Viitorul, iulie 1915 (Anul 8, nr. 2652-2682)

1915-07-22 / nr. 2673

•V te ’Hmm, 29 lufte. — Comunicatul­­.in 31. — In­nadt­a Camonica In n­oaptea­­ la 30 inamicul a repetat incurshmemi *teta eșuată la 15 în con­tra pozîie mililor noastre lingă Re­fugio Gttir­m&ei. Acțiunea energică I numai a­lmastre avansa­te a fost dived t&re a-i respinge. In aciiunrc în Carnia de­ltas armimnmce­ms încercat de do­­uă ori «iwml imts&tekii Freikofel­­ dar au fost d» amundeniă rîn­durite­­ respim#. In tisul zilei trupele noastre t&tifimfa pu­ternic de am­ile fie au mmepwi în zona Pat. piccolo p îndrămcențw of enervă care _ ne-m țd­us la pomtrhr&a muri puternice li­­tti» dt immer «merwog. Inamicul I» suferit perevei foarte importante și a lăsat fo»­rtierile noastre cîțîva prizonieri. Pe seară inamicul pri­mind Intu­icheri, a contraatacat spr­e mica coHnâ a lui Pal Piccolo dar a fost din» mm respins cu perderî grave. Pe­­ Imneo operațiunile pentru aimplificare capului de pod de la­­ Plava se desfășoară cu succes. Du­pă ce am diatrus părți întinse din rețelele do nmnă, ocupa,lumea noa­stră s’a lărgit la Sud-Est de-a lun­­gul pantelor vmmu­lui Kok și în împrejurimile Fagorei. In Carta tommtarea trupelor noa ,Vlore s’a Incet acum ele a doua Unie puternică ele apărare pregătită de inamic la Est de cea trecută de cu­­rînd de ned. Eri după o pregătire­­ eficace prin focul de artilerie, s’a început atacul sumei linii și s’au realizat profi­ cse simțitoare mai cu seamă la vantru urnele trupele noas­tre au cucerit cîteva retro­nșmmen­­te și au creat 334 ds prizonieri în­tre eari 15 ofițeti, 3 mitraliere și multe arme și munițiimi de răz­boiu. (Winthai­r). X ’ * Caftan* 20 Iulie.— In valea Pel­­­egrin» inamicul a reînoit cu mari forța în ziua de 30 Iulie atacul ca­re dăduse greș la 28 contra pozi­­țiunilor noastre de pe coasta Bella. Coloanele inamice au fost și de da­­ta a ceas­ta complect respi­nse. In zo­na ILa Vina­­longo infanteria inami­că încercând în seara de 29 să ocu­pe prin surprindere vârfurile mun­ților Pesco și Sasso a fost respin­să de trupele noastre In Car­u­ia ’ ’operaț­iune strașnică în ziua ide St. Iulie a parvenit să gonească pe i­­­na­mic din localitățile Cian aloi și Pizo orientală. Infanteria noastră a pus stăpînire cu multă repezi­ciune pe tranșee respingînd cu baioneta pe inamic și luîndu-i 107 prizonierî printre care 7 ofițeri. La acest succes a contribuit și ac­țiunea eficace și precisă a baterii­lor noastre grele cari au străbătut de la prima d­ată în tranșeele ina­mice și a împedicat pe inamic să primească noi forțe. In Carso ina­micul a pronunțat un viguros a­tac în noaptea de 31 contra pozi­­țiunilor noastre din zona muntelui Sol Buși dar a fost respins cu mari­le mari în marș de la devino spre Doberdo fiind recunoscută de obser­verâerî. Una din coloanele sale ce­­vatoriî noștri a fost înlăturată de focul eficace al artileriei noastre cu perderi grele și evidente. In zi­ua următoare ofensiva noastră con­tinuă dealungul frontului cucerind și alte tranșee și capturînd 348 pri­zonieri printre care 14 ofițeri. Ca­­dorna. ---------------o o o o--------------<■ IN JURUL OCUPAREI IN­SULEI MITILENE '» Roma, 20 Iulie. — Se află din Atena că Anglia ar fi încredințat guvernul elin că ocuparea insulei Mitilene se face din motive exclu­siv militare, și că ea va fi evacu­ată îndată ce motivele de mai sus vor înceta. (A. T. I.) -----o o — 