Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)
1915-11-25 / nr. 2799
r Din Comerț Italiană — Aprobarea politicei guvernului — Roma, 21 Noembrie. — Camera a adoptat cu 405 voturi contra 48 prin apelul nominal ordinea de zi a d-lui Boselli zicând că Adunarea aprobă politica guvernului. (Stefani). — Discursul ministrului Soanăra — Lyon, 22 Noembrie. — (Prin telegrafie fără fir). — Intrun discurs foarte aplaudat, d. Salandra, I contra regiune! fortificat© de la a declarat că desvoltarea evenimentelor fericite sau nenorocite convinge mai mult guvernul în necesitatea »» dreptatea războiului întreprins de Italia, război fără de care Italia ar fi rămas lipsită de putere fără a putea remedia, micşorată în demnitatea sa şi onoarea sa de naţiune. Roma, 21 Noembrie.— (intereiată) Camera deputaţilor a continuat discuţia în jurul comunicărilor făcute de baronul Sonnino în expozeul său asupra politicei externe a Italiei. La dezbateri au luat parte deputaţii reprezintivul diferitele partide şi grupuri din parlament. iPrirttre deputaţii din Extrema stingă, au vorbit d. Raimondo, socialist şi d. immnmmm republican, susţin vad fără restricţie ii necesitatearăzboiului şi aprob*?nd călduros politica guvernului. Cei cîţî va deputaţi socialişti oficiali, cari chiar de la început să declaraseră în princiniu împotriva războiului,’ s’au mărginit să facă nişte observaţiunî academice, însă într’o formă cu totul moderată. Inchizîndu-80 discuţia, a luat cuvîr’tul d. Saladra, preşedintele Consiliuluî, pe cînd toată Camera îi făcea o demonstraţie impunătoare. 1). Salandra a Proclamat necesitatea, falitatea chiar a războiului, arătîndu-şi încrederea nestrămutată în nelipsitele rezultate favorabile ca şi solidaritatea deplină care domneşte acţiunea aliaţilor.. Camera a dat vot de încredere procernului cu 405 pro şi 48 contra. Acestrezervat ?a fost primit cu ovaţiunii nesfîrşite. Este semnificativ faptul că ordinea de zi de încredere era iscălită de decanul parlamentului italian, d. Bosili, fost ministru în mai multe rîndurî și Cancelar al ordinelor sehestre. (.4. T. 1.1 ------ora----- res* JBrietta Ionaşcu şi Ieput‘na Ioan:d smulg cele mai furtunoase aplauze in fiecare seară la Ali- HAMBRA în FAUREI ALBA * Ga tea va apare în Capitală. Tinde ? Cînd ? * Eri rasinte da amiază s’a prezentat la ministerul de lucrări publice, « delegaţie de conductori din servicii]» de poduri şi şosele, pentru a «ir* să fie trecuţi în buget. Delegaţia a fost primită la acest departamaent de d. inginer Eu*. Ştefârescu, directorul personalului. cana * dat toate explicaţiile necesara delegaţiei, spunîndu-ie în »cela» tin*]» că nu pot fi trecuţi în buget de oarece bugetul general *1 statului ««te mai mic ca în a- Bui trecut m deci doleanțele nu se pot aatisface, în aseuienea împre jar&â-L * 2-51 Pvnfa ,.F*udra Germandre,“ I le* î»ey. e'ora”! H!"«r'Bri, jucării r d *-?vi r, romul do Daciatieu »returî eP ne la Mag. Tb. iAiQuauwia »t Co. str. Carol SSL înaintat la cl. I în funcțiunea ce ocupă. * 1), farmacist căpitan în rezervă Cerchez ISergiu, de la corpul 2 de armată, a fost chemat în activitate de serviciu la farmacia diviziei a 7-a. ♦MIERCURI 25 Noembrie ora 5 și juni, seara D. C. O PIETRAIÎU va desvolta la Cercul de studii al partidului liberal — Calea Victoriei 44 — conferinţa d-sale; SITUAŢIA MILITARA DUPĂ IS LUNI DE RĂZBOI. Conferinţele fiind publice pot asîsta şi ruTsoane stră'ne car! nu sunt membri ai cercului de sond sau al * D. Gr. Simionescu, inspectorul învStămîntului particular, din mi