Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)

1915-11-25 / nr. 2799

r Din Comerț Italiană — Aprobarea politicei guvernului — Rom­a, 21 Noembrie. — Camera a adoptat cu 405 voturi contra 48 prin apelul nominal ordinea de zi a d-lui Boselli zicând că Aduna­rea aprobă politica guvernului. (Stefani). — Discursul ministru­lui Soanăra — Lyon, 22 Noembrie. — (Prin te­legrafie fără fir). — Int­run dis­curs foarte aplaudat, d. Salandra, I contra regiune! fortificat© de la a declarat că desvoltarea eveni­mentelor fericite sau nenorocite convinge mai mult guvernul în necesitatea »» dreptatea războiu­lui întreprins de Italia, război fă­ră de care Italia ar fi rămas lip­sită de putere fără a putea reme­dia, micşorată în demnitatea sa şi onoarea sa de naţiune. Roma, 21 Noembrie.— (intereiată) Camera deputaţilor a continuat dis­cuţia în jurul comunicărilor făcute de baronul Sonnino în expozeul său asupra politicei externe a Italiei. La dezbateri au luat parte depu­taţii reprez­in­tivul diferitele partide şi grupuri din parlament. iPrirttre deputaţii din Extrema stingă, au vorbit d. Raimondo, so­cialist şi d. immnmmm republican, susţin vad fără restricţie ii necesi­tatea­­războiului şi aprob*?nd căldu­ros politica guvernului. Cei cîţî­ va deputaţi socialişti oficiali, cari chiar de la început să declaraseră în princiniu împotriva războiului,’ s’au mărginit să facă nişte observa­­ţiunî academice, însă într’o formă cu totul moderată. Inchizîndu-80 discuţia, a luat cu­­vîr’tul d. Sala­­dra, preşedintele Con­siliuluî, pe cînd toată Camera îi făcea o demonstraţie impunătoare. 1). Salandra a Proclamat necesita­tea, fali­­tat­ea chiar a războiului, a­­rătîndu-şi încrederea nestrămutată în nelipsitele rezultate favorabile ca şi solidaritatea deplină care d­o­­mneşte acţiunea aliaţilor.. Camera a dat vot de încredere pro­cernului cu 405 pro şi 48 contra. Acest­­rezer­vat ?a fost primit cu o­­vaţi­unii nesfîrşite. Este semnificativ faptul că ordi­nea de zi de încredere era iscălită de decanul parlamentului italian, d. Bosi­li, fost mi­nistru în mai multe rîndurî și Cancelar al ordinelor sehestre. (.4. T. 1.1 ------ora-----­ res­* JBrietta Ionaşcu şi I­eput‘na Ioan:d smulg cele mai furtunoase aplauze in fiecare seară la Ali- HAMBRA în FAUREI ALBA­ * G­a tea va apare în Capitală. Tinde ? Cînd ? * Eri rasinte da amiază s’a pre­zentat la ministerul de lucrări pu­blice, « delegaţie de condu­ctori din servicii]» de poduri şi şosele, pentru a «ir* să fie trecuţi în bu­get. Delegaţia a fost primită la acest departamaent de d. inginer Eu*. Ştefâr­escu, directorul personalu­lui. cana * dat toate explicaţiile necesara delega­ţiei, spunîndu-ie în »cela» tin*]» că nu pot fi trecuţi în buget de oare­ce bugetul general *1 statului ««te mai mic ca în a- Bui trecut m deci doleanțele nu se pot aatisface, în aseuienea împre jar&â-L * 2-51 Pvnfa ,.F*udra Germandre,“ I le* î»ey. e'ora”! H!"