1) NOUA­­ OFENSIVA IMPO­­TRIVA SERBIEI a Roma. 20 iulie. — „Coriere del­a Sera” află din Londra că o perso­nalitate rusă autorizată, ar fi de­clarat că în curînd austro-germa­­nii vor relua ostilități împotrivă Serbiei. (A. T. I.) SUCCESELE FRANCEZE IN ALSACIA SI LUPTELE , 1 TIN JURUL VARȘOVIEI J­n Roma, 20 Iulie. •— Telegrame din izvor elvețian confirmă suc­cesul francez în Alsacia și vajni­ca împortru­­ire a armatelor ru­sești pe frontul Varșoviei, unde i-au pricinuit dușmanului mari ■ pierderi mai cu seamă la est, im- 4, austro-germanii au lasa­t pe Ampul de luptă vre­o 8000 de oa­meni. (A. T. I.)OXO-1 ■ [UNK] [UNK] ■ [UNK] nformațiunil — o — * Regimentul 46 Infanterie adu­­s*o la cunoștința rezerviștilor săi *n domiciliu pe raza cercului de recrutare București, că cu începere de la 25 cor. sunt chemați la con­­­­centrare de instrucție de 20 zile toți acei e* n’au făcut concentrare în cursul anului 1915 împărțiți în i­n trei serii după cum urmează:­­ Seria I de la 25 Iulie la 14 Aug. I­contig. 1897, 1898, 1899, 1900 și 1901. Seda II de la 16 Aug. la 4 Sept. ; jcoutig. 1902, IMS, 1994. > Seria III del* 6 Sept. Ia 25 Sept, bpontig. IMS. 1M6 și 1907. Cunoscînd­­ă toți acei ce nu se­­ vor prezenta precis la datele ară­­­tate mai sus pe lingă că vor fi ți­nuți concentrați un număr îndoit du zii, vor fi trimiși în judecată spre a fl ** *!*lî*a pedepsele prevă­zute de regilim­entul de mobili­zare și aolului de justiție militară art. 224. ( -----exp----­!* Prin om la redacție mai mult­e­iplîngere, — mm*pra cărora atragem atențiunea d-lm ministru al lucră­rilor publice, — împotriva d-lui Isosen, sub­ poful gărei de burd. P­linger Us spun că arest sub­șef­­i de gară bruschează pe călători, provocînd zilnic conflicte pe gnela­­j­­­le. Un asemenea caz s’a întâmplat f chiar ori dimineață și asupra că­­ruia ținem la dispoziția d-lui mi­nistru toate strămintele. J * Corespondențe din Craiova, Curtea-de-Argeș, ^ T.­Măgurele» și «ulte orașe ale țării arată că ei­clo­nul de Sîm­­bătre din Capitală s’a re­simțit și în acele orașe, și a atins maximum de Intensitate la Craio­­­va,, und* a produs pagube însem­nate luînd a**perișurile caselor; ploaia *ni* a urmat furtunei­­ a inua ,&at mai mult* străzi. 1 "Astăzi * eu­tatea zilei ! . "■ D BR EBBA THOMSEN .. f este extr**rdi**ră în filmul ! IN RÂNDURILE INAMICE ! dar fc* ' MAX LINDER? * S«e*«* *ol*eal ? La VENUS ^ r* D. G. C««*ișel­ învățător la șc*a­l­a No. 1 Ploești­j a fost detașat la­­ scoala **rm*lă din Bîrlad. 1 TAL MIS-BAL MIȘ ?____ 7 * D. N­5**l** Stefănescu a fost numit n*tar fel. I în com. Covangî- 3­ar în l**ul d-lui Spanovici demi­­­sionat. * D-n* Maria Ionescu învăță­­tl­oare la școala de fete din Rucăr­­i­a Muscel, a fost transferată pe ziua I de 1 Septembrie la școala de băeți din Ra*jir-Maj»pel - -* Ministerul Cultelor și Instruc­­țiunei Publice farce cunoscut­ că pentru anul școlar 1915­—1916 sunt vacante 8 locuri de bursă și 2 sol­vente pentru cl. I profesională la Azilul Elena Doamna din Bucu­rești. Cererile pentru ocuparea acestor locuri vor fi adresate ministerului pînă la 20 August col. și vor fi însoțite de următoarele acte: Pentru locurile de bursă: Actul de naștere și de vaccină; certifica­tul de absolvirea școalei primare; actele de deces ale ambilor părinți sau actul de deces al tatălui; actul de paupertate eliberat de percep­ție și vizat de administrația finan­ciară; certificatul