Viitorul, februarie 1916 (Anul 9, nr. 2864-2892)

1916-02-01 / nr. 2864

?*&&.■ ••T^MV \'* * '• z'tat p Sosino VIZITA fl-im BMAHD la R Cuvântarea Arial Sond­oo: Raspu­sul e-lui Briand r Roma, 29 Ianuarie. — Cu prile- «fra şi Sonnino au esit din ho'el fi- |— iiEiştrli friicezi aa ?!­țul sosirei preşedintelui consiliu- ind salutaţi de lungile aclamaţi- ■ vii frances,­i. Briand şi a misiu­­unii de simpatie ale multimei. Nu­nei franceze, o mare mulţime era meroase case din oraş sunt împo­­trirrămădite la gară, în spatele ciobite cu steagurile­­ oltene, fran­­cordoanelor de trupe. Gara era ceze, ruseşti, engleze, belgiene şi Împodobita cu plante şi drapele sirbeşti, franceze şi italiene; salonul regal Pe la amiasî, vremea s'a îmbu­­ft saloanele alătur,d­­e erau de ase- natotit şi cerul s’a înseninat, menea decorate ; pe cheiu erau as­­eara, la primul dat la Consulta Cernute covoare de catifea roşie, în onoarea d-luî Briand şi a misi De vremnm era ploioasă, mulţi unei franceze, d. Sonnino a rostit Ionea era din ce în ce mai concide­ cuvin area următoare : robim, hotelurile, casele, din piaţa ganji ferici de a putea saluta fiărel şi din împrejurimi erau fiu­ printre noi pe şeful guvernului­­moş decorate, ferestrele şi barcoa­ Franţei» la care ne leagă atîte ver­nele gemeau de Imme. ehi tradiţ-uni şi fraternitatea reîn*­i­ranul care a adus pe d-'tnt Bri-­aojtâ a armelor noastre» c o and, Bourgeois, Thomas şi pe cei­lalţi membrii aî misiunei f­ranceze, a sosit la ora d­. Preşedintele con­­mlkiluî d­. Salimdin, miniştrii Son­­nino şi Zupsili şi sub-secw­ari) de stat d-niî Borsanio şi Dallolio, ambasadorul Franţei, d. Barrère şi autorităţile aşt­ep­tu pe oaspe­ţii francezi. O companie de grena­dierî cu drapelul şi muzica a dat onoruri. M­ultim,ea a aclamat în modul cel mai călduros pe mem­brii misiune) franceze. ■' După ce s’au scoborît din tren, d-niî Briand, Bourgeois, Thomas' împreună cu d­-nii Salmidra, Son- \ nmo, Zupefli, Barrere și autorită­țile au intrfat în­ salonul regal un­de au avut loc prezent­ările ; apoi ’iotî s’au urcat in opt automobile •care s’au îndreptă' spre ..Grand Ro ci* în mijlocul unei mulţimi e­­bemrme care aclama $1 striga : ’Trăiască Frontal Trăiască Italia! ’S'răiascâ războiul ! Miduimen s’a îndreptat spre toGrcmd Ho el" unde manifestaţia Oriva convinse că veder­ea finală­­a devenit şi mai entmiastă. In ur- ‘ va izvorî din ferma lor voinţă de «i*o aclamaţia niter mereu repetate a puric în comun cu toţi aliat­i, id-mi Briand şi Sakmdra au eşît toate resursele, toate energiile şi pe balconul hotelului unde steagu toate forţele vii ale naţiunilor a- Hfe franceze şi italiene fîlfîiau Im- liste. preend. Mulţimea a aplaudat în mod călduros ; din tors­e ferestre­le ,şi balcoanele caselor învecinate se aplauda se aclama Franţa şi Italia. După câteva clipe d-niî Bri­and şi Salamtra s’nu retras, dar ■rnulţhnra a m­aî corn­­,nuat să stea sef­actarneze. Attend rf. Briand a eşit din nou pe barcon împreună cu d-niî Bo-SprMîmte de această credinţă ne­cuntită, Franţa şi Itala sub stea­­gur’le lor unite dii nou într’o fra­ternitate st­rînsă de sînge şi de ar­me, vor continua lupta uriaşă în care sunt angajate destinele lor şi cele ale civil'zaFuneî omeneşti. Pătruns de aceste sentimente, nu d.C Paharul meu în onoarea Maies­tăţilor Lor, Regele, Regina şi Re­waechi şi Thomas. La strigătele I Irina-mamă a­ Italei, şi a Suvera-de trăiască Franţa, repetat­e de n­oi aliaţi. Beau la sănătatea Ex­­tanţei armatei germane ataşaţi pe ■mulţkne, d. Thomas a strigat :' eelenţe! voastre şi a guvernului re lîngă comandamentul armatei pre . . _ 1 . î .. 