Viitorul, martie 1919 (Anul 13, nr. 3276-3306)

1919-03-01 / nr. 3276

“* % _j ^^3i­2î— iöä­ Ăi* ^ífeäöijsí i....i.V.--.j? • Pentru pregătirea imuniități feolâmici Pentru for­marea personalului ne­cesar măsurătoarei și parcelă­rei te­renurilor supuse expropri­erei s’a organizat de către direcțiunea Ca­­dastrului, prelegeri care se vor ți­ne în București la internatul Sf. Sam, cu începere die la 11 Martie în două secțiuni. Prima secțiune cuprinde: ingi­neri hotărnici, absolvenți a 7 clase reale sau moderne, ai școaleii de o­­fițeri, ai școalei de conductori, și posesorii­ unui titlu l­chivalent. A doua secțiune cuprinde : ab­solvenți a 4 clase gimnaziale, ai școalelor inferioare de agricultură și meserii, școalei de desenatori și cartografi și alte similare. Terminâ­ndu-se prelegerile, audi­torii care vor trece proba teoretică vor face practica pe teren 1—2 sau 3 luni după­ îndemânare, când celor ce-și vor fi însușit metodele de lu­cru li se va decerne titlul de opera­­tori-topometri ajutori, pe baza că­ruia vor putea fi numiți în funcți­uni la cadastru sau a lua lucrări în întreprindere. Pe timpul practicei vor primi diurnă între 20—30 lei pe zi după secțiunea urm­ată și după îndemânare, înscrierile se primesc la direcțiu­nea cadastrului St­r. Paris în fie­care și de la orele 11—13, pină la 8 Martie. Tot aci pot lua lămuriri toți in­ginerii hotărnici, care, cunoscând metodele analitice de lucru, doresc a lua lucrări în întreprindere. In direcțiunea cadastrului, se pot numi de acum în funcțiuni persoa­nele care îndeplinesc condițiunile de a audia prelegerile secțiunei a 11, care însă după numire vor pleca pe teren rămânând ca prel­egerile să le audieze anul viitor. (B. P.). ——'—voxxco---------- MINPIUNI" î­n „Steagul“.? Oricine altcineva­ poate fi­ fă­­cut responsabil de pacea de la Bu­curești, afară de partidul conserva­­tor-progresist și de șeful său. Autorul, adevăratul autor al păcii de la București nu e altul decât d- Brătianu. # „­„..și... "■ Din „Românimea“: ‘ Și în orice caz, pe când d. Take Io­nescu a fost primit la Paris, de că­tre președintele republicei, și cu garda militară de onoare, d. Bră­tianu șeful guvernului și reprezen­tantul oficial al României, a i fost­ primit de către portarul gării și de către d. Victor An­tonescu. ——-----COXROC-———* M In­ [mii­le Con­fî Camera de Comerț a ținut ori du­pă amiază ședință publică, în Ches­tiunea libertăței comerțului. D. N. Zane citește programul de activitate al Camerei de Comerț. D-sa declară că va susține încuraja­rea inițiativei particulare, încura­jarea mancei, industriei și meserii­lor, clădirea palatului școalei comer­ciale, crearea de școli pentru lucră­torii industriali și în general reor­ganizarea Camerelor de Comerț. D. Orghidan citește un memoriu relativ la libertatea comerțului, me­moriu care va fi înaintat guvernu­lui. D. M­ircea_,protestează împotriva d-lui Mircea Cristian, atașat comer­cial, care a nesocotit existența Ca­merei de Comerț. Vorbind în ches­tia valutei și a împrumutului extern, propune­m acest împrumut să fie făcut în­ toate statele aliate. Propune ca­ cererile de import să fie făcu­te Cam­erilor de Comerț. D. Orghidan se pronunță centra centralizărei avizelor, la o singură Cameră. D. Zenne răspunde că mărfurile importate trebuisc repartizate în mod echitabil pentru toți negustorii. D. N. N. Stoika, secretarul gene­ral delegat al Camerei, citește adre­sa ministerului de comerț prin care se face cunoscut Camerei­ că­se va veni cu măsuri de ușurare a impor­tului de mărfuri. Se ia în discuție apoi chestiunea