«r'Bri, jucă­rii r d *-?vi r­, romul do Daciati­­eu »returî eP ne la Mag. Tb. iAiQuauwia »t Co. str. Carol SSL înaintat la cl. I în­ funcțiunea ce ocupă. * 1), farmacist căpitan în re­zervă Cerchez ISergiu, de la corpul 2 de armată, a fost chemat în ac­tivitate de serviciu la farmacia diviziei a 7-a. ♦MIERCURI 25 Noembrie ora 5 și juni­, seara D. C. O PIETRA­­IÎU va desvolta la Cercul de stu­dii al partidului liberal — Calea Victoriei 44 — conferinţa d-sale; SITUAŢIA MI­LIT­ARA DUPĂ IS LUNI DE RĂZBOI. Conferinţele fiind publice pot a­­sîsta şi ruTsoane stră'ne car! nu sunt membri ai cercului de sond­­ sau al * D. Gr. Simionescu, inspectorul învStămîntului particular, din mi Lyon­, 22 Noembrie (prin tele­grafia fără fir). — Armata din Orient. — Acţiunile locale din 3 Decembrie at fost destul de vii mai ales între Kaspurino unde bul­gării au canonat şi atacat vina din mic­­poziţiunile franceze şi au fost res­pinşi. Pe Cerna două tentative de tre­cere au fost împedicate de fran­cezi. Sîrbii evacuînd Monastirul, pa­trule mixte austro-bulgare au in­trat in oras. * * mii za. — Qa articol­ul istori­cul'­i F le* ygung — Nauen, 22 Noembrie (Prin tele----41—^ t» . , ... , narile front­ul­ui francez si a condus’.' . iV„‘V.î „z)Jvl international al Ciuerii rosii din * Prefectura județului Tutova!la 0 rictifcare a liniilor noastre. Ar­borU _internM:°nal C&^__trebU® *a ■ ” raportează ministrului de interne | fti^ria a oprit recunoașteri ir mm O c­ăzută in județ la 14 c. _ C­, Cerna, Bal ranil au pombarâuii ! Krasine fi regiunea dela est de Stru s'a topit Arăturile de toamnă nu încetat din cauza îngheţului. Locuitorii se ocupă cu gunoitul ogoarelor. Roma, 23 Noembrie. — Se află din Z­w ich că guvernul din Budapes­ta a prezintat la Cameră un pro­nistend instrucţiune!, a inspectat­­ grafia fără fir). — Ziarul „Yoss“­iect de lege prin care simt chemaţi ori şcolii« d» pe calea Călăraşi­ “ publică un articol al renumitului sub drapel oamenii de la 59 la 55 de lei. I istoric austriac Friedyung relativ­­ ani. (A. T. 1.) —— 1« viitorul Serbiei. Friedyung stat ----exo— -din Bulgară). PE FRONTUL BALCANIC fie cu munteneorenii Viena 22 Noembrie.— Lingă Ce­­lecsk a avut loc o lupta destul de puternică cu Muntenegreni cari au fost respinşi spre graniţă de grupul care a intervenit in direc­ţia Foca. La sud de Plevje, tru­pele noastre au respins contra-a­­tacari violente muntenegrene. Printre materialul de războiu luat la Plevre se află un m.lon­ cartușe de .nîanierle și 108 dic­seime de în­ualț­uri de artilerie. La sud de Novibazar s’au adus cri din nou 608 prîzonieri. (K. B­). — rea­**iv@ «Ucu« i lâagĂ 2*1# vj® — Paris, 22 Noembrie. — Comuni­cat muntenegrean: Am respins Roma, 22 Noembrie. — Comu­nicat. Contra poziţilor noastre de pe monte Diana la începerea văei Luienz, inimicul a desfăşurat o in­tensă acţiune de artilerie fără în- [ preţui andern contra-aiacurile v'o­­să a da vre-un atac. Pagube n'au; îente poziţiilor noastre pe malul apei Ciosotlna lingă Plevje. (Ha­vas). Kumán-d prlaoni®­H’&iov feâts L & Nauen,­­22 Noembrie. — (Prin te­legrafie fără fir). — Numărul tu­­de Osla­via și pe pantele nordice! tu lor prizonierilor sîrbî se ridică ale muntelui San Michele dar a, acum la 160.000. 