8... _ « v— __ A.,vl I mm Cat:** Pi t‘ck — .... . * .1 — ?A X 1—k.p.A » jr\ Vr uiască Italia ? gal de la care am aprec’at. această cum şi de autorităţile locale. fl­ai­ SaiaBura şi Roma 28 Ianuarie,— Miniştrii francezi d-niî Briand şi Bourge­ois, însoţiţi de ambasadorul Fran­ţei, d. Barrère, au făcut o vizi­t primului mustru italian, d. Sa­ljandra la palatul Braschi, minis­t­­rul de interne. Această întrevede­re a ţinut trei sferturi de oră. I­. Kalandra le-a prezentat pe secre­tarul de stat d. Celesia şi membrii cabinetului său. Apoi d-niî Br­and şi Bourgeois au făcut o vizită d-luî ministru Spa­­n‘no, la Consulta. Deseară, va a-Prezenţa Excelenţei n­oastre v «a­vea j^. la Qonsulta un prînz în o noua garanţie de tern» noastri, „ a dU5nî Briand şi misiunei încredere in sîlis­tul victorios a ^tefanî) lupici ar mai sta de abaţi eu preţui! v ____uu. uniune! lor neclintită pentru cau­za libertăţîi ş» a justiţ’eî. Ridic paharul meu în sănătatea Preşedintelui Republice! France­ze şi a Suveranilor aFaţi, în sănă­tatea Excelenţei voastre, căruia îi urez buna veh.re, in numele gu­vernului şi aî naţiune! italiene. RĂSPUNSUL DIU BRIAND In numele guvernului Republî- ,i Vi , .­­ ... I l’a felicitai pentru purtarea sa no­eei, al colegilor mei şi al weil, a- ^ pentru interesul pe care l'a­duc guvernului regal și întregei Dîfs pemru suferinţele îndurate de Italiei salutul cordial aî Franţei, ipoporul belgian. Cu cea mai mare admirat« am , Cardinalul Mereier a cetit d-luî acum încânte, echipăgiUe” noastre văzut nobda voaatra tara raspu.i-: Briand documete relative la bru- de ----------* ! ' «oastre zind srisatelor conştiinţei naţio-jtdtitătile comise­le germani. nale şi luindu-şi loc in taoara a-, liatilor spre a apăra împreună cu ----------------oooo-----------­ei dreptul şi libertatea. Cele două nat­uni sunt de o po latwY’fiW aroröat öp fl. Brid«d€6i«.#e.flsBiaiai z a­­raiîii — Roma 29 Iau. — Corespondentul din Paria al ziarului „Messaggero" a luat un important interview d-lui Brifftid înainte de plecarea d-sale la Roma. Prim ministrul francez a început prin a-şi arăta sentiamentele sale de­v vne admiraţie şi dragoste pentru Italia. Explicind apoi călătoria sa la d. Briand a spus că ea este o idovada da aditică stimă pentru prietenia şi cooperarea Italiei. Quadrupla dispune de o atit de mare şi de puternică energie ma­terială şi morală, că victoria ei este ogură. Aceasta victorie va fi însă mai1 fia fără Bry _ /„ legătură cu iizi­­gr­abili că şi mai desăvîrşită prin-1 tn lul [)ri,id­(i ia Roma, „Daily tr’o unitate în străduinţele aliaţi- jVetes” anunţă că la deschiderea î®*“- .. j parlamentului italian la începutul Asum — a adSogat d. Briand —ÎJM| Martie poate chiar şi mai înain­­®dî duc la Roma tocmai pentru a guvernul italian va da un ma­­asigura în înţelegere cu guvernul nifes, mătînd ajutorul ce-l va acor­­ifeaiian unitatea indispensabila in- i nliniilor tregei activităţi a Quadruple! 1 f -----oxo----­Aliaţii trebue să aibă o încre-1 Droc­a Ct­dere reciprocă sprijinită pe cea urui • * CîOCl II Cil ILOAQ ţil klesavirşită cordialitate, ori care ar fi forţele lor, ori care lipsurile şi nevoile lor. Prezenţa alături de mine a şefu­lui Statului Major şi a subsecreta­­rului de Stat de la departamentul Wunitmnailor este o indicaţie îndes­­tiilătoare, în ce priveşte coordona­rea străduinţelor îndrumate sfi «ducă victoria de mii­ne. O problemă de rezistenţă t vo­m ocupa — după cum se poate deduce din prezenţa în Italia a per­soanelor care mă însoţesc — şi de toate acele probleme de ordin eco­­filemic şi financiar, pentru rezolva­rea cărora Italia trebue să se hi­­mie pe solidaritatea aliaţilor să!