Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)
1915-09-15 / nr. 2728
Mobilizarsa Greciei a Isiceput STAREA DE ASEDTU VA FI VOTATA DE CAMERA Atena 11 Sept.— Camera se va întruni Mercur! şi va vota starea de sediu în Macedonia apoi va lua alte cîteva dispoziţinî necesare. Banca Naţională va vărsa 14 milioane pentru nevoile actuale. Rechizatîa vaselor cu aburi şi a căilor Ferate a fost ordonată. Transportana mărfurilor este interzisă. (Agenţia Greacă). Atena 11 Sept. Mobilizarea a început. Rezerviştii se grăbesc să vină la corpuri cu mult entuziasm. Mai multe mii au venit îmbrăcaţi in uniformă. Se prevede că pînă poimîine majoritatea rezerviștilor vu fi sub drapel. (Agenția greacă). Rușii atacă pe austriaci IN WOLHINIA FUSTIATING RETRANSAMENTELE AUSTRIAGE Viena 12 Sept.— Oficial: Sanațiunea la nord-vest nu s’a schimbat. In Galitia orientală nimic important de semnalat. inamicul a început contra frontului nosru din Wolhinia o nouă serie de atacuri uneori foarte vehemente cari în cîteva locuri au adus pe duşman pînă în retransameterţe noastre dar inamicul a fost totdeauna respins cu mari perderi. Numărul priznicerilor făcuţi alaltăerî pe linia Ikwa se urcă la 20 ofiţeri şi aproape 4000 oameni. Cavaleria austro-ungară înaintînd în regiunea împădurită și mlăștinoasă a Siretuluî inferior a cucerit cîteva noi puncte apărate cu îndîrjire în Lituania trupele noastre au înaintat pînă în regiunea Krasnie. ——o o--- Viitorul oraşului Roma, 12 Sept. — Germanofila „Neue Züricher Zeitung” pudică un articol asupra chestiunei viitorlui Triestuluî atunci cînd nu trece sub stăpânirea Italiei. Artorul articolului observă că din partea Austriei s'a afirmat de oftica ori că, atunci cînd Triestul ar aparţine Italiei, el ar pierde orl■e importanţă comercială, pentru că nu ar mai trece printr'însul traficul imens care vine din Orient se îndreptează spre Austria şi Gernania■ de sud. Triestul ar deveni un oraş mort, Triestul — zice el — deşi are o desvoltare industrială destul de importantă, viaţa lui principală este însă cea comercială, el fiind un punct de transit şi de scurgere către Mediteran pentru mărfurile ce formează obiectul comerţului enorm al hinterlandului său. Limitele acestui hinterland se întind din Galiţia, de alungul frontierei între Germania si Moravia, trecând prin Profia în sudul Bavariei. Pentru toată această regiune portul Triest este de o trebuinţă vădită; lucrul acesta s’a constatat și din refuzul constatat al Austriei de a ceda Italiei acest port. Din cauza distantelor, nu se poate ca aceste regiuni, atunci cînd Triestul vai aparţine Italiei să trimită mărfurile lor către Orient pe drumul mării Nordului sau al Gibraltaruluî, faptul că Triestul ar păstră totuşi o bună parte din traficul acestor regiuni rezultă şi din împrejurarea că 55% din comerţul Triest-ului se face cu regiunea din prejurul său. Hinterland-ul are nevoie de Triest fie el om austriac, fie italian, întocmai cum Elveţia are nevoie de Genova. Trieste e centrul natural al comerţului cu orientul şi nu este probabil ca să poată, tăia această funcţiune, o politică vamală, austriacă în scop de a stînjeni exportul prin Triest, oraş italian. Ea nu ar putea să aibă decît