de sănătate prin care să se dovedească că copila nu sufere de vre­o boală contagioasă ori incurabilă, sau că nu are vre­o infirmitate care o face improprie pentru a sta în școală. Certificatul de primărul copiilor minori. Cer­tificatul de naționalitate liberat de primăria comunei respective. Pentru solvente nu trebuesc ac­tele de deces. TAL MIȘ-BAL­ MIȘ ? " Nu abuzați, vă rog, mereu "de „șprițuri“ Căci e zadarnic, setea nu vă taie. — Beți doar SIROP din fabrica BAISSON Ce potolește-a pieptului văpae Citiți în „ROMANUL“ de azi care apare la ora 4 p. m.; im­ORTANȚA MUNCEI IN ȚA­RA NOASTRA, INDUSTRIA SERICICOLA LA NOI (Cum era odinioară și cum este astăzi); ADEVĂRUL ASUPRA RĂZ­BOIULUI (Un articol al lui Ga­­briel Hamnotaux); ACTIVITATEA INDUSTRIA­LA. (Minele Luxemburgului. — Piața Lignitului. — Industria Me­talelor); DUPĂ UN AN DE RAZBOIU (Proclamația împăratului Wil­helm); DIN DUMA (Cuvîntările d-lui Sassoneff, a Ministrului Marinei și a Ministrului de finanțe Bark), Precum și ultimele telegrame o­­ficiale. „ECONOMU “ Societate anonimă CAPITAL: LEI 1.500.000 deplin vărsați J | Fabrică de: CIOCOLATA,­ BONBOANE, DULCEAȚA, RAHAT, HALVA. CONSER­VE, COMPOTURI, MUȘTAR. etc., etc. w U­LTIM& DUMA * rm ESSGH5SA Presemmel* Rodzhcinko salatlnd mî ® si pe reprezentații diplomatici spune ca găsir­ea dace lupta la un sfârșit­ ­ pischiî,&âipite d-lui Sussut Bei, a chi Balsis»gifiii m­aifolii@I ministrului de finanțe Sark Petrogreac­ 20 Iulîie. — Ik orele I după prînz sesiunea Dumei a fost deschisă printr-un ukaz imperial sub prezidenția d-lui Rodzianko în prezența tuturor miniștrilor și cor­pului diplomatic. Tribunele publi­ce și ale presei sunt pline. Președin­tele pronunță un discurs, în care zice: „Cu cît războiul devine mai fleri­­bil, cu atît mai mult Rusia se pă­trunde de ferma și nesdnminata n­ohtțhems de a­­ duce lupta la bun sfîrșit. Or, aceasta cere deplina ti­nire a tuturor claselor, desvoltarea extremă a tuturor facultăților crea­toare ale moțiunii“. Președintele invită pe deputații să spue guver­nului renovat cum se poate ajunge la realizarea acestui scop. Președintele salută viteaza arma­tă rusă, care respinge viguros și neobosită furioasele atacuri inami­ce. Președintele salută pe reprezen­tanții diplomatici amici și aliați, cărora toți deputați, miniștrii și publicul le fac ovațiunii călduroa­se, cari devin frenetice în momen­tul cînd exprimă mulțumiri în nu­mele întregului popor rus noului alia­t, bravulm popor italian și cîttd ■t­orbește despre frații polonezi cari au fost Oc­î­dîntîii a primi mai mult de­cit ceilalți locuitori, loviturile unui inamic crud. Rodzimkro termină zicând: Ar­mata noastră a dat un strălucit e­­xemplu de împlinire a datoriei că­tre țară. Acum e rîndul nostru să muncim zi și noapte spre a da a­­cestei armate tot ce are trebuință. Dar pentru aceasta trebue să schim­băm­­ chiar și spiritul și modul ad­­minist­ratemii în funcțiune. Să ne batem pînă la ruina inamicului. A­­dunarea aclamă călduros pe. d. .Rodzianfio, ByyMarea J-im Sassonof D. Sasson of­fice: In ziua aniver­sară a zilei fatale în care contrariu sforțărilor noastre de a menține pa­cea Germania ne-a declarat războiul aprinzînd întreaga Europă îmtr’o aprindere ne mai văzută, e de nevoe să aruncăm o ocire retrospectivă și să totalizăm evenimentele trăite în anul ce s’a scurs. In această pe­rioadă, cu autorizațiunea imperia­lă, vă