­Odată sprijinite, înviorate şi în- s­tărite de fapte sentimentele de soli-­i sporite de­piide însă, fireşte, o foloase. „Le Temps“ afirmă că această călătorie este dovada vădită a so­­lidarităţei între aliaţi, care trebue să se întindă pe toate tărîmurile politic, economic şi militar. Cele­lalte ziare, ca „Ixi Victoire”, „Le Gaulois“. .Journal des Ce­dări­tale între Puterile Quadruplet,I­bats" şi ..Echo de Paris îşi expri­­odară înfăptuită unitatea străduim­­­mă aceiaş convingere în rezulta­telor pe larimul pregătirilor, — va­­­tele roditoare ale acestei cală­orii. fi uşor ajungem şi la o unitate, (Ă- T. I.) de conducere în acţiunea politică şi strategică prîntr’o conlucrare a organdor respective indicate. După cum vedeţi închee textual ,Briand — sentimentele mele pentru Italia sunt însufleţite în ceasul ple .Wespcndasiio! ziarului «ei’tf* adaogth Scopul vizite! d-lui Briand «are deci d« a risipi ori ce «rmă de neîncredere s’a a nemulţu- 4tt?re țsfcfMdti !te «otive eeeaomL ur IL-­TT X ce, de a da guvernului italian mij­locul sâ-şî exprime sfaturile­­ sale, de a le face ca ele să fie primite de ceila stîţi aliaţi, şi în sfîrşit de a se lua măsurile necesare pentru desă­­vîrşirea funcţionarei Consiliului di­rectiv militar şi de a se înfiinţa un sfat suprem diplomatic. De aceea, convorbirile care vor avea loc la Roma sunt de o deose­bită importantă în marea luptă de care atirnă soarta războiului. * Aceleași aprecieri le fac „Cor­­riere della Sera", „Tribuna", „Gior­nale d’I­alki" și toată presa italia­nă. (A. T. I.).-----o©---­ — Guvernul italian ?a da su­iRanîfest — Nauen 29 Ianuarie (prin telegraf O. 03SAND ŞI CARDINA­LUL MERCII.R Lyon, 30 Ianuarie. — (Prin tele­grafia fără fir). Printre persona­lităţile pe care le-a în.­ Unit d. Bri­and a fost şi cardinalul Mender. Şeful guvernului francez a simţit cea mai mare satisfacţie sǎ se m­­­­­refie au distinsul prelat, pe care ­­lepis Ferdinand al Bulgariei la Hiena Viena 30 Ianuarie. — Regele Fer­dinan I al Bulgar­ei a sosit la ora 2 la sed­ul înaltului comandament al armatei austro-ungare. Suvera­nul bulgar era însoţit de preşedin­tele consiliului, d. Radoslavoff, ge­neralsmul Jotmff şi de o su­tă nu­meroasă. Regele bulgar a fost salu­ta­t la gară de comandantul su­prem al armatei, mareşalul arhîdu­ce Frederic, de şeful statului ma­jor, generalul Conrad şi reprezen­taţin mai pe urmă, d­in­ Salan- generoasă ospitalitate. (Ştefani). După salutările cordiale, regele s’a dus cu trăsura, împreună cu a­pîducele, la castel. Pe străzile pavoazate, o mulţime numeroasă a salutat suveranul aliat prin căldu­roase ovațiuni. călătoria d-lui Briand Roma. 29 Ianuarie. — Ziarele pariziene sunt unanime în a găsi bine venita cală­orie a d-lui Briand la Roma. „Le Matin" spune că guvernul ne­o italian simte că­­trebue să ia par­­­­te la complexul operațiunilor tn- Dar pentru ea izbînda este îacă o­ fi un mod mai infim. civilă, ae! Sporirea sacrificiilor îi va cores­ -o- - Presa ital­ană și călătoria d-lui Briand „„ „ , , .... .