Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)

1915-09-15 / nr. 2728

Mobilizarsa Greciei a Isiceput STAREA DE ASEDTU VA FI VOTATA DE CAMERA Atena 11 Sept.— Camera se va întruni Mercur! şi va vota starea de sediu în Macedonia apoi va lu­­a alte cîteva dispoziţinî necesare. Banca Naţională va vărsa 14 mi­lioane pentru nevoile actuale. Rechizatîa vaselor cu aburi şi a căilor Ferate a fost ordonată. Trans­portan­a mărfurilor este interzisă. (Agenţia Greacă). Atena 11 Sept. Mobilizarea a în­ceput. Rezerviştii se grăbesc să vi­nă la corpuri cu mult entuziasm. Mai multe mii au venit îmbrăcaţi in uniformă. Se prevede că pînă poimîine majoritatea rezerviștilor vu fi sub drapel. (Agenția greacă). Rușii atacă pe austriaci IN WOLHINIA FU­STI­ATING RETRANSAMENTELE AUS­TRIAGE Viena 12 Sept.— Oficial: Sanațiu­nea­ la nord-vest nu s’a schimbat. In Gali­ti­a orientală nimic impor­tant de semnalat. inamicul a început contra fron­tului nosru din Wolhinia o nouă serie de atacuri uneori foarte vehe­mente cari în cîteva locuri au adus pe duşman pînă în retransameterţe noastre dar inamicul a fost totdea­una respins cu mari perderi. Nu­mărul prizni­ceri­lor făcuţi alaltăerî pe linia Ikwa se urcă la 20 ofiţeri şi aproape 4000 oameni. Cavaleria austro-ungară înain­­tînd în regiunea împădurită și mlăștinoasă a Siretuluî inferior a­ cucerit cîteva noi puncte apărate­­ cu îndîrjire în Lituania trupele noastre au­­ înaintat pînă în regiunea Krasnie.­­ ——o o---­ Viitorul oraşului Roma, 12 Sept. — Germano­fila „Neue Züricher Zeitung” pu­dică un articol asupra chest­iun­ei viitorlui Triest­uluî atunci cînd nu trece sub stăpânirea Italiei. A­­rtorul articolului observă că din partea Austriei s'a afirmat de ofti­ca ori că, atunci cînd Triestul ar aparţine Italiei, el ar pierde orl­­■e importanţă comercială, pentru că nu ar mai trece printr'însul tra­ficul imens care vine din Orient se îndreptează spre Austria şi Ge­r­na­nia■ de sud. Triestul ar deveni un oraş mort, Triestul — zice el — deşi are o desvoltare industrială destul de importantă, viaţa­ lui principală este însă cea comercială, el fiind un punct de transit şi de scurgere către Mediteran pentru mărfurile ce formează obiectul comerţului e­­norm al hinterland­ului său. Limi­tele acestui hinterland se întind din Galiţia, de alungul frontierei între Germania si Moravia, tre­când prin Profia în sudul Bavariei. Pentru toată această regiune por­tul Triest este de o trebuinţă vă­dită; lucrul acesta s’a constatat și din refuzul constatat al Austriei de a ceda Italiei acest port. Din cauza distantelor, nu se poate ca aceste regiuni, atunci cînd Triestul vai aparţ­ine Italiei să trimită măr­furile lor către Orient pe drumul mării Nordului sau al Gibraltaru­­luî, fap­tul că Triestul ar păstră totuşi o bună parte din traficul a­­cestor regiuni rezultă şi din îm­prejurarea că 55% din comerţul Triest-ului se face cu regiunea din prejurul său. Hinterland-ul are nevoie de Triest fie el om­ austriac, fie ita­lian, întocmai cum Elveţia are ne­voie de Genova. Trieste e centrul natural al comerţului cu orientul şi nu este probabil ca să poată, tăia această funcţiune, o politică vamală, austriacă în scop de a stîn­jeni exportul prin Triest, oraş ita­lian. Ea nu ar putea să aibă de­cît urmări păgubitoare pentru însăși Austria. Triestul și-ar procura mărfurile necesare din Italia și El­veti­a. Statisticile demonstrează ca­ ac­tivitatea Triestului nu este datori­tă numai faptului că el este un port mare al Austriei. Tot așa nu sunt motive pentru a crede că nu­meroasele întreprinderi industria­le din Triest ar suferi pagube a­­tunci cînd orașul ar intra sub stă­­pînirea Hatiei. (A.