Viitorul, martie 1919 (Anul 13, nr. 3276-3306)
1919-03-01 / nr. 3276
“* % _j ^^3i2î— iöä Ăi* ^ífeäöijsí i....i.V.--.j? • Pentru pregătirea imuniități feolâmici Pentru formarea personalului necesar măsurătoarei și parcelărei terenurilor supuse exproprierei s’a organizat de către direcțiunea Cadastrului, prelegeri care se vor ține în București la internatul Sf. Sam, cu începere die la 11 Martie în două secțiuni. Prima secțiune cuprinde: ingineri hotărnici, absolvenți a 7 clase reale sau moderne, ai școaleii de ofițeri, ai școalei de conductori, și posesorii unui titlu lchivalent. A doua secțiune cuprinde : absolvenți a 4 clase gimnaziale, ai școalelor inferioare de agricultură și meserii, școalei de desenatori și cartografi și alte similare. Terminându-se prelegerile, auditorii care vor trece proba teoretică vor face practica pe teren 1—2 sau 3 luni după îndemânare, când celor ce-și vor fi însușit metodele de lucru li se va decerne titlul de operatori-topometri ajutori, pe baza căruia vor putea fi numiți în funcțiuni la cadastru sau a lua lucrări în întreprindere. Pe timpul practicei vor primi diurnă între 20—30 lei pe zi după secțiunea urmată și după îndemânare, înscrierile se primesc la direcțiunea cadastrului Str. Paris în fiecare și de la orele 11—13, pină la 8 Martie. Tot aci pot lua lămuriri toți inginerii hotărnici, care, cunoscând metodele analitice de lucru, doresc a lua lucrări în întreprindere. In direcțiunea cadastrului, se pot numi de acum în funcțiuni persoanele care îndeplinesc condițiunile de a audia prelegerile secțiunei a 11, care însă după numire vor pleca pe teren rămânând ca prelegerile să le audieze anul viitor. (B. P.). ——'—voxxco---------- MINPIUNI" în „Steagul“.? Oricine altcineva poate fi făcut responsabil de pacea de la București, afară de partidul conservator-progresist și de șeful său. Autorul, adevăratul autor al păcii de la București nu e altul decât d- Brătianu. # „„..și... "■ Din „Românimea“: ‘ Și în orice caz, pe când d. Take Ionescu a fost primit la Paris, de către președintele republicei, și cu garda militară de onoare, d. Brătianu șeful guvernului și reprezentantul oficial al României, a i fost primit de către portarul gării și de către d. Victor Antonescu. ——-----COXROC-———* M In [miile Confî Camera de Comerț a ținut ori după amiază ședință publică, în Chestiunea libertăței comerțului. D. N. Zane citește programul de activitate al Camerei de Comerț. D-sa declară că va susține încurajarea inițiativei particulare, încurajarea mancei, industriei și meseriilor, clădirea palatului școalei comerciale, crearea de școli pentru lucrătorii industriali și în general reorganizarea Camerelor de Comerț. D. Orghidan citește un memoriu relativ la libertatea comerțului, memoriu care va fi înaintat guvernului. D. Mircea_,protestează împotriva d-lui Mircea Cristian, atașat comercial, care a nesocotit existența Camerei de Comerț. Vorbind în chestia valutei și a împrumutului extern, propunem acest împrumut să fie făcut în toate statele aliate. Propune ca cererile de import să fie făcute Camerilor de Comerț. D. Orghidan se pronunță centra centralizărei avizelor, la o singură Cameră. D. Zenne răspunde că mărfurile importate trebuisc repartizate în mod echitabil pentru toți negustorii. D. N. N. Stoika, secretarul general delegat al Camerei, citește adresa ministerului de comerț prin care se face cunoscut Camerei căse va veni cu măsuri de ușurare a importului de mărfuri. Se ia în discuție apoi chestiunea