Viitorul, iulie 1915 (Anul 8, nr. 2652-2682)
1915-07-22 / nr. 2673
•V te ’Hmm, 29 lufte. — Comunicatul.in 31. — Innadta Camonica In noaptea la 30 inamicul a repetat incurshmemi *teta eșuată la 15 în contra pozîie mililor noastre lingă Refugio Gttirm&ei. Acțiunea energică I numai almastre avansate a fost dived t&re a-i respinge. In aciiunrc în Carnia deltas armimnmcems încercat de două ori «iwml imts&tekii Freikofel dar au fost d» amundeniă rîndurite respim#. In tisul zilei trupele noastre t&tifimfa puternic de amile fie au mmepwi în zona Pat. piccolo p îndrămcențw of enervă care _ ne-m țdus la pomtrhr&a muri puternice litti» dt immer «merwog. Inamicul I» suferit perevei foarte importante și a lăsat fo»rtierile noastre cîțîva prizonieri. Pe seară inamicul primind Intuicheri, a contraatacat spre mica coHnâ a lui Pal Piccolo dar a fost din» mm respins cu perderî grave. Pe Imneo operațiunile pentru aimplificare capului de pod de la Plava se desfășoară cu succes. După ce am diatrus părți întinse din rețelele do nmnă, ocupa,lumea noastră s’a lărgit la Sud-Est de-a lungul pantelor vmmului Kok și în împrejurimile Fagorei. In Carta tommtarea trupelor noa ,Vlore s’a Incet acum ele a doua Unie puternică ele apărare pregătită de inamic la Est de cea trecută de curînd de ned. Eri după o pregătire eficace prin focul de artilerie, s’a început atacul sumei linii și s’au realizat profi cse simțitoare mai cu seamă la vantru urnele trupele noastre au cucerit cîteva retronșmmente și au creat 334 ds prizonieri între eari 15 ofițeti, 3 mitraliere și multe arme și munițiimi de războiu. (Winthair). X ’ * Caftan* 20 Iulie.— In valea Pelegrin» inamicul a reînoit cu mari forța în ziua de 30 Iulie atacul care dăduse greș la 28 contra pozițiunilor noastre de pe coasta Bella. Coloanele inamice au fost și de data a ceasta complect respinse. In zona ILa Vinalongo infanteria inamică încercând în seara de 29 să ocupe prin surprindere vârfurile munților Pesco și Sasso a fost respinsă de trupele noastre In Caruia ’ ’operațiune strașnică în ziua ide St. Iulie a parvenit să gonească pe inamic din localitățile Cian aloi și Pizo orientală. Infanteria noastră a pus stăpînire cu multă repeziciune pe tranșee respingînd cu baioneta pe inamic și luîndu-i 107 prizonierî printre care 7 ofițeri. La acest succes a contribuit și acțiunea eficace și precisă a bateriilor noastre grele cari au străbătut de la prima dată în tranșeele inamice și a împedicat pe inamic să primească noi forțe. In Carso inamicul a pronunțat un viguros atac în noaptea de 31 contra pozițiunilor noastre din zona muntelui Sol Buși dar a fost respins cu marile mari în marș de la devino spre Doberdo fiind recunoscută de observerâerî. Una din coloanele sale cevatoriî noștri a fost înlăturată de focul eficace al artileriei noastre cu perderi grele și evidente. In ziua următoare ofensiva noastră continuă dealungul frontului cucerind și alte tranșee și capturînd 348 prizonieri printre care 14 ofițeri. Cadorna. ---------------o o o o--------------<■ IN JURUL OCUPAREI INSULEI MITILENE '» Roma, 20 Iulie. — Se află din Atena că Anglia ar fi încredințat guvernul elin că ocuparea insulei Mitilene se face din motive exclusiv militare, și că ea va fi evacuată îndată ce motivele de mai sus vor înceta. (A. T. I.) -----o o — 1) NOUA OFENSIVA IMPOTRIVA