libertăței negoțului, iar d. Gaster Care a se convoca președinții came­relor de comerț, într’o consfătuire spre a se hotărî asupra acestui lucru. D. Madgearu a citit un memoriu al negustorilor de ferărie cu privi­re la despăgubirile de război » ' Ci­­t&SCjWC | gp^ |1 I5k Vlslsjune istorică din s@€@1hI­a» f»iar f$ HUl H gl If y fi al treilea înainte de Christos '%$% srf| 1 Pä Ü mm de CHBRIlLE ä'AM­UNZIO ? nVTi»f ®*y y Cu muzica special adopting peiim »cost Hli KAI "as* ROSTII SStd­SSSS-Luna îi teat Mfet Îndrăgostea Fetiței la comedie bufă cu cuplete și dansuri flg fon MSalH 11 'I ? 11­­ [UNK] L* " ..." r« dTamla 1 CB femei fiáiKlam si ^ DMCa | |La Teatrul „ALUAMBRA“ ass J#I ^8 Pe fbruarie ora 8 seara armeasă pentru champi­on­etul României Mari list Sk taHtei Be s Sox | Axl I si §f§ Februarie ora 8 seara ■ *­ fPs*€ J £ 8ti © B ® Sl ©@UB © fi5^i Fi*®.RiGg a5e I.E pas de PORTE bS3 BRife MBRiaM «sasa RaaB Ba ^igg G&r fes­ta S^s&ăîâl "m Interpretată de s . pa fiAlD, ‹vomte Misnée P @lsaPB*i © i ■ Clssa de bilete deschisă In permanentă.. »SALVATOR« £&3aastH sian si 3u © i*avell9v<ispaift<|f*ii9 paro Bi!fețe TAPETE ȘI ABSORBIREA PRAFULUI S­: ELECTRICITATE, GAZ, CANAL BEL­EFIC TA KIHIDIREA INSECTELOR DIH LOCUI­TE executa întreprind. ACURATEȚA, str. Regală 5 sub direcția d-lui architect P. I. CRISTINEL IWIN­ i­ÎHHI lH­ID Ult tm­­al­la§gggaBBRgffi«3« Basca VITICOLA ROMANA So­cietate Anonimă din București, aduce la cunoștința debitorilor săi, că și-a reînceput activitatea, redeschizându-și operațiunile in vechiul său local, din Pasajul Comoedia, scara B, etajul II și-i invită să treacă fie UFSIQu­p pe la sediul său, pentru grabnica aranjare a conturilor lor Fase pentru contul clienților săi, ori­ce operațiuni de bancă, , Acordă împrumuturi asupra recoltelor de vin neculese. Făre avansuri asupra recoltelor transformate în vin. .. parti de conturi curente garantate cu gajuri de efecte publice și acțiuni, și ipoteci asupra proprietăților imobiliare viticole. Gswp-iî­și vinde efecte publice, pentru contul său și al clienților săi. * de a servi clienții și în general interesele viticulturi« ior^.pa^șiL deschide la sediul său un registru de înscrieri pentru ma­g pis necesare exploatărei viilor și fabricațiunei vinului, pe I va putea să le aducă în curând în țară“, se sunt cu titlul informativ fără nici o obligațiune din __stiijnfiM pentruIfflpriifficitu­l Unirii 51. «««iele Rurale si WaT­­fMa*»revint încă ÎSÎaSSi­r 9 © ® ©*®†« »9 ®««» m nun­­ liCsimiî, Str. SirJrdan Hs. 111 DEPOZIT CU: | i Closeig si Msfiri ! frezenture ;! mm pentru d­ossis g Blî si sok fie Mi linii da fosilă îl accesoriî Jeî de far­si tpserfi !: pikite ofeitetate !! Riicî de mm $i carie ! i Otice Rite accesorii pentru c- 1 ' căi de buc, toaletă, bucătării sau J J istl.șta!. i«i higiemeo sanitare i > ;Me%NOMMM»M9Md9N9 @VÍIMöÜ iss reper ispsos si m multă ingrî­­jî­re. ia VE« STEUER SPECIAL ip §ee^iis§­g STRADA LUEGER No. 46 ia Ue SSt I * suisaesses pour enfants se pr. § : i 9—10—2—3, Smilovici, strada # g Deceljaî 5. 1 13© vânzare casă ăti, A ® tim 56, nouă, solidă și luxoag% 6 camere, baie, cameră pentru servitori, bucătărie, cămară,­­ spălătorie, pivniță.