Lyon, 22 Noembrie (prin telegrafia fără fir). — Armata din Orient. — Acţiunile locale din 3 Decembrie at fost destul de vii mai ales între Kaspurino unde bulgării au canonat şi atacat vina din micpoziţiunile franceze şi au fost respinşi. Pe Cerna două tentative de trecere au fost împedicate de francezi. Sîrbii evacuînd Monastirul, patrule mixte austro-bulgare au intrat in oras. * * mii za. — Qa articolul istoricul'i F le* ygung — Nauen, 22 Noembrie (Prin tele----41—^ t» . , ... , narile frontului francez si a condus’.' . iV„‘V.î „z)Jvl international al Ciuerii rosii din * Prefectura județului Tutova!la 0 rictifcare a liniilor noastre. ArborU _internM:°nal C&^__trebU® *a ■ ” raportează ministrului de interne | fti^ria a oprit recunoașteri ir mm O căzută in județ la 14 c. _ C, Cerna, Bal ranil au pombarâuii ! Krasine fi regiunea dela est de Stru s'a topit Arăturile de toamnă nu încetat din cauza îngheţului. Locuitorii se ocupă cu gunoitul ogoarelor. Roma, 23 Noembrie. — Se află din Zw ich că guvernul din Budapesta a prezintat la Cameră un pronistend instrucţiune!, a inspectat grafia fără fir). — Ziarul „Yoss“iect de lege prin care simt chemaţi ori şcolii« d» pe calea Călăraşi “ publică un articol al renumitului sub drapel oamenii de la 59 la 55 de lei. I istoric austriac Friedyung relativ ani. (A. T. 1.) —— 1« viitorul Serbiei. Friedyung stat ----exo— -din Bulgară). PE FRONTUL BALCANIC fie cu munteneorenii Viena 22 Noembrie.— Lingă Celecsk a avut loc o lupta destul de puternică cu Muntenegreni cari au fost respinşi spre graniţă de grupul care a intervenit in direcţia Foca. La sud de Plevje, trupele noastre au respins contra-atacari violente muntenegrene. Printre materialul de războiu luat la Plevre se află un m.lon cartușe de .nîanierle și 108 dicseime de înualțuri de artilerie. La sud de Novibazar s’au adus cri din nou 608 prîzonieri. (K. B). — rea**iv@ «Ucu« i lâagĂ 2*1# vj® — Paris, 22 Noembrie. — Comunicat muntenegrean: Am respins Roma, 22 Noembrie. — Comunicat. Contra poziţilor noastre de pe monte Diana la începerea văei Luienz, inimicul a desfăşurat o intensă acţiune de artilerie fără în- [ preţui andern contra-aiacurile v'osă a da vre-un atac. Pagube n'au; îente poziţiilor noastre pe malul apei Ciosotlna lingă Plevje. (Havas). Kumán-d prlaoni®H’&iov feâts L & Nauen,22 Noembrie. — (Prin telegrafie fără fir). — Numărul tude Oslavia și pe pantele nordice! tu lor prizonierilor sîrbî se ridică ale muntelui San Michele dar a, acum la 160.000. 'Trupele Austrofost imediat și pretutindeni res- ( Germane întîlnesc zilnic detaşapins. ....................Imente sirbeşti epuizate şi flamanMici irupţiuni ale infanteriei voastre au adus facerea de prizonieri. Perzic am luat o mitralieră, de pe care le constitue prizoniere între acestea prin retragerea sîrbilor se răspîndeşte o mişcare războinică printre populaţiune. Detaşamentele sirbeşti merg fără conducători şi fără o conducere uni- I tară, toţi fug lăsînd în urma lor Malta 22 Noembrie.— ,Se comit- care rămine pe marginea drunică din Roma fiorosul atac inamului, mie de la Mrzli din care a resul— Fugării sîrbî la Sa-I&nic -Nauen, 22 Noembrie. — (Prin telegrafie fără fir). — După comunicatul din „Zuerieher Zeitung“, Salonicul e archi plin cu fugari sîrbî de unde și lipsa de pîine. Străzile înguste ale orașului sunt archipline. — Acut trupe germenobulgare au intrat In BSc-Buftfttir traţia căilor ferate. populaţiunea să se roage lui Dinu —omnozeu mulţumindu-I pentru reali*M S. Regele a semnat eri decrezarea