urmări păgubitoare pentru însăși Austria. Triestul și-ar procura mărfurile necesare din Italia și Elvetia. Statisticile demonstrează ca activitatea Triestului nu este datorită numai faptului că el este un port mare al Austriei. Tot așa nu sunt motive pentru a crede că numeroasele întreprinderi industriale din Triest ar suferi pagube atunci cînd orașul ar intra sub stăpînirea Hatiei. (A.T. I.). raadun Legaţia greacă ne roagă să publicăm următoarea informaţie : Legaţia regală greacă aduce la cunoştinţa supuşilor greci din circumscripţia consulară Bucureşti că în urma mobilizărei sunt convocaţi : 1) Clasele 1892 pînă la 1911 inclusiv; 2) Auxiliarii—clasele suszise cari au făcut sau nu serviciu; 3) Toţi sub-ofiţerii de orice clasă; 4) Rezerviştii originari din insulele Egeice, din Macedonia şi din Epir deta 22 ani pînă la 29 inclusiv. Toţi aceşti rezervişti trebue să se prezinte la Legaţie pentru a fi trimişi regimentelor respective, cel mai tîrziu în decurs de 11 zile cu începere de azi, 13 Septembrie. * La Cinema Aptollo azi să reprezină splendida dramă Pirateria unui laş. O frumoasă vedere după natură şi o comedie foarte hazlie. * In vederea numărului prea mare de funcţionare femei ce se găsesc în serviciul telegrafo-poştal, astfel că s’a atins cifra de 1034 femei, faţă de 1501 bărbaţi, depăşindu-se astfel proporţia de 25 la sută admise în trecut, se aduce la cunoştiinţa celor interesaţi că, cele 236 serori de admitere, ce s-au depus in cursul anuilui, fie la ministerul de interne, fie la direcţiunea Poştelor se vor restitui celor în drept prin oficiul poştal respectiv, iar pentru viitor s-a luat, dispoziţiunea ca cererile să nu mai fie primite nici înregistrate. * RAY&CLS minunează spectatorii de la ALHAMBRA» cu improvizaţiile sale. * „Monitorul Oficial“ de cri publică decişia ministerului de Lucrări Publice prin care cursurile şcoalelor speciale de picheri din Bucureşti şi Iaşi se suspendă anul acesta pînă la alte dispoziţiuni. Aceasta în vederea evenimentelor de faţă. * M-Ile D’ORSAY repurtează un succes teribil la ALHAMBRA. * Ministerul de război direcţiunea cauitară a înaintat direcţiune! generale a serviciului sanitar din ministerul de interne o copie după ordinul circular ce a întocmit pentru al se dă comandamentelor militare superioare, medici militari, căpcanî de la corpuri de trupă şi servicii aflate în garnizoană să facă în orele libere stagiu la spitale din oraşele din ţară în mod onorific. Acastă cerere a ministerului de război a fost adusă de direcţiunea generală a serviciului sanitar să fie sub conducerea medicilor de spitale după orariul spitalelor făind oficiul de medici secundari autor, Agenţia Română ne transmite următoarea informaţie : Legaţiunea germană ne roagă să publicăm comunicatul următor : Diferite ziare din Bucureşti au publicat în ziua de 11 (24) o ştire din Roma după care un submarin german ar fi fost capturat cu întregul său echipaj la intrarea Dardanelelor şi că un alt vas submarin german ar fi fost scufundat de un rami rus în apele teritoriale ruseşti în apropiere de Odesa. Amiralitatea turcească constată că aceste ştiri sunt absolut născocite şi că nici un vas submarin german sau turc nu a fost nici scufundat nici capturat, nici chiar avariat. 