'Trupele Austro­­fost imediat și pretutindeni res- ( Germane întîlnesc zilnic detaşa­­pins. ....................I­mente sirbeşti epuizate şi flaman­Mici irupţiuni ale infanteriei voastre au adus facerea de prizo­nieri. Pe­­rzic am luat o mitra­lieră, de pe care le constitue prizoniere între acestea prin retragerea sîr­­bilor se răspîn­deşte o mişcare răz­boinică printre populaţiune. Deta­şamentele sirbeşti merg fără con­ducători şi fără o conducere uni- I tară, toţi fug lăsînd în urma lor Malta 22 Noembrie.­— ,Se comit- care răm­ine pe marginea dru­­nică din Roma fiorosul atac ina­­mului, mie de la Mrzli din care a resul­— Fugării sîrbî la Sa-I&nic -Nauen, 22 Noembrie. — (Prin te­legrafie fără fir). — După comu­nicatul din „Zuerieher Zeitung“, Salonicul e archi­ plin cu fugari sîrbî de unde și lipsa de pîine. Străzile înguste ale orașului sunt archipline. — Acut trupe germeno­bulgare au intrat In BSc-Buftfttir traţia căilor ferate. populaţiunea să se roage lui Dinu —om­nozeu m­ulţumindu-I pentru reali­*M S. Regele a semnat eri d­ecre­zarea atît de mult dorită o vis­tul prin care se acordă mai multe :1­’! naţional la care Bulgarii « n­­brevete de invenţiune. getan de^ secole şi care a susţinut­­ luptele sîngeroase pe cari popor 11 * TINERI C4PT ATT MAI SEU- ■ bulgar■ lova susţinut timp de atî-VIT IN ADMINISTRATIUNI itia ani. T i ! Conştiinţa naţională bulgară e^te­­ în sfîrşit potolită. Toate casele sunt pavoazate şi oraşul este in sărbătoare. Pretutindeni au loc D. Liuba Al. Al„ actual im- „ . /A piegat de biurou cl. II xu serviciul manifestaţi­uni sgomotoase. (Agtui Lyon, 22 Noembrie. (Prin tele­partidăui liberaLi^ f*).­­ Luarea Monash­­* i mini ii modif 'iit p­ur-vtx din pun.tti bileşte că partea bulgară a fostu­lui regat sîrb de drept aparţine bulgariei. Bulgaria trebue să ră­­mină acolo după cucerirea ei de către aliaţii austro-ari­v­are-germa­­ne, mai departe autorul stabileş­te că Regele Greciei a avertizat pe Regele Serbiei îndemnîndu-l să încheie pace pentru că o opoziţie contra puterilor centrale e fără nici o speranţă Şi autorul relevă că înţelepţii pe ani sîrbî ca Georgewitsch, Pen­­itech şi alţii au rămas acum în Serbia şi n’au fugit împreună cu dinastia. Lua­rea Monastiruluî de către puterile centrale confirmă caracteristic că el va da un scurt răspuns, care pro autorităţile şi locuitorii au salutat labil va fi fost discutat în comisiu­­afectuos trupele bulgaro-germa­­ne, ne pentru ca ele aduceau liberarea de jugul sîrbesc. — DMffşam­ântel« sîrbo­k­rs­t.i Dt«Eiecum»e»ia res­pinse la N. Etde iţec Berlin, 23 Noembrie. — fost respinse. Malta 22 Noembrie.— (Prin tele­grafia fără fir).— Se consun’că d n Atena că noi trupe inamice a intrat în Monastir sub comanda ofiţerilor germ­ano-austriaci şi bul­gări. — Cum « capitulai Eîo-Esssi­rul — (Prin telegrafia fără fir) Malta 22 Noembrie.— Asgustz și Kitscheiler au conferit ieri la Ca- ,T . . . lais cu Mr. Brîand, Gallieni și Mr. Nauen, 22 Noembrie. — (Prin t .lunzcret. telegrafie fără fir). — Corespon- *' * dentul de războiu italian, Magrini­­ D. colonel Rudeanu, directorul a cărui comunicate sunt demne t Lyon 22 Noembrie. U împor-*Erî Ia «­elo 5 p. m., a avut loc un consilii de miniştri acasă Iad. Ion I. C. Brătianu preşedintele consiliului. * Credem a şti că anul acesta discufunea la Mcaag'ul Tronului, va încep* întii la Senat. superior al TmC de încredere anunţă că Colonelul­­ “ luÎ^kT?1 msterul de război, care s’a întors sirb Vassitsch pina in ultima ora!avu.1 10.c trip­ia caia s‘ ' 'j . 