SERBIEI a Roma. 20 iulie. — „Coriere dela Sera” află din Londra că o personalitate rusă autorizată, ar fi declarat că în curînd austro-germanii vor relua ostilități împotrivă Serbiei. (A. T. I.) SUCCESELE FRANCEZE IN ALSACIA SI LUPTELE , 1 TIN JURUL VARȘOVIEI Jn Roma, 20 Iulie. •— Telegrame din izvor elvețian confirmă succesul francez în Alsacia și vajnica împortruire a armatelor rusești pe frontul Varșoviei, unde i-au pricinuit dușmanului mari ■ pierderi mai cu seamă la est, im- 4, austro-germanii au lasat pe Ampul de luptă vreo 8000 de oameni. (A. T. I.)OXO-1 ■ [UNK] [UNK] ■ [UNK] nformațiunil — o — * Regimentul 46 Infanterie adus*o la cunoștința rezerviștilor săi *n domiciliu pe raza cercului de recrutare București, că cu începere de la 25 cor. sunt chemați la concentrare de instrucție de 20 zile toți acei e* n’au făcut concentrare în cursul anului 1915 împărțiți în in trei serii după cum urmează: Seria I de la 25 Iulie la 14 Aug. Icontig. 1897, 1898, 1899, 1900 și 1901. Seda II de la 16 Aug. la 4 Sept. ; jcoutig. 1902, IMS, 1994. > Seria III del* 6 Sept. Ia 25 Sept, bpontig. IMS. 1M6 și 1907. Cunoscîndă toți acei ce nu se vor prezenta precis la datele arătate mai sus pe lingă că vor fi ținuți concentrați un număr îndoit du zii, vor fi trimiși în judecată spre a fl ** *!*lî*a pedepsele prevăzute de regilimentul de mobilizare și aolului de justiție militară art. 224. ( -----exp----!* Prin om la redacție mai multeiplîngere, — mm*pra cărora atragem atențiunea d-lm ministru al lucrărilor publice, — împotriva d-lui Isosen, sub poful gărei de burd. Plinger Us spun că arest subșefi de gară bruschează pe călători, provocînd zilnic conflicte pe gnelajle. Un asemenea caz s’a întâmplat f chiar ori dimineață și asupra căruia ținem la dispoziția d-lui ministru toate strămintele. J * Corespondențe din Craiova, Curtea-de-Argeș, ^ T.Măgurele» și «ulte orașe ale țării arată că eiclonul de Sîmbătre din Capitală s’a resimțit și în acele orașe, și a atins maximum de Intensitate la Craiova,, und* a produs pagube însemnate luînd a**perișurile caselor; ploaia *ni* a urmat furtunei a inua ,&at mai mult* străzi. 1 "Astăzi * eutatea zilei ! . "■ D BR EBBA THOMSEN .. f este extr**rdi**ră în filmul ! IN RÂNDURILE INAMICE ! dar fc* ' MAX LINDER? * S«e*«* *ol*eal ? La VENUS ^ r* D. G. C««*ișel învățător la șc*ala No. 1 Ploeștij a fost detașat la scoala **rm*lă din Bîrlad. 1 TAL MIS-BAL MIȘ ?____ 7 * D. N5**l** Stefănescu a fost numit n*tar fel. I în com. Covangî- 3ar în l**ul d-lui Spanovici demisionat. * D-n* Maria Ionescu învățătloare la școala de fete din Rucăria Muscel, a fost transferată pe ziua I de 1 Septembrie la școala de băeți din Ra*jir-Maj»pel - -* Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice farce cunoscut că pentru anul școlar 1915—1916 sunt vacante 8 locuri de bursă și 2 solvente pentru cl. I profesională la Azilul Elena Doamna din București. Cererile pentru ocuparea acestor locuri vor fi adresate ministerului pînă la 20 August col. și vor fi însoțite de următoarele acte: Pentru locurile de bursă: Actul de naștere și de vaccină; certificatul de absolvirea școalei primare; actele de deces ale ambilor părinți sau actul de deces al tatălui; actul de paupertate eliberat de percepție și vizat de administrația financiară; certificatul de sănătate prin care să