Viitorul, februarie 1916 (Anul 9, nr. 2864-2892)
1916-02-01 / nr. 2864
?*&&.■ ••T^MV \'* * '• z'tat p Sosino VIZITA fl-im BMAHD la R Cuvântarea Arial Sondoo: Raspusul e-lui Briand r Roma, 29 Ianuarie. — Cu prile- «fra şi Sonnino au esit din ho'el fi- |— iiEiştrli friicezi aa ?!țul sosirei preşedintelui consiliu- ind salutaţi de lungile aclamaţi- ■ vii frances,i. Briand şi a misiuunii de simpatie ale multimei. Nunei franceze, o mare mulţime era meroase case din oraş sunt împotrirrămădite la gară, în spatele ciobite cu steagurile oltene, francordoanelor de trupe. Gara era ceze, ruseşti, engleze, belgiene şi Împodobita cu plante şi drapele sirbeşti, franceze şi italiene; salonul regal Pe la amiasî, vremea s'a îmbuft saloanele alătur,de erau de ase- natotit şi cerul s’a înseninat, menea decorate ; pe cheiu erau aseara, la primul dat la Consulta Cernute covoare de catifea roşie, în onoarea d-luî Briand şi a misi De vremnm era ploioasă, mulţi unei franceze, d. Sonnino a rostit Ionea era din ce în ce mai concide cuvin area următoare : robim, hotelurile, casele, din piaţa ganji ferici de a putea saluta fiărel şi din împrejurimi erau fiu printre noi pe şeful guvernuluimoş decorate, ferestrele şi barcoa Franţei» la care ne leagă atîte vernele gemeau de Imme. ehi tradiţ-uni şi fraternitatea reîn*iranul care a adus pe d-'tnt Bri-aojtâ a armelor noastre» c o and, Bourgeois, Thomas şi pe ceilalţi membrii aî misiunei franceze, a sosit la ora d. Preşedintele conmlkiluî d. Salimdin, miniştrii Sonnino şi Zupsili şi sub-secwari) de stat d-niî Borsanio şi Dallolio, ambasadorul Franţei, d. Barrère şi autorităţile aşteptu pe oaspeţii francezi. O companie de grenadierî cu drapelul şi muzica a dat onoruri. Multim,ea a aclamat în modul cel mai călduros pe membrii misiune) franceze. ■' După ce s’au scoborît din tren, d-niî Briand, Bourgeois, Thomas' împreună cu d-nii Salmidra, Son- \ nmo, Zupefli, Barrere și autoritățile au intrfat în salonul regal unde au avut loc prezentările ; apoi ’iotî s’au urcat in opt automobile •care s’au îndreptă' spre ..Grand Ro ci* în mijlocul unei mulţimi ebemrme care aclama $1 striga : ’Trăiască Frontal Trăiască Italia! ’S'răiascâ războiul ! Miduimen s’a îndreptat spre toGrcmd Ho el" unde manifestaţia Oriva convinse că vederea finalăa devenit şi mai entmiastă. In ur- ‘ va izvorî din ferma lor voinţă de «i*o aclamaţia niter mereu repetate a puric în comun cu toţi aliati, id-mi Briand şi Sakmdra au eşît toate resursele, toate energiile şi pe balconul hotelului unde steagu toate forţele vii ale naţiunilor a- Hfe franceze şi italiene fîlfîiau Im- liste. preend. Mulţimea a aplaudat în mod călduros ; din torse ferestrele ,şi balcoanele caselor învecinate se aplauda se aclama Franţa şi Italia. După câteva clipe d-niî Briand şi Salamtra s’nu retras, dar ■rnulţhnra a maî corn,nuat să stea sefactarneze. Attend rf. Briand a eşit din nou pe barcon împreună cu d-niî Bo-SprMîmte de această credinţă necuntită, Franţa şi Itala sub steagur’le lor unite dii nou într’o fraternitate strînsă de sînge şi de arme, vor continua lupta uriaşă în care sunt angajate destinele lor şi cele ale civil'zaFuneî omeneşti. Pătruns de aceste sentimente, nu d.C Paharul meu în onoarea Maiestăţilor Lor, Regele, Regina şi Rewaechi şi Thomas. La strigătele I Irina-mamă a Italei, şi a Suvera-de trăiască Franţa, repetate de noi aliaţi. Beau la sănătatea Extanţei armatei germane ataşaţi pe ■mulţkne, d. Thomas a strigat :' eelenţe! voastre şi a guvernului re lîngă comandamentul armatei pre . . _ 1 . î .. 