3, zilele trecute din străinătate, a fost « așteptat în zadar ajutor, apoi «i­­ lîaîfour primit Simbătă după amiază într’a părăsit Monastirul. Comunicatele al admirilltatei’ lunga audiență de M. S. Regele, engleze spun că capitularea Mona­­jPordul Kitchener, ministrul de iaz iar­eri d. colonel Rudeanu a fost ştilului a fost mijlocita de mitro.- r.b0in gjr Arhibsld Marray, şef de primit în medien­ţă de A. S. R. Prin poliţii greci. Comunicatele relaţi- ţ Inajor general şi d. Klarke,­­ apele Moştenitor. de la planurile anglo-frcmceze du- de îa m­inisterul de externe. * D- Ivașcu, msorcinarul de afa- . pă căderea Monastiruluî contrazic j):n partea francezilor: d. Brî­ceri al RomiMsî în Serbia, a ple- * La ministerul de război a s’a, conform deipeşilor țărilor neutra- tanij, președintele consiliuluî şi mni­cat la Salonic, organizat o direcţiune­ a statisti-: le că unii politician! englezi sunt ‘ nistru de externe însoţit de d. Mar­c ®— b­ei m­ai tare, cu conducerea căreia î pentru renunţarea tntreprinderi­* Matt multe ziare au anunţat­­ a f­ost însărciat d. Nicolae Taba- j for din Dardanele şi Salonic şi că cum că câlculaiţiunea cu calea fe-! coviei, doctor în ştiinţele stat­i­sti- ţ tUţU se tem de o complectă pier­­rată pe'ht punctul Unghenî, ar fi e­i­ financiare şi matematice, pro- e dere a prestigiului englez în p­­fost întreruptă de cîteva zile din, îesor. D. Aurel Curtovici a fost m­ent printr’o înfrângere finală, cauză că în Basarabia (Rusia) ar. numit ajutor al d-lui Tabacovici. «* avea loc nvari dep­lasări de trupe, j ^ . .~.0— Sofia 23 Noembrie.— Populaţiu­nea a fost deşteptată azi iliminea­___________tă de sunetul clopotelor bisonci­tru, din postul de impiegat de biu-ilor anumţînd ştirea sosită peste roti el. IH-a, ce ocupa în adminis- noapte­a luă­rei Bifcoliei şi ch­emînd Direc­ţiuma căilor ferate române! * Ministerul lucrărilor publice, nu are încă cunoştinţă de această a primit demisia d-lui Di­cea Durin întrerupere de circulare. • M. S. Regele a lucrat ori îna­inte die amiază cu d. dr. C. Ange- Iescu, ministru lucrărilor publice. * Duminică s’a întrunit consiliul asociaţiei generale a medicilor vete­rinari din ţară, sub preşedinţia ___ _________ d-lui profesor Locusteanu. Oomi- DE ZIARE "gASE,SG LOC sia s’a oeu-i«4, între alte ch­estiuni s gl?Al­ f.Tl. „VIITORUL la ordinea zilei, asupra situaţiei ‘ medicilor veterinari rezervişti. După aceia s’a «.Ies o comisiune pentru a alcătui un memoriu, pen administraţiei căilor ferate a fost tru a fi înmînat miniștrilor pectivî. PKi FHONTUI, ITAI.HN itaeori italiene la Isiavij i sesplnr Viena 22 Noembrie.