se dovedească că copila nu sufere de vreo boală contagioasă ori incurabilă, sau că nu are vreo infirmitate care o face improprie pentru a sta în școală. Certificatul de primărul copiilor minori. Certificatul de naționalitate liberat de primăria comunei respective. Pentru solvente nu trebuesc actele de deces. TAL MIȘ-BAL MIȘ ? " Nu abuzați, vă rog, mereu "de „șprițuri“ Căci e zadarnic, setea nu vă taie. — Beți doar SIROP din fabrica BAISSON Ce potolește-a pieptului văpae Citiți în „ROMANUL“ de azi care apare la ora 4 p. m.; imORTANȚA MUNCEI IN ȚARA NOASTRA, INDUSTRIA SERICICOLA LA NOI (Cum era odinioară și cum este astăzi); ADEVĂRUL ASUPRA RĂZBOIULUI (Un articol al lui Gabriel Hamnotaux); ACTIVITATEA INDUSTRIALA. (Minele Luxemburgului. — Piața Lignitului. — Industria Metalelor); DUPĂ UN AN DE RAZBOIU (Proclamația împăratului Wilhelm); DIN DUMA (Cuvîntările d-lui Sassoneff, a Ministrului Marinei și a Ministrului de finanțe Bark), Precum și ultimele telegrame oficiale. „ECONOMU “ Societate anonimă CAPITAL: LEI 1.500.000 deplin vărsați J | Fabrică de: CIOCOLATA, BONBOANE, DULCEAȚA, RAHAT, HALVA. CONSERVE, COMPOTURI, MUȘTAR. etc., etc. w ULTIM& DUMA * rm ESSGH5SA Presemmel* Rodzhcinko salatlnd mî ® si pe reprezentații diplomatici spune ca găsirea dace lupta la un sfârșit pischiî,&âipite d-lui Sussut Bei, a chi Balsis»gifiii maifolii@I ministrului de finanțe Sark Petrogreac 20 Iulîie. — Ik orele I după prînz sesiunea Dumei a fost deschisă printr-un ukaz imperial sub prezidenția d-lui Rodzianko în prezența tuturor miniștrilor și corpului diplomatic. Tribunele publice și ale presei sunt pline. Președintele pronunță un discurs, în care zice: „Cu cît războiul devine mai fleribil, cu atît mai mult Rusia se pătrunde de ferma și nesdnminata nohtțhems de a duce lupta la bun sfîrșit. Or, aceasta cere deplina tinire a tuturor claselor, desvoltarea extremă a tuturor facultăților creatoare ale moțiunii“. Președintele invită pe deputații să spue guvernului renovat cum se poate ajunge la realizarea acestui scop. Președintele salută viteaza armată rusă, care respinge viguros și neobosită furioasele atacuri inamice. Președintele salută pe reprezentanții diplomatici amici și aliați, cărora toți deputați, miniștrii și publicul le fac ovațiunii călduroase, cari devin frenetice în momentul cînd exprimă mulțumiri în numele întregului popor rus noului aliat, bravulm popor italian și cîttd ■torbește despre frații polonezi cari au fost Ocîdîntîii a primi mai mult decit ceilalți locuitori, loviturile unui inamic crud. Rodzimkro termină zicând: Armata noastră a dat un strălucit exemplu de împlinire a datoriei către țară. Acum e rîndul nostru să muncim zi și noapte spre a da acestei armate tot ce are trebuință. Dar pentru aceasta trebue să schimbăm chiar și spiritul și modul administratemii în funcțiune. Să ne batem pînă la ruina inamicului. Adunarea aclamă călduros pe. d. .Rodzianfio, ByyMarea J-im Sassonof D. Sasson office: In ziua aniversară a zilei fatale în care contrariu sforțărilor noastre de a menține pacea Germania ne-a declarat războiul aprinzînd întreaga Europă îmtr’o aprindere ne mai văzută, e de nevoe să aruncăm o ocire retrospectivă și să totalizăm evenimentele trăite în anul ce s’a scurs. In această perioadă, cu autorizațiunea imperială, vă vorbesc pentru a treia oară de la