Viitorul, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 3190-3218)

1918-12-04 / nr. 3193

a - llantór HSIH I . cu începere de azi la I Cinema M­ulcilor»Mnnsa Dolore ji Citiți în „Rampa“ romosul g^isterale din 1 TAHHOURILE ENGLEZE I M. UN­RAWO Lit ^ iiiimim iubi 111111111 ii ii I nu Am­im iii ii un r­itmun I 1 GERMANIEI ! I TRAIASCA franța, m ■ — film patriotic —­­ ä Njch ffiîiîi tirlillur alschsî­ntriter­ii cíMtscet« pstimsti­i* M. I. Ispisa â O LĂMURIRE In urma unei interpretări greșite, răspândindu-se în public părerea că, Magazinul nostru de Muzică s’ar fi predat, sau li- a ri dat, aducem cu aceasta la cunoștința onoratului public și­ a stimatei noastre clientele că am vândut d-hii L. Dan numai ji notele și accesoriile pentru instrumente cu coarde, și cari au­­ rămas a fi vândute, pe contul d-sale propriu, la sediul firmei­­ n­oastre și în colaborarea noastră. Magazinul nostru continuă a exista ca și în trecut și e cel mai­­ bine asortat în Piano, Pianolo, Harmonium, Gramo­fon­ne, Plăci A instrumente muzicale. , Cu­ a iuti si** atins* Magazinul de Muzică Em. Pinchas et Co. Uas.jiriul Imobiliara­ r . ......... ......_______________________-^stv-aerrT./rr-; I . UL APA deAU BE COLOGNE : HIN IN A, APA de GURAși PASTA de Dinți cu hg r„ calități s»f*«h­*«»re — SAPON DE RUFE superior cu kgr. Ceara și Sapună psii­ra pa © Biete Vata Hiärophilä si Pansamente Mmill Geitfcfiîl Gi r^numefel p©u<ire odette p»h* — £N DETAIL CU PiEȚURI DE EN GROS * «umal Iß DreflieriB Buf* Cionga STRADA LIPSCANI 25 (col) cw ulicieara SI. Ni««lae Șelari) .br*Mț»raiesHK Aüeie acestea se va kschsie HEM Miül STRADA EDOAR QtMNET 7 Bufet rece bine asortat. Băuturi alese. Toate mărcile streine de Șampanie și Ü­ bueruri. Se primesc comenzi pentru suh­euri, nunți, botezuri etc. înștiințare Regimentul 4 Roșiori «Regina Ma­na», stabilindu­-se în București, aduce la cun­oștința tuturor oame­nilor conf. 1914 și 1915, ce fac parte din acest regiment, să se suri­zinte de urgență la București, cazarma Cotroceni, în baza I. D. de mobili­­ere No. 3179. Sl­d­UE BOIA AVOCAT !«sînt orean­«hi-ie in Bucuresti și-a reluat o­­cop­ațiun­e in STRADA PITA­RI­ MOS-No. 8 Paturi de f­ier eu Sentiere și Lavoire PATURI PENTRU COP» finde cât și renovează fabrica JÂîx Ste&erg­ei. Co. Ștr. Torture!« or 62 țpi în Trinității) Junial Ki­ tt. Ikür Láfer-fcíPü „TRIANON« Compania d« Operete cu IHcjrîc« Florescu.­Diredor I. Baliff Luel 3 și Marți 4 Decembris cer. Neîntrecutul smices !! SVAPAIATA Joi în oiatinea cu prețurile reduse SVA­PAIAȚA Vineri 7 Dec. cer., ere 6 precis Reprezentația populară la»sî © le ün­ouche Teatrul Modern Compania Română de Operă și Operă comică a artiștilor­­ asociați DIRECȚIUNEA D. E.­CUTA VAS In curând se va cânta FAUST cu d-nele Feraru, Șerbănescu, Pauly, și d-nii Mihăilescu, Folescu, Pădu­­reanu, etc. Maestru concertator A. Bobescu Sim­­­ifi­r MIUá SOCI­ETA­TE A­NON­I­MA Sediul In București Adunarea generală extraordinară a acționarilor din 17 (30) Noembrie 1917 a decis sporirea capi­talului social printr’o nouă emisiune de 20.000 acțiuni la purtător de câte lei 500 valoare nominală fiecare, ‘ drept la dividend pe anul 4919. * Cinci acțiuni veniți dau dreptul­ la două acțiuni din vechile emisiuni.