vorbesc pentru a treia­ oară de la această tribună. Din discur­surile unde precedente și din cores­pondența autentică a ministerului, sunteți pe deplin în curent cu fap­tele cari am adus marea ciocnire atciCală a popoarelor și știți că nu Rusia și­­ nici aliații ei nu sunt res­­punzători de nenumăratele neno­rociri cari însoțesc acest războiu. De aceea am voiu vorbi despre lu­crurile deja spuse. In momentul prezent cii tensiu­nii extreme a tuturor forțelor, cînd suntem toți strînși aci numai în scopul de a ajuta trupele noastre eroice să învingă pe inamic, tim­pul este prețios pentru opera înce­pută. De aceea­ mă voiu mărgini a rezuma situațiunea actuală politi­că, ținînd să vă previn că dacă nu găsiți răspunsul final la întrebări­le cari vă preocupă, veți înțelege, sunt sigur, cât mi-ar fi de greu să ating astăzi pe acelea cari sunt în­că pe cale de tratări. INTRAREA IN ACȚIUNE A ITALIEI !Puține schimbări s’au produs in domeniul raporturilor internațio­­nale de la ultimul meu discurs. Ca și mai nainte Rusia este strîns le­gată de vitezele ei aliate și opera complicată a acțiunii combinate a statelor separate este bine organi­zată, de­oare­ce forțele fie­cărui stat sunt folosite în cel mai bun mod spre a se ajunge la singurul scop comun (bravol) Familia amică a aliaților sa îmbogățit cu un nou participant, mai ales cu Italia (Vii și îndelungata aplauze), al cărei po­por tindea de multă vreme să le bo­teze de subt jugul străin pe con­cetățenii ei. Duma salută pe amba­sadorul Italiei. Numele de Triest și de Trentin au fost de îndelunga­tă vreme cuvântul de or­iîne al des­cendenților acelora cari luptă pen­tru regenerarea italiană. Guvernul Salandra în cursul primelor luni de războiu a pregătit cu gri­jă in­trarea lui în acțiune iar cînd era a veni­t el s’a raliat la Rusia, Franța și Angla în numele realiză­rii idealurilor poporului italian. Sunt foarte fericit că am ocaziunea de a saluta împreună cu dv. pe I­­talia aliată ! (Bravo !) Dacă pilda Italiei ar fi fost ur­mată șî de alte state, aceasta ar fi contribuit a fînî repede războiul la încetarea vărsării de sin­ge, apropiind astfel ceasul în care popoarele beligerante ar fi în po­­zițiune de a relua mun­ca paeînică și creatoare. Cu toate acestea ora rezoluțiunilor supreme nu a tre­cut; se poate spera că vor profita de ea acei neutri cari nu vor putea altfel să dea o deslegare probleme­lor lor naționale. STAREA DE SPIRIT DIN SUEDIA In vremea din urmă s’a vorbit mult despre starea de spirit a ve­cinilor noștri suedezi de la nord. S'au tras concluziuni nepotrivite din cuvintele spuse de bărbații lor de stat. Raporturile noastre ami­cale cu Suedia, dorința noastră sinceră de a întreține cu că cele mai bune relațiuni de bună veci­nătate, sunt prea cunoscute pen­tru ca să am nevoe să le confirm. (Voci, Da, da !). In acelaș timp ne dăm perfect socoteli de inevi­tabila împiedecare creată­­ pentru comerțul suedez din cauza poziți­­unii ei de țară situată în mijlocul beligeranților , dar sunt mulțumit a releva corectitudinea cu care gu­vernul suedez salvgardează neu­tralitatea sa, veghiînd la interese­le lui naționale. Negocierile an­­glo suedeze urmate acum la Sto­­kholm, de­și rămînînd pe terenul afacerilor, au manifestat de am­bele părți tendința neîndoială de a găsi un teren de înțelegere și u­rani în mod sincer să se ajungă în curînd la un rezultat fericit. METODELE MONSTRUOASE DE