Viitorul, iunie 1916 (Anul 10, nr. 2984-3012)
1916-06-11 / nr. 2993
fe***»» ■EL Itt pontosct, treb treec desinfea. sa îi vei, căzute jos sau > țD celesta, poate dura cîteva z’ite. ifen^e m&surî trebiseaa luate îjeptam o țpază mai sigură, cu toatfea. <âk saliva unui bolnav, introdurge pe ea’le digestivă la unul safcfdee, infecțiune decît. sflîscă sS-s*” "'" ‘ten deschișate sgîrieturî, m*ț confuziuni cu dis-, tongßrev. țesuturilor, fie pe piele, în f gură cad în stomac. Fie în perioada de incubație sau f& aceea manifestarei boaleî,>f Caul nu e pata transmite turbarea, bhinn* prin salivă, dacă cel sănătos j jft’ane nu i o zgîrietură. De altfel, nu se citează în științ tă jâgi , un caz de transmitere a boalei de la om la tu prin nici un jilt contact, decît acela al mustaifturei. Mai mult, omul, poate să consum chiar carne provenită de la un animal turbat, fără să se îmbolnă,cincă, dacă nu prezintă în gură gaîi în stomac leziunile de care sun vorbit mai sus. v... * ■Pintru ca să nu cadă victimă jISBsteî teribile boale, omul trebue să se păzească, foarte mult de cîini Dacă n’ar fi cîiniî, n’ar exista nici toxicarea. De aceea, în primul rînd teabue stârpiți cel putini cîinii vag&bcmzi. In această privință regulamentul poliției sanitare prevede destule masuri. Din re fericire încă aplicarea și executarea Lor lasă mult de dorit. La Constantinopul, de pildă, cazurile de serbare erau foarte freqvente. De cînd însă cu scoatera mâinilor de‘'acolo, aproape nu se ci£sază de loc asemenea clurare. Gh. N. C. WwimMii Jiwar « I pssssss? Uși și Ferastrs | gafa ’ da vânzare | im &mmm | 11 © b niîj fei s# v S ® mm fi BUCUREȘTI || | Caisa Pievini No. 125 ja 0S8 »^S»Ofia^pQBE^BÍ I ii [mTmhoI “1 Dtea îN siirW No. 128 | (?ilf 33X) I în fiecare seară artiști speciali cîntă în film. H Orchestra sub conducerea maestrului TH, FUCHS. 1 Atelier mecanic pentru Rsparafiini âateși și astistii Am deschis un atelier special pentru raparațiuni da masini da cusut, betoniere ajururi, tricotaje, blănării etc. Asemenea lucrez ori-ce feda accesorii produc grosfera suveiii, etc. Ori-ce lucrare garantată, Mașinale se ridică și se retrimit la conciliu după cerere. J sssa SSăâ*île»««i Str. Sfinților 33, București. Etomnii abonați al căror abonament a expirat la 1 Imale a. c., sunt cu insistență rugați să binevoiască a ne înainta de urgență costul abonamentului pentru a evita întîrzieri în primirea ziarului. LAGU SARA uimiLfi Bstla costă 2 și 3 Lai fără vis-un adaos pentru gălețile de nămol. Informații . Societatea LACU-SĂRAT BRĂILA Pala. 1 Iurie - 1 Stoi^tesbttete IH VEDEREA VACANȚEI „ feri Horazini& lUf Em* Pesselias & Ca. | SOCÍETATE ÎH C0I"A«U-<DITA Busurssti ftși. Viccei 6# Passg. iNMtöíllara § Âvînd în depozit peste 200 I pimm și pianine !ar ©^spre iMriie- - Vii«© E'«| IN RAIt |x..ugjaec.«ggBge__ "te m pâi ¥ parisien to. CALEA ViCTORicei în liul Etaj.—TP. 22 31 fOLES E^ML-JÎK iosi xTa •ziiamul „PR^TEMPL« PASIS Iraii i É lili și Ellișei? lippisEt și stilíie îan-starL CispuW, Pasghef* Batista Rîe. SC EFECTUEAZĂ COMENZI PE MASURA Exxij^xMl^aaMWPta ! CE$I MAI FRUMOASA FREIESRA ! Toți admiratorii artistelor FSIJfett CISCA H88TUSS și frumoasa Creolă UfliU CITS și-au dat rendezvous astă seară la Cinema «Zefirul» (str. Doamnei ) și «Astoria» (lingă Cișmigiu) — pentru a admirra acesta două artiste în celebrul fills — «®* tJTISmiSÄ ÄSIÖHULU 1.» ----------------------'----——-------------------- Cu înscepsra ű@> astăzi la Cinema || || | va apare cu un program cu totul schimbat. 