­­T. I.). raad­un Legaţia greacă ne roagă să pu­blicăm următoarea informaţie : Legaţia regală greacă aduce la cunoştinţa supuşilor greci din cir­cumscripţia consulară Bucureşti că în urm­a mobilizărei sunt convo­caţi : 1) Clasele 1892 pînă la 1911 inclu­siv; 2) Auxiliarii—clasele suszise cari au făcut sau nu serviciu; 3) Toţi sub-ofiţerii de orice clasă; 4) Rezerviştii originari din insule­le Egeice, din Macedonia şi din E­­pir deta 22 ani pînă la 29 inclusiv. Toţi aceşti rezervişti trebue să se prezinte la Legaţie pentru a fi trimişi regimentelor respective, cel mai tîrziu în decurs de 11 zile cu începere de azi, 13 Septembrie. * La Cinema Aptollo azi să re­­prez­ină splendida dramă Pirate­ria unui laş. O frumoasă vedere după natură şi o comedie foarte hazlie. * In vederea numărului prea ma­re de funcţionare femei ce se gă­sesc în serviciul telegrafo-p­oştal, astfel că s’a atins cifra de 1034 fe­mei, faţă de 1501 bărbaţi, depăşin­­du­-se astfel proporţia de 25 la sută admise în trecut, se aduce la cunoş­­tiinţa celor interesaţi că, cele 236 ser­ori de admitere, ce s-au depus in cursul anuilui, fie la ministerul de interne, fie la direcţiunea Poş­telor se vor restitui celor în drept prin oficiul poştal respectiv, iar pentru viitor s-a luat, dispoziţiunea ca cererile să nu mai fie primite nici înregistrate. * RAY&CLS minunează specta­torii de la ALHAMBRA» cu im­provizaţiile sale. * „Monitorul Oficial“ de cri pu­blică decişi­a ministerului de Lu­crări Publice prin care cursurile şcoalelor speciale de picheri din Bu­­cu­reşti şi Iaşi se suspendă anul a­­cesta pînă la alte dispoziţiuni. A­­ceasta în vederea evenimentelor de faţă. * M-Ile D’ORSAY repurtează un succes teribil la ALHAMBRA. * Ministerul de război direcţiu­nea ca­uitară a înaintat direcţiune! generale a serviciului sanitar din ministerul de interne o copie după ordinul circular ce a întocmit pen­tru al se dă comandamentelor mili­tare superi­oare, medici militari, căpcanî de la corpuri de trupă şi servicii aflate în garnizoană să facă în orele libere stagiu la spi­­tale din oraşele din ţară în mod onori­fic. Acastă cerere a ministerului de război a fost adusă de direcţiunea genera­lă a serviciului sanitar să fie sub conducerea medicilor de spitale după orar­iul spitalelor fă­­ind oficiul de medici secundari a­­utor, Agenţia Română ne transmi­te următoarea informaţie : Lega­­ţiunea germană ne roagă să publi­căm comunicatul următor : Diferite ziare din Bu­cureşti au publicat în ziua de 11 (24) o ştire din Roma după care un submarin german ar fi fost capturat cu în­tregul său echipaj la intrarea Dardanelelor şi că un alt vas sub­marin german ar fi fost scufun­dat de un ra­mi rus în apele teri­toriale ruseşti în apropiere de O­­desa. Amiralitatea turcească constată că aceste ştiri sunt absolut născo­cite şi că nici un vas submarin german sau turc nu a fost nici scufundat nici capturat, nici chiar avariat. 