45 Prefectura judeţului Dorohoi a raportat ministerului de interne că îrt cursul săptămîneî trecute au căzut ploi parţiale însoţite die fulgi de zăpadă, în acel judeţ. * Attic, Attic, Attic! Astă seară la Alhambra. * Astăzi la VENUS premiera FRANCISCA BERTINI CRIMINALA ? ! Piesă de mare senzaţie. Un prolog şi 4 acte. * D. Ştefan Teodorescu învăţător la şcoala din com. Brostavăţu a fost transferat în aceiaşi calitate la şcoala din com. Dobroteşti Romanaţî. * D. BERNARD, proprietarul magazinului din Str. Lipscani 45, are onoarea de a aduce la cunoştinţa onoratei clientele că s’a întors din Paris, aducînd ULTIMELE MODELE şi cele mai NOI STOFE în MĂTĂSURI şi LANURI PENTEU ROCHI TAILLEUR * D. C. Osiceanu inspector financiar va pleca zilele acestea să inspecteze fabrica de zahăr din Sascut. * Astăzi la VENUS premiera FRANCISCA BERTINI CRIMINALA ? ! Piesă de mare senzaţie. Un probe-' şi 4 acte. Chîtî în „RomAnul.“ de azi. ..REGRES“ Constatările ziarului ..Steagul“ şi realitatea); IN FATA VARSOVIEI (O noapte de groază); CHIRIILE SI IMOBILELE INSALUBRE (Se propune ca proprietarii imobilelor insalubre, supuse dărîmăreî şi păsuite, să fie obligaţi a nttarea chiriile); SOC. AUTORILOR DRAMATICI, precum ultimele telegrama oficiala gieaMaa^^i«wi^-^^ i Mass’iiianiise revolts Roma, 12 Septembrie. — Se teleprefiază din Londra că guvernatorul englez din golful Persia informeaza guvernul său că în locu- rile sfiite ale Islamului a izbuchit revoluţia. Populaţia vroind să se libereze sub pinul turcesc şi de noua obligații de curînd impusă a serviciului militar în armata otomană. (A. T. I.) [dacă Serbia va fi Roma 12 Sept.— ,,Idea Nazîonale“ scrie că cercurile autorizate nu cred tocmai mult în amenințarea Germaniei contra Serbiei. Dimpotrivă se dă ca sigur faptul că dacă Bulgaria va ataca Serbia chiar și fără concursul austro-gruntanilor. Intelegerea nu va întîrzîa să ia măsurile impuse de situaţie. Acelaş lucru îl crede şi „Tribuna“ şi „Giornale d’Italia“. (A. T.I.). ----o u--- ittuaafifmnESi Situaţia pe teatrul otcMjtol $i orieato! FRANGFZII AU ÎNCEPUT ATACURILE MRE POFOSNIf S Fhm LA ARGONS. TRUFFLE GERMANE AU LUAT CU «SALT ORASUL NEGNIfWikKI Berlin, 13 Septembrie, — Comunicat din 25. — Teatrul occidental : Pe tot frontul dela mare pînă ’ la Vosges focul inimicului sporeşte cu intensitate şi a atins la est de Ypres, între canalul Labassee şi Arras precum, şi în Campagne violenţă, extremă dela Poros-. *nes pînă la Argonne. Atacurile as Berlin 13 Septembrie. — Tcateptate in urma pregahirei cu artrai, ori,cinal _ Arnîata Hvidentilerie şi care pe alocuri a ţinut 50 burff. Atacurile ruseşti la sud vest pre mn şir, au început. 7 de Lunevarden precum şi lîngă Wi-Intre calea ferata dela Ipres la Kijka şî Rabun au fost retspinse. Roulers şi Ypres-Comines. Englezii au atacat azi dimineaţă. Atacul lor e deja pretutindeni respins. Pe Aisne de nord după o luptă corp la corp în fafa ei în poziţiunea noastră. Englezii atacă apoi la nord-est şi la sud-est de Armentieres şi la nord de canalul Labassée ; ei încearcă să utilizeze aci gaze asfixiante şi bombe puturoase. La 23 Septembrie seara Francezii au pătruns în tranşeele noastre