1) MAIIM PUPI Zimim 2) precum și celebrul duet 3) lÖllfÄ n MAIIM Jucat de d-1 IULIAN si COSTIN min i B v sî p sa pe* ț.? An #1 || « P «î ântî4 Iilîți Mii ...?«k»dSOC. ANONIMA ȘepHi] Mir LeiîihEi variaî —o— Seku suna și iințiaza domnii ‘acționari că, conform votului adrunării generale extraordiaare din 5 Iunie 1916, toate acțiunile nominative alej acestei Societățî s’au tins comnat în aicțâunî la purtător și în consecință sunt rugați să le prezinte cu începere dela 10 iunie îi. c. La sediul băncii, str. Smârdan No. 5, și la sucursalele băncii din Baziaxigie, Brăila, Constanța, Galați, Sittefcra și Tulcea, pentru a fi prevăzute cu mențiunea acestei transformări. ____________ VIs pentru D-nii Agricultori —o— SECERÄTOARE SIMPLIs : COSITOARE s s s s s s ; ; : LEGÂTOARE s : s s s : : : TdCILis s ::::::::: s :::::::::: dliî cerefera fabrică Pia«la vitisare Ba @ © su A: iezesc» issini SsiPic§i8 și fadu si PialB Director: LUCIAN IOSEPH BUCUREȘTI Str. Bursei 5, lingă Bis. Rusească. Psi»pnf fr aoreirvc;'.;<SE!5lD8iSî» •*îa:'g!T,KV:'~*afraiainieQgtgJ* Companii Lirică Or. Salmnelian Astăzi Vinerd 19 Iunie 1918 pentîn a doua a 3-a carimara’e succes careara ocară comică da 1 fr. Suppe oamta V'' ■ (Donna Juanita) Ou: Virginia Michora, Mario«» la Oînsky, Ana Grand, AL Demetrescu die Sylva, N. P. Ciucu»ettit ©> Jean Nicoles en, Mișu Ștefănescu. —o— Sîmbătă 11 Iunie 1816 jjanita i • "" ■ - 1 Duminică 12 Iunie 1318 Juraii a Bilateîa a Ma<artoud de muzică «CONSERVATORUL. MELOQRAn •~0—• A apărut: Hotărîri judecătorești, Circulări administrative și hotărîri ale Comisiunea Active și de Disciplină privitoare la: Legea sanitară, legea de Poliție sanitară veterinară și regulamentele lor, cu adnotări de Alexandru AL Pretorian Avocatul Direcțiunei generale a Serviciului Sanitar. Mtfw" @@Kf © l © I Cilicuri pentru poșete si garnituri de rodii | SIMON BLUMENFELD SFR.1 iARATIM* Noar 32 g mmms7mmmM * r * CONSTANTA ul §1 La 15 lassie a. c«. Heî >. g- ^ S. C WK^sisiissmmaStBmm ia saSj I.... Strada Traian 4 In centrul orașului aproape de gara cu vedere la Maro, Teraéa, Hotel Moders eu toi contorted elegant, tai etaje, lumină eiceteică, ascensor, calorifer, băi bufet, profu nîSțerate, etc. tarnes © eBeSicilders © il fjHIQH t ts d-lui ‘ D. Secitau Primim următoarea scrisoare din partea d-lui D. N. Seceleanu: Domnule, Director, „ Jepii Fiind dus vre-o cîte-va zile la Simana, pentru a constata singur starea de lucruri referitoare la oile ce am acolo, pentru pășune, în absența mea de aci, a apărut în ziarul d.v, o notiță care cuprinde inexactități. 1. Este inexact că ar fi lipsi ndnui număr de peste 2000 de oi. Oamenii mei au încărcat în ziua de 10 Mai, 32 vagoane de Oi în gara Bîca, și, la en descărcat în ziua de 11 Mai în gara Sinaia, ducîndu-le pe Muniții „Piatra Ars Mari”, „Jepii mici” și „Cumpătul proprietăți regale unde de zeci de ani pășunează vitele mele. Nu-mi explic constatarea grănicerilor de care vorbește notița dv. și despre care eu nu atu cunoștință, că s’ar găsi un număr de oi lipea, de cît prin aceia că le va fi scăpat prin vedere este de pe vreunul din munții de mai*sus. 2. Nu este exact că oamenii artei au îndeplinit formalitățile cerute de lege. Ei au cerut și au obținut_un