atît de mult dorită o vistul prin care se acordă mai multe :1’! naţional la care Bulgarii « nbrevete de invenţiune. getan de^ secole şi care a susţinut luptele sîngeroase pe cari popor 11 * TINERI C4PT ATT MAI SEU- ■ bulgar■ lova susţinut timp de atî-VIT IN ADMINISTRATIUNI itia ani. T i ! Conştiinţa naţională bulgară e^te în sfîrşit potolită. Toate casele sunt pavoazate şi oraşul este in sărbătoare. Pretutindeni au loc D. Liuba Al. Al„ actual im- „ . /A piegat de biurou cl. II xu serviciul manifestaţiuni sgomotoase. (Agtui Lyon, 22 Noembrie. (Prin telepartidăui liberaLi^ f*). Luarea Monash* i mini ii modif 'iit pur-vtx din pun.tti bileşte că partea bulgară a fostului regat sîrb de drept aparţine bulgariei. Bulgaria trebue să rămină acolo după cucerirea ei de către aliaţii austro-arivare-germane, mai departe autorul stabileşte că Regele Greciei a avertizat pe Regele Serbiei îndemnîndu-l să încheie pace pentru că o opoziţie contra puterilor centrale e fără nici o speranţă Şi autorul relevă că înţelepţii pe ani sîrbî ca Georgewitsch, Penitech şi alţii au rămas acum în Serbia şi n’au fugit împreună cu dinastia. Luarea Monastiruluî de către puterile centrale confirmă caracteristic că el va da un scurt răspuns, care pro autorităţile şi locuitorii au salutat labil va fi fost discutat în comisiuafectuos trupele bulgaro-germane, ne pentru ca ele aduceau liberarea de jugul sîrbesc. — DMffşamântel« sîrbokrst.i Dt«Eiecum»e»ia respinse la N. Etde iţec Berlin, 23 Noembrie. — fost respinse. Malta 22 Noembrie.— (Prin telegrafia fără fir).— Se consun’că d n Atena că noi trupe inamice a intrat în Monastir sub comanda ofiţerilor germano-austriaci şi bulgări. — Cum « capitulai Eîo-Esssirul — (Prin telegrafia fără fir) Malta 22 Noembrie.— Asgustz și Kitscheiler au conferit ieri la Ca- ,T . . . lais cu Mr. Brîand, Gallieni și Mr. Nauen, 22 Noembrie. — (Prin t .lunzcret. telegrafie fără fir). — Corespon- *' * dentul de războiu italian, Magrini D. colonel Rudeanu, directorul a cărui comunicate sunt demne t Lyon 22 Noembrie. U împor-*Erî Ia «elo 5 p. m., a avut loc un consilii de miniştri acasă Iad. Ion I. C. Brătianu preşedintele consiliului. * Credem a şti că anul acesta discufunea la Mcaag'ul Tronului, va încep* întii la Senat. superior al TmC de încredere anunţă că Colonelul “ luÎ^kT?1 msterul de război, care s’a întors sirb Vassitsch pina in ultima ora!avu.1 10.c tripia caia s‘ ' 'j . 3, zilele trecute din străinătate, a fost « așteptat în zadar ajutor, apoi «i lîaîfour primit Simbătă după amiază într’a părăsit Monastirul. Comunicatele al admirilltatei’ lunga audiență de M. S. Regele, engleze spun că capitularea MonajPordul Kitchener, ministrul de iaz iareri d. colonel Rudeanu a fost ştilului a fost mijlocita de mitro.- r.b0in gjr Arhibsld Marray, şef de primit în medienţă de A. S. R. Prin poliţii greci. Comunicatele relaţi- ţ Inajor general şi d. Klarke, apele Moştenitor. de la planurile anglo-frcmceze du- de îa ministerul de externe. * D- Ivașcu, msorcinarul de afa- . pă căderea Monastiruluî contrazic j):n partea francezilor: d. Brîceri al RomiMsî în Serbia, a ple- * La ministerul de război a s’a, conform deipeşilor țărilor neutra- tanij, președintele consiliuluî şi mnicat la Salonic, organizat o direcţiune a statisti-: le că unii politician! englezi sunt ‘ nistru de externe însoţit de d. Marc ®— bei mai tare, cu conducerea căreia î pentru renunţarea tntreprinderi* Matt multe ziare au anunţat a fost însărciat d. Nicolae Taba- j for din Dardanele şi Salonic şi că cum că câlculaiţiunea cu calea fe-! coviei, doctor în ştiinţele statisti- ţ tUţU se tem de o complectă pierrată pe'ht punctul Unghenî, ar fi ei financiare şi matematice, pro- e dere a prestigiului englez în pfost întreruptă de cîteva zile din, îesor. D. Aurel Curtovici a fost ment printr’o înfrângere finală, cauză că în Basarabia (Rusia) ar. numit ajutor al d-lui Tabacovici. «* avea loc nvari deplasări de trupe, j ^ . .