45 Prefectura judeţului Dorohoi a raportat ministerului de interne că îrt cu­rsul săptămîneî trecute au căzut ploi parţiale însoţite die fulgi de zăpadă, în a­cel judeţ. * Attic, Attic, Attic! Astă seară la Alhambra. * Astăzi la VENUS premiera FRANCISCA BERTINI CRIMINALA ? ! Piesă de mare senzaţie­. Un pro­log şi 4 acte. * D. Ştefan Teodorescu învăţă­tor la şcoala din com. Brostavăţu a fost transferat în aceiaşi calita­te la şcoala din com­. Dobroteşti Roman­aţî. * D. BERNARD, proprietarul magazinului din Str. Lipscani 45, are onoarea de a adu­ce la cunoştin­ţa onoratei clientele că s’a întors din Paris, aducînd ULTIMELE MODELE şi cele mai NOI STOFE în MĂTĂSURI şi LANURI PEN­TEU ROCHI TAILLEUR * D. C. Osiceanu inspector fi­nanciar va pleca zilele acestea să inspecteze fabrica de zahăr din Sascut. * Astăzi la VENUS premiera FRANCISCA BERTINI CRIMINALA ? ! Piesă de mare senzaţie. Un pro­be-' şi 4 acte. Ch­îtî în „RomAnul.“ de azi. ..REGRES“ Constatările ziarului ..Steagul“ şi realitatea); IN FATA VARSOVIEI (O noap­te de groază); CHIRIILE SI IMOBILELE IN­SALUBRE (Se­ propune ca pro­prietarii imobilelor insalubre, su­puse d­ărîmăreî şi păsuite, să fie obligaţi a ntt­area chiriile); SOC. AUTORILOR DRAMA­TICI, precum­­ ultimele telegra­ma oficiala gieaMaa^^i«wi^-^^ i Mass’iiianiise revolts Roma, 12 Septembrie. — Se tele­pre­­fiază din Londra că guverna­torul englez din golful Persia in­­f­or­mea­za guvernul său că în locu-­ rile sfiite ale Islamului a izbuchit revoluţia. Populaţia vroind să se libereze sub pinul turcesc şi de noua obligații de curînd impusă a serviciului militar în armata oto­mană. (A. T. I.) [dacă Serbia va fi Roma 12 Sept.— ,,Idea Nazîona­le“ scrie că cercurile autorizate nu cred tocmai mult în amenințarea Germaniei contra Serbiei. Dimpo­trivă se dă ca sigur faptul că da­că Bulgaria va ataca Serbia chiar și fără concursul austro-gruntani­lor. Intelegerea­ nu va întîrzîa să ia măsurile impuse de situaţie. Acelaş lucru îl crede şi „Tribu­na“ şi „Giornale d’Italia“. (A. T.I.). ----o u---­ ittuaafifmnESi Situaţia pe teatrul otcMjtol $i orieato! FRANGFZII AU ÎNCEPUT ATACURILE MRE POFOSNIf S Fhm LA ARGONS. TRUFFLE GERMANE AU LUAT CU «SALT ORASUL NEGNIfWik­KI Berlin, 13 Septembrie, — Comu­nicat din 25. — Teatrul occiden­tal : Pe tot frontul dela mare pînă ’ la Vosges focul inimicului spo­reşte cu intensitate şi a atins la est de Ypres, între canalul Labas­­see şi Arras precum, şi în Cam­pag­ne violenţă, extremă dela Poros-. *­nes pînă la Argonne. Atacurile as­­ Berlin 13 Septembrie. — Tca­­teptate in urma pregahirei cu ar­­trai, ori,cinal _ Arnîata Hviden­­tilerie şi care pe alocuri a ţinut 5­0 burff. Atacurile ruseşti la sud vest pre mn şir, au început. 7 de Lunevarden precum şi lîngă Wi-Intre calea ferata dela I­pres la Kijka şî Rabun au fost retspinse. Roulers şi Ypres-Comines. Engle­zii au atacat azi dimineaţă. Ata­cul lor e deja pretutindeni res­pins. Pe Aisne de nord după o luptă corp la corp în fafa ei în po­­ziţiunea noastră. Englezii atacă apoi la nord-est şi la sud-est de Armentieres şi la nord de canalul Labassée ; ei încearcă să utilizeze aci gaze asfixiante şi bombe pu­turoase. La 23 Septembrie seara France­zii au pătruns în tranşeele