libertăței negoțului, iar d. Gaster Care a se convoca președinții camerelor de comerț, într’o consfătuire spre a se hotărî asupra acestui lucru. D. Madgearu a citit un memoriu al negustorilor de ferărie cu privire la despăgubirile de război » ' Cit&SCjWC | gp^ |1 I5k Vlslsjune istorică din s@€@1hIa» f»iar f$ HUl H gl If y fi al treilea înainte de Christos '%$% srf| 1 Pä Ü mm de CHBRIlLE ä'AMUNZIO ? nVTi»f ®*y y Cu muzica special adopting peiim »cost Hli KAI "as* ROSTII SStdSSSS-Luna îi teat Mfet Îndrăgostea Fetiței la comedie bufă cu cuplete și dansuri flg fon MSalH 11 'I ? 11 [UNK] L* " ..." r« dTamla 1 CB femei fiáiKlam si ^ DMCa | |La Teatrul „ALUAMBRA“ ass J#I ^8 Pe fbruarie ora 8 seara armeasă pentru championetul României Mari list Sk taHtei Be s Sox | Axl I si §f§ Februarie ora 8 seara ■ * fPs*€ J £ 8ti © B ® Sl ©@UB © fi5^i Fi*®.RiGg a5e I.E pas de PORTE bS3 BRife MBRiaM «sasa RaaB Ba ^igg G&r festa S^s&ăîâl "m Interpretată de s . pa fiAlD, ‹vomte Misnée P @lsaPB*i © i ■ Clssa de bilete deschisă In permanentă.. »SALVATOR« £&3aastH sian si 3u © i*avell9v<ispaift<|f*ii9 paro Bi!fețe TAPETE ȘI ABSORBIREA PRAFULUI S: ELECTRICITATE, GAZ, CANAL BELEFIC TA KIHIDIREA INSECTELOR DIH LOCUITE executa întreprind. ACURATEȚA, str. Regală 5 sub direcția d-lui architect P. I. CRISTINEL IWIN iÎHHI lHID Ult tmalla§gggaBBRgffi«3« Basca VITICOLA ROMANA Societate Anonimă din București, aduce la cunoștința debitorilor săi, că și-a reînceput activitatea, redeschizându-și operațiunile in vechiul său local, din Pasajul Comoedia, scara B, etajul II și-i invită să treacă fie UFSIQup pe la sediul său, pentru grabnica aranjare a conturilor lor Fase pentru contul clienților săi, orice operațiuni de bancă, , Acordă împrumuturi asupra recoltelor de vin neculese. Făre avansuri asupra recoltelor transformate în vin. .. parti de conturi curente garantate cu gajuri de efecte publice și acțiuni, și ipoteci asupra proprietăților imobiliare viticole. Gswp-iîși vinde efecte publice, pentru contul său și al clienților săi. * de a servi clienții și în general interesele viticulturi« ior^.pa^șiL deschide la sediul său un registru de înscrieri pentru mag pis necesare exploatărei viilor și fabricațiunei vinului, pe I va putea să le aducă în curând în țară“, se sunt cu titlul informativ fără nici o obligațiune din __stiijnfiM pentruIfflpriifficitul Unirii 51. «««iele Rurale si WaTfMa*»revint încă ÎSÎaSSir 9 © ® ©*®†« »9 ®««» m nun liCsimiî, Str. SirJrdan Hs. 111 DEPOZIT CU: | i Closeig si Msfiri ! frezenture ;! mm pentru dossis g Blî si sok fie Mi linii da fosilă îl accesoriî Jeî de farsi tpserfi !: pikite ofeitetate !! Riicî de mm $i carie ! i Otice Rite accesorii pentru c- 1 ' căi de buc, toaletă, bucătării sau J J istl.șta!. i«i higiemeo sanitare i > ;Me%NOMMM»M9Md9N9 @VÍIMöÜ iss reper ispsos si m multă ingrîjîre. ia VE« STEUER SPECIAL ip §ee^iis§g STRADA LUEGER No. 46 ia Ue SSt I * suisaesses pour enfants se pr. § : i 9—10—2—3, Smilovici, strada # g Deceljaî 5. 