* Cursul nonei emisiumi­ este de­ lei 850 de fiecare acțiune din care lei 350 se va­ vărsa la subscriere și cel mai târziu pân­ă la 2 (15) Decem­brie anul curent, iar restul de lei 500 se va vărsa fără dobândă cel mai târziu până la 18 (31) Ianuarie 1919. Subscrierea se va fa­ce la ghișeu­­rile Băncei din Capitală și din pro­vincie precum și: Tu Iași la Banca Moldova, și Craiova la Banca Comerțului, și în Ploești la Banca Centrală. Consiliul de Administrați Buf mimi Niculae și Adina Pojon Micșu­­ne­ti cu fii lor George și Nice, Ion și Adina Costînescu­, familiile Potzu Duca, Vrana, Larvari au durerea de a vă face cunoscut pierderea prea iubitei lor. Zog­roElzii HlfMI în etate de 31 ani Înmormântarea va avea loc la Cimitiru Belu Luni 3 Decembre la ora 3 luni. gnl­nOi aiUOI. SOCIETATE ANONIMA Sediul In București Adunărei ge­ Con­form deciși unei nerale ordinare a acționarilor din 17/30 Decembrie 1917 se aduce la cunoștința generală că începând de Luni 19­ 3 Decembrie a. c. cuponul de dividend No. 13 pe anul 1917 se plătește cu Lei 45 de fie­care acțiune, la ghișeurile Ban­cei din Capitală și din Provincie precum urmează In Iași la Banca Moldva in Craiova la Banca Comerțului și în Ploești la Banca Centrali. Cu această ocazie se reamintește­ celor ce n’au Încasat cuponul de dividend No. 13 pe anul 1316 că îl pot, presanta la ghișpurile aus indicate spre a fi o cititate cu 45.Lei de fiecare acțiune. Cvrt­ifiul «ie i»saü liw Wmemmme. sileSj­sai im Gretattta WU5ÎM­l­­- JL a» «»C­-iOML**. «a» stata iSLma. X­ araftji ft LYDA Korilli EXTRAORDINARA DRAMA FEMEEA GOALA“ .LA FEMME­M­E Dupa romanul marelui scriitor HENRY BATAILLE I­N cm­a­ dw virtute, tieid o vreme grea la alta fi­guri­mfaratină, timp j de O mie de ani, Vaud cu «moțiune sfântă vă zicem bine ați venit. Să trăiți Voi și cei­ ce V’au tine­mis și mână deiat mână, cu găuri curgi si pornim lit clădirea mân­drului Stat, care -im fi mâine o nouă O torie a latini tăi ei. Să trăiți. La pr­­i­mele cuvin­te ale z­dul Pri­mat al Ces'piialei' au fost acoperite de urate și ovaț­iuni, iar Episcopul n­os nu spune: Pro­nia cerească ne-a ajutat să ne înfăptuim visul nostru de vea­curi, sa ne plecăm capul nostru atât de obosit pe pieptul ace­leia­­ care este inima țării. A vrut Dumnezeu să înfăptuiț­­­ acea îm­brățișare mult dorită de între­gul Neam românesc. Voi ați venit cu­ brațele deschise peste Carpații dar împrejurările ne-au oprit atunci să vă primim și noi tot cu brațele deschise. Din mica noastră copilărie am pri­vit Bucureștii ca Ierusalimul su­ferințelor noastre naționale. Cu dragoste și cu recunoș­tință ne, îndreptăm sufletele în spre sfetnicul prea înțelept al M. S. Regelui, către acela care a dat Suveranului sfatul să intre în război, către Ion I.­ C. Bra­­tianu. Pentru strămoșii noștri Ro­mani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, Ardelenii, toate drumurile duc la­ Bucu­rești ! Discursul Episedtului Hossu a fost viu aplaudat ți dese­ori între­rupt de o națiuni fi urale. I>. ONON­TL profesor universitar a spus: Serbam astăzi cea nu« «oa­re zi din istoria neamului Româ­nesc, serbăm pe Românii de peste munți uniți cu «ei din Regatul Ro­mâniei de acum pentru toate vea­curile dar’o singură țară româ­­neasc fi nedespărțită. D. C. DUMITRIU fost oecrrtar general al Ministerului d­e