8... _ « v— __ A.,vl I mm Cat:** Pi t‘ck — .... . * .1 — ?A X 1—k.p.A » jr\ Vr uiască Italia ? gal de la care am aprec’at. această cum şi de autorităţile locale. flai SaiaBura şi Roma 28 Ianuarie,— Miniştrii francezi d-niî Briand şi Bourgeois, însoţiţi de ambasadorul Franţei, d. Barrère, au făcut o vizit primului mustru italian, d. Saljandra la palatul Braschi, ministrul de interne. Această întrevedere a ţinut trei sferturi de oră. I. Kalandra le-a prezentat pe secretarul de stat d. Celesia şi membrii cabinetului său. Apoi d-niî Brand şi Bourgeois au făcut o vizită d-luî ministru Span‘no, la Consulta. Deseară, va a-Prezenţa Excelenţei noastre v «avea j^. la Qonsulta un prînz în o noua garanţie de tern» noastri, „ a dU5nî Briand şi misiunei încredere in sîlistul victorios a ^tefanî) lupici ar mai sta de abaţi eu preţui! v ____uu. uniune! lor neclintită pentru cauza libertăţîi ş» a justiţ’eî. Ridic paharul meu în sănătatea Preşedintelui Republice! Franceze şi a Suveranilor aFaţi, în sănătatea Excelenţei voastre, căruia îi urez buna veh.re, in numele guvernului şi aî naţiune! italiene. RĂSPUNSUL DIU BRIAND In numele guvernului Republî- ,i Vi , . ... I l’a felicitai pentru purtarea sa noeei, al colegilor mei şi al weil, a- ^ pentru interesul pe care l'aduc guvernului regal și întregei Dîfs pemru suferinţele îndurate de Italiei salutul cordial aî Franţei, ipoporul belgian. Cu cea mai mare admirat« am , Cardinalul Mereier a cetit d-luî acum încânte, echipăgiUe” noastre văzut nobda voaatra tara raspu.i-: Briand documete relative la bru- de ----------* ! ' «oastre zind srisatelor conştiinţei naţio-jtdtitătile comisele germani. nale şi luindu-şi loc in taoara a-, liatilor spre a apăra împreună cu ----------------oooo-----------ei dreptul şi libertatea. Cele două natuni sunt de o po latwY’fiW aroröat öp fl. Brid«d€6i«.#e.flsBiaiai z araiîii — Roma 29 Iau. — Corespondentul din Paria al ziarului „Messaggero" a luat un important interview d-lui Brifftid înainte de plecarea d-sale la Roma. Prim ministrul francez a început prin a-şi arăta sentiamentele sale dev vne admiraţie şi dragoste pentru Italia. Explicind apoi călătoria sa la d. Briand a spus că ea este o idovada da aditică stimă pentru prietenia şi cooperarea Italiei. Quadrupla dispune de o atit de mare şi de puternică energie materială şi morală, că victoria ei este ogură. Aceasta victorie va fi însă mai1 fia fără Bry _ /„ legătură cu iizigrabili că şi mai desăvîrşită prin-1 tn lul [)ri,id(i ia Roma, „Daily tr’o unitate în străduinţele aliaţi- jVetes” anunţă că la deschiderea î®*“- .. j parlamentului italian la începutul Asum — a adSogat d. Briand —ÎJM| Martie poate chiar şi mai înain®dî duc la Roma tocmai pentru a guvernul italian va da un maasigura în înţelegere cu guvernul nifes, mătînd ajutorul ce-l va acorifeaiian unitatea indispensabila in- i nliniilor tregei activităţi a Quadruple! 