această tribună. Din discursurile unde precedente și din corespondența autentică a ministerului, sunteți pe deplin în curent cu faptele cari am adus marea ciocnire atciCală a popoarelor și știți că nu Rusia și nici aliații ei nu sunt respunzători de nenumăratele nenorociri cari însoțesc acest războiu. De aceea am voiu vorbi despre lucrurile deja spuse. In momentul prezent cii tensiunii extreme a tuturor forțelor, cînd suntem toți strînși aci numai în scopul de a ajuta trupele noastre eroice să învingă pe inamic, timpul este prețios pentru opera începută. De aceea mă voiu mărgini a rezuma situațiunea actuală politică, ținînd să vă previn că dacă nu găsiți răspunsul final la întrebările cari vă preocupă, veți înțelege, sunt sigur, cât mi-ar fi de greu să ating astăzi pe acelea cari sunt încă pe cale de tratări. INTRAREA IN ACȚIUNE A ITALIEI !Puține schimbări s’au produs in domeniul raporturilor internaționale de la ultimul meu discurs. Ca și mai nainte Rusia este strîns legată de vitezele ei aliate și opera complicată a acțiunii combinate a statelor separate este bine organizată, deoarece forțele fiecărui stat sunt folosite în cel mai bun mod spre a se ajunge la singurul scop comun (bravol) Familia amică a aliaților sa îmbogățit cu un nou participant, mai ales cu Italia (Vii și îndelungata aplauze), al cărei popor tindea de multă vreme să le boteze de subt jugul străin pe concetățenii ei. Duma salută pe ambasadorul Italiei. Numele de Triest și de Trentin au fost de îndelungată vreme cuvântul de oriîne al descendenților acelora cari luptă pentru regenerarea italiană. Guvernul Salandra în cursul primelor luni de războiu a pregătit cu grijă intrarea lui în acțiune iar cînd era a venit el s’a raliat la Rusia, Franța și Angla în numele realizării idealurilor poporului italian. Sunt foarte fericit că am ocaziunea de a saluta împreună cu dv. pe Italia aliată ! (Bravo !) Dacă pilda Italiei ar fi fost urmată șî de alte state, aceasta ar fi contribuit a fînî repede războiul la încetarea vărsării de singe, apropiind astfel ceasul în care popoarele beligerante ar fi în pozițiune de a relua munca paeînică și creatoare. Cu toate acestea ora rezoluțiunilor supreme nu a trecut; se poate spera că vor profita de ea acei neutri cari nu vor putea altfel să dea o deslegare problemelor lor naționale. STAREA DE SPIRIT DIN SUEDIA In vremea din urmă s’a vorbit mult despre starea de spirit a vecinilor noștri suedezi de la nord. S'au tras concluziuni nepotrivite din cuvintele spuse de bărbații lor de stat. Raporturile noastre amicale cu Suedia, dorința noastră sinceră de a întreține cu că cele mai bune relațiuni de bună vecinătate, sunt prea cunoscute pentru ca să am nevoe să le confirm. (Voci, Da, da !). In acelaș timp ne dăm perfect socoteli de inevitabila împiedecare creată pentru comerțul suedez din cauza pozițiunii ei de țară situată în mijlocul beligeranților , dar sunt mulțumit a releva corectitudinea cu care guvernul suedez salvgardează neutralitatea sa, veghiînd la interesele lui naționale. Negocierile anglo suedeze urmate acum la Stokholm, deși rămînînd pe terenul afacerilor, au manifestat de ambele părți tendința neîndoială de a găsi un teren de înțelegere și urani în mod sincer să se ajungă în curînd la un rezultat fericit. METODELE MONSTRUOASE DE RAZBOIU ÎNTREBUINȚATE DE