1 13© vânzare casă ăti, A ® tim 56, nouă, solidă și luxoag% 6 camere, baie, cameră pentru servitori, bucătărie, cămară, spălătorie, pivniță. Curte pavată, grădiniță, electricitate, gaz, apă. Vizibilă *3—6 p. m. Cabinet medical fondat în 1900 de Medici specialiști pentru boale de Piele, Sifilis și Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin Uretroscopie Injecții intravenoase;eu Neosalvarsan LABORATOR PROPRIU pentru controlul diagnosticului clinic și Analiza sângelui (Wassermann) PASAGUL ROMAN No. 9 (Lângă Teatrul Național). București Consult. îi—1 și 5—8 ANALIZE de URINE, de SÂMNE, etc, etc execută LAMOHIl kalderimis autorizat prin concurs Strada Regală No. 6 390 LEI MIA kgr. SEMNE de CER uscat, tăiate, aduse la domiciliu. Clientul Se poate ridica imediat la Depositul PETRE ALEXANDRESCU — Pasagiu Român 24 — PARCHETE Stejar și fag, așezate și neașezate ; bătutul dușumelelor, curățatul și ceruitul parchetelor, execută „CENTRALA“ singura întreprindere specială în această ramură; biroul: Strada Colgar Quinet Ho. 70, depozit Șoseaua Viilor no. 65. Teatrul LYRIC Compania lirică MAXIMILIAN— LEONARD (poștă Grigoriu) Are uzină electrică proprie Joi 28 Febr. 1919 — Ziua ALTEȚA SA SEARA FIRE DE ARTIST Vineri 1 Martie 1919 STELLA la Actul II mare balet cu D-l. Bella și D-ra Misica Miercuri 6 Martie 1919 pentru prima oară DUȘMANUL FEMEILOR opereză în 3 acte peâtfflSS Compania dramatică SU Lta fi D & Joi 28 Februarie 1919 Matineu „MUGURUL" Seara la orele 8 VIJELIA Vineri 1 Martie 1919 MÄMAN. COLIBRI Duminică 3 Martie 1919 Matineu 99& A Is ISO 65 Luni 4 Martie 1919 Premiera 14 Evantaiul B-H8Î Wildermere SIE ÎNCHIRIAT cu începere dela S-tu Gheorghe a. c. ETAJUL Mu din palatul L'INDÉPENDANCE ROU,MAINE Ofertanți se vor adresa administrației ziarului „L’Indépendance Roumaine Str. Academiei 17 ” la pâifo ® diferite calități Rob, Copie, pică cu prețuri reduse Z. B. Creținescu Sori Strada Carol, 47 în ziua de ti fe^TwB furându-mi-se o chitanță de tei 1000 eliberată de Banca Comerțului din Craiova, pe numele subsemnatului o declaranlă în mâinile oricui s’ar afla. Ion Nicolau Str. Alex. Lahovary 50, Craiova filor’pisar © De Argint și Duble aurite.Pendentive cu lănțișoare, modele noi aalese cu prețuri convenabile, se vând la magazine!.Q. mmm 38, Calea Victoriei, 38 Í ORSiBt imediat o vie circa 20 hectare, situată în regiunea Danciului (Putna). A se adresa str. Dionisie 20, București, între orele 9—10 dim. 2—3 d. a. CASA cu mai multe apartamente Str. Proupei!*vechi 6. De vînzarea se adresa iau a se prop. în curte, tot din aplicarea masurei propuse atât de Cassa Pădurilor la noi, cât și de Guvernul Bucovinean de a rezilia contractele existente de vânzare a pădurilor. In vechiul regat rezilierea acestor contracte încheiate cu societăți ungurești și nemțești care au adus în mare parte situația nenorocită de care vorbeam mai sus ar fi o urmare a războiului nostru: în Bucovina unde marea întindere a pădurilor, este a fondului religionar, această măsură are și ea un caracter național. Credem ca ea, ar trebui întinsă și în Ardeal unde cam aceiași exploatatori streini erau exploatatorii pădurilor de acolo. Față de situația înstrăinată a exploatărilor pădurilor, de amestecul continuu pe care Statul trebue să-l aibă în cruțarea, acestei ramuri de activitate a economiei naționalei, de caracterul de primă necesitate a produsului lemnos. Statul are și el un rol de îmboldire, de ocrotire și de pildă pentru inițiativa națională. Exploatarea domeniului Ini nu mai trebue să se facă ca până acum de rm ajutor, pentru exploatările etreice, difica statutele în sensul de a-și valoriza ,singuri productele în chipul cel mai rațional. Anume, această comunitate numai atunci își va putea ajunge scopul, dacă va căuta să-și valorizeze productele nu brute, ci fabricate. In Mul acesta s-ar putea creea o serie de industrii puternice: înființarea acestor industrii va avea un triplu efect. Pe de-o parte în cazul de față se va putea vorbi și de o rentabilitate, iar