­­ . Nauen 29 Ianuarie (prin tel» care:i tip wwr« cordiala prietenw. grafia fără fir). — Stampa spune ,‘wmw# sigur că la reîntoarcerea în cd convorbirile se vor referi la erunţfi, cafegii mei şi cu mine vom întreprinderile militare în comun ale quaăruplei pe toate fronturile. -advee cn med tmeniia de a fi îmbră- ^ ^ ^ ^ ?/ tonto/r de a ne avînta din nou • a procedărei în comun în chestiu în luptă o ființă scumpă. nile navlului și cursului hîrtiilor O sjmn pentru că știu că Italia. ^ schimb­, în chestiunile mie 7­ C cit de generoasă IM pe am de chibzuită mviie. un hotă­în execu­privi­toare la sprijinul financiar şi si­tuaţia din Albania. Briand propu­ne guvernului italian să participe la acţiunile din Salonic şi Corfu cu mijloace modeste. Impresia ge­nerală e că vizita lui Briand la Roma are de scop să menţină Ita­lia strâns legată de gimerupk. Presa despre vizi­a regelui B­uîgariei Viena, 30 Ianuarie. —­­Prin te­legrafia fără fir). Ziarele salută sosirea regelui Bulgariei coman­dant șef de armată aut­riacă pen­tru a vizita pe arhiducele Frede­ înscrise în istoria acestui războiu mondial. Gloria îi este asigurată acea­tt­ stat balcanic prin politica înţe­leaptă a Suveranului său, prin va­loroasa bra­vură a urmii că şi prin decisiunile curajoase. Personalitatea regelui se bucură de mult timp de cele mai mari sim­patii de amiciţie sinceră printre statele care se apără glorios , con­tra tentativelor duşmanului va merge victorios către succesul fi­nal asigurîndu-i mari simpatii de care de alt­fel se bucură în­totdea­una atît el ca şi ţara lui. Totdeauna monarhia noastră a luat parte Bulgariei şi nu­­timpuri­le cele mai critice, după pacea de la Bucureşti. Populaţia a servit crucea roşie bulgară, exemplu neîntrecist de a­­m,­leit­ie pe tărimul caritarei. „Reichspost“ spune că rolul Rul-­­ vas­­gar­ie­ în războiul mondial este un o rav punct luminos pentru ea. Bul­garia ne înlocueşte cu prisosinţă I­­talia care se crede mare putere fără să fie. Armata în cap cu regele ei, care azi e fedmareşal al armatei noas­tre. d. Radoslavow a cărui încli­na­­im­­ personale pentru Austro­­m­paria şi a cărui cunoştinţe exce­lente a organizaţiei interioare a puterilor remrale au slujit atît ţa­rei sale, şi de Jekov generalul plin de geniu, de care profesorul său Saivow zice „că discipolul a între­cut profesorul“ şi care vine azi ca reprezentant al acestei armate nu numai că poate să ne uimească, dar ne uneşte strîns de ea printr’o amiciţie puternică. auvisat france? snafundat la sud de Beirut Berlin 3® Ianuarie. — OficîaL — Un vas submarin german a scu­fundat, în ziua de 8 Februarie, lîngă 'țărmul din Siria, la sud de Beirute cuirasatul fmncea „Suf­freu“. Acest eniramat s’a scufundat in două minute, (Wolffbursau). Sturner parai! »­urgsetliîtts al comtîetis­­!c! finanţeior Petrograd 29 Ianuarie. — Preşe­dintele Consiliului de miniştri d. St­­ur­mer, a fost numit preşedinte al Comitetului finanţelor. Cumulul acestor două funcţiuni e necesar Piesa despre mm ral­ ­ea publică germană aprobă în u­­nanimitate memoriul publicat de guvernul germani.. Toate ziarele ■cred că acest document va avea o mare însemnă­­te. „Kreuzzeitung” scrie că e vorba de un demers de o mare, importan­tă şi care consitue o adevărată întorsătură în acest război­. Afir­­maţiunile din acest memoriu sunt absolut hotărî oare. Anglia e puterea care a dat a­­cestui război a caracterul ei ac val prin urmare A însa ea trebui să su­porte legea războiului care permi­te să se întrebuinţeze fără nici o re­serva­rea e mijloacele cari pot asi­gura succesul. Naţiunea germană, mînd­ră de (Nefam) fiola ei superbă, va primi cu în­­cred­­ere și hotărî­re toate urmările posibile va sprijini guvernul chur acesta va lăsa calea liberă cu­raiului eroic al forțelor navale ger­mane. Berliner Tag­eblatt scrie : de Pe frontul de vest riiT^ nrim)^ î, Lupta navală lîngă coasta engleză francezii recuceresc elemente­le tranșee Paris 30 Ianuarie (Prin telegra­fia fără fir).