­­ Curte pavată, grădiniță, electrici­tate, gaz, apă. Vizibilă *3—6 p. m. Cabinet medical fondat în 1900 de Medici specialiști pentru boale de Piele, Sifilis și Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin Uretroscopie Injecții intravenoase;­eu Neosalvarsan LABORATOR PROPRIU pentru controlul diagnosticului clinic și Analiza sângelui (Wassermann) PASAGUL ROMAN No. 9 (Lângă Teatrul Național). București Consult. îi—1 și 5—8 ANALIZE de URINE, de SÂMNE, etc, etc execută LAMOHIl kalderimis autorizat prin concurs Strada R­e­g­al­ă No. 6 390 LEI MIA kgr. SEMNE de CER uscat, tăiate, aduse la do­miciliu. Clientul Se poate ridica imediat la Depositul PETRE ALEX­ANDRESCU — Pasagiu­ Român 24 — PARCHETE Stejar și fag, așezate și neașe­zate ; bătutul dușumelelor, curăța­tul și ceruitul parchetelor, execută „CENTRALA“ singura întreprindere specială în această ramură; biroul: Strada Colgar Quinet Ho. 70, depozit Șoseaua Viilor n­o. 65. Teatrul LYRIC Compania lirică MAXIMILIAN— LEONARD (poștă Grigoriu) Are uzină electrică proprie Joi 28 Febr. 1919 — Ziua­ ALTEȚA SA SEARA FIRE DE ARTIST Vineri 1 Martie 1919 STELLA la Actul II mare balet cu D-l. Bella și D-ra Misica Miercuri 6 Martie 1919 pentru prima oară DUȘMANUL FEMEILOR opereză în 3 acte peâtfflSS Compania dramatică SU Lt­a fi D & Joi 28 Februarie 1919 Matineu „MUGURUL" Seara la orele 8 VIJELIA Vineri 1 Martie 1919 MÄMAN. COLIBRI Duminică 3 Martie 1919 Matineu 99& A Is IS­O 65 Luni 4 Martie 1919 Premiera 14 Evantaiul B-H8Î Wildermere SIE ÎNCHIRIAT cu începere dela S-tu Gheorghe a. c. ETAJUL Mu din palatul L'INDÉPENDANCE ROU,MAINE Ofertanți se vor adresa ad­ministrației ziarului „L’In­­dépendance Roumaine Str. Academiei 17 ” la pâifo ® diferite calități Rob, Copie, pică cu prețuri reduse Z. B. Creținescu S­ori Strada Carol, 47 în ziua de ti fe^TwB furându-mi-se o chitanță de tei 1000 eliberată de Banca Comerțului din Craiova, pe numele subsemnatului o declar­anlă în mâinile ori­cui s’ar afla. Ion Nicolau Str. Alex. Lahovary 50, Craiova filor’pisar © De Argint și Duble au­­rite.Pendentive cu lăn­­țișoare, modele noi a­­alese cu prețuri con­­venabile, se vând la magazine!.Q. mmm 38, Calea Victoriei, 38 Í ORSiBt imediat o vie circa 20 hectare, situată în regi­unea Danciului (Putna). A se adresa str. Dionisie 20, Bu­curești, între orele 9—10 dim. 2—3 d. a. CASA cu mai multe apartamente Str. Pr­o­­upe­i!*vechi 6. De vînzarea se adresa ia­u a se­­ prop. în curte, tot din aplicarea masurei propuse atât de Cassa Pădurilor la noi, cât și de Guvernul Bucovinean de a rezilia contractele existente de vân­­­zare a pădurilor. In­ vechiul regat rezilierea acestor­­ contracte încheiate cu societăți un­gurești și nemțești care au adus în mare parte situația nenorocită de care vorbeam mai sus ar fi o urma­re a războiului nostru: în Bucovina unde marea întindere a pădurilor, este a fondului religionar, această măsură are și ea un caracter na­țional. Credem ca ea, ar trebui întinsă și în Ardeal unde cam aceiași ex­ploatatori streini erau exploatatorii pădurilor de acolo. Față de situația înstrăinată a ex­ploatărilor pădurilor, de amestecul continuu pe care Statul trebue să-l aibă în cruțarea, acestei ramuri de activitate a economiei naționalei, de caracterul de primă necesitate a produsului­ lemnos. Statul are și el un rol de îmboldi­re, de ocrotire și de pildă pentru inițiativa națională. Exploatarea domeniului Ini nu mai trebue să se facă ca până­­ acum de rm ajutor, pentru exploatările etreice, difica statutele în sensul de a-și va­loriza ,singuri­­ productele în chipul cel mai rațional. Anume, această comunitate­ nu­mai atunci își va putea ajunge sco­pul, dacă va căuta să-și valorizeze productele nu brute, ci­­ fabricate. In Mul acesta s-ar putea creea o serie de industrii puternice: înfiin­țarea acestor industrii va avea un triplu efect. Pe de-o parte în ca­zul de față se va putea vorbi și de o rentabilitate, iar pe de altă parte