Viitorul, ianuarie 1916 (Anul 9, nr. 2836-2863)
1916-01-24 / nr. 2856
Iw«l ml st&m wnmmrnSmmă BANI ABONAME NTE In tară. .... no an W Lai,... . *eo.se Ioni 9 Lei In străină tot# un en ta Lei» • • • • t#fts© luni 18 1^1 t* ' Abonamentele incep la 1 si 13 ale fl«eflr«i Ioni REDACTIA STRADA ACADEMIEI No. 19 Intrare pr!n pasaj?. Imobiliara TELEFON 13/17 «I 57,20 ifiHiuru* ADMINISTRATIA STRADA ACADEMIEI 17 Intrare *15 pr’tt Calea Victoriei 58 TELEFON 22/39 TB ftfttíftCfURl COMERCIALE Lînia corp 7 pe o coloană in pagina III linia corp 7 pe o coloană în pagina IV. Inserții matebrne pagina ITÎ linia.......... . . 30 batal 39 bani . . . 2 Lei SITUAŢIA In jurul recentului raid al Zepelinurilor deasupra mai multor oraşe ale Angliei, s’a iscat o vie polemică lutre presa germană şi cea engleză, cea dinţii susţinînd ca zepelnuriie au cauzat pagube însemnate mai multor stabilimente industriale engleze, pe cind ziarele din Londra contesta orice pagubă ! • . v Schimbarea șefului guvernului rusesc continua a n comentată In presa europeană. Chiar ziarele austro-germane recunosc că plecarea lui Qoremkin nu înseamnă o schimbare de atitudine, fiindcă succesorul va urma aceiași politică; presa austro germană relevă însă această plecare ca o nouă „«*“ locate In lagărul Împătritei Înţelegeri. m .• In privinţa operaţiunilor din Balcani, se semnalează aaţiunea Puterilor centrale în Albania. O depeşă berlineză anunţă plecarea reprezentanţilor Quadruple» din Malona, unde n’ar fi rămas decât consulul italian. O altă depeşă, din aceiaşi sursă, anunţă că Anglia stăruie ca Italia să dea lupte la Valona. . . . . .. Pe frontul rus ca şi pe cel francez, nimic deosebit de die reţinut sunt operaţiunile ruseşti din Laucaz. De • Ruşii tind să facă joncţiunea cu trupele engleze din gopotamia. Un drum de 12 zile separa ambele armate ÎITL §i e vorba ca în acest spaţiu Turco-Germania să pună PrincePala î°r rezistenţă. O ATITUDINE REGRETABILA — Prea multe priviri peste hotare — QTitt arătat in repetate rînduri de greşeală comit acele ziare care, chiar cu bună credinţă, i$l ţin privirile îndreptate nuwMt asup ha situaţkunilor de peste hotare, în aşa fel în cit j^aPcă fac şi ®^e parte dintr’o grupă beligerantă sau alta şi nu din ţara noastră tare are nevoile eî. Ele falsifică înţelegerea adevăratelor noastre’ interese, care nu pot fi identic şi cu cele ale streinilor, ori cum am privi desfăşurarea conflictului european. Adoptînd un punct de vedere Strein şi păstrîridu-l intrun chip exclusiv, aceste ziare nu aduc nici un serviciu cauzei noastre, deoarece ele nu fac decit să reediteze ceia ce, mai bine şi mai simţit, spun chiar gazelele din ţările beligerante respective. Acestea însă nu se îngrijesc de noi şi ale noastre, ci, fireşte, de nevoile, interesele şi aspiraţiile popoarelor pe care le reprezintă. Iar atitudinea ziarelor „româneşti“, al căror suflet e aruncate peste hotar, nu duce la ant rezultat decît la acela că luptele de pe frontul francez, din Rusia sau chiar din Caucaz au in presa noastră precădere faţă de interesele noastre specifice. Avem acum insă prilej să constatăm că această atitudine a uinei părţi din presa rominească a fost împrumutată şi de către u- Mui oameni politici, in taanifesta- Iţiile frublice ale cărora ea se resoseşte cu o regretabilă cons- I ianță. Cîţi-va dintre cei cari pot a- Mea — şi au chiar — pretenţia de a l fi conducătorii offiniei noastre