~.0— Sofia 23 Noembrie.— Populaţiunea a fost deşteptată azi iliminea___________tă de sunetul clopotelor bisoncitru, din postul de impiegat de biu-ilor anumţînd ştirea sosită peste roti el. IH-a, ce ocupa în adminis- noaptea luărei Bifcoliei şi chemînd Direcţiuma căilor ferate române! * Ministerul lucrărilor publice, nu are încă cunoştinţă de această a primit demisia d-lui Dicea Durin întrerupere de circulare. • M. S. Regele a lucrat ori înainte die amiază cu d. dr. C. Ange- Iescu, ministru lucrărilor publice. * Duminică s’a întrunit consiliul asociaţiei generale a medicilor veterinari din ţară, sub preşedinţia ___ _________ d-lui profesor Locusteanu. Oomi- DE ZIARE "gASE,SG LOC sia s’a oeu-i«4, între alte chestiuni s gl?Al f.Tl. „VIITORUL la ordinea zilei, asupra situaţiei ‘ medicilor veterinari rezervişti. După aceia s’a «.Ies o comisiune pentru a alcătui un memoriu, pen administraţiei căilor ferate a fost tru a fi înmînat miniștrilor pectivî. PKi FHONTUI, ITAI.HN itaeori italiene la Isiavij i sesplnr Viena 22 Noembrie.— Pe teatrul rus au avut loc pe alocuri lupte de artilerie. Ileri îtalieni de pe trustul Isonzo s’au mărginit la un foc de artilerie de forțe variabile. Lingă Oslavija inamicul a încercat cîteva atacuri de noapte izolate cari au fost toate respinse. Pe fronul tirolez arileria inamică desfăşură o activitate destul di vie Lardaro. — €*«iaţi& şi plowf® p® frontul d«ăia Izoesto — fost. Dealingul frontului Isonzo a fost ceaţă şi ploae persistentă împedecîndu-se astfel acţiunea artileriei noastre. Inamicul a căutat să se folosească de această spre a da un atac prin surprindere contra noilor noastre poziţiuni la est atac le» Sîrall tat intrarea inamicului în liniile italienilor şi apoi constrîngerea lui de a o lua la fugă pierzînd cinci sute de morţi şi 154 de prizonieri. A Coltano 22 Noembrie.—(Prin telegrafia fără fir).— In afară de acţiunile de artilerie şi de mici ciocniri da detaşamente pe tot frontul nu s’au mai petrecut evenimente de o specială amintire.— (Cadorna).— ——'O Q-— I -o o---Diastopl tymmt Berlin, 22 Noembrie. — încrederea in victorie se arăta în Germania în multe manifestaţii!ni publice. In Parlament s'a decla-Paris, 21 Noembrie. — Comunicat belgian. Cu toată vremea rea rat in mod oficial că Germania are artileria noastră a stînjenit în remi joace de traiu îndestulătoare, petite rinduri pe săpătorii duş că s’au luat măsurile necesare ca mani şi a redus la tăcere baterile să fie împărţite în mod echitabil adverse active, care deschiseseră şi cu preţ limitat , că Germania focul pe drumul Pypegaele-Bera încheia pace din motive min- minghe. (Havas), tare și politice dar niciodată din cauza mijloacelor de traiu. Paris, 22 Noembrie. — Comunicat din 4 Decembrie ora 12: Noap- C rftativ calmă. Cteva obuze de calibru mare au căzut la est de Grenail și în regiunea Sapigneul. Am provocat explozia cu succes a unei mine lingă Van- Quois. O ploaie torențială a stînjenit tirul artileriei. — A ettem* «*© »rtit©«*!® sl Supt© da sraiia® — * Lyon 22 Noembrie (prin telegrafia fără fir).