— Pe tea­trul rus au avut loc pe alocuri lup­te de artilerie. Ileri îtalien­i de pe trustul Isonzo s’au mărginit la un foc de artilerie de forțe variabile. Lingă Oslavija inamicul a încer­cat cîteva atacuri de noapte izo­late cari au fost toate respinse. Pe fronul tirolez arileria inamică des­făşură o activitate destul di­ vie Lardaro. — €*«iaţi& şi plowf® p® frontul d«ăia Izoesto — fost. Dealingul frontului Isonzo a fost ceaţă şi ploae persistentă îm­­pedecîndu-se astfel acţiunea arti­leriei noastre. Inamicul a căutat să se folosească de această spre a da un atac prin surprindere con­tra noilor noastre poziţ­iuni la est atac le» Sîrall tat intrarea inamicului în liniile italienilor şi apoi constrîngerea lui de a o lua la fugă pierzînd cinci sute de morţi şi 154 de pri­zonieri. A Coltano 22 Noembrie.—(Prin te­legrafia fără fir).— In afară de acţiunile de artilerie şi de mici ciocniri da detaşamente pe tot frontul nu s’au mai petrecut eve­nimente de o specială amintire.— (Cadorna).— ——'O Q-— I -o o---­Dia­stopl tymmt Berlin, 22 Noembrie. — încre­derea in victorie se arăta în Ger­mania în multe manifestaţii!­ni publice. In Parlament s'a decla-Paris, 21 Noembrie. — Comuni­cat belgian. Cu toată vremea rea rat in mod of­icial că Germania are artileria noastră a stînjenit în re­mi j­oace de traiu îndestulătoare, petite rinduri pe săpătorii duş că s’au­ luat măsurile necesare ca mani şi a redus la tăcere baterile să fie împărţite în mod echitabil adverse­­ active, care deschiseseră şi cu preţ limitat , că Germania focul pe drumul Pypegaele-Be­­ra încheia pace din motive min­- m­inghe. (Havas), tare și politice dar nici­odată din­­ cauza mijloacelor de traiu. Paris, 22 Noembrie. — Comuni­cat din 4 Decembrie ora 12: Noap- C rftativ calmă. Cte­va obuze de calibru mare au căzut la est de Grenail și în regiunea Sa­­pigneul. Am provocat ex­plozia cu succes a unei mine lingă Van- Quois. O ploaie torențială a stînje­­nit tirul artileriei. — A ettem* «*© »rtit©«*!® sl Supt© da sraiia® — * Lyon 22 Noembrie (prin tele­grafia fără fir).— In Beldia arti­leria franceză a execut»! tiruri In ionii vstulul ce fihpebib lse ee,una la ras9Cări de trupe her­* mane. In Artois bateriile franceze au ripostat cu energie la o bombarda­re violentă din tranșeele lor la Borna, 23 Noembrie. — Presa ita­ gUS5_e6­ t Je Loos. liană comentînd votul de încredere d­intre Senine* s) Oise francezii în guvernul italian dat cu o zdrobi­r]­n b­ar.șce au d’strus postarde Teatrul de luptă balcanic. — Spre toate majoritate, sprune că puţine­ g­erm­ane la nord de Perberemirî S', de Joenica şi N. E. de Ipek dela- ^e voturi contrarii provin de la a­ gt un ailăpost de ortralioze înain­samentele muntenegrene şi sîrbe au cea frffune a partidul* socialist tea locaBtăţ» FiHolog, care de la început a fost împotriva: Lupta de mme se urmează m fo războiului. ilosul francezelor în regiunea Bo-Numarul descrescînd al voturi-' îs Ra’nt Mard la est de Tracy­le lor opoziţiei dovedeşte cît de false Val şi pe înălţimile localităţei,­­ au fost ştirile apărute în ţările nou, Meuse aux eparges * Lyon, 22 Noembrie. — (Prin lele-E­schau crede ca Revchslayul va line şedinţă dela S—15 Decembrie şi se va amina apoi pînă la 15 Martie.