RAZBOIU ÎNTREBUINȚATE DE GERMANIA Metodele mostunoa­se de războiu întrebuințate de Germania, care nu se oprește nici în fața otrăvi­rii în masă a soldaților­­ noștr’i, nici la exterminarea femeilor, co­piilor și cetățenilor pacimci. (Se strigă: Rușine !) n’au putut să nu facă a se naște în țările neutre simțiminte de justă revoltă. Tot așa peste Ocean populațiunea Sta­telor Unite este pătrunsă de simțâ­­minte umanitare și nu poate să nu reacționeze energic față de aseme­nea procedări. Teribila scufudare a Lusitaniei a costat viața atâtor cetățeni americani. Acest atentat fără semăn prin cruzimea lui ab­surdă este o pată pe numele Ger­maniei. Este greu a spune dacă mă­suri mai energice vor urma ripos­ta severă a Președintelui Wilson către guvernul german, dar este deja evident că opiniunea publică americană este revoltată contra actelor germane, cu toate sforță­rile ce­­ acestea fac spre a câștiga bunăvoința Americei. .VITEJIA ALIAȚILOR T­AI GALLIPOLI Vitejia­ fără exemplu a­ trupelor aliate cari se luptă la Gallipoli, provoacă admirațiunea noastră u­nmimă. (Bravo, aplauze). Sufe­rind grave perderi, forțînd obsta­colele aproape de neînvins ridica­te de natură chiar și folosite de germani, vitejii noștrii aliați cu tenacitate nezdruncinată ne apro­pie de momentul dorit cînd o legă­tură apropiată și directă se va sta­bili între noi și ei. Turcii, prevă­­zînd furtuna care se apropie, s-au năpustit cu o cruzime expediționa­ră asupra popoarelor creștine cari se află sub puterea lor. Armenii su­fer persecuțiuni neauzite, cari n’au sfărîmat încă spiritul lor, de­oare­ce voluntarii armeni se lup­tă cu curagiu cu noi contri aspi­ratorilor lor. (Bravo, aplauze). Ca probă orașul Van, unde au rezis­tat apr­oape o lună presiunii tur­cești pînă la liberarea orașului de către trupele noastre. Persecuți­­uni nu mai puțin teribile sufere populațiunea locală greacă din partea turcilor, asupra femeilor, copiilor, ceea ce nu poate să nu provoace compătimirea și revolta poporului elenic și a guvernului lui. Acesta din urmă va avea să dezlege cestiunea dacă este în sta­re să vie în ajutorul coreligionari­lor săi din Asia Mică, fără a se uni cu puterile cari se luptă pentru drept și dreptate. PRESIUNILE FĂCUTE DE AUSTRO GERMANI PE LAN­GA GUVERNUL ROMAN Nu mă îndoiesc că și în celelalte țări încă neutre guvernele se gă­sesc în deplin acord cu aspirațîu­­nile popoarelor lor, și dacă nu de­cid a urma calea pe care le o ara­tă interesele lor vitale și trecutul lor întreg. CU ACEASTA OCA­­ZIUNE PE CARE A SUFERIT O ROMANIA DIN PARTEA AGEN­TILOR AUSTRO-GERMANI. CU TOATE ACESTEA, CU TOATE SFORȚĂRILE LOR, GUVERNUL ROMAN REZISTA ISPITEI SI NOI CONTINUAM A MENȚINE CU EL RELAȚIUNI DE AMICI­TIE, A CĂREI ÎNTĂRIRE SI DEZV­OLTARE FACE OBIEC­TUL GRIJILOR NOASTRE RE­CIPROCE. Socotesc de prisos să semnalez participarea Serbiei la lupta noa­stră contra inamicilor noștri. După minunile de bravură și de devota­ment de care a făcut probă arma­ta sîrbă cu forțe noue și sprijinîn­­du-se pe ajutorul Franței și An­gliei ea e gata a se uni cu aliați. Sunt convins că poporul sîrb în conștiință de datoria lui patriotică va trage curagiu pentru celelalte jertfe necesitate de evenimentele extraordinare actuale cari incum­bă în măsură egală tuturor aliați­­lor, (Aplauze). Discursul ministrului me! Ministrul marinei constată că flota Balticei, cu toată micimea u­nităților combatante