publice, s’au rostit tn timpul din urmă mir'o serie de interviewuri, în gazete streine sau ramineşti, aparând una sau alta din tezele trupurilor beligerante, îmbrăţişând in întregime speranţele şi perspectivele uneia sau alteia. Unul dintre aceşti oameni politici studia cu toată pasiuneachestiunea ruinei economice a Germaniei, a enormei pregătiri de arme şi muniţiuni a Franţei sau a efectelor pe care legea serviciului militar obligatoriu le va avea in Marea Britanie. Altul expunea, cu aceiaşi extluzivitate, ruina definitivă a armatelor ruseşti şi arăta care sunt toate probabilităţile calculate in Germania pentru asigurarea triumfului final al Puterilor Centrale. Iar Românul care ar căuta. In această sqor o Ucisă luptă de cuvinte, să se lumineze asupra intereselor ţării sale, ar constata cu 0 dureroasă surprindere că nu porne af fi nimic pentru dînsul Biara Ini. Ce. aşteptăm nai. şi aşteaptă o ţn.nia implicâ din ţara neutră, este o preocupare indivi.că ,/,e problemele. speciale româneşti, cari, ‘dacă au puncte de contact cu problemele de peste hotar, nu pot fi Insă rezolvite după dispoziţiile,după flaie,le, durui interesele şi mai ales după speranţele streinilor. Oamenii politici, care pierd în vedere eroarea profundă a ahtudtf.eî Io^Îq îmtreiA*1$ sufleteşte, nu pot avea asupra opiniei noastre publice alt efect de cît il au cuvintele unui Francez, Englez sau German, de altminteri foarte respetabili fiindcă apără interesele ţarei lor. Ceia ce cerem oamenilor noştri politici este de a nu spori nedumerirea, de a nu intîrzia unitatea necesară de convingeri, cari nu se pot închega cîtă vreme unii se aruncă hotăriţi într’o tabără şi alţii in tabăra cealaltă. In aceasta privinţă, am ajuns atit de departe — şi atit de rău— încit chiar in jurul unei chestiuni care nu interesează de cit economia noastră naţională — cum e vinzarea grinelor — presa noastră s'a bifurcat : acum ziare ale transacţiei „celor 501100 vagoane“ şi ziare ale trnsacţieî „celor 80.000 vagoane după origina cumpărătorilor. E insă evident că nu de pe dimpuri de acţiune streină, nu cu păreri formulate de streini şi pentru ei, se pot sluji interesele . Obincţii, -000- NOTE Sflrştul pământului în timpul agoniei Europei, se mai găsesc şi spirite destul de degajate de present cari au rfilmarea sa cerceteze sfîrşitul sistemului solar, şi in special al planetei vagabonde ce-o locuim. Un astfel de spirit ştiinţific este d. Putseux care iu „L'Avennir des planétes“ ne descrie cu toata rigurositatea stiinţifica modul enmn vom pieri. Marele naturalist Bonnier vorbiivd despre teoria nou* a cataclismului final ne-o expune astfel: „Prin consideratiunile c«rf decurg din reoLirtele «nvestigatiuni astrnno- i twice iată-iirtelev«trte sfîrşitul clasic al pAmintului. Nu soarele «e va r*ci încet, înghiţind la rindu-i planetele; şi nu gheţurile cari ar coprinde suprafaţa pAjiiintnhil pinft în ţinuturile cele mal calde“... Ijin potriva o erplosiun», subit* a Soarelui, aceasta va ii in»reputul sfîrşitului. Finite, vor fi unii carT vor obie»ta: lini este indiferent cum se va sfirși (»©uiîntol, prin foc sau prin explmiune! Dar spiritele contemporane și fricoase p»ii replica: — Nu ne este indiferent dac* pAmintul va pieri prin explozie ■»au prin rfbire. In eaxnl .ultim, noi rol îhî azi nun cunoaşte sfîrţitul lumel. Pe cînd rxplnsiunta fiind ceva ce în chiar av»sia clipii* ee poate înt.iirrpla, n.tuncf.