In­ter­ne a spus: In aceste momente de seamă nu trebue să uităm pe­ un mai­« patriot, la care ni s’a gân­dit încă nimeni. Este­­ vica de Grigore Brătiani«­ Aducem indii­nare»­ noastră luptătorilor din­a ode n­emari, pentru cât­ lupta de astăzi a fu­t de mult îneeputA AL. VAI­DA VOEVOD. — Să nu credeți că nouă, celor de dincolo, ni s’a cerut o băr­băție deosebită. Am făcut ce mu putini. Am­ fost de împreju­rări să luptăm si meritul este al acestor împrejurări. E drept că am fi suferit. Sate întregi au fost silite să treacă la legea ungurea­scă. Noi ne-am jertfit viața și să­­n fitul ca pentru un ideal străin, dar n’an acut dreptul sa ne cumpă­răm pământ de casă, pentru odih­na bătrânelelor. Ori­cit de eminent ar fi fost un stu­dent român, dacă el nu corespun­dea la limba maghiară nu mai îna­inta niciodată. Ș­i ne aducem aminte de cei cari cu topUri înaintea noastră, de în­temeetorii ,,Ligei Culturale**. Mi-a tresărit huma de o bucurie ne­mărginită când am văzut pe d. Ion I. C. Brătianu, primul minis­tru al țârii, jucând hora în fața Palatului Rege d­in mijlocul popo­rului. Iată ce ne mișcă pe noi: de­mocrația. Să fim democrați, să continuați pilda aceasta frumoasă. D. MIHALDEA -VRÂNCEANU­ a vorbit în numele comercianților. A amintit pe Nicolae Filipe«©«, P« Bazim Delavrancea și a adus elo­gii d-lui Ion I. C. Brătianu. D. N. STOICA, meseriaș, a îmc e­­purt prin versurile lui Bolinti­­neanu: i j „Viitor de aur, țara «noastră are și prevăd prin veacuri a ei înăl­țare’’. I. T. D. SIU­RIISSCU­-IMTLTTA­RI a înnebinat în onoarea d-lii I. C. Brătianu. . 1. GLADEșT BAND. — Nn tre­ime să uităm­­ pe cei cari ne-ai dat­ posibilitatea să avem sărbătoarea de 8«i. pe cei cari ne-au dat Uni­rea și cari ne-o vor păstra­ ostașii noștri! _ VOCI: Trăiască mmfrt ®.! D ION I. C. BRAT­IA­NU, pre­ședintele consolidui: Dugo cum­ a spus d. Grătiișlaoma, armata Ro­mână a fost aceea care a înfăptuit idealul nostru. TriHosed arb­alrt. Románk­ sa­­ sprijinit întotdeau­na pe trei temelii: I) Pe puterea;­­ II) Pe cultura ei; III) Pe conducătorii ei. Veacuri întregi Románki a lup­tat pentru fără fi pentru lege. Am mer, lângă mine,­ doar reprezen­tanți ai izvoarelor de credință și de cultură românească. Am neelip­s să încredere că dela Clerul din Ardeal se va naște și nici o nouă înflorire a ideii religioase. Să ridicăm paharele noastre în sănătatea, în vigoarea, în dezvol­tarea acestei nutri instituțiuni pe care se în­trmează puterea noastră morală, puterea noastră militară. Trăiască România viitoare! întreaga asistență, în picioare, aduce ori țhmi d-toi prims minis­tru. Entuziasm­U este de nedescris. La orele 4 du a. ha vebetuil a Inat $fax Nih este azi să fie și în viitor. Sâ fie o euri științil permanentă, care să do­mine viața noastră, in cât în mo­mentul determinat, toate energiile și­ convingerile să fie îndreptate intrun singur scop. Beau pentru propășirea și dez­voltarea statului român crescut în granițele sale. Fie ca el să se or­ganizeze și să trăiască astfel ca să poată da pentru el și pentru România mare o puternică dezvol­tare Banchetul s’a terminat la ora 12 din noapte.