­­ Interpelarea social-dem­ocratică re­feritoare la pace nu va fi discutată de­cit în şedinţa din Decembrie. Celelalte grupe au decis să nu f­i­ă de­cit scurte declaraţiuni asupra acestei chestiuni, cit despre guvern Paris, 22 Noembrie. — Comuni­cat. Vremea rea continuă să stân­jenească operaţiunile. Artileria V -Va­ xact a distrus un tun mare sem­nalat de observatori lingă Voi»* viile la est de Saint Mihiel. Paris, 22 Noembrie.. — Comuni­cat belgian: Vremea rea a s­tin­je­nit şi astăzi acţiunea noastră p* frontul belgian. Artileria noastră a izbutit în mai multe puncte să răstoarne săpăturile inimicului, oprindu-l de a continua lucrările şi în special pe lingă posturile ger­mane Denthoren și Ouistuyven­­kensk­es. Bateriile noastre au con­tra­bătut cu eficacitate artileria adversă care luase ca obiectiv a­­ntomerferi din regiunea la vest da Dixmunde. „«-i an» drstilez” do­’ bor!p © lingă Ba­­psume Berlin, 23 Noembrie. — Murei* cartier general. Teatrul de luptă oc­cidental. In diferite puncte ale fron­tului au avut loc lupte de mine, ar­tilerie și granule de mină. In ţin*­­tul Bapaume două avioane nglez* au fost doborîte într’o luptă aeria­nă. Conducătorii sunt morţi.­­ D. Romanos la Atena — o — în guvernul italian Roma, 23 Noembrie. — La Messi­na a sosit d. Romanos, ministr­ al Greciei la Paris, care se duce la­­4- tena spre a lua înțelegeri cu guvern­­ul său. Acolo continuă L de notat este că giolittienii au vo trage în diferite puncte ale fron- j Tratativele dintre Quadruplicea ■pe italiene. t tat *” rorluore pentru guvern. Iu- tulul. * și guvernul elin se urmează cu actî sosii un regi- crv J,svfera căruia, de altminteri, Luptele de patrule se semnalea- vuate., cerînd aliații a hotărîr* ît^liPTP \ln\r\n-i tre de agențiile interesemte asupra • C iu VCNIUI Iu vrini pretinse nemulţumiri a popo­j rului italian relativ la mersul răz- Roma, 23 Noembrie. — Ştiri din boiului. Valona anunţă că acolo să sosească noui trupe In uit­imite zile au sosit un regi- WM încăpea îndoială, dat fiind m­ul­tă în Artois. Lupta cu mine a fost­­■ zmrtca Greciei, mont da geniu şi două regimente de tul patriotism şi declaraţiile atât destul de vie în Ar­gonne la Haute O'olonică din partea rede , ale şefului cît şi ale fruntaşilor po- Chevauchée, Eparges. In Woevre, T. U litici ai acestui partid. (A. T. I). artilerie noastră, printr’un tir­e­------exp­ artilerie de munte. (A. T. I.) ------ o importantă con­stantă anglo-francezâ la Calais Gallieni, ministrul de războiu, inso­tit de generalul Gratziani şef de stat major general, amiralul La­­caz, ministrul marinei, însoţit de şeful statului major al marinei, adm­iratul de Jongnieres, genera­lul Joffre însoţit de generalul Pel­le, maior general . -------- ---------- ^ . Roma, 23 Noembrie. — Se telegra M’n'ştrii au fos­t de o parte și f­alii din Amsterdam că preşedin­ta alta la ora 1 P* n­-1­8* au *uat (eie consiliului a declarat pentru a masa împreună. _ , doua oară la Cameră că nu există Conferinţa s’a deschis apoi la n.-lci un tratat secret între Olanda or­ele 2 şi jumătate şi a luat sfir- ^ Germania. slt la orele 6. Deliberarea se referă la princi­palele chestiuni puse "tt rmn’.tr’î (...