lîngă Souchez cum s’a anunţat. Ei am fost imediat goniţi. Ei au fost respinşi eri din nou lîngă Souchez şi de ambele părţi ale localităţei Neuville. In Champagne, dela Prenes pînă în Argonne, atacuri franceze au avut loc dar majoritatea au fost respinse , în parte dim cauza artileriei noastre şi în parte din cauza obstacolelor noastre sub focul infanteriei şi mitralierelor noastre. Masele inimice retrăgîndu-se au avut perderi foarte considerabile din pricina focului nostru violent. In anume puncte ale frontului lupta corp la corp continuă încă. Un slab atac francez contra Bazange- Lifgrange la nord de Luneville na avut nici un succes. jfil ataca tă ec Bulgaria ?Pa Irunfalta lan Viena, 12 sept. — Pe frontul occidental al Tirolului artileria noas- ____ tră a deschis focul contra regiunei DESPRE ÎNSEMNĂTATEA muntelui Orilor. Un detașament i- SRATEGICA A SUCCESELOR nimic înaîntind în valea Cedeh ^a:RUSEȘTI DIN REGIUNEA refugiat pînă la Santa Catarina, LUCII. Un alt detaşament a fost gonit din Petrograd, 13 Septembrie. — poziţiunea sa de la vest de Koej Neizbutirea planului germanilor ungspitze. şi la Wilcika şi pe Canalul Oghimski. La răsărit de valea superioară a despre care statul major general apei Dolono trupele noastre au cu-. german a publicat un comunicat râţit muntele Cima Datola. I plin de ii zerve, are, după cormmi-Pe frontul Dnlomiţilor un atac căitul rusesc, caracterul unor îninimic contra poziţiunilor noastre fr;-i*reri însemnate pentru diusmavîrful Deibos a fost înfrînt. Alpi- nul nostru şi operaţiunile pe anini/ italieni cari au făcut această bele aripi fiind ameninţate în desîncercare au avut perderi mari. j făşu rarea lor ulterioară vor pu- In regiunea limitrofă a Corinticii tea adu«1 mari neajunsuri austroşi ă litoralului nimic important de germanilor. semnalat. Im răsărit de Ronchi un Criticul militar al ziarului „Nerelevă mmea îhsom a succeselor und elia Luck și în cu succes un trem de echi/iagiu Gali fia amintind că neîzbînzile sîrbesc în regiunea Belgradului. germanii']or dulia Logisezin şi pe precum şi Vmntefia inimică de pe canalul Ogbinski şi la Wileika au înălţimile dela Toncider. (KB.). Pa fontul turc LUPTE DE ARTTLERTE FI GALLIPOLI.— ATACUL A 5 VASE ALE ALL TI LOR PE CURSUL TIGRULUI Constarianopole 25 Sept. — Comunicat. —*'Sîtuaţiunea generală e neschimbata. Pe frontul Dotroanelelor, la Ana forta, ariburia noastră a distrus complect o parte din tranşeele înbnir°. La Ariburnu focul nostru a stricat un tun inimic la Yukseksirt La Sedii bahr o explozie de mină la aripa noastră dreaptă a distrus o parte din tranşeele inimice, îm trecut, această ţară ar trebui sa ploti furi opritoare de ,bombe pre stea nepăsătoare în faţa nimicirei Serbiei şi să priimescă, cu pericolul viitorului şichiar a independenţei naţionale, distrugerea Tratatului de la Bucureşti. Iar aliaţii dispun de forte considerabile în stare să oprească Bulgaria pe calea aventurilor, mijloacele care scap acţiune austrogermanilor. Flotele amdo-franceze ar găsi acum şi o contramină inimică omorînd mineri. Pe frontul Irak, la 22/9 două escadroane de cavalerie, inimică voind să înainteze la stânga Tigrului cu cinci vase inimice contra poziţiilor noastre