GERMANIA Metodele mostunoase de războiu întrebuințate de Germania, care nu se oprește nici în fața otrăvirii în masă a soldaților noștr’i, nici la exterminarea femeilor, copiilor și cetățenilor pacimci. (Se strigă: Rușine !) n’au putut să nu facă a se naște în țările neutre simțiminte de justă revoltă. Tot așa peste Ocean populațiunea Statelor Unite este pătrunsă de simțâminte umanitare și nu poate să nu reacționeze energic față de asemenea procedări. Teribila scufudare a Lusitaniei a costat viața atâtor cetățeni americani. Acest atentat fără semăn prin cruzimea lui absurdă este o pată pe numele Germaniei. Este greu a spune dacă măsuri mai energice vor urma riposta severă a Președintelui Wilson către guvernul german, dar este deja evident că opiniunea publică americană este revoltată contra actelor germane, cu toate sforțările ce acestea fac spre a câștiga bunăvoința Americei. .VITEJIA ALIAȚILOR TAI GALLIPOLI Vitejia fără exemplu a trupelor aliate cari se luptă la Gallipoli, provoacă admirațiunea noastră unmimă. (Bravo, aplauze). Suferind grave perderi, forțînd obstacolele aproape de neînvins ridicate de natură chiar și folosite de germani, vitejii noștrii aliați cu tenacitate nezdruncinată ne apropie de momentul dorit cînd o legătură apropiată și directă se va stabili între noi și ei. Turcii, prevăzînd furtuna care se apropie, s-au năpustit cu o cruzime expediționară asupra popoarelor creștine cari se află sub puterea lor. Armenii sufer persecuțiuni neauzite, cari n’au sfărîmat încă spiritul lor, deoarece voluntarii armeni se luptă cu curagiu cu noi contri aspiratorilor lor. (Bravo, aplauze). Ca probă orașul Van, unde au rezistat aproape o lună presiunii turcești pînă la liberarea orașului de către trupele noastre. Persecuțiuni nu mai puțin teribile sufere populațiunea locală greacă din partea turcilor, asupra femeilor, copiilor, ceea ce nu poate să nu provoace compătimirea și revolta poporului elenic și a guvernului lui. Acesta din urmă va avea să dezlege cestiunea dacă este în stare să vie în ajutorul coreligionarilor săi din Asia Mică, fără a se uni cu puterile cari se luptă pentru drept și dreptate. PRESIUNILE FĂCUTE DE AUSTRO GERMANI PE LANGA GUVERNUL ROMAN Nu mă îndoiesc că și în celelalte țări încă neutre guvernele se găsesc în deplin acord cu aspirațîunile popoarelor lor, și dacă nu decid a urma calea pe care le o arată interesele lor vitale și trecutul lor întreg. CU ACEASTA OCAZIUNE PE CARE A SUFERIT O ROMANIA DIN PARTEA AGENTILOR AUSTRO-GERMANI. CU TOATE ACESTEA, CU TOATE SFORȚĂRILE LOR, GUVERNUL ROMAN REZISTA ISPITEI SI NOI CONTINUAM A MENȚINE CU EL RELAȚIUNI DE AMICITIE, A CĂREI ÎNTĂRIRE SI DEZVOLTARE FACE OBIECTUL GRIJILOR NOASTRE RECIPROCE. Socotesc de prisos să semnalez participarea Serbiei la lupta noastră contra inamicilor noștri. După minunile de bravură și de devotament de care a făcut probă armata sîrbă cu forțe noue și sprijinîndu-se pe ajutorul Franței și Angliei ea e gata a se uni cu aliați. Sunt convins că poporul sîrb în conștiință de datoria lui patriotică va trage curagiu pentru celelalte jertfe necesitate de evenimentele extraordinare actuale cari incumbă în măsură egală tuturor aliaților, (Aplauze). Discursul ministrului me! Ministrul marinei constată că flota Balticei, cu toată micimea unităților combatante și-a împlinit