pe de altă parte un număr însemnat de români își vor găsi aplicare în ateliere promovând astfel spiritul industrial și comercial Deocamdată se speră, că în cadrele neatârnării lor absolute, grănicerii sub ocrotirea guvernului își vor putea modifica statutele în sensul dorit de ei: 1. Coîiciatu —-----'»ozioci—“v—' ''* să facă astfel și în această privință ce făcea până la legea trusturilor și a obștiilor de arendare cu arendarea moșiilor sale. Dând în exploatare aceste moșii streinilor, el le dădea în robie și fără nici o garanție pentru locuitorii care le cultivau. Se știe că punerea în valoare a unei păduri se datorește în primul rând mijloacelor de transport și apoi instalațiilor industriale pentru debitarea lemnului. Peintr-o cale ferată și un ferăstrău care costau câteva sute de mii de lei, streini exploatatori puneau în valoare sutimi de mii de hectare prețuind mai multe zecimi de milioane de IM. Ei pădurea inexploatabilă peste lucrări, de la proprietari pe prețuri de nimic și își creau prin mijloacele de transport un adevărat monopol al exploatării îeninului dintr’o întreagă regiune. Statul fie pentru pădurile lui, fie chiar pentru cele particulare, trebuie să înlesnească această punere în valoare. Mașsa Pădurilor trebue atât prin organizarea ei cât și prin mijloacele puse la dispoziție să poată juca acest rol și chiar să se asocieze cu județele, comunele și particularii pentru a ajuta exploatarea. Sub acest regim nu va mai fi nevoe de marii capitaliști de la Pesta și Viena, ci, de multe ori obștea locală va putea — cum sunt chiar câteva pilde — să ia asupra ei tereia parchetelor necesare nevoilor membrilor săi, sau prin cooperație chiar să devie și vânzător mai departe In Ardeal Statul are exploatări și ferestra proprii care pot servi ca pildă. In rezumat iată care ar trebui să fie programul Statului în chestia pădurilor: 1) Oprirea exportului de lemne sub orice formă ar fi: 2) Restituirea de către vrăjina în natură a produselor pentru înlocuirea materialului de construcție furate. 8) Măsuri pe cât posibile pentru înlocuirea lemnului l a combustibil prin lignit, cărbuni, gaz, păcură, energia electrică luată din căderile de apă, în deosebi în administrațiile publice și industrie. 4) Un regim silvic de Cruțare intensă pe 29—30 ani dte;...« t pentru vechiul regat, Brăi Dobrogea. Revederea amși aâamentelor și rezilierea contractelor pe termen lung ale supușilor vrăjmași. 5) Oprirea oricărei defrișări. 6) Replantarea de Cassa Pădurilor a terenurilor publice și private, care nu pot avea o altă întrebuințare și în deosebi a coastelor dealurilor și munților din România veche. 7) Păstrarea cu prilejul exproprierii terenurilor de împădurit în regiunile de proprietate mare ca unele părți ale Basarabiei, Bărăganul, Dobrogea și valea Dunărei. 8) înlesnirea transporturilor lemnelor de construcție pe cale ferată și pe apă din Ardeal și Bucovina în regiunile fără lemne. Crearea de depozite și întrepozite pentru înlesnirea acestor aprovizionări. 9) Reorganizarea Caasei Pădurilor într’o instituție autonomă cu caracter economic, cu fonduri proprii pentru achizițiune de terenuri improductive de replantat, pentru împădurire și punere în valoare a masivelor mari, de păduri publice și private cu dreptul de a participa împreună cu alte administrații locale și Cassa Centrală a Cooperativelor Sătești și cu proprietari particulari „la exploatarea pădurilor publice și private, la înființarea de pepinerii și la împădurire, chiar la punerea în valoare a lemnului. 