1 f -----oxo----Aliaţii trebue să aibă o încre-1 Droca Ctdere reciprocă sprijinită pe cea urui • * CîOCl II Cil ILOAQ ţil klesavirşită cordialitate, ori care ar fi forţele lor, ori care lipsurile şi nevoile lor. Prezenţa alături de mine a şefului Statului Major şi a subsecretarului de Stat de la departamentul Wunitmnailor este o indicaţie îndestiilătoare, în ce priveşte coordonarea străduinţelor îndrumate sfi «ducă victoria de miine. O problemă de rezistenţă t vom ocupa — după cum se poate deduce din prezenţa în Italia a persoanelor care mă însoţesc — şi de toate acele probleme de ordin ecofilemic şi financiar, pentru rezolvarea cărora Italia trebue să se himie pe solidaritatea aliaţilor să!Odată sprijinite, înviorate şi în- stărite de fapte sentimentele de soli-i sporite depiide însă, fireşte, o foloase. „Le Temps“ afirmă că această călătorie este dovada vădită a solidarităţei între aliaţi, care trebue să se întindă pe toate tărîmurile politic, economic şi militar. Celelalte ziare, ca „Ixi Victoire”, „Le Gaulois“. .Journal des Cedăritale între Puterile Quadruplet,Ibats" şi ..Echo de Paris îşi expriodară înfăptuită unitatea străduimmă aceiaş convingere în rezultatelor pe larimul pregătirilor, — vatele roditoare ale acestei calăorii. fi uşor ajungem şi la o unitate, (Ă- T. I.) de conducere în acţiunea politică şi strategică prîntr’o conlucrare a organdor respective indicate. După cum vedeţi închee textual ,Briand — sentimentele mele pentru Italia sunt însufleţite în ceasul ple .Wespcndasiio! ziarului «ei’tf* adaogth Scopul vizite! d-lui Briand «are deci d« a risipi ori ce «rmă de neîncredere s’a a nemulţu- 4tt?re țsfcfMdti !te «otive eeeaomL ur IL-TT X ce, de a da guvernului italian mijlocul sâ-şî exprime sfaturile sale, de a le face ca ele să fie primite de ceila stîţi aliaţi, şi în sfîrşit de a se lua măsurile necesare pentru desăvîrşirea funcţionarei Consiliului directiv militar şi de a se înfiinţa un sfat suprem diplomatic. De aceea, convorbirile care vor avea loc la Roma sunt de o deosebită importantă în marea luptă de care atirnă soarta războiului. * Aceleași aprecieri le fac „Corriere della Sera", „Tribuna", „Giornale d’Ialki" și toată presa italiană. (A. T. I.).-----o©--- — Guvernul italian ?a da suiRanîfest — Nauen 29 Ianuarie (prin telegraf O. 03SAND ŞI CARDINALUL MERCII.R Lyon, 30 Ianuarie. — (Prin telegrafia fără fir). Printre personalităţile pe care le-a în. Unit d. Briand a fost şi cardinalul Mender. Şeful guvernului francez a simţit cea mai mare satisfacţie sǎ se mrefie au distinsul prelat, pe care lepis Ferdinand al Bulgariei la Hiena Viena 30 Ianuarie. — Regele Ferdinan I al Bulgarei a sosit la ora 2 la sedul înaltului comandament al armatei austro-ungare. Suveranul bulgar era însoţit de preşedintele consiliului, d. Radoslavoff, generalsmul Jotmff şi de o sută numeroasă. Regele bulgar a fost salutat la gară de comandantul suprem al armatei, mareşalul arhîduce Frederic, de şeful statului major, generalul Conrad şi reprezentaţin mai pe urmă, din Salan- generoasă ospitalitate. (Ştefani). După salutările cordiale, regele s’a dus cu trăsura, împreună cu apîducele, la castel. Pe străzile pavoazate, o mulţime numeroasă a salutat suveranul aliat prin călduroase ovațiuni. călătoria d-lui Briand Roma. 29 Ianuarie. — Ziarele pariziene sunt unanime în a găsi bine venita calăorie a d-lui Briand la Roma. „Le Matin" spune că guvernul neo italian simte cătrebue să ia parte la complexul operațiunilor tn- Dar pentru ea izbînda este îacă o fi un mod mai infim. civilă, ae! Sporirea sacrificiilor îi va cores -o- - Presa italană și călătoria d-lui Briand „„ „ , , .... . . Nauen 29 Ianuarie (prin tel» care:i tip wwr« cordiala prietenw. grafia fără fir). — Stampa spune ,‘wmw# sigur că la reîntoarcerea în cd convorbirile se vor referi la erunţfi, cafegii mei şi cu mine vom întreprinderile militare în comun ale quaăruplei pe toate fronturile. -advee cn med tmeniia de a fi îmbră- ^ ^ ^ ^ ?