cu succes sarcina de a rezista unui inamic mult mai tare, de a-i respinge atacurile și chiar de a-i cauza înfrângeri în proprile lui ape. In marea Neagră flota noastre de asemenea mai puțin tare decît marina unită turco-germană, a făcut de asemenea inofensiv pe adversar, i-a cauzat perderi severe și fără a fi suferit perderi, își desfășură succesiv puterea așteptând momentul proprice de a proceda la realizarea problemei atît de scumpe inimei ruse. Ministrul spune în urmă că avîntul patriotic al lucrătorilor cari fabrică munițiuni de războiu, a pus sfîrșit gravelor inspirate din afară pentru a împiedeca aprovizionarea armatei. In acest moment lucrările uzinelor si fabricelor sunt în plină activitate; lucrătorii fac minuni de productivitate și de energie, ceea ce a permis flotei Baltice a se îmbogăți la finele anului trecut cu nouă unități de luptă și tot așa și flota mării Negre. Declarațiile ministrului Boris Ministrul de finanțe Bark declară că Rusia cu toate enormele cheltueli datorite războiului a izbutit nu numai să găsească în buna stare națională resursele necesare dar a putut de asemenea să acopere lacuna cauzată de interzicerea vînzării spirtoaselor care aducea aproape un miliard de ruble pe an. Ministrul declară că cheltuelile de războiu ale Rusiei se vor urdă la finele lui 1915 la suma de 7212 de milioane. Pentru a le acoperi ministerul proiectează o serie de operațiuni de credit al căror succes este neîndoios deoarece totalul economiilor naționale a crescut cu 1800 milioane, ceea ce probează că țara posedă resurse ce nu trebue să fie armaue pe de-a întregul temperanței anului. Ministrul insistă asupra trebuinței de a menține această interdicțiune bine-făcătoare chiar și după războiu. Termină prin asigurarea că țara a răspuns puternic la toate necesitățile provocate de războiu. Numai avîntul patriotic va putea uni toate forțele și toate facultățile țărei spre a satisface itrebuințele armatei 'itrk..* '33 De la Duma miniștrii s’au dus la consiliul imperiului unde au pronunțat aceleași discursuri. Oratorii tuturor partidelor au exprimat simpatic polonezilor și declarațîunea guvernului de a da autonomie Poloniei. Reprezentantul grupului polonez Welipoldky declară: Orașele noastre sunt în ruine; satele noastre prefăcute în cenușe; inamicul este la poarta capitalei noastre. In această eră istorică ,declarăm că calea pe care am ales-o la începutul războiului nu depinde de balanța războiului. Sperăm cu ajutorul lui Dumnezeu că Polonia se va regenera prin unirea ei cu Rusia subt sceptrul monarhului nostru. Consiliul imperiului a votat o formulă de trecere la ordinea zilei sleind că este convins că imensa Rusie unificată în colaborare cu guvernul și cu Duma va găsi forța care va distruge întențiunile subversive ale Inamicilor noștri cari atentează la libertatea popoarelor. (Westnik) PROECT DE LEGE DEPUS PE BIROUL DUMEI Petrograd, 20 Iulie. — S’a depus pe biroul Dumei, proiectul de lege pentru crearea unui comitet special în scopul unificării tuturor măsurilor care interesează apărarea națională. (Westnîk). & 3 i imandestania resping istaesilfii*© rușilor la norrd de LidbiSn Gorice, a domnit în genere liniște, afară de foc de artilerie șî de mici încercări de atac ale inamicului. Din contra Inamicul a întreprins în cursul zilei de eri și astă noapte atacuri