— In Belgia artileria franceză a produs stricăciuni serioa­se unui fort german lingă Pas­­schemtoeli și a provocat explosi­on! depozitelor de munition­. La sud de Somnse, în zilele de 8 Berlin 29 Ian.— In noaptea de la 10 pe 11 Februarie la un atac tortiilor s’au întâlnit torpioarele noastre la Doggerbank (circa 190 m­­le de coasta engleză) cu mai multe cruc­iătoare engleze cari s’au refugit numai de citi. Torpi­­loarele noastre au luat. urmărirea! scufundînd noul crucișelor „Ara- ^ 9 Februarie francezii au reînat al^ToTeâ!U TM ,,JU | e'cn,eni®^c tranşe® rămase în Comandantul crucișătorului „A- mîinele lor. _ . raîs«“ 2 of­teri și 21 de marinar!, regiunea de la Sud de Frisee, rie. au fost salvatî prin torpiloareie germ­anii au încercat printr un con­„Neue Wiener Tagblai* declară noastre. UnHâţilr noastre de lup “ “ că noua întrevedere va fi aprecia­­tă n’au suferit nici avarii nid tă în monarhie cu toate simpis ii- pierderi­­le de oare ce Bulgaria s’a alipit. ——o puterilor centrale şi fag­ele de ar­me ale regelui Ferdinand vor fi tra atac violent să alunge pe fran­cezi din tranşeele cucerite. Dar U­­nul şi focul infanteriei francezilor a oprit pe germani, cari au suferit pierderi importante. Ia Champagne în regiunea de la Nord-est de Mesnik­e francezi­­au am ocupat marginea unei pâlni a­runcată în aer de francezi în fața tranșeelor noastre. £up­ă lingă £a felie Pari» 28 Ianuarie.­— Comunicat oficial d­e 9(2), orele 15— In Ar­tois, cele două artilerii au conti­nuat, să se arate foarte active, mai ales pe frontul care merge de la cota 140 la drumul Neuville. La Foii«.* * ieri, spre seară, germanii au dat foc 1* două mine putem'« Incăr­trims în cîteva elemente de tran­şeele noastre de tragere răstur­nate de exploziune, precum şi în cîteva părţi din tranşee de dedu­blare, dar le-am izgonit în cursul nopţeî în urma unui atac cu gra­nite. Lupta mai continuă, bardat tranşeele duşmane. în Vosgi, bombardarea a fos­t reciprocă la I­artmannsweiller­­kopf. Noaptea a fost rfestul de li­­nistită pe restul frontului. (Ha­ cetăţenii monar­hoţi. Alianţa lui cu cate^ la vest de La Folie, şi au păs­tr’un mod violent posiţiunUe noa­stre de lîngă Duckerr şi cele între Lievenhof şi rît­l Susey. In sectorul de la Dwinsk, focul infanteriei a fost intens. In regiu­nea Tennenfeld, germanii au tr­îdeut 48 de prizonieri. Pe înălţimi-a­runcat în tranşeele noastre multe le­nease, artileria franceză a ras­ proiectile rotunde pline de un fum turnat un blochans şi observatoare înăbuşitor­ germane. In sectorul Boîs Bouchotel In regiunea lacului Sventen, 18 obuze de mare calibru au fost, cer­cet­aşii noştri au făcut nişte re­lansate astăzi în direcţiunea Bel­fort. Pe frontul de est Lepte de art­ierie trealungul Dwirei An­ileria noastră a izgonit pe duşman din Fo groapă la vest de Zamucine, la est de Zalesdki. Pe un deal la est de Rarance, duşmanul a făcut să explodeze un cuptor de mine, dar încercările i­­namicului de a ocupa groapa fă­cu­t au fost oprite de focul nos­tru. Pe Marea Neagră, torpiloarele ruseşti au bombardat pozițiune Paris 27 Irmuirie.