— In Beldia artileria franceză a execut»! tiruri In ionii vstulul ce fihpebib lse ee,una la ras9Cări de trupe her* mane. In Artois bateriile franceze au ripostat cu energie la o bombardare violentă din tranșeele lor la Borna, 23 Noembrie. — Presa ita gUS5_e6 t Je Loos. liană comentînd votul de încredere dintre Senine* s) Oise francezii în guvernul italian dat cu o zdrobir]n bar.șce au d’strus postarde Teatrul de luptă balcanic. — Spre toate majoritate, sprune că puţine germane la nord de Perberemirî S', de Joenica şi N. E. de Ipek dela- ^e voturi contrarii provin de la a gt un ailăpost de ortralioze înainsamentele muntenegrene şi sîrbe au cea frffune a partidul* socialist tea locaBtăţ» FiHolog, care de la început a fost împotriva: Lupta de mme se urmează m fo războiului. ilosul francezelor în regiunea Bo-Numarul descrescînd al voturi-' îs Ra’nt Mard la est de Tracyle lor opoziţiei dovedeşte cît de false Val şi pe înălţimile localităţei, au fost ştirile apărute în ţările nou, Meuse aux eparges * Lyon, 22 Noembrie. — (Prin lele-Eschau crede ca Revchslayul va line şedinţă dela S—15 Decembrie şi se va amina apoi pînă la 15 Martie. Interpelarea social-democratică referitoare la pace nu va fi discutată decit în şedinţa din Decembrie. Celelalte grupe au decis să nu fiă decit scurte declaraţiuni asupra acestei chestiuni, cit despre guvern Paris, 22 Noembrie. — Comunicat. Vremea rea continuă să stânjenească operaţiunile. Artileria V -Va xact a distrus un tun mare semnalat de observatori lingă Voi»* viile la est de Saint Mihiel. Paris, 22 Noembrie.. — Comunicat belgian: Vremea rea a stinjenit şi astăzi acţiunea noastră p* frontul belgian. Artileria noastră a izbutit în mai multe puncte să răstoarne săpăturile inimicului, oprindu-l de a continua lucrările şi în special pe lingă posturile germane Denthoren și Ouistuyvenkenskes. Bateriile noastre au contrabătut cu eficacitate artileria adversă care luase ca obiectiv antomerferi din regiunea la vest da Dixmunde. „«-i an» drstilez” do’ bor!p © lingă Bapsume Berlin, 23 Noembrie. — Murei* cartier general. Teatrul de luptă occidental. In diferite puncte ale frontului au avut loc lupte de mine, artilerie și granule de mină. In ţin*tul Bapaume două avioane nglez* au fost doborîte într’o luptă aeriană. Conducătorii sunt morţi. D. Romanos la Atena — o — în guvernul italian Roma, 23 Noembrie. — La Messina a sosit d. Romanos, ministr al Greciei la Paris, care se duce la4- tena spre a lua înțelegeri cu guvernul său. Acolo continuă L de notat este că giolittienii au vo trage în diferite puncte ale fron- j Tratativele dintre Quadruplicea ■pe italiene. t tat *” rorluore pentru guvern. Iu- tulul. * și guvernul elin se urmează cu actî sosii un regi- crv J,svfera căruia, de altminteri, Luptele de patrule se semnalea- vuate., cerînd aliații a hotărîr* ît^liPTP \ln\r\n-i tre de agențiile interesemte asupra • C iu VCNIUI Iu vrini pretinse nemulţumiri a popoj rului italian relativ la mersul răz- Roma, 23 Noembrie. — Ştiri din boiului. Valona anunţă că acolo să sosească noui trupe In uitimite zile au sosit un regi- WM încăpea îndoială, dat fiind multă în Artois. Lupta cu mine a fost■ zmrtca Greciei, mont da geniu şi două regimente de tul patriotism şi declaraţiile atât destul de vie în Argonne la Haute O'olonică din partea rede , ale şefului cît şi ale fruntaşilor po- Chevauchée, Eparges. In Woevre, T. U litici ai acestui partid. (A. T. I). artilerie noastră, printr’un tire------exp artilerie de munte. (A. T. I.) ------ o importantă constantă anglo-francezâ la Calais Gallieni, ministrul de războiu, insotit de generalul Gratziani şef de stat major general, amiralul Lacaz, ministrul marinei, însoţit de şeful statului major al marinei, admiratul de Jongnieres, generalul Joffre însoţit de generalul Pelle, maior general . -------- ---------- ^ . Roma, 23 Noembrie. — Se telegra M’n'ştrii au fost de o parte și falii din Amsterdam că preşedinta alta la ora 1 P* n-18* au *uat (eie consiliului a declarat pentru a masa împreună. _ , doua oară la Cameră că nu există Conferinţa s’a deschis apoi la n.