«! şi on- OIW GENEVA glezi s’au reîntors la Paris şi Lon­dra. UL.XXMELE: ^T­ PE FRONTUL DEfeST Ofensivă gârmaoâ HfOâSventeacpritâ Telegrama !oi. Riten aers au ginsral. Gj^onia RĂSPUNSUL (GENERALULUI Petrograd, 22 Noembrie. — Pc, Jtoma 23 Noembrie. — Lordul frontul­ui o vest tentativa de ofeu ! A itehener a adresat din Londra sîvă ^cî'iiîiiiia In­­­uiîcs Bvinsk, lîn^ă ferma Sehkovo, la nord-vest de lacul Sventen a fost oprită de — Al«a o r«f» r«*p­iteS lini.A­tacul Balti, — Berlin, 23 Noembrie. — Tea­trul de luptă oriental. — In dimineaţa de ori un atac rus spre S. V. de lacul Bobtit, spre V de Ri­ga s’a prăbuşit în faţa liniilor voa­stre cu grele pierderi pentru adver­sar. Un avion german, lovit de fo­­cu­l artileriei ruse s'a adăpostit Un­gă Markgrafen pe coasta Kunlan­­dei, împreună cu echipagiul său, chip splendid. Am deplină încre­dere că spiritul de care dă dovadă soldatul italian va aduce victoria. Kitchener.­­ Roma. 23 Noembrie. — Gene­ralul Cadorna a răspuns urmă­t­oarele: „Judecata foarte competentă pe care aţi binevoit să o exprimaţi prin mesagiu­l vostru care recu­noaşte entitatea şi eficacitatea ac­multe locuri ale frontului se semna­­­ţiunea uim­­tare pe care Italia o des lează violaţiuni ale convenţiei din­­făsură actualmente va fi primită Geneva comise de inamic. Ast­fel, cu o adîncă sat­ifacţiune de arma­­ta 21-11 în zona Plava, cinci din ti .. . -x _____riel, mai înainte de a fi expediaţi la ital­ana pen-.ru ca «'-** •••' _ ‘ Qnadrnplicel, era deja cunoscută o­­nalte personalitate , di tară lor dp Pnlirile emirate, cari priveam banca. Mulţumim !pentru saluul de soldat ce vaţi adresat armatei italene, ofiţerilor, statului meu major şi mie şi vă salutăm şi noi cu com­­is!’tate fericiţi fiind că am­ avut prilejul că cunoaştem perso­nal pe generalul ilustru care a şti­ut să creeze formidabilele ar­ma­­te engleze cari cu ellat’l com­bat cu deplică încredere în victoria fana­­tilă pimtru triumful oiviTzaţieneî contra duşmanului comun. Cador­na“. (Stefani). iifTriiZî­OCh­cHi Cadorna: U/t­ pVSâ ljtuti LILULut ——viu----­ intre Olanda și Germania de momentul Violarea coniertiri Petrograd 23 Noembrie.— Um­­­icroncardierii noştri de­şi aveau foarte vizibil semnul neutralităţii e­şeau din tranşee pentru a aduna pe Stiaaţii răniţi rămaşi pe teren, au haz imperial ordonă chemarea sub fent alocaţi şi făcuţi prizonieri de drapel in 1916 a clasei 1917. (VStest- ~ inamic. Un prizonier austriac a de­clarat de aU-fel că s’a dat ordin de ofițerii săi de a captura pe bran­cardierii noștri. Ipa. 23 Noembrie. — Pe Isonzo in­ferior artileria inamică a lansat 35 obuze asupra isncî clădiri ocupată de secțiunea sanitară a diviziei a 16-a de şi semnul neutralităţii era vizibil de foarte departe. Medicul maior care comanda această secţi­une, un locotenent ajutor şi 19 torni­tari au fost răniţi. Se va prezenta o denunţare în re­­ră frigidă a acestor două fapte comitetu­violaţiunile constatate. Exo­—­o Roma, 23 Noembrie. — Din mai Ruşii ch­amă conti­ngantul 1997 Generalul Porro la Paris — Consilu Internaţio­nal de rAzbo­i — Lyon 22 Noembrie (prin telegra­fia fără fir).— Generalul Porro, ajutorul generalului Cadorna a­ sosit la Paris. El va re­preş­­era Ita­­­lia la şedinţa consiliului de se ţină în cuibul la Paris şi care va fi presidat de generalul Joffre, dovedind (Stefani). Dt­hls rezira­tie tngtriel Englezii la Milos ääfflMssAsns­iKEsSHI Intre Grssia si $1 3dr"pl’si3 IMTF EV£D£R î INT"’« bakomul, sonntLO Si D­rtut. REîî.