un număr însemnat de români își vor găsi aplicare în ateliere promo­vând astfel spiritul industrial și comercial Deocamdată se speră, că în cadre­le neatârnării lor absolute, grănice­rii sub ocrotirea guvernului își vor putea modifica statutele în sensul dorit de ei: 1. Coîiciatu —-----'»ozioci—“v—' ''*­ să facă astfel și în această privință ce făcea până la legea trusturilor și a obștiilor de arendare cu arenda­rea moșiilor sale. Dând în exploa­tare aceste moșii streinilor, el le dă­dea în robie și fără nici o garanție pentru locuitorii care le cultivau. Se știe că punerea în valoare a unei păduri se datorește în primul rând mijloacelor de transport și a­­poi instalațiilor­ industriale pentru debitarea lemnului. Peintr-o cale ferată și un ferăstrău care costau câte­va sute de mii de lei, streini exploatatori puneau în valoare su­timi de mii de hectare prețuind mai multe zecimi de milioane d­e IM. Ei pădurea inexploatabilă peste lucrări, de la proprietari pe prețuri de nimic și își creau prin mijloacele de transport un adevărat monopol al exploatării îeninului dintr’o întreagă regiune. Statul fie pentru pădurile lui, fie chiar pentru cele particulare, tre­buie să înlesnească această pu­nere în valoare. Mașsa Pădurilor trebue atât prin organizarea ei cât și prin mijloacele puse la dispoziție să poată juca acest rol și chiar să se asocieze cu județele, comunele și particularii pentru a ajuta exploa­tarea. Sub acest regim nu va mai fi nevoe de marii capitaliști de la Pesta și Viena, ci, de multe ori ob­ștea locală va putea — cum sunt chiar câteva­­ pilde — să ia asupra ei t­ereia parchetelor necesare nevoi­lor membrilor săi, sau prin coope­rație chiar să devie și vânzător mai departe In Ardeal Statul are ex­ploatări și ferestra­ proprii care pot servi ca pildă. In rezumat iată care­­ ar trebui să fie programul Statului în chestia pădurilor: 1) Oprirea exportului de lemne sub orice formă ar fi: 2) Restituirea de către vrăjina în natură a produselor pentru înlo­cuirea­ materialului de construcție furate. 8) Măsuri pe cât posibile pentru înlocuirea lemnului l a combustibil prin lignit, cărbuni, gaz, păcură, e­­nergia electrică luată din căderile de apă, în deosebi în administrațiile publice și industrie. 4) Un regim silvic de Cruțare in­tensă pe 29—30 ani dte;...« t pentru vechiul regat, B­­răi Dobro­gea. Revederea amși aâamentelor și rezilierea contractelor pe termen lung ale supușilor vrăjmași. 5) Oprirea oricărei defrișări. 6) Replan­tarea de Cassa Păduri­lor a terenurilor publice și private, care nu pot avea o altă întrebuin­țare și în deosebi a coastelor dealu­rilor și munților din România ve­che. 7) Păstrarea cu prilejul expro­prierii terenurilor de împădurit în regiunile de proprietate mare ca unele părți ale Basarabiei, Bărăga­nul, Dobrogea și valea Dunărei. 8) înlesnirea transporturilor lem­nelor de construcție pe cale ferată și pe apă din Ardeal și Bucovina în regiunile fără lemne. Crearea de de­pozite și întrepozite pentru înlesni­rea acestor aprovizionări. 9) Reorganizarea Caasei Pădurilor într’o instituție autonomă cu carac­ter economic, cu fonduri proprii pentru achizițiune de terenuri im­­productive de replantat, pentru îm­pădurire și punere în valoare a ma­sivelor mari, de păduri publice și private cu dreptul de a participa îm­preună cu alte administrații locale și Cassa Centrală a Cooperativelor Să­tești și cu proprietari particulari „la exploatarea pădurilor publice și private, la înființarea d­e pepineri­i și la împădurire,­­ chiar la pune­­rea în valoare a lemnului. 