permis de păginiax‘0 c>vre_ 1 poartă numărul de 84 din §5 Măi a. c. și e vitat de comandami terificii companiei 1 de grăniceri. întinzierea ce s’a pus în obținerea acestui permis se diaterește în primul rînd faptului că oamenii miei au descărcat oile al Sinaia, iar permisul a trebuit să fie obținut de la vama Giurvala din Muscel, după ca din neștiință se adresaseră pe rînd la mai multe alte vămi. In al doilea rînd primăria din Bușteni încărcată, cu alte numărători, a întârziat numărătoarea oilor milte, la care s’au mai adăugat și dificultățile de transport și vremea rea. De altfel sunt proprietari de vite care au obținut permisele de pășunare cu mult în urma permisului obținut de oamenii mei și aceasta fără îndoială din cauza acelorași dificultăți. Prin urmare, chiar dacă ar fi fost vorba de vre o neregulă, răspunzători de accȘfdia, sunt autoritățile care procedează cu misită încetinseală, dovadă că după două telegrame trimise văme respective de șeful gării Sinaia, pentru constatarea oilor care sufereau în vagoane, încărcate de trei zile, răspunsul ce s’a obținut de la vamă, abia după cea de-a doua telegramă a fost că nu poate veni și că prin urmare să elibereze oile. Pentru constatarea celor de mai sus am făcut o cerere formala ministerului de finanțe, iar rezultatul anchetei am cerut să fie publicat. Nu mă îndOCSC este Director că veți bine-voi să publicați în cel mai apropiat număr 1 al ziarului dv. cele ce preced. Primiți asigurarea sentimentelor mele de distinsă considerație D. N. Seceleanu i ' Str. Vasile Gonța No. 9 La scrisoarea de aicisi sus avem de făcut următoarele observțiuni: Din însăși cete scrise ele d D rȘncelccniu se adeverește că o parte din oile d-sale au fost găsite în munții Piatra Arsă: „Jepiî Mari, Jepiî Mici, așa după cum am spus și noi. di se mai dovedește că în zhm, cînd au fost găsite acolo de grănicerii rormal, adică la 19 Mai, deltă curățată și în notița noastră,oile nu aveau permisul de liberă pășunare, căci acest permis, precum recunoaște chiar d. Se cetearm, a fost obținut la 25 Mai. In ceea ce privește restul de oi, ele n’au fost găsite de grăniceri. . Ca ele s'ar, fi găsind pe un alt hnunte, cum spune d. Seceleanu, se poate și evident nu nu avem nimic de adăogat. Crăînceri nu s’au ocupat de cît numai de vitele care se aflau la pășule în zona, de zace kilometri de la frontieră. In această zonă s’au mărginit cercetările grănicerilor, lucru despre care am vorbit.. Prin urmare, cele spuse de noi, — deși d. Seceleanu le contestă ecci ciiiastea — se adeveresc din însăși srisoarea d-sale. In notița publicată de „Viitorul” nu s’a afirmat că restul de el ar fi trecut granița. Credem că sa impuneau din partea noastră aceste lămuriri. -----------------oo ----------------- ! .*fi7^K3EE BSW^gqssaaiPB^3^Sg%iaMBgfe W JIPM WB Reontători Ss aroe vii *1 ,3 8f<kl4Mlt!V9ni 21 wfiiusilil nlluOvuiIlâ * Cu titlul acesta, splendid de fast Oriental și de sonoritate aproape legendară, cartea Flut. Corneliu Moldovanu atrage cu violența celor mai rarei făgăduințe și, tot deodată, cu acea atracție tainică pe care o are armonia, delicată sau grea, a miresmelor. Deși prin excelență poetic, titlul răsunător al părții d-lui Mediacva im palpitil pe o copertă și la vitrine cu naturaleța funuî adevărat „nota de guerre” nn le fi prescența literară de azi. Numele a prins aripi, — cartea, cu o ixisteață rară, și-a făcut cititori... Un succes de librăria mai mult și pentru poet al „Flăcărilor’ și al „cetățior Soarelui” o zi de sâr’bățdare, jetit de frumoasă iu viața dâstul pe mâhnită, a unui scriitor român. ’ Această ? do. sărbătoare d. CorfțeMxf.