— Comunicat of cial din 8(2), orele 15.— La sud de rîu! Somme, artileria noastră a bombardat un tren între locali­tăţile Roye şi Chaulnes, » „------ i»» n , In Argonne, a făcut să exploda­­duşmane din regiunea ţărmului O Paris 30 Ianuarie.­­ Comunicat de un cuptor de mine la Saint-Uu- j fi^trmurile Ane­moliei 7 coră i­ial din 3(2), orele 23. _ In Bel-­beri și alte trei la Vauque­s. i'KSSÂÎ a artmvntatră de calîbru Pe restul frontului, noaptea a d­i caperina coa­r n­e. oficial gia, antiler­a noastră de calibru mare a continuat bombardarea mi­cului fort Vauban şi a tranşeelor duşmane din regiunea Hetsas. In A­rtois, duelul de artilerie a­bia capturând echipagiile. Pe frontul din Caucazia, trupele noastre progresează, am făcut pri­zonieri şi am capturat 2 tunuri. In Persia, la sud de Ramadan, am înfrînt forţe însemnate inami­ce care ocupau nişte poziţiuni pu­ternice în regiunea oraşului Neho­­vend.­­Vestnik.• Petrograd 30 Ianuarie. — Comn­­flc­at oficial. ~~ In sectorul Rign, între şoseaua de la MH.au şi flu­viul Dwina, a fost un duel violent de artilerie. Bateriile noastre au risipit în mal­graite locuri gru­puri de muncitori duşmani. | La o depărtare de 5 verste ae Ik- I sul, am observat două explozi­uni hi poziţiunea unei baterii uusuaar­­ne. _ In regiunea UluxL am făcut k* '** . expiodeae un cuptor de mine sui» • retrograd 36 lanuwse. — Comit­entâritora germană, apoi am octs­­nicat oficial. — Pe frontul de la pat groapa produsă de explozia no» Riga, duelul de artilerie și de in-! () fracţ une d.ntr un reguuen­t la fanteria a fost puţin intensFocul sese a făcut­ o recunoaştere reuş­ta bateriilor noastre a oprit în mai. In reg­unea îa sud de Lubtcha, aa multe sectoare lucrările de întări-­j de a d­­airiss un pod j pe care un«­­re ale germanilor. mâiui începuse sâ-i clădească p* La sud-vest de Schloss Kochen- j Ntomen. i diml lovitură rritototoimlni gei^ianitor“a"“parte ^diu rful Dwina, mai sus de\ Lîngă Demorrne, printrto aetto-I orna lovitura cnicisatoxului i ^ 4--------rămas« în Friedrichsstadl, se semnalează *»•« ! pe combinata a infanteriei și arti­rezuUat -mulțumitor al focului nos­t­ier­iei noastre, am respins din epa­tru de artilerie. j două e©ntra­ a» acuri shwî's;vc ale In regiunea dela Jacobstadt, ar1 duşmanului după o pregătire ca titeria germană a bombardai în-1 bateriile grele şi uşoara. Mai wire sad, cerevi&şîî noştri au făcut cîteva recunoaşteri cu succes, in legunea Debroîf, duşmanul a încercat să recucerească dealul pe care i 1-am luat; în acest scop,­­ namicul a aruncat la atac forţe su­perioare spr­­­n'nd ofens’va aceas­tă printr’un foc violent de artîk^ rie, ţ«»tuş5, an» menţnut această poziţie în stăpînirea noastră. in ziua de KM2), pe Marea Nea­gră. teri» loarele au conti­nuat bombardarea porit­anilor ăm mane în regiunea țărmului. - ik-v frontul Ca ii caz an. progresie nea noastră mai continuă și am opr't pr’n îoev] nostru !