10) Reorganizarea învățământului silvic pentru a da un personal superior și inferior mai numeros necesar domeniului silvic ,public și privat pentru îndeplinirea programului de mai sus, înființarea unui institut silvic pe lângă Școala Superioarră de Silvicultură, care să dea îndrumarea întregei economii silvice publice și private.Această e Școală prin caracterul ei ar putea să fie alipită Politehnicului. Școlile practice medii și inferioare de silvicultură în regiunile în care exploatările și împăduririle pot da elevilor cunoștința vieței practice a profesiunei, Viliim I. Brătianuu 15 Februarie 1919, Coapgrafiva. ,Asociațiunea Qssigrală piita:" „Asociațiiunea Generală Muzicala a muzicanților instrumentiști din România, în vederea ușurărei traiului membrilor ei, au constituit o societate coperativă sub numele de „Consumul Asociațiunei Generale Muzicale“ din România cu sediul în București, str. Imprimeriei No. 48. In adunarea generală care s’a ținut în ziua de 24 Februarie 1919 s’a subscris de fiecare membru câte lei două sute cincizeci conform decisiunei luate și s’aiales consiliul de administrație compus din următoarele persoane : D. Faust Nicolescu, președinte ; D-l loan Prevail, vice-președinte ; membrii d-nii: N. Dumitrescu, I. Moroianu, loan Nosec, C. Dănescu și L Schwartz. Cenzori, d-nii: Gh. Cociu, Titi Dumitrescu și St. Constantinescu . Supleanți d-nii: C. Melani, Tr. Gheorgianu și Gh. Dinculescu. Casier, d. G. Baink ; comptabil d. A. Mihăilescu, Consiliul roagă ca toți muzicanții Instrumentiști din București, deocamdată, să-și înainteze de urgență cererile de înscriere, mutra ea săi știe ce demersuri să ia în vederea aprovizionărei consumului. ------—0.000,0------- CONFERINȚA PICE! Cererile Greciei cu privire la Tracia Paris 27 Febr. — Comisiunea afacerilor grecești a ascultat pe d-nii Wanivaeais și Antoniades, primul fost deputat în parlamentul otoman, al doilea inginer, relativ la chestia Traniei. Aceștia au prezintat un memoriu, în care se insistă asupra preponderenței elementului grec în această provincie și necesităței de a introduce aci un regim de libertate, care să asigure o propășire înfloritoare. , , S j.J Un protest al cehoslovacior Paris 27.— Consiliul suprem aliat s’a întrunit Marți după amiazi la Quai d’Orsay. La ordinea zilei figura o singură chestiune: comunicarea delegației cehoslovace. Delegația a protestat contra propagandei bolșeviste susținută de germani și ungurii Reprezentanții statelor mici în comisiuneîe financiară și economică Pans 27 Febr. In urma hotărâârei luată Luni de Consiliul Marilor puteri relativ la reprezentarea statelor mici cu interese speciale, în cele două comisiuni, economică și financiară, numărul delegaților acestor state va fi ridicat de la 5 la 6 în comisiunea financiară și la 7, in comisiunea economică. Toate locurile noi sau aproape toate vor fi atribuite numai puterilor care au luat o parte ofensivă la război. Nouile condiții militare impuse Germaniei Paris 28 Febr.— Comitetul interaliat de redacție a condițiilor militare navale și aeriene impune Germaniei s’a întrunit Marți sub președinția mareșalului Foch. Este probabil cä se va acorda Germaniei un termen de două luni spre a se conforma statului militar. "Paris 28. —* <Se sunt$ din! ÉbéáHA cS delegati ukranienî au primit învoirea guvernului francez de[ a veni la Pari» tigî» 00 valorificat revendicările. ... . * k Hotărâri cu privire la dezarmarea vertfiaitieí Paris 27 Feb*.