^ atunci, putem s* picrisu mai îngrozitor de cit futitazia ne poatepune!.» Dft. Doamne ca aceste savante jgîndnrl cu privire !a sursitnl pămîntului, să deştepte în oameniî de az! hla r* viaţa şi a lor şi a planete! este nestatornic*, şi-* ,|rol pacea înfăptuit* ar da b linişte de o clip* in preajma unui sfirşit ce ne aşteaptă şi ne pîndeşte! IVtronin* / -------—*«0 4---------------- tata fe fie a câteva lămuriri ale savantului Gustave Le Bon — Mult timp Europa a exportat produsele sale în Orient, dar treptat, treptat acest lucru se modifică. Odată cu descoperirea electricitate!, a aburilor, a zonei dudi s’a făcut o apropiere între Occident și Orient, un conflict gigantic economic s-a născut între ţările din apus şi cele din răsărit. Orientul, altă dată, focarul de consumaţie al produselor europene, astăzi, invadează, pieţele noastre cu produse industriale şi agricole, fabricate de ovineni ale căror navo, sunt foarte mici, cari ne mulţumesc cu un salariu, derizoriu, pe lingă acela al Europenilor. E destul să spunem câ Indianul e foarte mulţumit dacă ciştigă 25—30 bani pe zi, iar chinezul dacă îşi are zilnic ceaşca lui de ceai şi puţin orez. Pentru moment produsele exportate din orient pe pieţele noastre se mărginesc la cîteva materii industriale şi agricole. Dar duci Japonia, China şi India vor instala numeroase uniuni, graţie huild ce se găseşte în subsolul lor şi vor începe să inondeze lumea cu produsele fabricate la ei cu preţuri mici, lucrătorul european isi va vedea acolooui salariu la nivelul celui din China, Japonia şi India. In ceea ce priveşte pioasele care vin din America, nu se întîmplă acelaş lucru, căci lucratorul American, este European, prin urmare are şi nevoi de european,, aşa că produsele lor nu vor scădeaniciodată la un preţ de tizoiu. La aceste constatări, se vor putea, răspunde două lucruri : 1) Uvrierul chinez, japonez, sau indian, vor avea şi el mai tîrziu aceleaşi nevoi pe care le are lucrătorul nostru. În felul acesta equilibrul ar fi stabilit. Acei care susţin aceasta, nu cunosc psihologia acestr popoare. Chinezii sunt foarte mulţi şi ide foarte mult timp sunt in America; ei bine, luxul care ii înconjoară, mediul în care trăesc, n’au schimbat de loc felul lor de mâţă. Ceaşca de pouî şi mina de orez zilnică, n’au fost schimbate în nici un moment, contra regimului Europenilor. 2) Europa se va isola de Asia, înconjurindu-se prhitr’o barieră neinvincibilă de taxe vamale. j Iată ce răspunde la acest lucru Gustave de Bon : I Statele din Europa încetează treptat de a produce alimentele necesare locuitorilor lor. Dotarea nouluî președinte al Republicei 1 M «*¥«nova- AJUlUjjU 1 IA1.I I »V HAV ^4. . . . . natural, pentru a evita perspeetH ccre cum se ^tie va avea ^°c va de a muri de foame vor da ba- în cursul Urnei Februarie. ricrie jos. 4 între păturile superioare, vie 0-In conflictele economice ale rna n’ar fi dubioasă , dar ewm raselor, superioritatea intelectual ceasta luptă se dă intre P . U. ră a Europenilor, nu este un fap mijlocii, aproape egale ca nu e tor de neglijat , dar nu trebue gentă, dar reegale n nevoite tot, să uităm, că această superiority succesul în acest caz va te, rărmne la o mină foarte rea luia, aude nevoile sunt niși mici, trînsă de oameni, și că din pune- i Aceste probleme, n’au de cît un tui de vedere al lucrului roanu- interce îndepărtat, dar cînd ne al, popoarele se asâamănS, Euro- pîndim că multe din cele