și-a împli­nit cu succes sarcina de a rezista unui inamic mult mai tare, de a-i respinge atacurile și chiar de a-i cauza înfrângeri în proprile lui a­pe. In marea Neagră flota noastre de asemenea mai puțin tare de­cît marina unită turco-germană, a fă­cut de asemenea inofensiv pe ad­versar, i-a cauzat perderi severe și fără a fi suferit perderi, își des­fășură succesiv puterea așteptând momentul proprice de a proceda la realizarea problemei atît de scumpe inimei ruse. Ministrul spu­­ne în urmă că avîntul patriotic al lucrătorilor cari fabrică muniți­­uni de războiu, a pus sfîrșit gra­velor inspirate din afară pentru a împiedeca aprovizionarea arma­tei. In acest moment lucrările uzi­nelor si fabricelor sunt în plină activitate­; lucrătorii fac minuni de productivitate și de ener­gie, ce­ea ce a permis flotei Baltice a se îmbogăți la­ finele anului trecut cu nouă unități de luptă și tot așa și flota măr­ii Negre. Declarațiile ministrului Boris Ministrul de finanțe Bark decla­ră că Rusia cu toate enormele cheltueli datorite războiului a iz­butit nu numai să găsească în bu­na stare națională resursele nece­sare dar a putut de asemenea să acopere lacuna cauzată de inter­zi­cerea vînzării spirtoaselor care a­­ducea aproape un miliard de ru­ble pe an. Ministrul declară că cheltuelile de războiu ale­ Rusiei se vor urdă la finele lui 1915 la suma de 7212 de milioane. Pentru a le­­ acoperi ministerul proiectează o serie de operațiuni de credit al căror suc­ces este neîndoios de­oare­ce tota­lul economiilor naționale a cres­cut cu 1800 milioane, ceea ce pro­bează că țara posedă resurse ce nu trebue să fie armau­­e pe de-a în­tregul temperanței anului. Mi­nistrul insistă asupra trebuinței de a menține această interdicțiu­­ne bine-făcătoare chiar și după războiu. Termină prin asigura­­rea că țara a răspuns puternic la toate necesitățile provocate de răz­boiu. Numai avîntul patriotic va putea uni toate forțele și toate fa­cultățile țărei spre a satisface itre­buințele armatei 'i­tr­k..* '33 De la Duma miniștrii s’au dus la consiliul imperiului unde au pro­nunțat aceleași discursuri. Oratorii tuturor partidelor au exprimat sim­patic polonezil­or și declarațîunea guvernului de a da autonomie Po­loniei. Reprezentantul grupului po­lonez Welipoldky declară: Orașele noastre sunt în ruine; satele noastre prefăcute în cenușe; inamicul este la poarta capitalei noastre. In a­­ceastă eră istorică­ ,declarăm că ca­lea pe care am ales-o la începutul războiului nu depinde de balanța războiului. Sperăm cu ajutorul lui Dumnezeu că Polonia se va rege­nera prin unirea ei cu Rusia subt sceptrul monarhului nostru. Consiliul imperiului a votat o for­mulă de trecere la ordinea zilei sl­eind că este convins că imensa Ru­sie unificată în colaborare cu gu­vernul și cu Duma va găsi forța care va distruge întențiunile sub­versive ale Inamicilor noștri cari atentează la libertatea popoarelor. (Westnik) PROECT DE LEGE DEPUS PE BIROUL DUMEI Petrograd, 20 Iulie. — S’a depus pe biroul Dumei, proiectul de lege pentru crearea unui comitet spe­cial în scopul unificării tuturor mă­surilor care interesează apărarea națională. (Westnîk). & 3 i imandestania resping istaesilfii*© rușilor la norrd de LidbiSn Gorice, a domnit în genere liniște, afară de foc de artilerie șî de mici încercări de atac ale inamicului. Din contra Inamicul a întreprins în cursul zilei de eri și astă noapte