— Con Bîlamî .um&0j aliat a adoptat înf ședința de Lmaj clauzele esențiale ale proiectului din dezarmare & j Gempifset. Proiectilul s’ar rezuma, rupe informităaile ziarelor în următoarele puncte: ( 1) Recrutarea sub orice fbmn&l j|| te interzisă; ammnmtt* se y& fiieerff fi numai din voluntară, em0W <gs ® am gata pe 12 ani. * 2) Armata nu pit putea deplas <3| fra de o sută de mii de oameni, eg|cotind ei ofițerii, în afanetă de iarji darmerie și marinar. Numărul efiterilor va fi retras la minimum 1, goci speciale de război create pentru un învățământ superior ,tebale fM ® % terzise. 3) Limitarea miaterialului Se firează în mod: strfet armmrteptul nonei armata Se sp[a#fictiSm tura și cantitatea munițiilor, pe Ce terzie tunurile mai mari de 150 msfig cum și gazurile asfixiante și tancurile. Materialul care va prisosi vă fi distrus 4) Conitrol. Executarea acestor clauze va fi supraveghiati în mod constant de comisiile olistilâ Legislația internațională a muzicei Paris 27 Febr.— Comisiunea penttru legislația internatională a miuîâS cei a sinnt ședință) Marti, sub preșidentia lui Samuel Gompers. Inaintte de a începe discuția pentru a tras la citire asupra proectului de cofif* venite internaționali prezintat de delegația englezii, comisiunea a ascultat observațiile făcute de dife rîti delegați asupra textului depuși pentru a doua cetire, în urmă con* sultațiunei lor cu guvernele și a organizatiile patronale șii muncițorești respective. " Delegații Veraitfétd r ; iritis--------00000--------0 lip StrMîl Cl IJOF Aseară a avut loc, la restaurantul Iordache din Capitală, o agapă prin care „Societatea arhitecților Români“ a sărbătorit cea de a 28-a aniversare. Au luat parte din St. Ciortan, Ciocârlan, Trajanescu, I. D. Enescu, Burcuș, Cerkez, St. Iliescu, Smărăndescu, Marcu, Iotzu, etc. D. Trajanescu a vorbit de aniverarea societăței și de revista ei. I. Burcuș s’a ocupat de greutățile prin care a trecut arhitectura română. D. St. Ciocârlan, a citit mai multe scrisori din Franța. A răspuns celor cari i-au scrie: Franța este azi mai frumoasă ca oricând. Din Franța a primit telegrame cu „Vive la grande Roumanie“. Oratorul a analizat izbânda aliaților și înfrângerea nemților cari au plecat din Capitală trăgând focuri de mitralieră. D. I. D. Enescu s’a ocupat de solidaritatea profesiunei făgăduind concursul tineretului. D. St. Ciortan, vicemte,ședințele societăței, a făcut apel la unire și a rugat pe membrii ca acum mai mult decât oricând să lucreze cu toată dragostea pentru specialitatea lor, dezinteresați și cu forțe îndoite pentru obținerea drepturilor legitime. Făgăduește concursul comitetului. Eblârarea la muncă a tuturor arhitecților, a tuteror forțelor, va realiza acel corp bine organizat al arhitecților în România Mare. — C. -----——ooxxoo---Teatrusteică TEATRUL’ TRIANON, pentru prima oară PAF!... revistă întru ceai și două acte de un critic și un avocat. Revista este slăbuță, fără a contesta insă că pe alocuri are părți amuzante; da n unele locuri s’a râs chiar cu poftă. Interpretarea a fost bună. Revista a fost vie grație jocului d-nei Leontina Ioanid, al d-rei Ieremia și a d.lor Băjescu-Oardă, Lasen și Dalmusky, Stal 102. Știri teatrale TEATRUL- LIRIC. Mercuri 6 Martie compania Max-Leonard va representa la Teatrul Liric pentru prima oară minunata operetă „Dușmanul Femeilor Splendida operetă se bucură de o montare și o interpretare demnă de compania Max- Leonard. Maiorul Murner dușmanul atât de neîmpăcat al femeilor are ln Leonard