-Moloteromi o. ru i’stă din plin prindeă „ • . ț. , ’ de aroma’ jeste cu adevărat încărcată cu totrel bogat și pîrgnit al tuturor frumuseților pe care le făgăduește. De la cele dintâi paginile fură un meșteșug al scrisului care știe, cu toată arta, să păstreze frazelor armonioase, largi și evocatoare acea încînstătoare frăgezime de imagini și aceea adorabilă simplitate, care fac din cartea d-lui Moldovanu un delicios „sân de arome” — ca să, întrebuințăm o expresie fericită, dintre atîtea altele, a autoruluxî. Pasiunea mistuitoare a dragostei octogenare în care Esterul din „Neguțătorul de arome” își învăluie puternica î bătrânețe, ca un nou poot al Orientului și fulgerătoarea lui prăbușire pe altarul păgîn al unei simțiri uriașe: exuberanța, tinerețea, minunata inconștiență în care se hotărăște destinul de mediocră satisfacție burgheză a lui Vily din „Trandafirul Albastru”; vesela aventură a d-lui Baron, cu tost faxmecto, neprevăzut al unei comedii galante -în repedea scurgera a clipelor de norocoasă vilegiatură; luminoasa intuiție din care se desprinde, parfumat, grrițios, nestatornic și neînțeles, iuiíilericul Păpușeî“;odihnitoarea mîngiîiere și reveria subtilă ce se ascunde, cu toată gama ei de senzații, la „Umbra udeî flori”; lumina de sălbatecă vîltoare amoroasă și de neînfrînată voluptate în care e zugrăvită, cu un penel magistral, „Ma nmorina” — nefericită și bizară, amețitoare ca un abis și sensuală ca o uriașă, corolă legănată, lenevos, pe aripi de miresme și de soare, — totul e încrustat în paginile cărții d-lui Moldovanu, cu acea rafinată plăcere artistică pe care o respiri ca pe o aromă și care te urmărește încă, după ce ai închis cartea, u ușoară, vaporoasă, imaterială, ca o undă călătoare de miros cîmpenesc. Pentru cei cari caută explicația logică a farmecului din scrisuil unuui scriitor, cartea d-lui Moldovanxi este un caz literar dintre cele mai interesante. Poet prin bogăția imaginilor, prin desfășurarea ritmică a frazelor și prin poleiala pe care o risipește peste ele, într’un joc de sonorități căutate.. — d. Corneliu Moldovanu a înțeles că proza are cerințe distincte de ale poeziei și le-a îndeplinit. I-a fost ușor, pentru că stăpânește un simț de observație destul de calm și o chibzuită cumpăneală în resursele cu eare însuflețește sau excită imaginația cititorului. Dar, mai presus de orice, ceea ce face din „Neguțătorul de arome” opera unui prozator este intelectualitatea aristocratică ce se ascunde mai sub fiecare pagină, acel aiet de distincție și de noblețe care dă „Neguțătorului de arome” o înfățișare de carte... occidentală. Și nu e acesta un simplu joc de cuvinte. D. Goroiu Moldovanu, alături de încă cîțiva scriitori români, face parte din generația literară romînă cu care literatura noastră începe să ia o notă din ce în ce mai apropiată de nota literaturii europene contimporane și, îndeosebi, de aceea a literaturii franceze. E neîndoios că acesta e un semn mai mult iad marei epoci literare, care se pregătește de către generațiile actuale într’o febrilitate din care se va limpezi, curînd, liniile ci cele mari. Printre