/ tonto/r de a ne avînta din nou • a procedărei în comun în chestiu în luptă o ființă scumpă. nile navlului și cursului hîrtiilor O sjmn pentru că știu că Italia. ^ schimb, în chestiunile mie 7 C cit de generoasă IM pe am de chibzuită mviie. un hotăîn execuprivitoare la sprijinul financiar şi situaţia din Albania. Briand propune guvernului italian să participe la acţiunile din Salonic şi Corfu cu mijloace modeste. Impresia generală e că vizita lui Briand la Roma are de scop să menţină Italia strâns legată de gimerupk. Presa despre vizia regelui Buîgariei Viena, 30 Ianuarie. —Prin telegrafia fără fir). Ziarele salută sosirea regelui Bulgariei comandant șef de armată autriacă pentru a vizita pe arhiducele Frede înscrise în istoria acestui războiu mondial. Gloria îi este asigurată aceatt stat balcanic prin politica înţeleaptă a Suveranului său, prin valoroasa bravură a urmii că şi prin decisiunile curajoase. Personalitatea regelui se bucură de mult timp de cele mai mari simpatii de amiciţie sinceră printre statele care se apără glorios , contra tentativelor duşmanului va merge victorios către succesul final asigurîndu-i mari simpatii de care de altfel se bucură întotdeauna atît el ca şi ţara lui. Totdeauna monarhia noastră a luat parte Bulgariei şi nutimpurile cele mai critice, după pacea de la Bucureşti. Populaţia a servit crucea roşie bulgară, exemplu neîntrecist de am,leitie pe tărimul caritarei. „Reichspost“ spune că rolul Rul- vasgarie în războiul mondial este un o rav punct luminos pentru ea. Bulgaria ne înlocueşte cu prisosinţă Italia care se crede mare putere fără să fie. Armata în cap cu regele ei, care azi e fedmareşal al armatei noastre. d. Radoslavow a cărui înclinaim personale pentru Austromparia şi a cărui cunoştinţe excelente a organizaţiei interioare a puterilor remrale au slujit atît ţarei sale, şi de Jekov generalul plin de geniu, de care profesorul său Saivow zice „că discipolul a întrecut profesorul“ şi care vine azi ca reprezentant al acestei armate nu numai că poate să ne uimească, dar ne uneşte strîns de ea printr’o amiciţie puternică. auvisat france? snafundat la sud de Beirut Berlin 3® Ianuarie. — OficîaL — Un vas submarin german a scufundat, în ziua de 8 Februarie, lîngă 'țărmul din Siria, la sud de Beirute cuirasatul fmncea „Suffreu“. Acest eniramat s’a scufundat in două minute, (Wolffbursau). Sturner parai! »urgsetliîtts al comtîetis!c! finanţeior Petrograd 29 Ianuarie. — Preşedintele Consiliului de miniştri d. Sturmer, a fost numit preşedinte al Comitetului finanţelor. Cumulul acestor două funcţiuni e necesar Piesa despre mm ral ea publică germană aprobă în unanimitate memoriul publicat de guvernul germani.. Toate ziarele ■cred că acest document va avea o mare însemnăte. „Kreuzzeitung” scrie că e vorba de un demers de o mare, importantă şi care consitue o adevărată întorsătură în acest război. Afirmaţiunile din acest memoriu sunt absolut hotărî oare. Anglia e puterea care a dat acestui război a caracterul ei ac val prin urmare A însa ea trebui să suporte legea războiului care permite să se întrebuinţeze fără nici o reservarea e mijloacele cari pot asigura succesul. Naţiunea germană, mîndră de (Nefam) fiola ei superbă, va primi cu încredere și hotărîre toate urmările posibile va sprijini guvernul chur acesta va lăsa calea liberă curaiului eroic al forțelor navale germane. Berliner Tageblatt scrie : de Pe frontul de vest riiT^ nrim)^ î, Lupta navală lîngă coasta engleză francezii recuceresc elementele tranșee Paris 30 Ianuarie (Prin telegrafia fără fir).