un interpret admirabil. In adevăr fruntașul operetei noastre are în acest rol o remarcabilă creație. Dina Mavrodi își găsește în Mary frumosul său succes care l-a recoltat acum 6 sau 7 ani atâtea aplauze. Aurian apare în Tily, o sglebie fețișoară potrivită frumosului talent al minunatei subrete de la Teatrul Liric. Restul ansamblului îl complectează Gheorghiu și Timidă, admirabili în două șarje, tenorul Rabega, Seimionescu, Garcescu și d-nele Tooüoru, Sofie lonescu, Tutuianu, Ionescu Milano, Ec. Petrovicescu. E de așteptat, ca aceasta frumoasă, opereta să pornească, din nou pe o serie îndelungată ca’n trecut, serie care i-a făcut faima de paie se bucură. "OOX’XOO-——— Vinzarga maMIdor rli : fa la nemți Joi 23 Februarie și Vineri 1 .Martie orele 9—12 și 3—4 va fi deschis publicului care posedă cărți de intrare depozitul comunal de mobilier din Bul. Ferdinand. Cum obiectele din acest depozit în majoritatea lor au nevoe de reparații, pentru Sâmbătă 2 Martie depozitul va fi deschis numai pentru meseriașii patroni, posedind cartea de patroni și de specialitatea tâmplăriei, tinielii gleriei sau tapițeriei. Fiecare patron va putea cumpăra cu prețuri trecute pe etichetă și în inventar, un număr de obiecte de specialitatea sa, proporțional cu numărul solicitatorilor din acea zi, aflat la depozit între orele 9—10 a. m. Când pentru același obicei vor fi mai mulți amatori se va face licitație orală. Ridicarea obiectelor cumpărate trebue să fie complect efectuată până Duminecă 3 Martie ora 12 a. m. Luni 4 Martie se va deschide pentru publicul care a obținut din trecut cărți de intrare depozite din Bul. Palm No. 129. Sitari autorizțiunilor de a purta arms - r —*r ! Prin delimitarea zonei intern ® ®!» și zonei militare, contraM irestricțiunilor prevăzute de legea starei de asediu ,pe tot cuprinsul vechiului regat, rămân ® în sarcin ® și supravegherea ministerului de război, care-și exercită autoritatea prin diferitele comande wmte din zona interioară (Moldova, Muntenia, Dobrogea și Oltenia) singurele în drept a elibera aulpiraații de a purta arme de apărare sau de a vâna, unde vțsimează să se îndrepte toate cererile. Contra permisele eliberate de pre*torul Marelui Cartier General,acestea vor fi prezentate Comandamantelor din localitate, care urmează să le preschimbe, ele fiind liberate anterior stabiliri zonelor. —.—-00000—s---- Bisilsgardfn A apărut No. 3 din „Lectura pentru Toți” de sub direcția domnul* E. Lovinescu. Acest număr a închinat M. S. Reginei României, ca rugină și an eciiționat. El cuprinde 51 pagini de text inedit scris de: E. Lovinescu, Elena Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Nanu, Constanta Marino-Moscu, Alexandrina Scurt, Radu Cosmin, G. Botică, etc Numărul e ilustrat cu 40 de fotografii reprezentând cele mai însemnate momente ale războiului și ale pribegiei. Prețul iei 3. A apărut „HIGIENA“ cunoscuta revistă pentru popularizarea științei medicale de sub direcția d-lui dr. George Fischer medic comunali cu următorul sumar: Abstinența, de dr. Melun. Căsătoria și boalele de inimă, lui dr. G. Obiceiuri urâte și nesănătoase, de d-na dr. Maria Băiatu. Orele matinale ale copilului de școală, de dr. G. Constanținescu. Pofta de mâncare, de dr. C. lădut lasou. Purtătorii de bacili, de dr. G. O Fischer. Florida ghiată, de dr. G. I. F. Vopsirea părului, de dr.Mingot •pol. Mănușa îTiTrr-rlobește sau difcrmează, de Buzcma. Etalajele și higiena publică, de F. Ce e somnul școlarilor, de G. — -----TOLXXO&-----— *3 V