ce le ere penii nu sunt superiori nici ja-deam foarte străine de noi gaa poBCzilor nici chinezilor. realizat și au devenit probleme l rt®55-8’ T*s*:*r&v* aîe timpului no«rn. a- Tea ()CH8imjea ^ - reuiemoreze ^ psihologică, eu total caro a teebuit sa o m Amen timci vom wtel«ro nou tristele figuri ale baronită. Este vorba asteaniî, de a explnza pe lucrătorii nea preţului munca! este una •'v’:—- ‘ -----------i ¥ — -- - • *--------A~ pentru chinezi, din cauza concurenţeî pe din cele mai interesante aceştia o făceau uvmeritor Amo- jjidnstria vremei, ricani. | Dacă lupta eponesmeă ®*ar da, ----------------0000— a a. tot va avea de bună seamă influență asupra marelui conflict european. E vorba de campania electorală ce s'a început în vederea degetei moașe prin or ir, '.celor pe care candidaţii le întrebuințează unii contra altora. In asemenea condifiunî, ori cine | jrricepe că pronosticurile ce s'ar I putea face asupra viitorului preşedinte n'au la bază nici o siguranţă şi că viitoarea atitudine a Statelor Unite este tot atît de misterioasă ca şi sfîrşitul războiuluieuropean. Încă o mare problemă dar, pe care tot ziua de miine va trebui s’o rezolve. KOHY-NOOR. -0000- |M T\t-CA*t 71 CE SE PETRECE PESTE OCEAN?... Or cît ar fi de importante ever Candidat lî cei mai de seamă va opri ]pe jucători să joace mai tern re, să fie evident numai pronimeritele ce se nefindează in Eu- sunt .L WlUstm actualul presedin- de parte precum mei un decavat nntătoare pentru mai tîrziu, fă» rop«. «« treime neglijat faptul că le și d. Roosevelt fostul pmne-t de noroc nu va «nta sa ră a fi acuma o piesa ud.-va-uta, , , , , , , ! creada ca sunt mijloace de-a eis- caei d. Paul Theodor Cnvetz treia momentul ce fală, depar , pe- din e. f ?tiga la sigur !. „Observatorul“ hue să şti© di nimic nu «sfce mal ste oceanul Atlantic, îre Stale.e- Importanța acestei lup care a scris broşura interesantă, periculos peivtru a jiesă d© cii Unite ale Amerind de nord. se faptul că pe cind actualul prese- Uile,un observator al jocului galaxirea. Acţiune© trebue să 6© joacă o mare carte, al cărui rezul-dinte a încercat să influenţeze a- de noroc. El trebuia să fie dublat vie, nu însă atît de grăbită în cit ____________________________ * supra beligeranţilor din Europa şi de un observator al naturei o persoanele să fi© marionete! Te» în mod pacinic păstrînd cea mai menești. jirul trâește din descrierea carae» strictă neutralitate a mard Re-1 . • terelor. ti un caracter nu se cro» publici americane. Roosevelt s’a! Intr’o direcţiune cu totul opusă vaza artisticeşte printro frază: d . . . _ scrie o bucovineanca venita la pnntro alnsnin©. In piesa dat! pronunţat pe faţă de pa P ^ noj ^jin incidentul focului puşti Crivetz, însă, personajele serai»rilor din gundruplă $1 a cerut m v.a cuprins Bucovina“, şi că ea, prin trio fatalitate îneca ui» mod public intervenţia armată atare aflîndu-se în Bucureşti, se că, fără o reală personalitate, Statelor Unite contra puterilor CCUpft de Sărbătoarea Moşilor. Dacă am stăruit mai emit ssa* centrale. ! Autoarea se numeşte dim Elena ora acestei lucrări de debut lite» ! Luptă dintre actualul şi fostul NicuUţă Voromița şi se sileşte a rar, este că lipsurile şi defectele preşedinte ia pe zi ce trece prapor găsi rudimentele vechilor credin-l acestei lucrări de teatru De nit fel. t© păgîne în Sărbătoarea Moşiei ud calităţile de fantasţii cu adevărat epice. De