cei cari se anunță ca fruntași ai acestei mișcări este, desigur, și d. Corneliu Moldovanu. „Neguțătorul de arome” este, în această privință, opera sa cea mai de seama și cea mai caracteristică. Pentru cine cunoaște cariera literară a d-luî McMoranui „Neguțătorul de arototi” capătă o însemnătate și o semmnificațîe artistică deosebită. Intr’adevăr, d-sa este autorul cîntecetor eroice din „Flăcări” (1967). Și cu toate tea d-sa ne dă astăzi — „Neguțătorul de Arome”. Aceasta este o strălucită dovadă de maturitate sufletească și artistică, D. Moldovaniu, scriitor din tradiția naționalistă a „Sămănătorului”a înțeles că drumul cel mare pe care trebuie să meargă un artist adevărat este...acela al artei. D-sa — care este și un scriitor militant — a înțeles că datoria scriitorilor romîni nu este aceea de -a-și ramarca talentul la carul de lupte al celor care conduc destinele politice ale României, și alta, — cua mult mai mare și mai nobilă: acea de a păstra, în mijlocul zilelor de încercare și de furtună prin care trecem, o conștiință românească, în primul rînd, și, în al doilea rind, o conștiință artistică, tot atât de imperioasă. Aceasta face ca „Neguțătorul de arome” să fie un adevărat aet de maturitate artistică și de înaltă înțelegere a rolului fecund pe care îl au scriitorii romîni de a lupta cu pana, dezinteresat, pentru mărirea prestigiului sufletesc și intelectual al Romîniei. De altfel, această cale d. Cornelia Moldovanu și-a tras-o, hotărît, chiar dela început. D-sa xxe-a dat, cu mult înaintea „Neguțătorului de arome” o lucrare artistică, cu care a îmbogățit, realmente, literatură noastră: această lucrare este clasica prelucrare a „Cântării Cîntărilor” ' ’ r - - - Cel mai mare eveniment al timpului Cu ®m seria @ risiflii ClipS-guanelli, trenul Carmen Sylva, ielio- sfîrșat traiului, fuziunea atc., vor fi spusa da d-nii PETII DURMA la HL Q. MJNIAN Ultimele reprezentații, azi și mu...u la Amicii ,treni! Biletele se iau de la casele Agan la teatrala și prins Cirilli-inclis PE zum TES 1»13 In Bursă tranmețio nule din cauza lipsei desăvînate de cumpărători de orice categorie de acțiuni. Nu s’au încheiat de cit: 10 Acțiuni Banca Romînească în 680 și alte 10 Acțiuni Banca Romînia aBcă la 683, precum și 10 Acțiuni ale Soc. Govora CAIimănești la 191. Dîn aceste înche&ri de catități derizorii, speculanțiî ă la bgtisse vor să tragă concluziunea deprecierei cursului a zeci de mii de acțiuni pe piață, atunci cînd cursul misior- încheazî în asemenea împrejurări, trebuiște a fi considerkil ,ca pur fictiv. Dentorii serioși nu se influențează însă de consecințele unor asemenea procedeuri. S’a mai încheiat Srnsurî Fim’C. EPr. 5 la sută eu 92,40—92,50?». DEVISE" Din cauza noii deprecieri a cursului mărcilor și coroanelor la Zurich și a orcărei simultane pe aceiași piață a Parisului și Londrei, cursul devizelor în București se stabisește astfel: Petria . - 107, % 108.— Zurich 120.40 12.180 Londră - 30.30 30.40 Berlin 116.— 116.15 V tena : 80,75 81.— Italia • 100.