noas­tre lîngă Souchez cum s’a anun­ţat. Ei am fost imediat goniţi. Ei au fost respinşi eri din nou lîngă Souchez şi de ambele părţi ale lo­­calităţei Neuville. In Champagne, dela Prenes pînă în Argonne, a­tacuri franceze au avut loc dar majoritatea au fost respinse , în parte dim cauza arti­leriei noastre şi în parte din cauza obstacolelor noastre sub focul in­fanteriei şi mitralierelor noastre. Masele inimice retrăgîndu-se au avut perderi foarte considerabile din pricina focului nostru violent. In anume puncte ale frontului lup­ta corp la corp continuă încă. Un slab atac francez contra Bazange- Lifgrange la nord de Luneville na avut nici un succes. jfil ataca tă ec Bulgaria ?Pa Irunfal­­ta lan Viena, 12 sept. — Pe frontul oc­cidental al Tir­olul­ui artileria noas- ____ tră a deschis focul contra regiunei DESPRE ÎNSEMNĂTATEA muntelui Orilor. Un detașament i- S­­­RATEGICA A SUCCESELOR nimic înaîntind în valea Cedeh ^a:RUSEȘTI DIN REGIUNEA refugiat pînă la Santa Catarina,­­ LUCII. Un alt detaşament a fost gonit din­­ Petrograd, 13 Septembrie. — poziţiunea­ sa de la vest de Koe­j Neizbutirea planului germanilor ungspitze. ş­i la Wilcika şi pe Canalul Oghimski. La răsărit de valea superioară a despre care statul major general apei Dolono trupele noastre au cu-. german a publicat un comunicat râţit muntele Cima Da­tola. I plin de ii zerve, are, după cormmi-Pe frontul Dnlomiţilor un atac căitul rusesc, caracterul unor în­­inimic contra poziţiunilor noastre fr;-i*reri însemnate pentru diusma­­vîrful Deibos a fost înfrînt. Alpi-­­ nul nostru şi operaţiunile pe ani­ni/ italieni cari au făcut această bele aripi fiind ameninţate în des­­încercare au avut perderi mari. j fă­şu rare­a lor ulterioară vor pu- In regiunea limitrofă a Corinticii tea adu«1 mari neajunsuri austro­­şi ă litoralului nimic important de germanilor. semnalat. Im răsărit de Ronchi un Criticul militar al ziarului „Ne­relevă mm­ea îhsom a succeselor un­­d­ elia Luck și în cu succes un trem de echi/iagiu Gali fia amintind că neîzbînzile sîrbesc în regiunea Belgradului. germanii']or dulia Logisezin şi pe precum şi Vmntefia inimică de pe canalul Ogbinski şi la Wileika au înălţimile dela Toncider. (KB.). Pa f­ontul turc LUPTE DE ARTTLERTE FI GALLIPOLI.— ATACUL A 5 VASE ALE ALL TI LOR PE CURSUL TIGRULUI Constarianopole 25 Sept. — Co­municat. —*'Sîtuaţiunea generală e neschimbata. Pe frontul Dotroa­­nelelor, la Ana for­ta, ari­buria noas­tră a distrus complect o parte din tranşeele înbnir°. La Ariburnu focul nostru a stri­cat un tun inimic la Yukseksirt La Sedii ba­hr o explozie de mină la aripa noastră dreaptă a distrus o parte din tranşeele inimice, îm trecut, această ţară ar trebui sa­­ ploti furi opritoare de ,bombe pre stea nepăs­ătoare în faţa nimicirei Serbiei şi să priimescă, cu perico­lul viitorului şi­­chiar a independen­ţei naţionale, distrugerea Tratatu­lui de la Bucureşti. Iar aliaţii dispun de forte con­siderabile în stare să oprească Bulgaria pe calea aventurilor, mij­loacele care scap acţiune­ austro­­ger­manilor. Flotele amdo-­franceze ar găsi a­cum şi o contramină inimică omo­rî­nd mineri. Pe frontul Irak, la 22/9 două es­­cadroane de cavalerie, ini­mică voind să înainteze la stânga Tigru­lui cu cinci vase inimice contra