— In Belgia artileria franceză a produs stricăciuni serioase unui fort german lingă Passchemtoeli și a provocat explosion! depozitelor de munition. La sud de Somnse, în zilele de 8 Berlin 29 Ian.— In noaptea de la 10 pe 11 Februarie la un atac tortiilor s’au întâlnit torpioarele noastre la Doggerbank (circa 190 mle de coasta engleză) cu mai multe cruciătoare engleze cari s’au refugit numai de citi. Torpiloarele noastre au luat. urmărirea! scufundînd noul crucișelor „Ara- ^ 9 Februarie francezii au reînat al^ToTeâ!U TM ,,JU | e'cn,eni®^c tranşe® rămase în Comandantul crucișătorului „A- mîinele lor. _ . raîs«“ 2 ofteri și 21 de marinar!, regiunea de la Sud de Frisee, rie. au fost salvatî prin torpiloareie germanii au încercat printr un con„Neue Wiener Tagblai* declară noastre. UnHâţilr noastre de lup “ “ că noua întrevedere va fi apreciată n’au suferit nici avarii nid tă în monarhie cu toate simpis ii- pierderile de oare ce Bulgaria s’a alipit. ——o puterilor centrale şi fagele de arme ale regelui Ferdinand vor fi tra atac violent să alunge pe francezi din tranşeele cucerite. Dar Unul şi focul infanteriei francezilor a oprit pe germani, cari au suferit pierderi importante. Ia Champagne în regiunea de la Nord-est de Mesnike franceziau am ocupat marginea unei pâlni aruncată în aer de francezi în fața tranșeelor noastre. £upă lingă £a felie Pari» 28 Ianuarie.— Comunicat oficial de 9(2), orele 15— In Artois, cele două artilerii au continuat, să se arate foarte active, mai ales pe frontul care merge de la cota 140 la drumul Neuville. La Foii«.* * ieri, spre seară, germanii au dat foc 1* două mine putem'« Incărtrims în cîteva elemente de tranşeele noastre de tragere răsturnate de exploziune, precum şi în cîteva părţi din tranşee de dedublare, dar le-am izgonit în cursul nopţeî în urma unui atac cu granite. Lupta mai continuă, bardat tranşeele duşmane. în Vosgi, bombardarea a fost reciprocă la Iartmannsweillerkopf. Noaptea a fost rfestul de linistită pe restul frontului. (Ha cetăţenii monarhoţi. Alianţa lui cu cate^ la vest de La Folie, şi au păstr’un mod violent posiţiunUe noastre de lîngă Duckerr şi cele între Lievenhof şi rîtl Susey. In sectorul de la Dwinsk, focul infanteriei a fost intens. In regiunea Tennenfeld, germanii au trîdeut 48 de prizonieri. Pe înălţimi-aruncat în tranşeele noastre multe lenease, artileria franceză a ras proiectile rotunde pline de un fum turnat un blochans şi observatoare înăbuşitor germane. In sectorul Boîs Bouchotel In regiunea lacului Sventen, 18 obuze de mare calibru au fost, cercetaşii noştri au făcut nişte relansate astăzi în direcţiunea Belfort. Pe frontul de est Lepte de artierie trealungul Dwirei Anileria noastră a izgonit pe duşman din Fo groapă la vest de Zamucine, la est de Zalesdki. Pe un deal la est de Rarance, duşmanul a făcut să explodeze un cuptor de mine, dar încercările inamicului de a ocupa groapa făcut au fost oprite de focul nostru. Pe Marea Neagră, torpiloarele ruseşti au bombardat pozițiune Paris 27 Irmuirie.