Viitorul, iunie 1919 (Anul 13, nr. 3353-3382)
1919-06-10 / nr. 3362
Oppesponer eguă c8in Paris Punctul de vedere al tmvernulni român WWKmmmmmfăUmBBBBBSaKaasaHBBBan aa—egaygl mam tap nawB—Baam—measmamm—BHWHWgaaaa în chestia minorităților sio esalitatii intre popoare jRomânia purtătoare de cuvânt a micilor națiuni ifimtâmplamrea aiol lan I. C. Brutman în Conferința păcii și răspunsul Președintelui Wilson K. ’ "Paris, 1 Iunie Să in numeroasele articole ale'©relei franceze ta care vi le-am trimis, și ați putut face o părere justă asupra ultimelor probleme care s’au pus la Conferința Păcii — libertatea tranzitului, chestiunea minorităților — și totodată au luat cunoștință de punctul de vedere al delegațior români care a impresionat puternic opinia publica din Occident. Sunt astăzi în măsura, având la îndemână discuțiile și comentariile presei britanice, precum și recentele articole publicate la Paris, să vă dau lămuriri precise asupra ședințelor Conferinței care au precedat înmânarea tratatului cu Austria și în care primul delegat al României, d. Ion I. C. Brătianu a susținut cu elogință cauza micilor națiuni, atât prin cuvântările, cât și prin amendamentele propuse. Drepturile calarmUl Presa Republicai aproape în întregime, în frunte cu „Le Temps“ a luat călduros apărarea punctului de vedere românesc, protestând energic împotriva celor două măsuri pe care vrea să le aplice Congresul, împărțind națiunile în mari și mici, în stăpâni și în Supuși, favorizând pe unii și obligând pe alții. Concepția eronată care pare a inspira lucrările Conferinței, diferențiînd națunile după interesele celor mari, încălcând suveranitatea celor mici, a provocat cu drept cuvânt o reacțiune în toate straturile care nu pot înțelege cum, în acest secol al democrației și al sufragiului universal. Consiliul «dor patru—Quadrumviri de astăzi — lucrează țHggiii ar fi patru monarhi. Nici un principiu nu îndreptățește ca cei mari să poruncească celor mici. Cei pe care îi socotesc mici in Euro alcatuesc de fapt la un loc o masă impunătoare de aproape 100 de milioane de suflete (Sârbii 12 milioane, Cehoslovacii 15, Românii 17, Grecii 12, Polonezii 28, Belgienii 7 milioane), adică sunt mai numerroși decât oricare din Principalele Puteri care vor astăzi să le încalce drepturile,—ca să nu mai vorbim de importanța situației lor geografice, primejdiile și îndatoririle lor față de viitorul continentului, primejdii și îndatoriri care sunt cel puțin egale cu acele ale Marilor Puteri, dacă nu cumva le depășesc. _Noua politică mondială nu poate să nu fie seamă de voința colectivă a celor mici, mai ales când știm cât proptește o mare putere când nu mai e în măsur să facă față răspunderilor sale. Ce s’a ales din Imperiul tuturor Rusiilor care număra peste 166 de milioane și cât mai Cântărește astăzi însemnătatea acestor mari puteri complect istovită? Iată clar că luând cifrele ca punct de plecare, pretențiile celor mari nu pot avea o justificare pentru robirea celor mici. Punctul de vedere al României, așa cum reise din importantul discurs al d-lui Brătianu, este egalitatea tuturor puterilor și sfințenia suveranității lor. Căci nu întâia oară România are rolul de purtătoare de cuvânt a dreptului celor mici. La 1878 România—prin delegații ei Ion Brătianu și Mihail Cogălniceanu — a cerut deopotrivă dreptul de a fi ascultată când era vorba de interesele vitale **«>, Statului român și nu s’a sfiit să presteze înpotriva unei știrbiri a integralității sale teritoriale și a Călcării