— 100,50 ——-------OXb----------- Primim următoarea scrisorea: Domnule Director, Vă rog a face următoarea rectificare la darea de seamă din numărul de Vinari, 10 Iunie, privitoare la întruunirea de la „Clubul Conservator“. D-v. m’ați rezumat astfel: — „Mama poetului Goga i-a scris: — Cînd veniți maică, că nimeni nu mă bagă în seamă, și toți mă suspectează, toți mă acuză“. Eu am zis următoarele: — „Am citit multe scrisori de dincolovii ce sfîșie inima citindu-se. Bătrâne și văduve, desnădăjduite, își chinună pe ai lor, împrejurul lor, ca să scape Odată de suspectări, de acxrdatixaxt și da., Brigohix d. 9’am citit, d-lor — de ce nu am spune? — o vechie scrisoare, a mumei marelui poet Goga, care mi-a- stor» lacrămi. Pustiul de care se plînge, bănielile pe care le îndură, ea nu și le poate explica. Desigur că altă cauză nu e dcea, mărirea hotărîrei a celui mai ilustru copil pe care ni l’a dăruit neamului nostru“. D-le Director, rechiriciul numai în acest punct, darea de seamă a „Viitorului“, nu va să zică că primesc ca exact restul rezumatului d-v. — Eu nu am nici textele discursurilor mele, nici chiar notițe,— și, din aceasă pricină, treime să îndur toate greșelile ce se pun în socoteala mea, când nu sunt stenografi cari să noteze mai precis cele ce am avut onoarea de a fi spus la diferite întruniri publice. iPrimitx, d-le Director, consideratiunea mea, Barbux Delavrancea Jour 10 Iunie 1916. Publîcînd scrisoarea ce ne-a fost trimisă de d. Davrancea, nu înțelegem să infirmăm întru nimic „exactitatea” rezumatului discursului, pronunțat de d-sa și publicat de noi, discurs ale cărui „notițe” noi le avem: , — ------oce-—, GOUHI A apărut „Astra“ No. 21 redactată de Ion Gorun, care cuprinde 6 nuvele, și alte 19 articole interesante, cum și 4 suplimente artistica tipărite în culori. Un număr 25 bani. De vîizare la toți librarii, depozitarii de ziare, cum și la Editorul Ig. Hertz. WBÎ8& K ; V ăl Termaniaa f fî «.«*:vwb •... .. ~ K BMwpaiww H li *kiP ^0 ^0 H Steagul — fără să uite însă îi*datoririle unui ziar de opozițiescrie: „Partidul, liberal, și guvernul •d-lui Birătialiiu, au făcut greșeli mari și multa pentru cari noi nu l-am cruțat criticile, dar acest partid s’a dovedit un instrument de guvernămint la înălțimea împrejurărilor, celor mai grele, prin faptul capital și incomparabil deasupra tuturor gresalilor și păcatelor lui,'că s’a strecurat cu bine prin toate greutățile și a adus țara intactă pînă la punctul în care nu aflăm astăzi”. • . u RASOMIT Stil IEREMIT Reproducem din cuvîntarea d-lui Aurel Iliescu, publicată îîn „Dimineața”: „D. AUREL ILIESCU. Ne-ai Brumat astă seară, fiindcă ne-am obișnuit să nu mai credicim nimic”. "Totuși d. Iliescu crede în e&op.~ foarte sunător. Din aceiași cuvântare: „Vom merge din casă ori casă nu vom face totul pentru deșteptarea conștiinței cetățenești. Le dăm voi să-șî facă averi, dar nu peritea să lase țara muritoare de foame și interesele țarei și ale neamului să fie compromise de o ceată diglxe șef tari”. D. Aurel Iliescu, conștiința ocrâțenească și interesele neamului. Cine Vaudé și nu-l crede... curiozități Citim in „Dimineața”: „Luînd act da declarația unuui tînăr care ni s’a prezentat .rx anx dat curs plîngere sate din care ar rezulta că la casa Behles se concediază funcționarii concentrați. „Primim acum o întâmpinare diin parțela numitei case, căreia în interesul adevărului suntem datori dări- dăm curs. Ni se asfirmă — că plîngerea este inexactă, și se poatei constata prin anchetă că concentrații nu se concediază, ci din potrivă li se plătește leafa”. Nu e pentru prima, dată cîn„ Dimineața” se leapădă de știrile pe care le dă cu o si ma î nainte. Chestie de... „<allumage” probabil. Citim în »Naționalul’*/ „Odinioară, în Romînia, era obiceiul ca legațiile străine să nu se instaleze la Sinaia, atâta timp cit M. S., Regele nu și-a luat reședința de vară acolo. „Aceste uzanțe destul de elementare nu există însă pentru E. S. Contele Ottokar (Bernin )ministrul Austriei, a cărui lipsă de tact o îndeobște cunoscută. „De zece zile legația imperială și regală se află la Sinaia. Pe coloana următoarea, același ziar scrie: „Un incident — desigur regretabil—s’a pertrecat aseară în timpul manifestației membrilor ceiloridouă cluburi conservatoare. „Publicul a manifestat ostil împotriva d-lor Bosch», Czternin și, personalului legațiilor respective, cam 99 aflați la restmnt giatral Andrei Dumitrescu, avînd automobilul la poartă”. Mă rog, ar putea confratele, să-șî lămurească cititorii: unde se afla contele Czernîn, la București ori la Sinaia?.... ,, Citită, în premera nea d-lui Moldovanu, „Cintarea Cîntărilor” , are o aromă pe care o regăsim și în „Neguțătorul de arome”. Ceea ce înseamnă că între „Cîntarea Cîntărilor” și între „Neguțătorul de arome” este o evoluțiune naturală și o trăsură de urm © a concepției artistice de care e călăuzit scriitorul. Drumul parcurs a fost lung și greu, dar d. Moldovanu l-a străbătut, biruitor. „Neguțătorul de arome“ pune talentul său lîn cea mai frumoasă lumină, reliefînd, pe lîngă perfecționarea mijloacelor de realizare, și toată puterea sa de originalitate. Nu ne putem opri să nu întărim afirmațiuniile noastre cu un citat, cit de sumar și de fragmentar, ■din „Neguțătorul de Arome“. Din el va răsări, limpede și armonioasă, toată frumusețea cărții. „Pe tulpina înaltă și spinoasă, pe care vântul n’o poate fringe, pe ramura sprintenă oare sângeră degetele ce vor s’o înmlădie, în vîrf, ca un nimb și o încununare, trandafirul își aprinde corola, adiindu-șî strălucirea în senin, asemenea flamurii care măsoară înălțimea unui catarg... Acolo, sus, floarea își desface sinul de arome, le trâmbițează pajiște întinse, birue toate glasurile de parfum ce sfătuesc în straturile joase, învinge trufia șerpuitoarelor liane, ce sperii plate se cațără pe ziduri și stăpînind imperiul întregei grădini, poruncește cu fală poporului verde care odihnește la poale... „Dacă vreți să cunoașteți seară măririlor care statornicește pacea în cetatea de miresme a unui parc, plimbați-vă pe aîna prunduită, la „ umbra desișului, sub tăcoarea serii, și cînd veți zări o floare tresărind la auzul pasului sclițitor, ©pțiți-vă ca să sfătuiți împreună. Taina vorbirii lor e simplă și înțelegerea ÎPa na. Tu o vei întreba cu privirea — ea îți va răspunde cu parfumul, — tu o vei cerceta1 cu tăcerea, ea va răsfrânge numai lumină, — și astfel vei pricepe rostirea, deși nu vei auzi nici un sunet,— și veî afla povestea fiecărei florii, căci toate vor glăsiite olaltă, și apoi, pe rînd, toate vor suspina și vor plînge, suspine de arome și lacrimi de rouă... Să nu te îndoești, căci minunile se arată numai sufletelor bune, care iubesc și cred desăvîrșit. Sunt rîndurile pe care le iscăliza și noî — căci n’am putea găsi al» tete mai frumoase — desipre cartea cea nouă a d-lui Corneliu Moldovanu. Și mai prsus de plăcerea personală, simțim mulțumirea cronicarului care și-a împlinit, întreagă, datoria față de un scriitor (d de o carte romînească care meriu deopotrivă, succesul ei închfdk nună. CHESTE . *.— V1 "'"»»o - ■—1 ■' r r