am fost respinse graţie contra atacurilor noastre. Puternice coloane de recunoaştere pricinuesc zilnic perderi mari vii PRESIUNEA GERMANA IN BALCANI Paris 13 Septembrie. — Germania încearcă o presiune din ce in ce pole 300.000 de oameni care ar trece prin Serbia, între Porţile de ieri şi valea Timocului întinzînd anina trupelor bulgare venind din Vidin. Dar această armată nu există decît pe hîrtie, ba cîteva zeci de mii de austro germani se găsesc în apropîere de Dunăre, în Ungaria. D-nii Radoslavoff şi Savoff trebue să înţeleagă că ţinta însemnată trupelor lo* ar fi periculoasă dacă agresiunea austro-germană nu s’ar întimpla pe cealaltă graniţă a Serbiei, şi această consideraţie, pe lingă celelalte politice şi diplomatice treime să fi® în stare să calmeze în Buulgaria curentele germanofile şi tureofil. La Atena, agenţii germani sunt însărcinaţi să exagereze succesele generalilor Hindenburg şi Mackensen spre a obţine ca Grecia să rămîne neutrală. Astfel, în ciuda înţelegerilor din întrebuinţare imediat« a mijloace- * JiprMÎMÎEv' lor lor pe ţărmurile Măre! EgeiRd duşmanuM pm‘ D&că evenimentele se vor scuti de * *'* astfel de precauţiunî, cu atît mai, bine, dar aliaţii se vor pregăti. Manoperile germanilor în Balcani par a avea ca ţintă să terorizeze populaţiunile balcanice şi să liniştească grija mare a turcilor dar nu par de loc a răspunde realităţilor militare. În orice caz, aliaţii nu se vor bizui decît pe forţele lor proprii spre a opri pe bulgari. Numai hotărîri imediate şi energice din partea aliaţilor vor putea preîntîmpina un atac, dacă el ar fi pregătit. (Havas) Emisiunea KMJI Al TNEILKA ÎMPRUMUT UB RAZUOIU Sîngeroasa Iunie la graniţa Basarabiei --0 — TRUPELE RUSE DAU ATACURI CRÂNCENE Critiail militar „Nevoia Vremea" al fost recuno^ute de germani. Art’astă regiune are o mare importantă pentru armata germană atîta timp cît trupele de pe frontul ei de sud-vest, vor fi legate prin acest ținut cu grupul armatelor arhiductu’uî Leopold care înaintează pe frontul rîuluî Zzara. Lingă Logiszin opera armata generalului Mackensen cam"' a cedat cea mai mare parte din forțate sale unei alte armate necunoscită, poate celei din frontul de sud-vest. Rămășt alte ei au fost snopite de trupele noastre și au luat-o la fugă. Lnfrîmr'irea germană din Wildka pare îtră şi mai simţitoare dăcă se ia înconsideraţie rezultetele ei şi însemnătatea din punctul de vertere tactic. Se înţelep că, faţă de pierderea unui număr de opt tunuri cu chersoarele lor precum şi de 7 mitraliere cava toate au fost numai de cît îndreptate în contra trupelor germane, statul maior german nu a întîrzîat o clină să semnaleze acaastă neizbîndă. Acest succes tactic dobîndît de noi dă o deplină asigurare trupetor noastre cte ne frontul de vest. La fiecare of'uisivă dată de trupele noastre, du°manul încrarcă pierderi mari. (West.nik). Bonă succesa ALE ALIAŢILOR Trupriî rus rr-germmi fftCEARGA SA ZRE.RCA Dftirm Niş, 13 Septembrie. — In noaptea de 23, pe frontul Drinei, duşmanul a deschis un foc violent de infantere şi de mihuiere în contra detaşamentelor noastre de lingă vama din Batcea ; sub protecţia acestui foc, duşmanul a încercat să treacă această apă cu două vapoare mari, dar