10) Reorganizarea învățământului silvic pentru a da un personal supe­rior și inferior mai numeros nece­sar domeniului silvic ,public și pri­vat pentru îndeplinirea programului de mai sus, înființarea unui insti­tut silvic pe lângă Școala Superioar­­ră de Silvicultură, care să d­ea în­drumarea întregei economii silvice publice și private.­­Această e Școală prin caracterul ei ar putea să fie alipită Politeh­nicului. Școlile prac­­tice medii și inferioare de silvicul­­tură în regiunile în care exploată­rile și împăduririle pot da elevilor cunoștința vieței practice a profe­siunei, Viliim I. Brătianu­u 15 Februarie 1919, Coapgrafiva. ,A­sociațiunea Qssigrală piita:" „Asociațiiunea Generală Muzicala a muzicanților instrumentiști din România, în vederea ușurărei traiu­lui membrilor ei, au constituit o so­cietate coperativă sub numele de „Consumul Asociațiunei Generale Muzicale“ din România cu sediul în București, str. Imprimeriei No. 48. In adunarea generală care s’a ți­­nut în ziua de 24 Februarie 1919 s’a sub­scris de fiecare membru câte lei două sute cinci­zeci conform de­­cisiunei luate și s’a­­iales consiliul de administrație compus din urmă­toarele persoane : D. Faust Nicol­escu, președinte ; D-l loan Prevail, vice-președinte ; membrii d-nii: N. Dumitrescu, I. Moroianu, loan Nosec, C. Dăne­scu și L Schwartz. Cenzori, d-nii: Gh. Cociu, Titi Dumitrescu și St. Constantines­cu . Supleanți d-nii: C. Melani, Tr. Gh­e­orgia­nu și Gh. Dinculescu. Ca­sier, d. G. Baink ; comptabil d. A. Mihăilescu, Consiliul roagă ca toți muzicanții Instrumentiști din București, deo­camdată, să-și înainteze de urgență cererile de înscriere, mutra ea săi știe ce demersuri să ia în vederea a­­provizionărei consumului. ------—0.000,0-------­ CONFERINȚA PICE! Cererile Greciei cu privire la Tracia Paris 27 Febr. — Comisiunea­ a­­facerilor grecești a ascultat pe d-nii Wanivaeais și Antoniades, primul fost deputat în parlamentul otoman, al doilea inginer, relativ la chestia Traniei. Aceștia au prezintat un memoriu, în care se insistă asupra preponderenței elementului grec în această provincie și necesităței de a introduce aci un regim de libertate, care să­ asigure o propășire în­floritoare. , , S j.J Un protest al ceho­­slovacior Paris 27.— Consiliul suprem aliat s’a întrunit Marți după ami­azi la Quai d’Orsay. La ordinea zilei figura o singură chestiune: comunicarea­ delegației cehoslovace. Delegația a protestat contra propagandei bolșeviste sus­ținută de germani și ungurii Reprezentanții state­lor mici în comisiu­­neîe financiară și e­­conomică Pans 27 Febr.­ In urma hotărââ­rei luată Luni de Consiliul Mari­lor puteri relativ la reprezentarea statelor mici cu interese speciale, în cele două comisiuni, economică și financiară, numărul delegaților acestor state va fi ridicat d­e la 5 la 6 în comisiunea financiară și la 7, in comisiunea economică. Toate lo­curile noi sau aproape toate vor fi atribuite numai puterilor care au luat o parte ofensivă la război. Nouile condiții milita­re impuse Germaniei Paris 28 Febr.— Comitetul inter­aliat de redacție a condițiilor mi­litare navale și aeriene impune Ger­maniei s’a întrunit Marți sub preșe­dinția mareșalului Foch. Este probabil cä se va acorda Germaniei un termen de două luni spre a se conforma statului mili­tar. "Paris 28. —* <Se sunt$ din! ÉbéáHA cS delegati ukranienî au primit învoirea guvernului francez de[ a veni la Pari» tigî» 00 valorificat revendicările. ... . * k Hotărâri cu­ privire la dezarmarea vertfiaitieí Paris 27 Feb*.