~»*»♦•% încer­cările dușmanului. (Westnik). -----o o----­cunoaşteri satisfăcătoare, captu­rînd prizonieri, arme şi mimiţmni ale duşmanului. Berlin, 30 Ianuarie. — (Prin­te- la est de T­homerine, între Rov­lografia fără fir). După un foc în-1 no şi Lutzky detaşamentele noas­­verşunat pe o mare parte a frontu­ere au cucerit 0 înălţime ş­­au res­­­­lui nostru din Champagne, france-­­ pins un contraatac duşman, zii au dat atac seara la răsări de I sud-est de Sebrofftrupex* ferma Maison de Champagne, la noastre au cucerit cu baioneta un nord­­'est de Massiges şi au pă­ deal unde au capturat /O prizam trans pe o întindere de mai puţin din regimentul imperial, jfeeo^ i de 200 metri, în positiunile noas- tă poziție a fost apoi consolidata ÎS Z'7e S' d. bom . «• a MltM, . t. Cernim, ,iuv ^ra^,ac al duşmanului a j , . , j.......i am ocupat marginea unei pilnn a­ respins. Oraşaî Bill'd bÄMa? da trupele germane Comunicat artileriei a fost destul de intens mai ales în- , fost destul de vie în sectoarele tre cota ila şi drumul de la Neu­ville la Thelu». După ce a făcut să explodeze o mină, în faţa tranşee­lor noastre la sud-vest de cota 140, duşmanul a îndreptat în contra po­ziţiunilor noastre un atac de in­fan­terie care a fost respins. Intre Soissona şi Reims, la sud de Viile au Bo­s, am atacat cu gra­nat» un mic port duşman care a fost ocupat de noi. La sud-est de St. Mîhler, baterii­le noastre au pricinuit însemnate pagube organizaţiunilor germane din pădurea Apremont. Azî, între orele 17 şi jum. şi 18 şi 40, dușman­ul a aruncat 7 obeze spre orașul Belfort şi împrejuri­mile sale. ( laptele aastra-italieae Roma 28 Ian.— Comunicat ofi­cial din 8(2).— Acţiun­le de arti­lerie au mai cont­iuat; bateri­le noastre au executat trageri folo­sitoare asupra drumului (în valea Draveî, în apropiere de S­IF an, în greu’nd m'şcăr le trenurilor din de­oarece comitetul finanţelor dis- găr le Cardonazzo, în valea Luga cută multe chestiuni care sunt apoi nu. Şi San Pietro, la sud-est de Go supuse direct examinare) Consiliu-­rizia­­tui de miniştri, (A. N. S.). N'şte aeroplane duşmane au a­­runcat cîteva bombe asupra lo­­cal'tăţ'lor Borgo şi Oaste! Telvana , f . , în valea Luganeis pagubele sunt pus loaf 03 p vemul îprinnneînsem­nate-Berlin. 29 Ianuarie. — Opinia- i _ . Roma, 29 Ianuarie. ■— Comun i-Covodale, cat oficial. — In zona în regiunea Valleimei de sus. in noaptea de 9, dușmanul a îndrep­tat contra posturilor noastre de Ungă Capanna un foc m­ens, dar fără să ne pricinuiască vre-o pa­guba. In vedea­ Lag­ar in el, în ziua de 7. am respins un mic atac duşman în contra poziţiuniior noastre de la Tororna (Alto Boite). în noaptea dela 9, o fracţiune de infanterie duşmană a încercat să ajungă In prima coamă, dar a fost respinsă şi a fost aruncată într’o prăpastie. Pe râul Isonzo, ploaia și ceața au paralizat cin acțiunea artileriei. impromtf rus li JipeMa vase submarine x vor putea re­lua acţiunea lor cu mai multă li-Petrograd 27 Ianuare.— Se tele­­grafază d­e Tokio că o convenţie a fost iscălită acolo între Rusia şi herta e, de­şi toate cursele, de pil- Japonia; ea e privitoare la esni­­an abuzul pavilioanelor false nu e alunea în Japonia de un împru­­med înlăturat. Inul rusesc de 50 m­ilioane de yeni, • j ^ Anzeiger” scrie : războ- 5 la sută, amort săbii; pr'n aceas­t ml submarin va reînvia ; e singu- convenţie se acordă un termen d» rul mijloc de a atinge direct ner- un an pentru regularen comenzi­­vul vital al Angliei, iar rusești executate în Japonia. Cuple de artilerie — o — Pe restul frontului, noaptea a fost liniștită. Paris 27 Ianuarie.­­Belgian.