nou- reiterate contra unei părți a pozițiunilor noastre pe marginea platoului Karso, care face un eșind spre Vest. Lupta de lîngă Palazzo nu s’a sfîrșit. Atacurile de noapte înaanice întreprinse unul de la Selz și trei de la Vermegliano au fost respinse cu grave perderi pentru Italieni. (Corr. Bureau). —OXO---— Viena 20 Iulie. — Pe teatrul răzgiunea Ivin pînă la capul de pod bolului rusesc, între Vistula și Bug s’a angajat ori din nou în numeroase puncte luptă violentă. Aliații noștri au scos pe Inamic la Sud- Est de Dubienka, la Sud de Cholin șî la Sud de Lenezna. La Nord de Lublîn trupele noastre au respins un puternic contraatac și și-au continuat apoi atacul lor. Lîngă Kurow o divizie de germani care se afla în armata arhiducelui Josef Ferdinand a luat cu asalt două linii consecutive inamice. Trupele austro-ungare au cîștigat prin lupte drumul pînă la Novo alexandria. Pe cînd aci, pe țărmul oriental al Vistulei și lîngă Lublin inamicul mai opune rezistență, el continuă de azi dimieață retragerea mai spre Est în spațiul pînă la Bug; regimentele germane cari îl urmăresc au trecut azi dimineața peste Cholm. In Galiția orientală situațiunea este neschimbată. . La Nord-Est de Ivangorod trupele germane înaintate pe țărmul oriental au luat ori rușilor un punct de sprijin important. La forțele militare ale aliaților cari se află sub comanda austroungară au fost duși în iulie ca prizonieri 527 de ofițeri șî 120.311 oameni, și s-au capturat 16 tunuri și 202 mitraliere. Pe teatrul italian, micile angajamente din regiunea de graniță a Tirolului și Carintiei au avut și ele un sfîrșit favorabil pentru noi. In regiunea Castelterino două companii inamice au fost surprinse și au suferit mari perderi. Atacurile bersaglierilor contra pozițiunilor noastre din fața înălțimii Hehetrleb (limitrofă, la Est de Ploeken) au ajuns pe alocarea pînă la liniile noastre dar asaltul rîzervelor noastre a alungat din nou pe inamic care a suferit perderi mari, mai ales din cauza focului nostru de artilerie. Pe frontul litoralului de la re- POLITICA ELVEȚIEI E ACEA DE NEUTRALITATE Berna, 20 Iulie. — Cu ocaziunea aniversarei fundațiunei confederațiunii cinetice, președintele federal a pronunțat un discurs în care a declarat că politica Elveției este și nu a fost nici odată alta decît politica de neutralitate real declarată, și real salvgardată. Elveția a fost și va fi întotdeauna gata să facă jertfele cele mai grele spre a menține această neutralitate. Apărarea frontierei elvețiene nu este un act de neîncredere față de nimeni dar este o necesitate națională și răspunde unei datorii internaționale lămurite și categorice și arată mai mult decît or cînd că menținerea Elveției este o necesitate europeană. Discutând despre situațiunea Tossinului, președintele a zis că Elveția și Tassinul își aparțin în mod nedespărțit unul altuia. (C. B.) LANSAREA UNUI NOU MARE CRUCIȘELOR Berlin 20 Iulie. — Șantierul Willemshaven a lansat unn mare crucișetor care a primit numele de Hindenburg. (Wolfsbureau). Mac min ■ ■sijiansptaî *— Prin telegrafia fără fir — _ Berlin 20 iulie. — Atacul englezilor contra nouilor noastre pozițiuni lingă Hooge au eșuat cu totul. Acelaș Insucces au avut atacurile nocturne ale francezilor la Souchez. In pădurea Argonnes a avut loc o luptă vie de artileria. Seara tîrziu pozițiunile