— Con Bîlamî .um&0j aliat a adoptat înf ședința de Lmaj clauzele esențiale ale proiectului din dezarmare & j Gem­pifset. Proiectilul s’ar rezuma, rupe informităaile ziarelor în următoarele puncte: ( 1) Recrutarea sub orice fbmn&l j|| te interzisă; ammnmtt* se y& fiieerff fi numai din voluntară, em0W <gs ® am gata pe 12 ani. * 2) Armata nu pit putea deplas <3| fra de o sută­ de mii d­e oameni, eg|­­cotind ei ofițerii­, în afanetă d­e iarji darmerie și marinar. Numărul efite­rilor va fi retras la minimum 1, goci speciale de război create pentru­­ un învățământ superior ,tebale fM ® % terzise. 3) Limitarea miaterialului Se firează în mod: strfet armmrtep­tul nonei armata Se sp[a#fict­iSm tura și cantitatea munițiilor, pe Ce­ terzie tunurile mai mari de 150 msfig cum și gazurile asfixiante și tancu­rile. Materialul care va prisosi vă fi distrus 4) Conitrol. Executarea acestor clauze va fi supraveghiati în mod constant de comisiile olistilâ Legislația intern­ațio­­n­ală a muzicei Paris 27 Febr.— Com­­isiunea pent­tru legislația internatională a miuîâS cei a­­ sinnt ședință) Marti, sub preș­i­dentia lui Samuel Gompers. Inaint­­te de a începe discuția pentru a tras la citire asupra proectului de cofif* venite internaționali prezintat de delegația englezii, comisiunea a as­­cultat observațiile făcute de d­ife­ rî­ti delegați asupra textului depuși pentru a doua cetire, în urm­ă con* sultațiunei lor cu guvernele și a or­ganizatiile patronale șii muncițo­­­rești respective. " Delegații Veraitfétd r ; iritis­--------00000--------0 l­ip StrMîl Cl IJOF Aseară a avut loc, la restaurantul Io­rdache din­­ Capitală, o agapă prin care „Societatea arhitecților Ro­mâni“ a sărbătorit cea de a 28-a ani­versare. Au luat parte d­in­ St. Cior­tan, Ciocârlan, Trajanescu, I. D. E­­nescu, Burcuș, Cerkez, St. Iliescu, Smărăndescu, Marcu, Iotzu, etc. D. Trajanescu­ a vorbit de aniver­­area societăței și de revista ei. I­. Burcuș s’a ocupat de greutăți­le prin care a trecut arhitectura ro­mână. D. St. Ciocârlan, a citit mai mul­te scrisori din Franța. A răspuns celor cari i-au scrie: Franța este azi mai frumoasă ca oricând. Din Fran­ța a primit telegrame cu „Vive la grande Roumanie“. Oratorul a anali­zat izbânda aliaților și înfrângerea nemților cari au plecat din Capitală trăgând focuri de mitralieră. D. I. D. Enescu s’a ocupat de so­lidaritatea profesiunei făgăduind concursul tineretului. D. St. Ciortan, vicemte,ședințele societăței, a făcut apel la unire și a rugat pe membrii ca acum mai mult decât oricând să lucreze cu toată dragostea pentru specialitatea lor, dezinteresați și cu forțe îndoite pen­tru obținerea drepturilor legitime. Făgăduește concursul comitetului. Eblârarea la muncă a tuturor arhi­tecților, a tuteror forțelor, va reali­za acel corp bine organizat al arhi­tecților în România Mare. — C. -----——ooxxoo---­Teatrusteică TEATRUL’ TRIANON, pentru prima oară PAF!... revistă întru ceai și două acte de un critic și un avocat. Revista este slăbuță, fără a con­testa insă că pe alocuri are părți amuzante; da­ n unele locuri s’a râs chiar cu poftă. Interpretarea a fost bună. Revista a fost vie grație jo­cului d-nei Leontina Ioanid, al d-rei Ieremia și a d.lor Băjescu-Oardă, Lasen și Dalmusky, Stal 102. Știri teatrale TEATRUL- LIRIC.