­­■ OOXXOO ■— — * »lotal Lit­ii Marale A]­VS ta * Bulevard avul ki« rabotei „ jnnnfate a ban­chetii oferit de Liga­ fi­uit­urare, in cinstea­­ iei țipați­lor ardeleni. Au participat P. S. Episcopii Mi­ron Cristea, Hostii, Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Caius Brediceanu, d-nii prim-ministeri­i.I. C. Brătianu, lonaș Grădișteanu,1 Mihail Canta­­c­­enio, generalul Presav, generalul , Moș­oi­u, Petre Grâdișteanu, Mihail Dragom­iresctt, D. Onciul, C. Dim­i­­triu, Gh. Ni­stor, ing. Hriîăceanu, Mihail VTMescu, dr. Corneanu, Mi­hail Popovici, Em. Pí Mitazi, Gh. A­­damescu, loc.-colonel Bogdan, Va­sile Trifu, Ernest Boost si St. Hossu. D. IONAS GRABI^TEANU a toastat cel dintâi, salutând căldu­ros in numele Zigei pe solii unirei Transivaniei. A schițat din câte­va cuvinte istoricul ligei, care a luat naștere pentru prima oarft in anul 1865, la acelaș hotel Bulevard. Printre primii studenți cari au pus bazele Iigei se aflau și d-nii Em Pant,azi, Mihail Dragomirescu și vorbitorul. Liga alese curând un comitet de studenți și nestudenți, în fruntea căruia stătea Grigore Brătianu. După moartea acestuia a fost ales Vasile Ureche, iar Liga lua un avânt din ce în ce mai mare. Arată prin ce crize a trecut liga la diferite epoci, precum aceia­ a memorandului. Urează infâptui­­torilor Unirei, o viață lungă ca să poată folosi sufletește de rezultatele operei lor. D. V. GGLDIȘ spune că de câte ori Conducătorii poporului transil­vănean cădeau în urma loviturilor perfide ale asupritorilor, căutau contact cu poporul și atunci se sfin­țeau întăriți. Conducătorii de azil ai poporului român din Transilva­nia, suni efiți din țărănime, care este talpa­ de granit care a rezistat dealuugal veacurilor. Țărănimea transil­văneană va trans­forma și țărănimea din vechiul re­gat. Țăranul va forma temelia trai­nică a sfatului. D-sa mulțumește d-lar Ion, Grădișteanu pentru teh­­­nenul silfi discurs. D. ONCIUL arată că credința nestrămutată a Regelui In popor și a acestuia In Rege, credință pe care iubitul Suveran a jurat din momentul când n’a suit pe tron, ne-a adus Unirea, închină în sănă­tatea unei Românii crescută și în­florită. D. PETRE GRADIȘTEANU fost vice-președinta al Ligei face o scurtă privire istorică asupra activității li­gei. Transilvănenii ori­cari ar fi fost îndoelile din țară asupra do­­­rințelor lor au avut inplântat adânci la suflet crezul murei și n’au aș­­­teptat de­cât mom­entul prielnic spre a-1 Înfăptui, închină în sănătatea primului ro­mân d. Ion Brătianu. D. Ioan.ș Grădișteanu salută apoi pe solul Bucovinei pe d. profesor­ Nistor. D. VAIDA VOEVOD. N’am avut până acum ocazia să dăm expresie sentimentelor noastre de recunoș­tință față de instituția căreia îi da­torăm atât de mult. Aduce omagii armatei române, acest ultimo ratio, fără concursul căreia politica națională dar fi pu­tut triumfa. Armatei române i-a revenit ro­lul cel mai frumos, fără armată nu ii-ar fi putut îndeplini unirea la­­ Alba-Tulia, închină în sănătatea ar­matei și a Marelui ei Căpitan. i D. Mihail dragomirescu, i arată relul frumos ce leau avut frun­tașii bisericei din Ardeal. Biserica românească din Ardeal a păstrat acest fond sufletesc de la care a pornit unirea. R. NISTOR/prof­­or la Univer­sitäte« din Gernă­ut» ,arată impor­tanța Bucovinei din punct de ve­dere istoric relevând că elementul române­s a fost cel mai autorizat din această țară. Aduce prinosul de recunoștință