţenii şi con judeţ­enii mei o ştiu. Primiţi vă rog, d-le Director, a­­sigu­rarea consideraţiilor mele de­osebite. Alexandru I. Zamfirescu fost­ deputate-Avocat R. Sărat. 23 luni© 1915. ------------—pooo---------------­ Academia ie­ruuzică şi giila Dramatică — PRODUCŢIA DE SFÂR­ » SIT DE AN — Duminică 28 iunie cor., orele 2 d. a., precis, va avea loc în Sala Liedertrafel, producţia elevelor şi elevilor Academici de muzică şi ar­tă dramatică, de finele celui de al 16-lean an şcolar 1914—1915. Se vor produce: Clasa de flaut, profesor d. G. I. Georgescu; clasa de mandolină, profesor d. R. Ravi­niani; clasa de vioară, profesor d. G. Tomescu; clasa de piano, profe­soară d-na Maria Munteanu; Cla­sa de piano, profesor d. Umberto Pessoone; clasa de cînte, profesoa­ră d-na Viorica Th. Stoenescu; cla­sa de dans, profesor d. Oscar Schmidt, secţia dramatică, profe­sor d. Th. M. Stoenescu. -----------0X0----------­ - ŞCOLARE 1 Mimofiterul instrucţiuneT «'au­torizat p©­­L Juarez Movilă, nwti­­tutor la şcoala No. 20 de lfteţ­. Ge­neral Golescu, din Capitală, să fa­că In luma August a. p., la acea şcoală, un curs de preparaţie pen­­tru burse sau pentru copiii cari vo­­iesc să dea examene de intrare în licee, semimarii, şcoale normale, comerciale, etc. Pînă la 4 iulie a. c. înscrierile se fac la direcţiunea , şcoalei „Gifiescu“ str. Azilul de • Noapte, în fiecare zi de la orele bie—la a. m­­ ~ Activitatea economică­­ ;­ cult din judeţul laţi Activitatea Ia sate-— Mişcarea cooperativă.­­ starea saBltari.— Asociaţiile ceaunale.— Iavăţâiaistal pri­mar şi profesional — Cpital In judeţ.—Alte amănunte — JUDEŢUL SUB ADMINISTRAŢIA D-LIN P. FANTANARU — Avînd o întindere de 3121 kiri pătraţi sau 322.700 hectare, — din­tre care 243349 ha., teren cultiva­tor — judeţul Iaşi, după recensă­­m­întul din anul 1912 are o popula­­ţiune de 137.438 locuitori. Activitatea ce se desfăşoară în judeţ este multi­ laterală, cum se va vedea din mica anchetă ce o facem aici, împărţit în cinci plăşî cu reşe­dinţele în Copou, JBuciumenî, Bi­volari, Podul­ Ilaieî şi Tîrgul Fru­mos — aceasta din urmă fiind o comună urbană, — judeţul are un vrumăr total de 47 comuni rurale, şi 196 sate. Aceste comune, avîn­­du-şî administraţiile lor, au avut în cursul anului 1914 o sumă dis­ponibilă de 280.875 lei rezultată din rezerva fondului comunal, sumă care a fost efeminată mai multor lucrări judeţene. Dintr-un număr de 212 cîrciume existente în tot judeţul s’a realizat un venit anual de 177.229 lei, su­mă din care să se ponta plăti a­­nuităţile la împrumuturile pentru ■eolilie din judeţ şi pentru întreţi­nerea lor. Comuna Urbană Tg.-Frumos, are un buget separat de 215.561 lei la venituri şi 215.544 lei la chel­­tueli­ă primarul acestei Comuni fiind d. L Iamandi, unul din vene­raţii cetăţeni ai acestui oraş. • Mişcarea cooperativă din jude­ţul Iaşi este destul de însemnată. In total, în cursul anului expi­rat Iaşul număra 46 bănci populare — dintre care 31 federate şi 15 nefederate. In afară de acestea se mai adaugă cele trei brutării co­operative, de la Copou, Tg. Fru­mos şi Podul Iload. Datorită unei bune suprave­­ghieri sanitare — medicul şef al judeţului fiind d. dr. Grigoriu — mişcarea populaţiei în cursul anu­lui 1914 arată un excedent de naş­teri de 2882 asupra morţilor — ceia ce denotă că starea sanitară din ju­deţ este în progres. D. dr. Grigoriu, pe lîngă măsu­rile administrative, avînd tot con­cursul d-lui P. Fîntînaru, prefec­tul judeţului a împrăştiat prin toate satele diferite sfaturi higie­­nice şi mai cu seamă poveţi pen­­ru paza împotriva epidemiilor, în­­drumînd astfel populaţia din judeţ p­e calea igienei. Căsătoriile presintă de asemenea un excedent de 991 asupra divor­ţurilor, cifră care e de asemenea în creştere în comparaţie cu cifre­le din anul trecut.