­­ Mercuri 6 Martie compania Max-Leonard va representa la Teatrul Liric pentru prima oară minunata operetă „Duș­manul Femeilor Splendida opere­tă se bucură de o montare și o in­terpretare demnă de compania Max- Leonard. Maiorul Murner dușmanul atât de neîmpăcat al femeilor are ln Leonard un interpret admirabil. In adevăr fruntașul operetei noas­tre are în acest rol o remarcabilă creație. Dina Mavrodi își găsește în Mary frumosul său­ succes care l-a recoltat acum 6 sau 7 ani atâtea a­­plauze. Aurian apare în Tily, o sglebie fețișoară potrivită frumo­sului talent al minunatei subrete de la Teatrul Liric. Restul ansamblului îl complectează Gheorghiu și Timi­dă, admirabili în două șarje, teno­rul Rabega, Seimionescu, Garcescu și d-nele T­ooüoru, Sofie lonescu, Tutuianu, Ionescu Milano, Ec. Pe­­trovicescu. E de așteptat, ca aceasta frumoa­să, opereta să pornească, din nou pe o serie îndelungată ca’n trecut, se­rie care i-a făcut faima de paie se bucură. "OOX’XOO-———­­ Vinzarga maMIdor rli : fa la nemți Joi 23 Februarie și Vineri 1 .Mar­tie orele 9—12 și 3—4 va fi deschis publicului care posedă cărți de in­trare depozitul comunal de mobilier din Bul. Ferdinand. Cum obiectele din acest depozit în majoritatea lor au nevoe de re­parații, pentru Sâmbătă 2 Martie depozitul va fi deschis numai pen­tru meseriașii patroni, posedi­nd cartea de patroni și de specialitatea tâmplăriei, tinielii gleriei sau tapițe­riei. Fiecare­­ patron va putea cumpăra cu prețuri trecute pe etichetă și în inventar, un număr de obiecte de specialitatea sa, proporțional cu nu­mărul solicitatorilor din acea zi, aflat la depozit între orele 9—10 a. m. Când pentru­­ același obicei vor fi mai mulți amatori se va face lici­tație orală. Ridicarea obiectelor cumpărate trebue să fie complect efectuată pâ­nă Duminecă 3 Martie ora 12 a. m. Luni 4 Martie se va deschide pen­tru publicul care a obținut din tre­cut cărți de intrare depozit­e din Bul. Palm No. 129. Sitari autorizțiunilor de a purta arms - r­­ —*r ! Prin delimitarea zonei intern ® ®!» și zonei militare, contraM irestric­­țiunilor prevăzute de legea s­tarei de asediu ,pe tot cuprinsul vechiului regat, rămân ® în sarcin­ ® și supra­vegherea ministerului de război, care-și exercită autoritatea prin di­feritele com­a­nde wm­te din zona in­terioară (Moldova­, Muntenia, Do­­brogea și Oltenia) singu­rele în­­ drept a elibera aulpiraații de a purta arme de apărare sau de a vâna, unde vțsi­­mează să se îndrepte toate cererile. Contra permisele eliberate de pre*­torul Marelui Cartier General,­­a­­cestea vor fi prezentate Comanda­­­mantelor din localitate, care urmea­­ză să le preschimbe, ele fiind libe­rate anterior stabiliri zonelor. —.—-00000—s----­ Bi­silsgard­fn­ A apărut No. 3 din „Lectura pen­tru Toți” de sub direcția domnul­* E. Lovinescu. Acest număr a închi­nat M. S. Reginei României, ca ru­gină și an eciiționat. El cuprinde 51 pagini de text inedit scris­ de: E. Lo­­vinescu, Elena­ Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Nanu, Con­stanta Marino-Moscu, Alexandrina Scurt, Radu Cosmin, G. Botică, etc Numărul e ilustrat cu 40 de foto­grafii reprezentând cele mai însem­nate momente ale războiului și ale pribegiei. Prețul iei 3. A apărut „HIGIENA“ cunoscuta revistă pentru popularizarea știin­ței medicale de sub direcția d-lui dr. George Fischer medic comunali cu următorul sumar: Abstinența, de dr. Melun. Căsătoria și boalele de inimă, lui dr. G. Obiceiuri urâte și nesănătoase, de d-na dr. Maria Băiatu. Orele matinale ale copilului de școală, de dr. G. Constanținescu. Pofta de mâncare, de dr. C. l­ădut lasou. Purtă­torii­ de ba­cili, de dr. G. O Fischer. Flori­da ghiată, de dr. G. I­. F. Vopsirea părului, de dr.­­Mingot •pol. Mănușa îTiTrr-rlob­ește sau difcr­­mează, de Buzcma. Etalajele și higiena publică, de F. Ce e somnul școlarilor, de G. — -----T­­OLXXO&-----­­— *3 V

Next