nu a reuşit. De asemenea el a mai încercat să treacă Drina lingă Vişegrad; această încercare făcută cu doua detaşamente inamice sub protecţia unui foc violent de infanterie şi de artilerie a fost oprită. (Biroul Presei). trt Ierte sirba PFOUCE LA TĂCERE TUBURI AU3TRIAGE înălţimile de la Betania. Inamicul a profitat de aceasta spre a deschide focul bateriei sale din Betania asupra artileriei noastre dar aceasta redus la tăcere bateria inamică — LA ARRAS SI IN CHAMPAGNE — Paris (Telegrafia fără fir).— Pe Viena 12 Sept.— Ziarele află din „ . . . , ... „ Cernăuţi 24(h): pe frontul de la gra coasta Belgiei bater.de franceze auniţa Basarabeană Ruşii au dat un cooperat la bombardarea de către Viena, 13 Septembrie. — SindL asalt extrem de vehement. Lupta flota engleză a poziţiunilor germacatul băncilor pentru operaţiuni, a ţinut toată noaptea. Ruşii au băne (de la Ostenda şi Midelkerk. b de credit de stat s’a ocupat as- gat mereu noi oameni în foc. Sail- XIUT)e,]e britanice au atacat cutăzi cu emisiunea unui al treilea! ţinile din faţa obstacolelor de sîr- ‘ împrumut de războiu și a discu- j mă s’au umplut de cadavre rusești. su®^es Poziiunile Inamice la vest tot toate chestiunile relative. Sin! A avut loc apoi o ciocnire sînge de Lues și Ulsueh. dicatul a socotit favorabil momen- toasă. ' Francezii operînd în legătură cu tul pentru un împrumut dat fiind ! Tentativa rusească de a cuceri trupele britanice au pronunţat la timpul şi alt naţiunea pieţei. (KB).,aci poziţiile noastre a rămas fără m.r|, ()e ^1 las un atac energic ca----o o---- »rezultat. (K.B). . . „ . . . re le-a permis sa repună picior pe mai multe puncte ale liniilor germane. Intre Sonze şi Aisne luptă cu loviturî de torpile şi bombe. In sectorul Canny pe Natz, artileria franceză a făcut să exploadeze un depou de muniţii într’o casă fortificată la Beuvraiglies. In Champagne, dură o nouă şi violentă bombardare a tranşeelor adăpostite (Blockhäuser) şi a bateriilor germane infanteria franceză austro-germanii ar fi trebuit să a- I face Rusia prin partea de Sud. Deşi muile cetăţi au căzut, e evi- I lent că scopul principal al arma- I '.‘lor austro-germane, adică nimicirea armatelor ruseşti nu a fost dobîndi; armatele rusești au scăpat de. la încercările de învăluire ale armatelor austro-germane.. Au situația austro-ff'-'rmavilor e serioasă și că poa'e deveni gravă dacă înaltul cu DFSPRK campania austro ||-»W5«i#W 1fS Nis 11 Sept. La 21 (9) pe frontul Savei am împedecat dat un asalt al lirtiilor germane fortificaţie ale între Suippe şi Aisne. Poziţiunile duşmane au fost ocupate aproape pe totalitatea frontului de atac. Prograsele franceze sunt continuate. Lupă de artlerie în Woevre în Lorraine şi în Vosgi, în împrejurimile de la Chapellete şi Schratz- după şase focuri de tun din cari 5 maenele, au atins adăposturile duşmanului. Un avion inamic a sburdat peste Aliona şi scobora Dunărea cînd locul artileriei noastre l’a silit să treacă pe malul romînesc. Putin în GEHMANILOH I)]N POLONIA .