persoanelor din re­gat care prin încurajarea lor au ajutat la înfăptuirea mnirei: „închinăm în sănătatea sfetnicilor, i Regetat care au prefăcut in fapte credință în unitate. DL­­OM /­ C. BRATIANU PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI A SPUS: E de­sigur cea mai mare cinste pe care o are un om de a reprezenta țara la un mattient hotărâtor. Fie ca acei care vor totem pentru dânsa să găsească un dea interesa­­­rea lor idei care să se impună ușor. [ N’am­ găsit atei o tadimie asu­­­pra drumului ce- avram de urmat. M’am tatăl uit pe această cale cu taft bună români și am putut sa ne găsim împreună spre a ne im­pune voința hotărâtoare pentru în­făptuirea visului nostru. Precum Jotn Const, Fei Miil. dein M Mill Asia-smră are loc la Teatrul Național un festival organizat de către Ministerul cultelor și instruc­țiunei publice, în cinstea delegației Adunărei Naționale dein Alba-lulia. Programul s-a alcătuit în modul următor: «Trăiască Regele» cântat de orchestră Ministerului instruc­țiune­i; «Pe-ateea nu se trece», poem dramatic, de Corneliu Moldovanu și Mircea Rădu­lescu; «Marosilliesa» spusă de d-ra Marioara Ventura; «Furtuna» zisă de Zaharia Bârsan; «Ardealul» versuri spuse de d-na Maria Filotti și «Se face ziuă» dra­mă întrun act de Zaharia Bârsan. —------ooxx oo----------‘ Fapte Jiverse PRUNCUCIDERE. — Eri dimineață, In corse* rag!«­ «ntulni 10 artilerie, «aidatel de sen­tine JS Pawns Hundtry * «Suit o c«­­ruț* de lemne și intr’aima cadavrul unui copilag nascut de câteva zile. Poliția și parchetul caută acum pe pine­­n«tr*!*. MIZERIA. — In șoseaua Grozăvești No. 29, s’a găsit port de fosaie și de frig îna­­eitorul lancu Genescu, de 46 de ani, care e Sixxtt botez 7 pri a avea rude. Circ. 9 a înștiințat parchetul. ACCIDENTUL DIN STRADA PARIS.— Băiatul Iancu N­aimovici, de În ani, ca­­locuința în strada Lânariei No. 17, pe când trecea pe strada Paris, a fost călcat de o gabrioletă. In stare «erprrata «re­­li­t­a dna !» spitalul Golcea. FOCUL DIN STRADA EPUREANU. - tin foc a isbucnic aseară la școala israe­­lita spaniolă, din afarada Epureanu No. 10. Incendiul a luat naștere de la coșul sobei, care nu era măturat,­­ ars tavanul. Sosind postul de pompieri Radu-Vodă, focul a fost stins. Localul este asigurat. Circ. 21 a constatat cele de mai sus. FOCUL DELA D-NA PROCOPIU. — L* d-na de onoare Irena I. Procopiu: din str. 1 Dumbrava Roșie No. 5, a făcut explmere I un ca?»« cu păcură, Del» ,nevastă explrare ? a luat foc. casa. Sosind postul Central de pompieri, focul a fost focalizat. ------------OOXXOO—*-----­ Café d@>acis? Azi 3 Decembrie, ora 6 seara se va ține o întrunire publică a par­­tidului liberal-Național din culoarea de Negru sub președinția d-lui ge­neral Lambru, inr­șalele școalei I. Heliade Rădulescu (școala* lancu). B*d«l Pake No. 22. mmm a­m SASQRHICE k ABGIT PENTRU DOMNI Frații Hsi­lep Carol IO. Etaj. Duminecă 9 Decembrie are loc la Atheneu în sala Grigorescu ver­­nisajul expoziției de pictură a lui Iser. Amatorii de artă vor avăla prilejul aâ admite admirabila și bo­gata prodicție a pictorului absent din Capitală tot timpul răsboiului. mm*#*** *t*&m ULTIME INFORMAfIUM­ Corpul regretatului fost ministru al domeniilor Jeftei Enescu va fi jgdtas Iu CspBaÚ. Jumormfrttrarea va fi făcută