poziţiilor noastre am fost respinse graţie contra­ atacurilor noastre. Puternice coloane de recunoaştere pricinuesc zilnic perderi mari vii PRESIUNEA GERMANA IN BALCANI Paris 13 Septembrie. — Germa­nia încearcă o presiune din ce in ce pole 300.000 de oameni care ar tre­ce prin Serbia, între Porţile de ier­i şi valea Timocului întinzînd anina trupelor bulgare venind din Vidin. Dar această armată nu există de­cît pe hîrt­ie, ba cîteva zeci de mii de austro germani se găsesc în a­­propîere de Dunăre, în Ungaria. D-nii Radoslavoff şi Savoff tre­­bue să înţeleagă că ţinta însemnată trupelor l­o* ar fi periculoasă dacă agresiunea austro-germană nu s’ar întimpla pe cealaltă graniţă a Ser­biei, şi această consideraţie, pe lin­gă celelalte politice şi diplomatice treime să fi® în stare să calmeze în Buulgaria curentele germanofile şi tureofil.­­ La Atena, agenţii germani sunt însărcinaţi să exagereze succesele generalilor Hindenburg şi Macken­sen spre a obţine ca Grecia să ră­­mîne neutrală. Astfel, în ciuda înţelegerilor din întrebuinţare imediat« a mijloace- * JiprMÎMÎEv' lor lor pe ţărmurile Măre! EgeiRd duşmanuM pm‘ D&că evenimentele se vor scuti de * *'* astfel de precauţiunî, cu atît mai, bine, dar aliaţii se vor pregăti. Manoperile germanilor în Bal­cani par a avea c­a ţintă să terori­zeze populaţi­unil­e balcanice şi să li­niştească grija mare a turcilor dar nu par de loc a răspunde realităţi­lor militare. În ori­ce caz, aliaţii nu se vor bi­zui de­cît pe forţele lor proprii spre a opri pe bulgari. Numai h­o­­tărîri imediate şi energice din par­­­tea aliaţilor vor putea preîntîmpi­­na un atac, dacă el ar fi pregătit. (Havas) Emisiunea K­MJI Al TN­EILK­A ÎMPRU­MUT UB RAZUOIU Sîngeroasa Iunie la graniţa Basarabiei --0 — TRUPELE RUSE DAU ATA­CURI CRÂNCENE Critiail militar­­ „Nevoia Vremea" al fost recuno^ute de germani. A­­rt’astă regiune are o mare impor­tantă pentru armata germană a­­tîta timp cît trupele de pe fron­tul ei de sud-vest, vor fi legate prin­ acest ținut cu grupul arma­telor arhiductu’uî Leopold care îna­intează pe frontul rîuluî Zzara. Lingă Logiszin opera armata generalului Mackensen cam"' a ce­dat cea mai mare parte din for­țate sale unei alte armate necunos­cită, poate celei din frontul de sud-vest. Rămăș­t alte ei au fost snopite de trupele noastre și au luat-o la fugă. Lnfrîmr'irea germană din Wi­­ld­ka pare îtră şi mai simţ­itoare dăcă se i­a în­­consideraţie rezul­­tetele ei şi însemnătatea din punc­tul de vertere tactic. Se în­ţelep­ că, faţă de pierderea unui număr de opt tunuri cu ch­er­soar­ele lor precum şi de 7 mitra­liere cava toate au fost numai de cît îndreptate în contra trupelor germane, statul maior german nu a întîrzîat o clină să semnaleze a­­caastă neizbîndă. Acest succes tactic dobîndît de noi dă o deplină asigurare trupe­tor noastre cte ne frontul de vest. La fiecare of'uisivă dată de tru­pele noastre, du°manul încrarcă pierderi m­ari. (West.nik). Bonă succesa ALE ALIAŢILOR Trupriî rus rr-germmi fftCEARGA SA ZRE.R­­CA Dftirm Niş, 13 Septembrie. — In noap­tea de 23, pe frontul Drinei, duş­manul a deschis un foc violent de infantere şi de mihuiere în con­tra detaşamentelor noastre de lin­gă vama din Batcea ; sub protec­ţia acestui foc, duşmanul a încer­cat să treacă această