«rm» acelaş lucru s’a întîiuplat cu _o_ ! un al doilea avion inamic, Arlîle-Paris 13 Septembrie. — Se tele-' re!a dușmană de la Aliona a deschis A ac ui de noastre pe fron, g.1 nie- grafmaă din Stockholm că ziarul atunci focul dar bateriile noastre ruh on a! de la &dy continua. RusultDaf bktd« fmrte germanofil, a pu- au feblitit să reducă bateriile mami -pri mea rezistenta pe lima genfc- bHrL în ±.a d/u un articol al !" sa reunea uaiemie mami T»'1?- ST’'V5|f,ey ^ apus de aolabara orulm său militar, articol %la lăef®! ATM ,listrus eu totul P° DwltatHki. la confluenta Berezmei, care Q Jjrudnuit în Swsdia 0 mare ziua unui tun inamic. In noaptea de 22 spre 23(9) inamicul cu două bărci pline de sol” """" I rrtAT’AarS, nord de Koreilîeiki. Rușii se apără cu înverşunare. Trupele noastre au luat cu asalt’oraşul Negnîewiciki la nord est de Novogrodesek și au res ’ vărată eroare strategică; el zice că pins mai multe puternice contraatacurri Inimice. La est și sudest de Burarowiciki atacul nostru pe malul occidental al Czarei progresează. Cîteva sute de prizonieri au fostefăcuti. La vest de Mifljediski *HTM Hiching spumînul că și la LipSk am ajuns sezaiia. Armata Mackensen: Pe teatrul mnmtament germai se va încăpă sud-oriental situațiunea neschim-; ($na; a,tunci războiul va intra înhață €tr’o fază nouă. (Tra ras). .... .—— » ----o o---dat! a încercat să treacă Sava și Dilua spre Batsa dar a fost respins. Am împedecat lucrările de fortificaţie ale duşmanului pe înălţimile de laţa localităţei Ostrujiţa. (Biroul Presei). Succesul împrimitului GERMAN — o — SCRISOAREA ÎMPĂRATULUI CĂTRE D. HELFFERICH Berlin 12 Sept.— împăratul a adresat următoarea telegramă d-luî Helfferich cu prilejul succesului noului împrumut de războiu: ,,Vă mulțumesc pentru știrea rezultatului strălucit al subscrierilor celui de al treilea împrumut de război. Vă felicit pentru succesul directivei financiare a războiului de Berlin 12 Sept.— Presa întreagă salută cu mare satisfacţiune succesul împrumutului care depăşeşte proviziile cele mai îndrăzneţe. — (W. B.). libertatea patriei. B). Wilhelm. —(W. ----o o---- |i soartea unui diplomat sfrb Zurich 13 Sept. — D. Nenadodivi, ministrul Serbiei la Constantinopole, murit în urma unei operații. (KB). .." Plata iniîifilor ruseşt i — Roma 12 Sept.— Ziarul ,,Times“ primeşte din Tokio ştirea că grupul financiar de la Yokohama, care a luat asupra şi furnizarea muniţiilor pentru Rusia va primi bonurile de tezaur ruseşti drept plată pentru aceste muniţii. (A.T.L). ----o o--- .... Paris 13 Septembrie. — Vorbim de atitudinea Bulgariei. „Le Journal“ scrie: Poate para cineva la Sofia să-şi închipuiască că aliaţii orr părăsi Serbia în faţa unui pericol. Cu cît această iluzie va dispare mai repede cu atât va fi mai bine. Datoria puterilor aliate, oricît le grea o fi, nu poate paraliza acţiunea în Orient; nici Sîrbia, vici aliat, nu vor permite ca bulgarii să ocupe Macedonia înainte ca tot să fie regulat şi ca Serbia să fie primi compensaţiunile promise. Sîrbii îşi vor apăra teritoriul pînă la ultima picătură de sînge şi vor fi apăraţi de aliaţii lor. Dacă Bulgaria vrea, războiu, cu atît mai rău pentru dînsa, atunci ca va şti cît de slab poate fi sprijinul pe care I austro germanii sunt în stare să-i lucrările ce, de. Totuşi, vom aştepa faptul înduşmanului de pe deplinit înainte de a crede la o astfel de nebunie. „Figaro“ scrie: Aliaţii Rusiei