— Comunicat of cial din 8(2), orele 15.— La sud de rîu! Somme, artileria noastră a bombardat un tren între localităţile Roye şi Chaulnes, » „------ i»» n , In Argonne, a făcut să explodaduşmane din regiunea ţărmului O Paris 30 Ianuarie. Comunicat de un cuptor de mine la Saint-Uu- j fi^trmurile Anemoliei 7 coră iial din 3(2), orele 23. _ In Bel-beri și alte trei la Vauques. i'KSSÂÎ a artmvntatră de calîbru Pe restul frontului, noaptea a di caperina coar ne. oficial gia, antilera noastră de calibru mare a continuat bombardarea micului fort Vauban şi a tranşeelor duşmane din regiunea Hetsas. In Artois, duelul de artilerie abia capturând echipagiile. Pe frontul din Caucazia, trupele noastre progresează, am făcut prizonieri şi am capturat 2 tunuri. In Persia, la sud de Ramadan, am înfrînt forţe însemnate inamice care ocupau nişte poziţiuni puternice în regiunea oraşului Nehovend.Vestnik.• Petrograd 30 Ianuarie. — Comnflcat oficial. ~~ In sectorul Rign, între şoseaua de la MH.au şi fluviul Dwina, a fost un duel violent de artilerie. Bateriile noastre au risipit în malgraite locuri grupuri de muncitori duşmani. | La o depărtare de 5 verste ae Ik- I sul, am observat două exploziuni hi poziţiunea unei baterii uusuaarne. _ In regiunea UluxL am făcut k* '** . expiodeae un cuptor de mine sui» • retrograd 36 lanuwse. — Comitentâritora germană, apoi am octsnicat oficial. — Pe frontul de la pat groapa produsă de explozia no» Riga, duelul de artilerie și de in-! () fracţ une d.ntr un reguuent la fanteria a fost puţin intensFocul sese a făcut o recunoaştere reuşta bateriilor noastre a oprit în mai. In regunea îa sud de Lubtcha, aa multe sectoare lucrările de întări-j de a dairiss un pod j pe care un«re ale germanilor. mâiui începuse sâ-i clădească p* La sud-vest de Schloss Kochen- j Ntomen. i diml lovitură rritototoimlni gei^ianitor“a"“parte ^diu rful Dwina, mai sus de\ Lîngă Demorrne, printrto aetto-I orna lovitura cnicisatoxului i ^ 4--------rămas« în Friedrichsstadl, se semnalează *»•« ! pe combinata a infanteriei și artirezuUat -mulțumitor al focului nostieriei noastre, am respins din epatru de artilerie. j două e©ntra a» acuri shwî's;vc ale In regiunea dela Jacobstadt, ar1 duşmanului după o pregătire ca titeria germană a bombardai în-1 bateriile grele şi uşoara. Mai wire sad, cerevi&şîî noştri au făcut cîteva recunoaşteri cu succes, in legunea Debroîf, duşmanul a încercat să recucerească dealul pe care i 1-am luat; în acest scop, namicul a aruncat la atac forţe superioare sprn'nd ofens’va această printr’un foc violent de artîk^ rie, ţ«»tuş5, an» menţnut această poziţie în stăpînirea noastră. in ziua de KM2), pe Marea Neagră. teri» loarele au continuat bombardarea poritanilor ăm mane în regiunea țărmului. - ik-v frontul Ca ii caz an. progresie nea noastră mai continuă și am opr't pr’n îoev] nostru !