* Datorită administraţiuneî exce­lente dîn cursul anului expirat, budgetul general al judeţului s’a soldat la închiderea exerciţiului cu un excedent real de peste 44.000 lei, ci să se noteze că acest sur­plus s’a realizat în cursul unui an de criză generală şi de proastă re­coltă la anul 1914. Asociaţia comunelor, făcute pe baza art. 172 din legea pentru or­ganizarea comunelor rurale, s’a fă­cut în cursul anului p® un budget auxiliar de 206.244 lei, pe baza că­ruia s’au clădit 4 localuri die şcoli la Hlincea, Piciorul Lupului, Hîs­­păşeşti şi Zaiborna; deasemenea s’au clădit când localuri de pri­mirii, procurîndu-ne passete de fier necesare comunelor noul în­fiinţate. ■ . Tot din acest budget stat efec­tuat mai multe înbunătăţâri edilita­re în comunele dîn judeţ,­­— între care repara­ţiuni de şcolî, biserici, primării, etc. In judeţ sunt 7 judecătorii da o coaie cu reşedinţa la: două la Iaşi, Tg.-Frumos, Podul Ooaie, Şipote, Ţigănuşi şi Voineşti.^ Judecătoria din Şîpote est© clădită de judeţ, celelalte sunt închirieri private.­­Va fi interesant a se şti că jude- %­­ţul Iaşi are un număr însemnat 1.lar şcoli primare şi profesionale după cum indicăm. In cursul trecutului an şcolar în­văţămîntul primar s’a predat în 129 şcoli rurale, mixte,­­ din care trei sunt după tipul urban, condu­se de cîte patru învăţători fie­­ca­re, în Belceştî, Podul Iloaieî şi Tg. Frumos, zece cu trei sale, 29 cu două Sale şi 87 cu cîte o singură sală. Dintre aceste localuri de şcoală, 102 sunt proprii şi 34 închiriate. Personalul didactic se compune din: 15 învăţători înaintaţi pe loc (12 bărbaţi şi 3 femei) 121 titulari (86 bărbaţi şî 35 femei); 34 supli­nitori (11 bărbaţi şi 23 femei) şi 14 ajutor’î (3 bărbaţi şi 11 fem­ei). La începutul anuilul şcolar 1913/ 1914 s’au înscrîn 13.274 copiii, au frequeritat cursul 11.799, iar 98S l’au absolvit. In af­ară de aceste şcoli primare, mai sunt în judeţ: o grădină de copii în­ comuna Foari, alta la Tg.­­Frumos, ateliere de croitorie la Po­dul Hornei şi Tg.­Frumos, o şcoa­lă de gospodărie rurală la Tantest, o şcoală elementară de agricultu­ră la Ulmi, precum şî şcoala infe­rioară de meserii a judeţului care funcţionează pe lîngă şcoala de arte şi meserii din Iaşi. Judeţul acordă învăţămîntului profesional diferite burse, în suma de 7800 lei pe an. In afară de aceste în judeţ mai funcţionează cîteva cantine şcola­re şi un număr de 50 biblioteci po­pulare şi diferite cursuri de adulţi După cum se ştie, dintr’un arti­col anterior, din iniţiativa d-luî P. Fîntînaru, prefectul judeţului s’a acordat­ anul trecut premii pen­tru învăţătorii şi pentru gospodi­ne, în valoare de 6000 lei,­­ re­prezentând diurna d-luî prefect da­tată în acest scop. e * • In judeţ sunt 82 parohii rurale şi 3 urbane deservite de 71 preoţi parohi, 3 supranumerarî, un dia­con, 156 cîntăreţî şi 10 paracliseri -Numărul total al bisericilor al cestor parohii e de 154. * * • întreg judeţul Iaşului este în continuă desvoltare şi’ progres, da­torită unei adminîstraţîuni exce­lente ca aceea pe care o face ac­tualul prefect, d. P. Fîntînaru, de altfel cunoscut prin administraţia ce a avut-o în timpul cît a fost in­spector al înv&ţ&mîntului secun­dar şi în timpul în care a stat in fruntea administraţiei comunale a oraşului Iaşi. * In judeţ se fac încontinuu îmbu­nătăţiri, fapt despre care urmează să mai vorbim într’un articol vii­tor. Araid Iaşi 28 Iunie 1915. —-------------ooo­o!-------------— AFACEREA Dieman-Leonaite Iaşi, 23 Iunie. — Aflăm că intri d. Dienerman »i d. Cristea a Inter­venit o împăcare, ast­fel cd moşia Cojile, care a fost in vinzare, a rămas d-luî Cristea, aceasta în ca­ia ca priveşte partea civilă, iar partea permită rămîne de rezortul justiţiei. —--------020—— —

Next