apă cu două vapoare mari, dar nu a reuşit. De asemenea el a mai încercat să trea­că Drina lingă Vişegrad; această încercare făcută cu doua detaşa­mente inamice sub protecţia unui foc violent de infanterie şi de ar­tilerie a fost oprită. (Bi­roul Pre­sei). trt Ierte sirba PFOUCE LA TĂCERE TUBURI AU3TRIAGE înălţimile de la Betania. Inamicul a profitat de aceasta spre a deschide focul bateriei sale din Betania asu­pra artileriei noastre dar aceasta redus la tăcere bateria inamică — LA ARRAS SI IN CHAM­PAGNE — Paris (Telegrafia fără fir).— Pe­­ Viena 12 Sept.— Ziarele află din „ . . . , ... „ Cernăuţi 24(h): pe frontul de la gra coasta Belgiei bater.de franceze au­niţa Basarab­eană Ruşii au dat un cooperat la bombardarea de către Viena, 13 Septembrie. — SindL asalt extrem de vehement. Lupta flota engleză a poziţiunilor germa­­catul băncilor pentru operaţiuni­, a ţinut toată noaptea. Ruşii au bă­­ne (de la Ostenda şi Midelkerk. b de credit de stat s’a ocupat as- gat mereu noi oameni în foc. Sail- XIUT)e,]e britanice au atacat cu­tăzi cu emisiunea unui al treilea! ţinile din faţa obstacolelor de sîr- ‘ împrumut de războiu și a discu- j mă s’au umplut de cadavre rusești. su®^es Poziiunile Inamice la vest tot toate chestiunile relative. Sin­! A avut loc apoi o ciocnire sînge­ de Lues și Ulsueh. dicatul a socotit favorabil m­omen- toasă. ' Francezii operînd în legătură cu tul pentru un împrumut dat fiind ! Tentativa rusească de a cuceri trupele britanice au pronunţat la timpul şi alt naţiunea pieţei. (KB).,aci poziţiile noastre a rămas fără m.r|, ()e ^1 las un atac energic ca­----o o---- »rezultat. (K.­B). . . „ . . . re le-a permis sa repună picior pe mai multe puncte ale liniilor ger­mane. Intre Sonze şi Aisne luptă cu lo­vit­urî de torpile şi bombe. In­ secto­­rul Canny pe Natz, artileria fran­ceză a făcut să exploadeze un de­pou de muniţii într’o casă fortifi­cată la Beuvraiglies. In Champagne, dură o nouă şi violentă bombardare a tranşeelor adăpostite (Blockhäuser) şi a bate­riilor germane infanteria franceză­­ austro-germanii ar fi trebuit să a- I face Rusia prin partea de Sud.­­ Deşi muile cetăţi au căzut, e evi- I lent că scopul principal al arma- I '.‘lor austro-ger­mane, adică nimi­cirea armatelor ruseşti nu a fost dobîndi; armatele rusești au scă­­pat de. la încercările de­ învăluire ale armatelor austro-germane.. Au situația austro-ff'-'rmavil­or e serioasă și că poa'e deveni gravă dacă înaltul cu DFSPRK campania austro ||-»W5«i#W 1­fS Nis 11 Sept. La 21 (9) pe frontul Savei am împedecat dat un asalt al lirtiilor germane fortificaţie ale între Suippe şi Aisne. Poziţiunile duşmane au fost ocupate aproape pe totalitatea frontului d­e atac. Pro­grasele franceze sunt continuate. Lupă de artlerie în Woevre în Lorraine şi în Vosgi, în împreju­rimile de la Chapellete şi Schratz- după şase focuri de tun din cari 5 maenele, au atins adăposturile duşmanului. Un avion inamic a sburdat peste Aliona şi scobora Dunărea cînd lo­cul artileriei noastre l’a silit să treacă pe malul romînesc. Putin în GEHMANILOH I)]N POLONIA .