~»*»♦•% încercările dușmanului. (Westnik). -----o o----cunoaşteri satisfăcătoare, capturînd prizonieri, arme şi mimiţmni ale duşmanului. Berlin, 30 Ianuarie. — (Printe- la est de Thomerine, între Rovlografia fără fir). După un foc în-1 no şi Lutzky detaşamentele noasverşunat pe o mare parte a frontuere au cucerit 0 înălţime şau reslui nostru din Champagne, france- pins un contraatac duşman, zii au dat atac seara la răsări de I sud-est de Sebrofftrupex* ferma Maison de Champagne, la noastre au cucerit cu baioneta un nord'est de Massiges şi au pă deal unde au capturat /O prizam trans pe o întindere de mai puţin din regimentul imperial, jfeeo^ i de 200 metri, în positiunile noas- tă poziție a fost apoi consolidata ÎS Z'7e S' d. bom . «• a MltM, . t. Cernim, ,iuv ^ra^,ac al duşmanului a j , . , j.......i am ocupat marginea unei pilnn a respins. Oraşaî Bill'd bÄMa? da trupele germane Comunicat artileriei a fost destul de intens mai ales în- , fost destul de vie în sectoarele tre cota ila şi drumul de la Neuville la Thelu». După ce a făcut să explodeze o mină, în faţa tranşeelor noastre la sud-vest de cota 140, duşmanul a îndreptat în contra poziţiunilor noastre un atac de infanterie care a fost respins. Intre Soissona şi Reims, la sud de Viile au Bos, am atacat cu granat» un mic port duşman care a fost ocupat de noi. La sud-est de St. Mîhler, bateriile noastre au pricinuit însemnate pagube organizaţiunilor germane din pădurea Apremont. Azî, între orele 17 şi jum. şi 18 şi 40, dușmanul a aruncat 7 obeze spre orașul Belfort şi împrejurimile sale. ( laptele aastra-italieae Roma 28 Ian.— Comunicat oficial din 8(2).— Acţiunle de artilerie au mai contiuat; baterile noastre au executat trageri folositoare asupra drumului (în valea Draveî, în apropiere de SIF an, în greu’nd m'şcăr le trenurilor din deoarece comitetul finanţelor dis- găr le Cardonazzo, în valea Luga cută multe chestiuni care sunt apoi nu. Şi San Pietro, la sud-est de Go supuse direct examinare) Consiliu-riziatui de miniştri, (A. N. S.). N'şte aeroplane duşmane au aruncat cîteva bombe asupra local'tăţ'lor Borgo şi Oaste! Telvana , f . , în valea Luganeis pagubele sunt pus loaf 03 p vemul îprinnneînsemnate-Berlin. 29 Ianuarie. — Opinia- i _ . Roma, 29 Ianuarie. ■— Comun i-Covodale, cat oficial. — In zona în regiunea Valleimei de sus. in noaptea de 9, dușmanul a îndreptat contra posturilor noastre de Ungă Capanna un foc mens, dar fără să ne pricinuiască vre-o paguba. In vedea Lagar in el, în ziua de 7. am respins un mic atac duşman în contra poziţiuniior noastre de la Tororna (Alto Boite). în noaptea dela 9, o fracţiune de infanterie duşmană a încercat să ajungă In prima coamă, dar a fost respinsă şi a fost aruncată într’o prăpastie. Pe râul Isonzo, ploaia și ceața au paralizat cin acțiunea artileriei. impromtf rus li JipeMa vase submarine x vor putea relua acţiunea lor cu mai multă li-Petrograd 27 Ianuare.— Se telegrafază de Tokio că o convenţie a fost iscălită acolo între Rusia şi herta e, deşi toate cursele, de pil- Japonia; ea e privitoare la esnian abuzul pavilioanelor false nu e alunea în Japonia de un împrumed înlăturat. Inul rusesc de 50 milioane de yeni, • j ^ Anzeiger” scrie : războ- 5 la sută, amort săbii; pr'n aceast ml submarin va reînvia ; e singu- convenţie se acordă un termen d» rul mijloc de a atinge direct ner- un an pentru regularen comenzivul vital al Angliei, iar rusești executate în Japonia. Cuple de artilerie — o — Pe restul frontului, noaptea a fost liniștită. Paris 27 Ianuarie.Belgian.