altfel, ţ® Păgine campaniile americane sunt faile. Studiul acesta ig inni italia mijloa- "îsPir!lt dintr 0 idee geroasă, tare scenică. THEODOR ROOSEVELT UN COMUNICAT al Federaţiei fm mmmnmmmmmmmmmm — Probleme de tactică şi strategie — „Federaţia Unionistă”, care e şi ea un fel de Putere beligerantă in Euroţia, a publicat un comunicat, — din acelea pe care le publii cd comandamentele superioare ale armatelor in războiu. Prin acest comunicat. „Federaie de reculegere, cînd va avea loc. Cunoaştem înfrângerea care a provocat întreruperea acestei ofensive, e înfrângerea de la Caracal şi Galaţi, după care generalii Federaţiei şi-au dat seama că nu se toate desfăşura steagul naţionalia’’ anunţă că „nare nici un mod, list pentru cucerirea unor simple tip de a schimba directiva ei pe redute electorale. Dar acuma la lit ied” şi că, în consecinţă, membrii săi din Parlament „vor desmea vrea să ştie cînd şi în ce mod va fi desfăşurat din nou acest rol la toate interpelările anunţate,, steag, strîns pentru zile mai buneî afară de cele privitoare la poliH ea generală, care a fost desvolta-Noi, din parte-ne, credem că Federafia şi-a schimbat atitudină cu prilejul desbaterlor Adre- nea fiindcă şi-a dat seama de lipsei”. breaslă atitudine îi este dre-sa eî de muniţiuni. Obuzele cu tată Federaţiei de necesitatea de care a voit să spargă o anumită a pregăti o nouă ofensivă în vederea căreia se,şi reculege. După cum vedem, noul comunicat al Federaţiei, scurt, laconic, ostăşesc, atinge problema de tactică şi strategie. Tactica e lămurită. Federaţia nu-şi schimbă directiva politică, adică va continua să atace guvernul, dar strategia ei e ceva mai confuză, fiindcă tiu arată I cind ti in ce mod Federaţia îşi var relua ofensiva. Arătarea că par- lamentării Federaţiei îşi vor des volta toate interpelările, afară de cele relative la politica gene- rală, e o mascare, ca să întrebuinţăm în acest termen militar, fiindcă toate interpelările anunţate privesc numai politica anunlă. Ciudaţi strategi mai sunt şi Parlamentarii Federaţiei: ei cînd şi-au anunţat interpelările, ştiau cine că politica generală a fost sau va fi descolţată cu prilejul .tvshateritmr Adresei. Atunci de ce Sunt oameni cari se schimbă frontul fi se retrag pe timin a doua. Idsînd operaţiunile in stagnare? Apoi ofensiva cea mare, care cetate politică, erau simple rachete din care se alege numai fum. Şi mai credem că Federația nici din America nu-şi va putea aduce munițiuni, chiar dacă d. Take lövésén se va stabili mai repede la Chicago. ----------------00 pe---------------SCOȚIENE O PRIMEJDIE • „O viată” este titlul unui roman de Const. Mille. I)e sigur că un astfel de roman, prin amfnnuntele lui, nu poate fi cetit de oricine. IGNOTUS Un recent articol din Epoca e semnat: Ignotus. cunosc do în consest calific* minune «1 cm;*. -COOOScott ft Co. lASPECTE POLITICE Printr’un propct de lege depus alaltă-erl pe biuroul Parlamente-, tenă^SumelTiiec^are lui, guvernul a cerut, un nou ere-'mense cheltueii Germania dit de două sute de milioane pentru trebuințele armatei. Faptul a trecut neobservat de o anumită presă, care nu se manifestă decât atunci cînd are de atacat guvernul. Guvernul, însă, la toate criticile mai mari și mai mărunte, răspun--OOOO- Sumi«kic& ! XN*miakto& 24b Iassuart«* AS4 ft. a.». .ugum CROMîCA BISLîOCiRAFicA Din cele ce se servi ^ «°®lE”VATOR JOCURÎLE DE NOROC D£L44 SINAIA I CONSTANTA,— (SA99 iTOAREA MOSILOR. DE DNA EUal’iA NICULITA VORQNC«.