«rm» acelaş lucru s’a întîiuplat cu _o_ ! un al doilea avion inamic, Arlîle-Paris 13 Septembrie. — Se tele-' re!a dușmană de la Aliona a deschis A ac ui de noast­re pe fron, g.1 nie- grafmaă din Stockholm că ziarul atunci focul dar bateriile noastre ruh on a! de la &dy­ continua. Rusu­ltDaf­ bktd« fmrte germanofil, a pu- au feblitit să reducă bateriile m­ami -pri mea rezistenta pe lima genfc- bHrL în ±.a d/u un articol al !" sa reunea uaiemie mami T»'1?- ST’'V5|f,ey ^ apus de aolabara orulm său militar, articol %la lăef®! ATM ,lis­trus eu totul P° DwltatHki. la confluenta Berezmei, care Q Jjrudnuit în Swsdia 0 mare ziua unui tun inamic. In noaptea de 22 spre 23(9) ina­micul cu două bărci pline de sol­” """" I rrtAT’AarS, nord de Koreilîeiki. Rușii se apără cu înverşunare. Trupele noastre au luat cu asalt’oraşul Negnîewiciki la nord est de Novogrodesek și au res ’­ vărată eroare strategică; el zice că pins mai multe puternice contraata­curri Inimice. La est și sudest de Burarowiciki atacul nostru pe ma­lul occidental al Czarei progresea­ză. Cîteva sute de prizonieri au fostefăcuti. La vest de Mifljediski *HTM­ Hiching spumînul că și la LipSk am ajuns sezaiia. Armata Mackensen: Pe teatrul mnmtament germai se va încăpă sud-oriental situațiunea neschim-; ($na; a,tunci războiul va intra în­hață €­­­tr’o fază nouă. (Tra ras). .... .—— » ----o o---­dat! a încercat să treacă Sava și Dilua spre Batsa dar a fost res­pins. Am împedecat lucrările de forti­ficaţie ale duşmanului pe înălţimile de la­­­ţa localităţei Ostruj­iţa. (Biroul Presei). Succesul împ­rimitului G­ERMAN — o — SCRISOAREA ÎMPĂRATULUI CĂTRE D. HELFFERICH Berlin 12 Sept.— împăratul a a­dresat următoarea telegramă d-luî Helfferich cu prilejul succesului noului împrumut de războiu: ,,Vă mulțumesc pentru știrea re­zultatului strălucit al subscrierilor celui de al treilea împrumut de război. Vă felicit pentru succesul di­rectivei financiare a războiului de Berlin 12 Sept.— Presa întreagă salută cu mare satisfacţiune succe­sul împrumutului care depăşeşte proviziile cele mai îndrăzneţe. — (W. B.). libertatea patriei. B). Wilhelm. —(W. ----o o----­ |i soartea unui diplomat sfrb Zurich 13 Sept. — D. Nenado­­divi, ministrul Serbiei la Constan­­tinopole, murit în urma unei ope­rații. (KB). .."­ Plata iniîifilor ruseşt­ i — Roma 12 Sept.— Ziarul ,,Times“ primeşte din Tokio ştirea că gru­pul financiar de la Yokohama, ca­re a luat asupra­ şi furnizarea mu­niţiilor pentru Rusia va primi bo­nurile de tezaur ruseşti drept plată pentru aceste muniţii. (A.T.L). ----o o---­ .... Paris 13 Septembrie. — Vorbim­ de atitudinea Bulgariei. „Le Jour­nal“ scrie: Poate para cineva la So­fia să-şi închipuia­scă că aliaţii orr părăsi Serbia în faţa unui pericol. Cu cît această iluzie va dispare mai repede cu atât va fi mai bine. Datoria puterilor aliate, ori­cît le grea o fi, nu­­ poat­­e paraliza ac­ţiunea în Orient; nici Sîrbia, vici aliat, nu vor permite ca bulgarii să ocupe Macedonia înainte ca tot să fie regulat şi ca Serbia să fie pri­mi compensaţiunile promise. Sîr­bii îşi vor apăra teritoriul pînă la ultima picătură de sînge şi vor fi apăraţi de aliaţii lor. Dacă Bulga­ria vrea, războiu, cu atît mai rău pentru dînsa, atunci ca va şti cît de slab poate fi sprijinul pe care I austro germanii sunt în stare să-i lucrările ce, de. Totuşi, vom aştep­a faptul în­­d­uşmanului de pe de­plinit înainte de a crede la o ast­fel de nebunie. „Figaro“ scrie: Aliaţii