atacuri nou- reiterate contra unei părți a pozițiunilor noastre pe mar­ginea platoului Karso, care face un eșind spre Vest. Lupta de lîngă Palazzo nu s’a sfîrșit. Atacurile de noapte înaanice în­treprinse unul de la Selz și trei de la Vermegliano au fost respinse cu grave perderi pentru Italieni. (Corr. Bureau). —­OXO---— Viena 20 Iulie. — Pe teatrul răz­­giunea Ivin pînă la capul de pod bolului rusesc, între Vistula și Bug s’a angajat ori din nou în num­eroa­se puncte luptă violentă. Aliații noștri au scos pe Inamic la Sud- Est de Dubienka, la Sud de Cholin șî la Sud de Lenezna. La Nord de Lublîn trupele noastre au respins un puternic contraatac și și-au con­tinuat apoi atacul lor. Lîngă Kurow o divizie de ger­mani care se afla în armata arhi­ducelui Josef Ferdinand a luat cu asalt două linii consecutive inami­ce. Trupele austro-ungare au cîști­­gat prin lupte drumul pînă la No­­vo alexandria. Pe cînd aci, pe țărmul oriental al Vistulei și lîngă Lublin inami­cul mai opune rezistență, el conti­nuă de azi dimieață retragerea mai spre Est în spațiul pînă la Bug; regimentele germane cari îl urmă­resc au trecut azi dimineața peste Cholm. In Galiția orientală situațiunea este neschimbată. . La Nord-Est de Ivangorod trupe­le germane înaintate pe țărmul o­­riental au luat ori rușilor un punct de sprijin important. La forțele militare ale aliaților cari se află sub­ comanda austro­­ungară au fost duși în iulie ca pri­zonieri 527 de ofițeri șî 120.311 oa­meni, și s-au capturat 16 tunuri și 202 mitraliere. Pe teatrul italian, micile angaja­mente din regiunea de graniță a Tirolului și Carintiei au avut și ele un sfîrșit favorabil pentru noi. In regiunea Castelterino două companii inamice au fost surprin­se și au suferit mari perderi. Ata­curile bersaglierilor contra pozi­­țiunilor noastre din fața înălțimii Hehetrleb (limitrofă, la Est de Ploeken) au ajuns pe alocarea pî­­nă la liniile noastre dar asaltul rî­­zervelor noastre a alungat din nou pe inamic care a suferit perderi mari, mai ales din cauza focului nostru de artilerie. Pe frontul litoralului de la re- POLITICA ELVEȚIEI E ACEA DE NEUTRALITATE Berna, 20 Iulie. — Cu ocaziu­­nea aniversarei fundațiunei confe­derațiunii cinetice, președintele fe­deral a pronunțat un discurs în care a declarat că politica Elveți­ei este și nu a fost nici odată alta de­cît politica de neutralitate real declarată, și real salvgardată. Elve­ția a fost și va fi în­totdeauna ga­ta să facă jertfele cele mai grele spre a menține această neutralita­te. Apărarea frontierei elvețiene nu este un act de neîncredere față de nimeni dar este o necesitate na­țională și răspunde unei datorii internaționale lămurite și catego­rice și arată mai mult de­cît or cînd că menținerea Elveției este o necesitate europeană. Discu­tând despre situațiunea Tossinu­­lui, președintele a zis că Elveția și Tassinul își aparțin în mod ne­despărțit unul altuia. (C. B.) LANSAREA UNUI NOU MARE CRUCIȘELOR Berlin 20 Iulie. — Șantierul Wil­lemshaven a lansat unn mare cruci­șetor care a primit numele de Hin­­denburg. (Wolfsbureau). Mac min ■ ■­­s­ijia­nsptaî *— Prin telegrafia fără fir — _ Berlin 20 iulie. — Atacul engle­zilor contra nouilor noastre pozi­­țiuni lingă Hooge au eșuat cu to­tul. Acelaș Insucces au avut atacu­rile nocturne ale francezilor la Souchez. In pădurea Argonnes a avut loc o luptă vie de artileria. Seara tîrziu pozițiunile