^ ~ FiESA DE ALE VÎ2T1I BE RAUL THEODOR CRIVITZ Jocul de noroc în general, dar paternitățî latine la noi, ewte mai aJes chipul cmdat, —. ca să fel interesant fără p^tentiunl zicem al. fel cum se pratică el de folklor şi «ănopsihologia sa* la Constanţa si .Sinaia, au găsit vantă. intr’ „un observator“ un critic » «Mimipetent si tenace. Este de si- Piesei© do teatru nu guui; ?ur inter»!*«. ips sti _ detsuue al me roase la noi. „Deale vietii“* ne joenitor m»stora, chipul foarte trei acte de Paul Theodor Criveti puţin lăudabil cum erapicri —ca 3© atrage astfel atenţia. Este 4 valori defigrte de-a fi sans repro- piesă eu dialog viu, în care aa « 4 lat», desebistfel de penibilul »e no-a 11 sans repro- piesa eu diaiog vm, in care scorehem store banii jucătorilor. Şi tinge probleme sufleteşti de 4 cetitorii broşurei acesteia vor o gravitate morală şi de o delicat».lor condamnaţi şi o erupioriior de contrast dintre inbirea de mame nu mai pot exercita această mcşi de amanta , de indignarea fiseric în ţara lor, ci numai ia no!,e ului care află de legăturile extrav feric© de noi ! Dar broşura are legale ale mamei «ale şi de jertfat şi veleităţi morale. In °a găsim în fine a mamei pentru a lăsa eo* indignări de felul acesta : „Este pilului eî putinţa de-a lua în ci* ceva fantastic, este d© necrezut, sátori© pe fiica bărbatului ce i-a curr. oamenii uu’şî dau seama de fost amant Un imbroglio drama» realitate, ţi se pare lucru impositic destul de complicat, ama v«abil şi te întrebi dacă este aşa, dem, care cere deosebite iscusi» dacă în adevăr carera înghite a-te dramatice din partea aceltor tîţia bani şi atît de repede !..." care îl inventează. Aceste mirări au însă o latură Dar complexitatea tocmai a metafieicâ. De ce joacă omul ? conflictelor dramatice şi adîrîd* .Grea întrebare. Ceea ce este simea sentimentelor evocate, faci ........ !gur, e că nici un fel de studiu nu ea piesa, cu tont© calitățile ei fie comparativ, oare-care îndemînare de din acea a unei directe și curate ■OflOOteatru nu ex* ie și« im-sin* —t_ Cheltuelile tin război die stelelor In ultimul număr al revistei „La Routier“, directorul acesteireviste d. Alfred Neyminck, publică un foarte interesant articol, cu ptrivire la cheltuelile de război ale diferitelor state beligerante precum și la resursele la care au fost silite să recurgă aceste state pentru a face faţă necesităţilor gravelor împrejurărî prin care trec. D. Neymarck analizează cheltuelele şi resursele fiecărui stat în parte, ajungînd la următoarele concluziuni. Cheltuelile de război ale Germaniei se titrează la doua miliarde patru sute milione de mărci, sau trei miliarde frc. pe fiecaii acestor işi le procură din resursele sale obişnuite şi din cele trei împrumuturi publice şi pentru ii aceste resurse nu sunt suficiente. Germania este in ajunul unui al patrulea împrumut de război, făcut în aceleaşi condiţiuni ca şi cele anterioare. Anglia pentru a putea face fade în mod constant cu fapte, cariţă cheltueiilor războiului, aredovedesc că organizarea şi apro- curs la impozite precum şi împrovizionarea armatei face obiectul muturi, atît interne cît şi exter preocupărilor sale de fiece zi. ne. Bugetul războiului în Anglia in aceşti doi ani de guvernare, a f°st fixat, pentru exerciţiu. , t . 1015—916 la 40.750.000.000 lei armata a lnat «raan.aala „ apr,. 