­.ELi. Roma, 23 Noembrie. — Astăzi a avut ioc la Consulta o intre vorbv rz» îri­hin/jatzil oi ncil, Rodd, ambasadorul Angliei, d. de Giers, ambasadorul Rusiei, și d. Coromillas, ministrul Gr­eei­ei. „Giorvale d’Italia“ scrie că Gre­cia n a răspuns încă la a doua notă a Inţelegerei prin care această lă­murea rostul militar al cererilor *•* le, în urma răspunsului dat de­­la­­velinul elin, prin cine se primea punctul de vedere al aliaţilor. Guvernul elin — adaogă ziarul — întors din vizita mea în Italia doresc să vă mulţumesc încă oda­tă pentru curtenioarea şi cordia­la primire ce mi s’a rezervat la cartierul general al armatei ita­liene în vizita mea, forţamente scurtă. Vă rog a consimţi a tri­mite salutul meu cordial de soldat către statul major al Excelenţei voastre şi către întreaga armată­ a cerut, precum se ştie, ca o comisia italiană. Am urmărit cu atenţiune alcătuită din delegaţii statelor co­­operaţiunile ei şi nu pot decit să joare grec, francez şi englez să /'* exprim admiraţiunea mea pentru însărcinată cu cercetarea cererilor îndemnarea comandamentului şi­­ adresate de QnadrupUcca. Alintă bravura şi tenacitatea prin care­­ însă socotind că această măsură a întreaga armată îşi îndeplineşte i menită să tărăgănească lucrurile, sare ,na atît de grea ce i s'a încre-» stăruesc pe lingă guvernul din At* dinţat. Am putut vedea eu ochii] na, cerînd un răspuns imediat. mei natura acestei şaretei şi cum' Dacă guvernul grec — s­pune ,.GI armata ital'ană o îndeplineşte în omule d’Italia“ — mi vrea să întă­rească bănuielile Inţelegerel, «’«1 de cit să grăbească rezolvirea aces­tei chestiuni. La Londra, atît pres* cît şi opinia publică e încredinţată că Regele Constantin s’a legat .•* Germ­­ania şi Bulgaria, iar după u­­nii, chiar şi cu Tur­rin. Ei bine, — continuă „Giorvale­­fitalia“ trebu­­esc ca fără nici o consideraţie, să facem ca la Atena să se înţeleagă tot ceea ce G­refin are de temut ,ca la QuadrupHeea care o stris­tge din toate părţile şi ceea ce are de spe­rat de la Germania îndepărtată.. „Le Matin“ află din Raga că la 1 Decembri (st. ..) ultima notă a Gr* •situaţia de faţă a Greciei ca nes­chimbată. „Le Temps” îndeamnă guvernul francez să ia seama In uneltirile ce se urgesi la Atena. Ajutorul Italiei fiind apropiat, trabuc chiar ca tra­tativele cu guvernul elim să fie Pu­se In sfîrșit cu* cea mal mare grabă. (A. T.­­.) __________ Pierderile englezîlor —o— Perna 23 Noembrie. — I,ovd A % QU?lb a enmmdeai la Gnnnera Cv. mperial că perderile st-lrib, 4* pitfftirî ?n fVssfs îr cele 4’ți Roma, 23 Noembrie.­­ „Galeti* ^eî l»ni se nreS te 95 d? te del Popota” află dim Pireu cA en­glezii au ocupat insula Milos, o­­prind vapoarele grecești să acoste­ze. (A. T. I.) «y­,mfynY. *sr p’w4pp‘V nc Nna, tul de b fneeoteul rărbotelw11 «4 pteS esteri *» morfî. r&nif s!­ratări«. IATD. M k sa cili In t iSîna a IH*a. ti. STIFI st TELEGRAME: Luptele pe front**, h ? ^ nede de aramă «n franța.-l u scriitor francez .despre re­gete Italiei.—.Viitorul“ la lași, ©t©.

Next