nu pot lăsa Sîrbilor singuri datoria de a apăra calea spre Salonic în contra noilor aliaţi ai austro-germanilor. Există un tratat de onoare între Grecia şi Serbia; vom spune grecii lor să nu se gîndeascâ decît la interesele lor proprii, printre care cel dintiu e cel al onoarei. Dar mai este încă un legământ mai înalt, e cel care leagă Rusia cu aliatele ei din agus. Anglia, Franţa şi Italia sunt hoărîte să-l respecte, cu sau fără statele balcanice, ori ce s’cn întâmpla. Le Temps“ scrie: Evenimentul zilei a mobilizarea bulgară în urma îndemnurilor germane care vren să-şi deschidă drumul spre Com stern înapoie. Urmările acestui fapt însemnat e că pentru aliaţi drumul spre Consmitin oprite nu mai e prin peninsula GalipoH, ci prin Serbia, şi Ric „ . „ .1 Zaria. E sigur că, în cazul cînd Sîr Roxania şi spre Orparabii nr fi îvfrînfi, o armată bulgaro germană ajungîndf la Constan f i nminte, expediția voastră din Galii poli ar fi cu totul compromisă. Tru Nis 10 Sept.— La 20(9) pe fron- note ediere care sunt în această re, , n . - Alți i„,a.«i« a. arunc, dară s’ar uni eu cele strtelorme, am oprit lucrarile de tor ^ „vprtfvaJ rv ^ grrre?tî tineație ale dusmanului in spre nvpn dbl Prmfra cele mai mari san-Volasnița, la nord vest de Visegrad. s* da n dobîndi o victorie hotărîj toare. (Biroul Presei). $ xms Preia francezi DESPRE BULGA ATiFGDlNE^ (El In jurul NOULUI ÎMPRUMUT DE RaZBOI GERMAN Berlin, 13 Septembrie. — Secrerarul de stat la finanţe d. Reiferich a declarat între altele într’un interview reprezentantului presei americane cu privire la rezultatul strălucit al celui de al treilea împrumut de războiu că depăşeşte 12 miliarde aşa că în total cele trei împrumuturi de războiu au vi s’a încredinţat. Poporul permandat subscriere de 25 milarde şi a aratat astfel deplina încredere im . t propriile sale forţe şi a dovedit duş Astfel toate cheltuelile manului şi hrmei întregi, că conţi de războiu au fost acoperite iar liuă a rănii ne ca un singur om în banii sunt disponibili pentru conveinta nestrămutată de a duce la tinuarea războiului. Cheltuelila pus printr’un atac nisipos. E gata! cr'wprTM de râzboiu sw,t a^u~ c i bucurie la toate sacrificiile de a- l ra e Piuă la mij focul primăverii vere şi sînge pentru siguranţă şi viitoare. Suma celui de al treilea împrumut german depăşeşte al doilea împrumut englezesc care a fost celebrat în toată lumea ca un ce extraordinar. Cel de al treilea împrumut german constituie astfel cea mai mare operaţiune financiară din întreaga istoria universală. Actualmente Germania cheltuește o marcă și Anglia 2 mărci pe zi de locuitor pentru războiu. Anglia caută astăzi bani în America ; Germania nu are nevoie de ajutorul străin. (WB.). --------------o o o o------------- Cărţi şî Hevisto * A apărut ultimul număr al excelentei reviste „FLACARA, cu un bogat şi interesant număr. Numărul cuprinde un articol asupra RUSIEI şi numeroase alte articole în proză şi versuri semnate de J. Lovinescu, V Demetrius, D. Caracostea, C. Sp. Hasnas, E. Boureanu N. Pora, etc etc. Un număr în 12 pagini 15 bani. • A apărut: CONCEPȚIA ECONOMICA' DREPTULUI de ST. ANTIM. Un volum mare de peste 300 pagpretel 5 lei. De vîn zare la toate librăriile.