1 revi„e „ pe5te ld vizionată a,a cum nu ae poate mal ar(fc ,ul|iu, !,„« împrumutării. porinfect, așa cum nu fusese vre- peliire a fost nevoit să le facă pdăit. Organizarea şi aproviziona Regatul Britanic, se senmareazarea aceasta continuă şi astăzi, ori faptul că pentru prima oară cu cit de însemnate ar fi sacrificiile glezii au recurs la finanţa are materiale, pe cari trebuinţele africana. Datoria publică a Angliei matei le reclamă. la 31 Martie 1915 se ridica la Criticelor și atacurilor de tot 29 321.1H2.S90 bd.pe rind la ace felul, se răspunde prin urmare cn epocă nr . . . . _ ... ca nu era de tul de l/.nod.co2.*j0 fapte concrete, cu nonî credite jel «ari se cer parlamentului tocmai Rusia de la începutul războiţi în vederea înzestrării armatei, a jUjt ,,i„a acum, pentru a acoperi cărei minunată pregătire est© as- necesităţile cerute de acest răztăzi în văzul tuturor. jboi, a fost nevoită să recurgă la Am ținut să scoatem în eviden--noui împrumuturi, sub diferite ţă noul credit cerut Parlamentu- forme. Primul împrumut a fost lui ca să se priceapă şi mai bine două miliarde şenite sute cinei lipsa «leteniei şi uşurinţa pusă de milioane unii în ponegrirea adiuinistraţîunei războiului de ruble realizat prin scontarea la Bănet Rusiei a obligaţiunilor cu termen scurt şi cu o dobîndâ de 5 la sută , a urmat apoi împrumuturile de război, cu dobîndă de 5 la sută şi amime : cel din Octombrie 3914 de cinci sute milioane de ruble ; cel din Fermarie 3915 de ei noi de milioane de ruble şi cel din Martie 1915 de un miliard de ruble. Tot pentru necesităţile răsboiului Rusia a mai contractat şi alte împrumuturi sub formă de bonuri de tezaur, împrumuturi de tezaur şi împrumutul special la baza ukazului din Aprilie 1915, cari se ridică la aproape trei naniarde ruble. In toteuri de la începutul războiului şi prin azi, Rusia a fost nevoită să contracteze împrumuturi a căror valoare se cifrează la 7.323.324.000 ruble, sau peste două zeci şi unu miliarde lei. Austro Ungaria a fost nevoită, tot pentru newsităţile nebovite, să contracteze împrumuturi, a căror valoare se ridică piuă acum la trei spre zece miliarde, opt sute unspre zece milioane coroana« Aceasta însă în afară de împru* mutul de 12.660.000j coroane a cărui emisiune s’a făcut pe ziua de 6 Noembrie 1915 şi care se găseşte în euro de subscripţiune. Est* «le remarcat că toate împrumuturile de război ale Austro-Ungariei, s’au emis eu o dobinda de Si şi jumătate şi 6 la sută. In ceea ce priveşte cheltuelile ile război ale Franţei de la începutul războiului, adică de la 1 August 1914, pînă la 31 Octombrie 1915, au fost de dona zeci şi unu miliarde, cinci milioane trei sute patruzeci şi unu de mii fre. Aceste resurse au fost procurata in chipul următor : avansurile Brbneeî Franţei şenpte miliarde frc. ; avansurile Vâncei Algeriei ,şenpte zeci şi cinci de milioane ; obligaţiunile Apărătei Naţional* 2.733.798.110 frc. ; bonriile apărărei naționale 8.781.85î. ’’•no frc.f precum si din împrunuturile in străinătate si anume • cel contractat in Anglia 1 02^.976.000 frc. , cel în Statete Unite d* 135.716.000 frc. si împrimut al anglo-francez tot in Statele Unite de 1.250 .100 000 frc.. .In total 21.005.341.000 fre. Din cele de mai sus rezultă cât Germania, Anglia, Rusia, Fran-* ța și Austro-Ungaria,u cheltuit pentru necesităţile războiuluî, pînă acum, res|MM-tabila sumă de peste o sută trei zeci de miliard* fre......... —pe o o--------------,