noastre pe vî­rful Reichsackerkopf în Vosgi au fost atacate. Inamicul a fost res­pins. In luptele din pădurea Arguimes de la 20 iunie pînă la 20 iulie. Au­ luat 125 ofițeri, 6­10 soldați prizo­nierî, capturând 52 mitraliere, pre­cum și mult materiel de război. — LUPTE DE ARTILERIE - Paris 20 Iulie. — Lupta de arti­lerie de intensitate mijlocie, ln An­tois și în valea Aisne, mai violen­­tă la est de Reims în regiunea fer­mei Luxemburg între Conroy și Lolvre și în Argonna occidentală în regiunea Lafontaine aux Char­mes și coasta 213 între Meusa și Mosel«. In regiunea de la Haye un batalion german surprins în for­mațiune de adunare în satul Vil­ley sur Troy a fost supus la tirul repede și foarte eficace al baterii­lor noastre. Pont-à-Mousson și sa­tul­­ Maicheses au fost bombardate stricăciuni puțin însemnate. Două avioane germane au lansat pe pla­toul de la Manville lângă Nancy 23 de bombe care n’au cauzat, nu pierderi, nici stricăciuni GUVERNUL TURC VA RĂS­cUMPĂRĂ LINIILE FRAN­CEZE DIN SMYRNA Constantinopole, 20 iulie. — Pro­iectul anunțat deja de rescumpă­­rare al liniilor franceze din Syrk s’a realizat. Monitorul oficial pu­blică azi legea care autoriză pe guvern să răscumpere liniile fera­te următoare, a cărui preț va fi plătit de ministrul finanțelor și al vacațelor în numele administra­țiunii căei ferate a Hedjazului : 1) calea ferată strimtă Beyrut-Ze­­b­ib; 2) tramvaiul Beyrut-Ume­­letin în Liban; 3) linia Hom­s-Trypoli cu portul Mauvene; 5) li­nia Jaffa-Ieru­salim cum și tot la termial rulant, fabricele, imobile­le și terenurile aparținînd socie­tăților numitei Imii. (Cor. Bur.) -----oo----­ GRI 4 nu»»n £ g Isrifin­sis Statele iîcifilci ^Borca›6 Iulie. — „Tribuna“ află din Paris că, după știri demne de crezare cari provin din mai m­ulte­ izvoare, în Germania sr domni o mare preocupare în jurul situațiunei din Balcani. Berlinul e informat că împătrim înțelegere a făcut nouă propuneri României șî­­ Bulgariei cari, după ce se vor termina muncile agricole, se vor putea hotărî pe o bază po­zitivă asupra eventualității unei acțiuni militare în războiul euro­­­pean. (A. T. L). -----oxo----­GERMANII AU ÎNCEPUT BOM­BARD­AREA TRANȘEELOR DUȘMANE LA NORD ȘI SUD DE HOOGE Londra, 20 Iulie. — Mareșalul French comunică cu data de %H1 ceea ce urmeză : Azi dimineață germanii au ince­put bombardarea tranșeelor noas­tre, la nord și la sud de Hooge. A­ceastă bombardare a fost urmat și de un atac, cu ajutorul proiectoa­relor de flăcări, dar mai ales asu­­pra tranșeelor pe om le-am cuce­rit de curând la Hooge. Grație în­trebuințării acestor flăcări n’a re­ușit a se pătrunde în prima noas­tră linie de tranșee pe, o întindere de 500 de metri. Lupti continuă (Comunicat de Legațiunea Marii Britanii). GENERALUL ZIEGLER A MURIT DE HOLERA Viena, 20 iulie. — Cartierul presei află că generalul Zeigler, comandant de corp de armată, a murit de holeră asiatică. Acesta este unicul caz de holeră care s-a produs în tot stat majorul și în trupele cornului său, ceai ce se explică prin acea că Zeigler a fost singurul ofițer din stat , majorul său care n’a voit să­ se imunizeze contra holerei prin vaccină. Gra­­ție precauțiunilor imite acest caz a rămas cu totul izolat. (C. B.) 1 se elll In pallia a IfJ-a ȘTIRI șI TELEGRAME: Proclamația Imperială cu prilejul suilei aniversare a declarației de război.—Austro-Germanii au trecut prin orașul Cholm, ©ic.

Next