— Activitatea Dixmiute. Noordschote și la Mai­son du Passeur. A fost o luptă cu bombe lingă Steenstraete. (Ha­van). XI Paris, 29 Ianuarie. — Comunicat Belgian. — Se semnalează o acti­­vitae mai vie a artileriei, mai a­­les între Perry­se și Dixmude un­de numeroși lucrători dușmani au fost risipiți. SERV’GIUL MILITAR OBLIGATORIU NU IMIAM­­Pli^A GREUTĂŢI sn anglia Londra, 29 Ianuarie. — Uniunea celor trei mai puternice asociafi­­unî, munci­oreştî din Britania Ma­re, anume ale transportorilor, mi­nelor şi căilor ferate o renunţat să Nauen 59 Ianuarie (prin telegra­fia fără fir). — A-e Journal“ îşi ex­primă temerea în privinţa situa­ţiu­­neî în Balcani; spune că a venit sti- - , . . . , „ , rea că Essnd Paşa va sosi la Cor­mai ţie întrunirea proiectai a unde f generalul Berthand întreabă da­­trebuia propuse masurile cuvenite’ ă itn[ienil a^rQ H Valo­­spre a lupta m contra lege) servi-' — H ciului militar. Această hehârtie pu­ne capăt opozițiu­ne) legei serviciu­lui obligatoriu. (Reuter), i§ia va con­tinta războiul alâturi de Angua Londra, 30 ■Ianuarie. Reuter află din pan­ea unui diplo­mat belgian că e notoriu că de mal multe ori pînă acum Germania a propus într’un mod direct sau in direct o pace separată Belgiei. Poate că va mai face alte oferte, dar va fi mereu zadarnic de oare ce Belgia e hoatic­ă să continue acest războiu cit timp va mai lup­ta Anglia, deci, lupta poet e încă continua. (Reuter). Simtem smlmaSoruilsi turciei la Meran - DE CĂTRE°0 PATRULA DE CAZACI — Petrograd 29 Ianuarie. — Se te­legraf­iază din Teheran că, lingă Korodjo, o patrulă de cazaci a a­­restat patru europeni cari au fost recunoscuţi ca fiind: 1) ambasa­dorul Turciei la Teheran, Assim Bey; 2) ar­esatul militar austro­­ungar la Teheran­ şi 3) doi austri­aci prizonieri de, războiu din Ru­sia și care au izbutit să fugă în Persia. (Westnik). ro-­ PE FRONTUL Situaţia din Balcani na. Ziarele admit că planul de apă­rare nu e complect. — I Bpti intre roaîteg’l Sssl­­fliri %\ troBs srecefti — Poldhu 29 Ianuarie (prin telegne»­fia fără fir).— Din Atena se ra­portează că s’au dat lapte întră . comitagii bulgari şi trupe greceşti. Agenţia ■ Comitagiî au lăsat în nu­mmele gre­cilor mai mulţi car­ şi pe şef, prizonieri printre Moartea unui fost ministru Italia Roma 30 Ianuarie. — Se anunţă moartea fostului ministru de Jus­­tiţie din ultimul cabinet giolitian, Finocchiaro-Aprile. Decedatul lua­se parte la luptele pentru indepen­den­ţa Italiei. (A. T. I.) Mine apare: DEMOCRAŢIA No. 3, anul TV, cu i­ste de 1 Februarie 1316, cu următorul su­mar de ac­tivil­taite: NOTE ASUPRA DES VOT,TA­RII STATELOR MODERNE de V'nt'iă Runt'&m­; RĂZBOIUL SI REVIZUIREA CONSTITUŢI­UNII de Th. «I Asluir ECONOMIA NAŢIONALĂ IN 1315 de Dr. Ernest Ene; Note şi Instagărî zilnice: Croni­ca poitică; Conferinţele Cercului d© studii P. N. I.. Fapte, Documente şi Recenzii 48 bani exemplarul. Atac rus rosp­cs. Berlin 29 Ian.­— l­a nord de la­cul Dryenjaty an­ respins un sfat al unui detașament rus destul de puternic. Ruşii au ocupat Dziezko? Poldhu 5% Ianuarie (prin fotogra­­fia fără fir). Se vesteşte prin­tr’o scrisoare ui­ succes însemnat repet­­at de ruşi: Dzieczko a fost ocupat de ruşi, trupele lar continuă sa îna­intez,« pe malul sting al Nistrului Criticii militari socotesc aceasta ca un succes de o deosebită importa® tă, a cest orăşel e punctul de contact al armatelor austro-t ungare, ale ge­neralilor Bothmer şi Pflanzer Bal­tin. Va avea o mare influenţâ asu­pra operaţiunilor viitoare din ju­rul Cernăuţilor. ^ Dfflpă.âtai Euslzl p© freist —-•IV—» Petrograd, 30 Ianuarie. — Impă­ratul Nicolae a plecat în ziua de 20 spre a se duce pe frontul arma­tei active. (Westnik). — p — A se elfi Tn pagina a Ilf-a Știri și EUberer^a fostului primer al Busxeltt lui,—Direetorul austrului Vorwärts dat In Judecată» etc.

Next