-lci un tratat secret între Olanda orele 2 şi jumătate şi a luat sfir- ^ Germania. slt la orele 6. Deliberarea se referă la principalele chestiuni puse "tt rmn’.tr’î (...«! şi on- OIW GENEVA glezi s’au reîntors la Paris şi Londra. UL.XXMELE: ^T PE FRONTUL DEfeST Ofensivă gârmaoâ HfOâSventeacpritâ Telegrama !oi. Riten aers au ginsral. Gj^onia RĂSPUNSUL (GENERALULUI Petrograd, 22 Noembrie. — Pc, Jtoma 23 Noembrie. — Lordul frontului o vest tentativa de ofeu ! A itehener a adresat din Londra sîvă ^cî'iiîiiiia Inuiîcs Bvinsk, lîn^ă ferma Sehkovo, la nord-vest de lacul Sventen a fost oprită de — Al«a o r«f» r«*piteS lini.Atacul Balti, — Berlin, 23 Noembrie. — Teatrul de luptă oriental. — In dimineaţa de ori un atac rus spre S. V. de lacul Bobtit, spre V de Riga s’a prăbuşit în faţa liniilor voastre cu grele pierderi pentru adversar. Un avion german, lovit de focul artileriei ruse s'a adăpostit Ungă Markgrafen pe coasta Kunlandei, împreună cu echipagiul său, chip splendid. Am deplină încredere că spiritul de care dă dovadă soldatul italian va aduce victoria. Kitchener. Roma. 23 Noembrie. — Generalul Cadorna a răspuns următoarele: „Judecata foarte competentă pe care aţi binevoit să o exprimaţi prin mesagiul vostru care recunoaşte entitatea şi eficacitatea acmulte locuri ale frontului se semnaţiunea uimtare pe care Italia o des lează violaţiuni ale convenţiei dinfăsură actualmente va fi primită Geneva comise de inamic. Astfel, cu o adîncă satifacţiune de armata 21-11 în zona Plava, cinci din ti .. . -x _____riel, mai înainte de a fi expediaţi la italana pen-.ru ca «'-** •••' _ ‘ Qnadrnplicel, era deja cunoscută onalte personalitate , di tară lor dp Pnlirile emirate, cari priveam banca. Mulţumim !pentru saluul de soldat ce vaţi adresat armatei italene, ofiţerilor, statului meu major şi mie şi vă salutăm şi noi cu comis!’tate fericiţi fiind că am avut prilejul că cunoaştem personal pe generalul ilustru care a ştiut să creeze formidabilele armate engleze cari cu ellat’l combat cu deplică încredere în victoria fanatilă pimtru triumful oiviTzaţieneî contra duşmanului comun. Cadorna“. (Stefani). iifTriiZîOChcHi Cadorna: U/t pVSâ ljtuti LILULut ——viu---- intre Olanda și Germania de momentul Violarea coniertiri Petrograd 23 Noembrie.— Umicroncardierii noştri deşi aveau foarte vizibil semnul neutralităţii eşeau din tranşee pentru a aduna pe Stiaaţii răniţi rămaşi pe teren, au haz imperial ordonă chemarea sub fent alocaţi şi făcuţi prizonieri de drapel in 1916 a clasei 1917. (VStest- ~ inamic. Un prizonier austriac a declarat de aU-fel că s’a dat ordin de ofițerii săi de a captura pe brancardierii noștri. Ipa. 23 Noembrie. — Pe Isonzo inferior artileria inamică a lansat 35 obuze asupra isncî clădiri ocupată de secțiunea sanitară a diviziei a 16-a de şi semnul neutralităţii era vizibil de foarte departe. Medicul maior care comanda această secţiune, un locotenent ajutor şi 19 tornitari au fost răniţi. Se va prezenta o denunţare în reră frigidă a acestor două fapte comitetuviolaţiunile constatate. Exo—o Roma, 23 Noembrie. — Din mai Ruşii chamă contingantul 1997 Generalul Porro la Paris — Consilu Internaţional de rAzboi — Lyon 22 Noembrie (prin telegrafia fără fir).