Rusiei nu pot lăsa Sîrbilor singuri datoria de a apăra calea spre Salonic în contra noilor aliaţi ai austro-ger­­manilor. Există un tratat de onoare între Grecia şi Serbia; vom spune gre­cii lor să nu se gîndeascâ de­cît la interesele lor proprii, printre care cel din­tiu e cel al onoarei. Dar mai este încă un legământ mai înalt, e cel care leagă Rusia cu aliatele ei din ag­us. Anglia, Franţa şi Italia sunt hoărîte să-l respecte, cu sau fără statele balcanice, ori ce s’cn întâmpla. L­e Temps“ scrie: Evenimentul zilei a mobilizarea bulgară în ur­ma îndemnurilor germane care vren să-şi deschidă drumul spre Com stern înapoie. Urmările acestui fapt însemnat e că pentru aliaţi drumul spre Con­s­mi­tin oprite nu mai e prin penin­sula GalipoH, ci prin Serbia, şi Ric „ . „ .1 Zaria. E sigur că, în cazul cînd Sîr Roxani­a şi spre Orpara­­­bii nr fi îvfrînfi, o armată bulgaro germană ajungîndf la Con­stan f i nminte, expediția voastră din Galii poli ar fi cu totul compromisă. Tru Nis 10 Sept.— La 20(9) pe fron- note edier­e care sunt în această re­, , n . - A­lți i„,a.«i« a. arunc, dară s’ar uni eu cele str­tel­orme, am oprit lucrarile de tor ^ „vprtfvaJ rv ^ grrre?tî tin­eație ale dusmanului in spre nvpn dbl Prmfra cele mai mari san-Volasnița, la nord vest de Visegrad. s* da n dobîndi o victorie hotărî­j toare. (Biroul Presei). $ xms Preia francezi DESPRE BULGA ATiFGDlNE^ (El In jurul NOULUI ÎMPRUMUT DE RaZBOI GERMAN Berlin, 13 Septembrie. — Secrer­­arul de stat la finanţe d. Reife­­rich a declarat între altele într’un interview reprezentantului presei americane cu privire la rezulta­tul strălucit al celui de al treilea împrumut de războiu că depăşeş­te 12 miliarde aşa că în total cele trei împrumuturi de războiu au vi s’a încredinţat. Poporul perman­­dat subscriere de 25 milarde şi a aratat astfel deplina încredere im . t propriile sale forţe şi a dovedit duş Astfel toate cheltuelile manului şi hrmei întregi, că conţi­ de războiu au fost acoperite iar liuă a rănii ne ca un singur om în­ banii sunt disponibili pentru con­­veinta nestrămutată de a duce la tinuarea războiului. Cheltuelila pus printr’un atac nisipos. E gata! cr'wprTM de râzboiu sw,t a^u~ c­ i bucurie la toate sacrificiile de a- l ra e Piuă la mij focul primăverii vere şi sînge pentru siguranţă şi­­ viitoare. Suma celui de al treilea împrumut german depăşeşte al doilea împrumut englezesc care a fost celebrat în toată lumea ca un ce extraordinar. Cel de al treilea împrumut german constituie astfel cea mai mare operaţiune finan­ciară din întreaga istoria univer­sală. Actualmente Germania chel­­tuește o marcă și Anglia 2 mărci pe zi de locuitor pentru războiu. Anglia caută astăzi bani în Ame­rica ; Germania nu are nevoie de ajutorul străin. (WB.). --------------o o o o-------------­ Cărţi şî Hevisto * A apărut ultimul număr al ex­celentei reviste „FLACARA, cu un bogat şi interesant număr. Numă­rul cuprinde un articol asupra RUSIEI şi numeroase alte ar­ti­cole în proză şi versuri semnate de J­. Lovinescu, V Demetrius, D. Cara­­costea, C. Sp. Hasnas, E. Boureanu N. Pora, etc etc. Un număr în 12 pagini 15 bani. • A apărut: CONCEPȚIA ECONOMICA'­­ DREPTULUI de ST. ANTIM. Un volum mare de peste 300 pag­­pretel 5 lei. De v­în za­re la toat­e librăriile.

Next