— Activitatea Dixmiute. Noordschote și la Maison du Passeur. A fost o luptă cu bombe lingă Steenstraete. (Havan). XI Paris, 29 Ianuarie. — Comunicat Belgian. — Se semnalează o activitae mai vie a artileriei, mai ales între Perryse și Dixmude unde numeroși lucrători dușmani au fost risipiți. SERV’GIUL MILITAR OBLIGATORIU NU IMIAMPli^A GREUTĂŢI sn anglia Londra, 29 Ianuarie. — Uniunea celor trei mai puternice asociafiunî, muncioreştî din Britania Mare, anume ale transportorilor, minelor şi căilor ferate o renunţat să Nauen 59 Ianuarie (prin telegrafia fără fir). — A-e Journal“ îşi exprimă temerea în privinţa situaţiuneî în Balcani; spune că a venit sti- - , . . . , „ , rea că Essnd Paşa va sosi la Cormai ţie întrunirea proiectai a unde f generalul Berthand întreabă datrebuia propuse masurile cuvenite’ ă itn[ienil a^rQ H Valospre a lupta m contra lege) servi-' — H ciului militar. Această hehârtie pune capăt opozițiune) legei serviciului obligatoriu. (Reuter), i§ia va continta războiul alâturi de Angua Londra, 30 ■Ianuarie. Reuter află din panea unui diplomat belgian că e notoriu că de mal multe ori pînă acum Germania a propus într’un mod direct sau in direct o pace separată Belgiei. Poate că va mai face alte oferte, dar va fi mereu zadarnic de oare ce Belgia e hoatică să continue acest războiu cit timp va mai lupta Anglia, deci, lupta poet e încă continua. (Reuter). Simtem smlmaSoruilsi turciei la Meran - DE CĂTRE°0 PATRULA DE CAZACI — Petrograd 29 Ianuarie. — Se telegrafiază din Teheran că, lingă Korodjo, o patrulă de cazaci a arestat patru europeni cari au fost recunoscuţi ca fiind: 1) ambasadorul Turciei la Teheran, Assim Bey; 2) aresatul militar austroungar la Teheran şi 3) doi austriaci prizonieri de, războiu din Rusia și care au izbutit să fugă în Persia. (Westnik). ro- PE FRONTUL Situaţia din Balcani na. Ziarele admit că planul de apărare nu e complect. — I Bpti intre roaîteg’l Ssslfliri %\ troBs srecefti — Poldhu 29 Ianuarie (prin telegne»fia fără fir).— Din Atena se raportează că s’au dat lapte întră . comitagii bulgari şi trupe greceşti. Agenţia ■ Comitagiî au lăsat în nummele grecilor mai mulţi car şi pe şef, prizonieri printre Moartea unui fost ministru Italia Roma 30 Ianuarie. — Se anunţă moartea fostului ministru de Justiţie din ultimul cabinet giolitian, Finocchiaro-Aprile. Decedatul luase parte la luptele pentru independenţa Italiei. (A. T. I.) Mine apare: DEMOCRAŢIA No. 3, anul TV, cu iste de 1 Februarie 1316, cu următorul sumar de activiltaite: NOTE ASUPRA DES VOT,TARII STATELOR MODERNE de V'nt'iă Runt'&m; RĂZBOIUL SI REVIZUIREA CONSTITUŢIUNII de Th. «I Asluir ECONOMIA NAŢIONALĂ IN 1315 de Dr. Ernest Ene; Note şi Instagărî zilnice: Cronica poitică; Conferinţele Cercului d© studii P. N. I.. Fapte, Documente şi Recenzii 48 bani exemplarul. Atac rus rospcs. Berlin 29 Ian.— la nord de lacul Dryenjaty an respins un sfat al unui detașament rus destul de puternic. Ruşii au ocupat Dziezko? Poldhu 5% Ianuarie (prin fotografia fără fir). Se vesteşte printr’o scrisoare ui succes însemnat repetat de ruşi: Dzieczko a fost ocupat de ruşi, trupele lar continuă sa înaintez,« pe malul sting al Nistrului Criticii militari socotesc aceasta ca un succes de o deosebită importa® tă, a cest orăşel e punctul de contact al armatelor austro-t ungare, ale generalilor Bothmer şi Pflanzer Baltin. Va avea o mare influenţâ asupra operaţiunilor viitoare din jurul Cernăuţilor. ^ Dfflpă.âtai Euslzl p© freist —-•IV—» Petrograd, 30 Ianuarie. — Impăratul Nicolae a plecat în ziua de 20 spre a se duce pe frontul armatei active. (Westnik). — p — A se elfi Tn pagina a Ilf-a Știri și EUberer^a fostului primer al Busxeltt lui,—Direetorul austrului Vorwärts dat In Judecată» etc.