— Generalul Porro, ajutorul generalului Cadorna a sosit la Paris. El va repreşera Italia la şedinţa consiliului de se ţină în cuibul la Paris şi care va fi presidat de generalul Joffre, dovedind (Stefani). Dthls reziratie tngtriel Englezii la Milos ääfflMssAsnsiKEsSHI Intre Grssia si $1 3dr"pl’si3 IMTF EV£D£R î INT"’« bakomul, sonntLO Si Drtut. REîî..ELi. Roma, 23 Noembrie. — Astăzi a avut ioc la Consulta o intre vorbv rz» îrihin/jatzil oi ncil, Rodd, ambasadorul Angliei, d. de Giers, ambasadorul Rusiei, și d. Coromillas, ministrul Greeiei. „Giorvale d’Italia“ scrie că Grecia n a răspuns încă la a doua notă a Inţelegerei prin care această lămurea rostul militar al cererilor *•* le, în urma răspunsului dat delavelinul elin, prin cine se primea punctul de vedere al aliaţilor. Guvernul elin — adaogă ziarul — întors din vizita mea în Italia doresc să vă mulţumesc încă odată pentru curtenioarea şi cordiala primire ce mi s’a rezervat la cartierul general al armatei italiene în vizita mea, forţamente scurtă. Vă rog a consimţi a trimite salutul meu cordial de soldat către statul major al Excelenţei voastre şi către întreaga armată a cerut, precum se ştie, ca o comisia italiană. Am urmărit cu atenţiune alcătuită din delegaţii statelor cooperaţiunile ei şi nu pot decit să joare grec, francez şi englez să /'* exprim admiraţiunea mea pentru însărcinată cu cercetarea cererilor îndemnarea comandamentului şi adresate de QnadrupUcca. Alintă bravura şi tenacitatea prin care însă socotind că această măsură a întreaga armată îşi îndeplineşte i menită să tărăgănească lucrurile, sare ,na atît de grea ce i s'a încre-» stăruesc pe lingă guvernul din At* dinţat. Am putut vedea eu ochii] na, cerînd un răspuns imediat. mei natura acestei şaretei şi cum' Dacă guvernul grec — spune ,.GI armata ital'ană o îndeplineşte în omule d’Italia“ — mi vrea să întărească bănuielile Inţelegerel, «’«1 de cit să grăbească rezolvirea acestei chestiuni. La Londra, atît pres* cît şi opinia publică e încredinţată că Regele Constantin s’a legat .•* Germania şi Bulgaria, iar după unii, chiar şi cu Turrin. Ei bine, — continuă „Giorvalefitalia“ trebuesc ca fără nici o consideraţie, să facem ca la Atena să se înţeleagă tot ceea ce Grefin are de temut ,ca la QuadrupHeea care o stristge din toate părţile şi ceea ce are de sperat de la Germania îndepărtată.. „Le Matin“ află din Raga că la 1 Decembri (st. ..) ultima notă a Gr* •situaţia de faţă a Greciei ca neschimbată. „Le Temps” îndeamnă guvernul francez să ia seama In uneltirile ce se urgesi la Atena. Ajutorul Italiei fiind apropiat, trabuc chiar ca tratativele cu guvernul elim să fie Puse In sfîrșit cu* cea mal mare grabă. (A. T..) __________ Pierderile englezîlor —o— Perna 23 Noembrie. — I,ovd A % QU?lb a enmmdeai la Gnnnera Cv. mperial că perderile st-lrib, 4* pitfftirî ?n fVssfs îr cele 4’ți Roma, 23 Noembrie. „Galeti* ^eî l»ni se nreS te 95 d? te del Popota” află dim Pireu cA englezii au ocupat insula Milos, oprind vapoarele grecești să acosteze. (A. T. I.) «y,mfynY. *sr p’w4pp‘V nc Nna, tul de b fneeoteul rărbotelw11 «4 pteS esteri *» morfî. r&nif s!ratări«. IATD. M k sa cili In t iSîna a IH*a. ti. STIFI st TELEGRAME: Luptele pe front**, h ? ^ nede de aramă «n franța.-l u scriitor francez .despre regete Italiei.—.Viitorul“ la lași, ©t©.