noastre pe vîrful Reichsackerkopf în Vosgi au fost atacate. Inamicul a fost respins. In luptele din pădurea Arguimes de la 20 iunie pînă la 20 iulie. Au luat 125 ofițeri, 610 soldați prizonierî, capturând 52 mitraliere, precum și mult materiel de război. — LUPTE DE ARTILERIE - Paris 20 Iulie. — Lupta de artilerie de intensitate mijlocie, ln Antois și în valea Aisne, mai violentă la est de Reims în regiunea fermei Luxemburg între Conroy și Lolvre și în Argonna occidentală în regiunea Lafontaine aux Charmes și coasta 213 între Meusa și Mosel«. In regiunea de la Haye un batalion german surprins în formațiune de adunare în satul Villey sur Troy a fost supus la tirul repede și foarte eficace al bateriilor noastre. Pont-à-Mousson și satul Maicheses au fost bombardate stricăciuni puțin însemnate. Două avioane germane au lansat pe platoul de la Manville lângă Nancy 23 de bombe care n’au cauzat, nu pierderi, nici stricăciuni GUVERNUL TURC VA RĂScUMPĂRĂ LINIILE FRANCEZE DIN SMYRNA Constantinopole, 20 iulie. — Proiectul anunțat deja de rescumpărare al liniilor franceze din Syrk s’a realizat. Monitorul oficial publică azi legea care autoriză pe guvern să răscumpere liniile ferate următoare, a cărui preț va fi plătit de ministrul finanțelor și al vacațelor în numele administrațiunii căei ferate a Hedjazului : 1) calea ferată strimtă Beyrut-Zebib; 2) tramvaiul Beyrut-Umeletin în Liban; 3) linia Homs-Trypoli cu portul Mauvene; 5) linia Jaffa-Ierusalim cum și tot la termial rulant, fabricele, imobilele și terenurile aparținînd societăților numitei Imii. (Cor. Bur.) -----oo---- GRI 4 nu»»n £ g Isrifinsis Statele iîcifilci ^Borca›6 Iulie. — „Tribuna“ află din Paris că, după știri demne de crezare cari provin din mai multe izvoare, în Germania sr domni o mare preocupare în jurul situațiunei din Balcani. Berlinul e informat că împătrim înțelegere a făcut nouă propuneri României șî Bulgariei cari, după ce se vor termina muncile agricole, se vor putea hotărî pe o bază pozitivă asupra eventualității unei acțiuni militare în războiul european. (A. T. L). -----oxo----GERMANII AU ÎNCEPUT BOMBARDAREA TRANȘEELOR DUȘMANE LA NORD ȘI SUD DE HOOGE Londra, 20 Iulie. — Mareșalul French comunică cu data de %H1 ceea ce urmeză : Azi dimineață germanii au inceput bombardarea tranșeelor noastre, la nord și la sud de Hooge. Această bombardare a fost urmat și de un atac, cu ajutorul proiectoarelor de flăcări, dar mai ales asupra tranșeelor pe om le-am cucerit de curând la Hooge. Grație întrebuințării acestor flăcări n’a reușit a se pătrunde în prima noastră linie de tranșee pe, o întindere de 500 de metri. Lupti continuă (Comunicat de Legațiunea Marii Britanii). GENERALUL ZIEGLER A MURIT DE HOLERA Viena, 20 iulie. — Cartierul presei află că generalul Zeigler, comandant de corp de armată, a murit de holeră asiatică. Acesta este unicul caz de holeră care s-a produs în tot stat majorul și în trupele cornului său, ceai ce se explică prin acea că Zeigler a fost singurul ofițer din stat , majorul său care n’a voit să se imunizeze contra holerei prin vaccină. Grație precauțiunilor imite acest caz a rămas cu totul izolat. (C. B.) 1 se elll In pallia a IfJ-a ȘTIRI șI TELEGRAME: Proclamația Imperială cu prilejul suilei aniversare a declarației de război.—Austro-Germanii au trecut prin orașul Cholm, ©ic.