cu toate O îMbirîie ca parte Marp 4 Decembrie, după amieza. Academia R­mână a oferit o seară la orelr­e și jum. un banchet la Motel Bale r j în cinstea dele­ga­­tumi români­lor de peste Car­­pați. Banchetul a fost prezidat de către d-l P. Potoi președintele Academiei Toți membrii partidului Națio­nal libera­­lári locuesc în Bucu­re­ști și au legături cu jude­țul Ilfov, sunt rugați cu insistență să se întrunească Marți 4 De­cembrie ora 6 p. m., la clubul liberal Calea Victoriei 44. RGGINA CINEMATOGRAFIILOR, marea și frumoasa artistă LYRA BORELLI, In «FEMEEA GOALA» cu începere de azi la Cinema «LUX» Direcțiunea generală a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor, având nevoe de personal care să cunoască bine manipularea serviciilor­ de te­legraf și poștă, aduce la cunoștința pensionarilor și funcționarilor de­misionari din toată țara, care sunt apți de a face serviciu și, care do­resc să se angajeze cu diurnă zil­nică, să se prezinte la oficiile din localitate unde se vor înscri. D-nii dirigui­ți vor da relațiunile nece­sare,­arătând felul cum lucrează fie­care la aparat. Comitetul central a­l partid­ului conservator de sub șefia d-lui Take Zone.ICH a ținut ori după amiază o­ consfătuire­ intimă la care au par­ticipat și șefii organizațiilor ereg­i­­ale. S'au discutat diferite kttiveț la viitoarele alegere ’ " ■ Ilirpetiintea Avercaau A ITIOTîj ® » mai ««ndn«e TRATMIL Mmm., «md«. »»i, ö IMREtflaNF, WOIM? ** wrmtip’é eț? rcp*lîHlI« 3. Ibflkr tarea ,JfeKVISTEI UH TRAîASte%, dană arie și un i?Weu în vwimii At Ruje« Fedte Pram­era Ne flat*» pentru Joi 6 Dec. Dumineci era 9 «. «#?.Ticai taciți men eriași de diferite fiinde, a« ținut o consfâfu­ire in calea Moșilor Noi 150. Pentru a hotărî astamil noa Cît trebue să uite în apropia­­­tele alegeri. A­ o vorbit d-nii Voigi, örateri jlie Tic­a, Simion Nicule#p­e Ffoîfei, foed­sCU. In urma >Ca aleann eon »Bet hatte s tVv»t, inaSi­cinat cu analoarea pi>­­grautelor în aftșm psirticdor eti­mir vernâtoâto­­m urma oSFpta­ypt convoca o serie de intruri si jip­­blice, în care își vor arăta nevoile lor. Pentru reintrarea d-nei OSinptă Bârsan fe Teatrul Național du pto în­ce­pe fie tragedia Polică, în CSJM d-sa are o puternică creație IS Comisiunea pentru aducerea pri­zonierilor români din G­iurjania to pl­rest in decursul săp tatuând­u- toare. Comisiunea se comigine din d-un­. general F­remra, maior Stocov, copitan Zfeleami din marină si lo­­cotenentul Maniu și Caciuc. Cântăm corespondenți: hârlitți in toate orașele țârei, atât din ve­chiul regat cât și din ținutul de fo- românești desrobite Doritor? de a ocupa asemenea posturi sânt rugați­a și trimete o­­fertele la ziar. Poliția a dat o ordonanță prin care interzice cu desăvârșire fabricarea bon­boan­elor și prăjiturilor. Contar­­venienții vor fi pedepsiți cu închi­soare de la 15 zile te 6 luni ș a­­m­endă. D. General Ștefîmnescu, protetatu­l poliției, găsind frunzele la restau­rantul Tomna Krona, hfbn­strație Câmpîneanu No.­46, le-a confiscat, conform ordonanței care iu­terizat! asem­ena fabricate. nomR D-l Panait Crivăț a fost prefect al județului Neam­ț. D-nii d-rn Negel, Dimitrii și Os­­vald Racoviță au fost num­iți epi­tropi la Eforia Sf. Spiridon din Iași Vechea Cameră de Comerț alea­tă în 1914 care a fost reprnsă în toate drepturile va tine adunare ge­nerală. Miercuri 5. Decembrie, Elevii liceului Matei Basarab «r­W r­or, «unt visifeți să «e prezinte ce »fii k liceu, aai Luni,­­1 Decenărrie orele 2 «b h Café de Paris ? Se petrece admirabil la GRADINĂ DE IARNA CABARETULUI MODERN, Strada Sărindar No. 4 IV»A BOREUL!, e fermecă­toare la romanul „FEMEEA 6’A’ LA“­—«LA FEMME NUR» a mar­*­lat scriitor KENEY BATAILLE—la Cinema «Lt'X». ULTIMA ORA POLI­MBA 0­­lesa Loca Meteo si generalul Im Fostei misllii rude liitfaistriecia „Epoc@i“ ■ WM­­­H I «1*11 li» iii-r-TniTTT-nurrn—n-----1———~~— <waa»tfân eesteMM«w<ai o desmințire oslendrică și amintă reb­ra­■ ■ fluirnriMMii .r TT-MTiiOTiaT- mwnwmmrt jmih, «isiiMMMaBas MdwwMtdHrfir^^ ««rea din Poporului". ............ si iMIHIIISI i ai WIT—— «Epoca» ține sa apere cu ori­ce preț ped. general Averescu,— a cării politică în scurta d-șaie guvernare de 15 zile,—com­pro­misese așa de iremediabil la un moment dat interesele Româ­niei prin neuitatele preliminări ale păcei de la Buftea, în­cât a trebuit să părăsească tot așa de urgent puterea ca și d. Mar­ghiloman. Dar în dorința de a pleda cauza dlui general Averescu, «Epoca» socoate că sistemul invențiunei e cel mai bine ales. Așa, în numărul de eri «E­­poca» face următoarea afirmație. — „La același epoca și pen­tru acela­ș motiv d. J. Lu­ca Ni­­colescu­­iind nevoie pentru un ceh pentru Elveția s’a a­­dresat la Banca Națională d-lui 8... Acesta a cerut d-lui J. L. A.—drept condiție a oricărui concurs­—să sene generalului Averescu ca se retrage din „Liga Poporului „Neavând încotro d. J. L. Niculescu a trebuit să accep­te și d-șa a semnat o astfel de scrisoare către generalul A­­veresc­u. „Ceea ce este mai extraor­dinar însă, e faptul că scri­soarea, nu a fost numai dic­tată dar chiar srisă de propria mână a d-lui B... D. J. Luca Niculescu a semnat-o numai, dar trimițând-o generalului A­­verescu a însărcinat pe curier să comunice acestuia rugămin­tea de a considera neavenită o iscălitură smulsă în împre­jur­ări tragice pentru d-sa.­­„Scrisoarea se păstrează. D. I. Luca Niculescu a explicat verbal, mai apios, acest caz"... Știam de mai înainte că afir­mația din «Epoca» este o in­venție și mai știam iarăși ca ea nu va putea sluji cu nimic la o mai bună apărare a d-lui gene­­ral Averescu. Am așteptat însă ca desmin­­țirea să­ vină dda cel mai în­dreptățit s’o de« ,—și desmin­țirea s’a produs. Iată în adevăr declarația pe care d. Jean Luca Niculescu n autoriză s’o publicăm drept răs­­puns la invențiunea din «Epoca» — „Deși este natural, nu spune d. J. Luca Nicules«»», ca unul­ din cei «mai mari negustori să cumpere ce­­ru­ri de la Banca Naționala, totuși este inexact că a’și fi cumpărat vre­un cek a­­supra Elveției de la Banca Naționala. „Din proprie inițiativă m’am retras din „Liga Po­porului“ pentru motive ce am scris și subscris în ce­le două scrisori adresate personal d-lui general A­­verescu“. «s­ Deste infirm este categorică și are cu util mai multă greu­tate, cu cât d. Jean Luca Ni­­cu­lescu a făcut parte m­­i­nistru de industrie din guver­­nul generalu­lui Aver­escu. Se eptu­H că de data aceasta „Epoca” s'a convins cu e greu să aperi pe generalul Averescu­, chiar dacă s'ar încerca mai mult de­cât o invenție pe zi,

Next