în picioare a unui tratat de Blianta. Câțiva ani după aceea, la Congresul de la Londra, România a cerut cu hotărâre acelaș drept pentru cei mici, iar astăzi, când „Soborul natunilor“ voește să dăruiască omenirii un statut al justiției și onoarei, România nu poate admite ca să se știrbească din dreptatea celor mici, și astfel să se primejduiască, prin înlăturarea dreptului sfânt al micilor națiuni trăinicia operei Congresului de la Paris și a Ligii națiunilor. Tratata! cu Austria B3ES2Er .4**# fflSSEíSEWl82B Deoarece sunt la mijloc marile interese ale namniilui românesc, socot de mare însemnătate să cunoași deci amănuntele dezbaterilor din ședința de Merruri (29 Mai) când Președintele Conferinței a voit să prezinte plenului tratatul de pace cu Auxistria. Dte fapt d. Clemencean nu aducea în ședință însuși testul tratatului, ci numai un rezumat care nu cuprindea nici clauzele militare, nici clauzele privitoare la reparation, acestea fiind încă în studiu. De asemeni nu s’au adus la cunoștința delegaților nici Cauzele militare din cauza influentei ce ar fi putut să aibă asupra Principalelor Puteri, după eram au fost scoase clauzele politice care priveeai în special Italia, ea fiind socotita mare putere. Erau prin urmare numai clauzele care priveau pe cei mici. D. Brat«Ru, după ce a întrebat pe președinte de că textul e complect , sau e vorba numai de un rezumat, fie el oricât de fidel, a cerut amânarea cu 48 de ceasuri a prezentării tratatului, pentru ca puterile direct interesate să ia cunoștință de el, bineînțeles după ce textul va fi gata. D. Brătianu a fost invitat să își prezinte observațiile în scris ceea ce s-a făcut în ședința de Sâmbătă 31 Mai. Printeil ű ® radere mamar al României In ședința de Sâmbătă (31 Mai) Primul delegat al României a prezintat în scris punctul de vedere al României asupra ospirielor stipulații ale tratatului de pace cu Austria. Iată un rezumat al întâmpinării d-lui Brătianu : 1) In tratatul de pace nu se făcea mențiunea Bucovinei care aparține României prin tratatul de alianță și prin adeziunea ei necondiționată la unire cu patria-mumă. Ch[s$nm@a mind* ■ - ritäfilor wwirwi«aaaaaia 2) D. Brătianu s-a raportat la declarația sa făcută în ședința de la 27 Mai, pe care a repetat-o, aducând la cunoștința Conferinței că România a dat egalitate tuturor locuitorilor ei fără osebire de neam sau de ■religie, precizând că sunt cetățeni români toți acei născuți în Țară și care nu sunt supușii altui stat, precum și toți cetățenii noilor teritorii dezrobite care nu doresc o altă supușenie. De altminteri descentralizarea administrativă care va lua curând ființă, va asigura tuturor minorităților cele mai largi drepturi și cele mai depline libertăți. Dr Brătianu a mai declarat că România v gata să primească toate dispozițiile pe care statele care alcatuesc Liga Națiunilor vor fi dispuse în această materie să le admită pe propriile lor teritorii. IN ALTE CONDIȚIUNI DECÂT ACESTEA, ROMANIA NU VA PUTEA ADMITE IN NICI UN CAZ O INTERVENȚIE DIN PARTEA GUVERNELOR STRĂINE IN APLICAREA LEGILOR EI INTERNE. DE ALMINTERI .REPREZENTANȚII ROMÂNIEI AU VOTAT LA ALCĂTUIREA LIGEI NAȚIUNILOR, PENTRU ORICE FEL DE GARANȚII CARE SE VOR PROPUNE DEOPOTRIVA PENTRU TOATE STATELE CARE FORMEAZA LIGA. Considerând că drepturile tuturor Statelor sunt aceleași, egale pentru toți, MARI și MNCii, România în afară de aceste principii, nu va putea iscăli niște stipulatiinii care i-ar țărmuri drepturile ei de suveranitate. Este chiar în interesul Ligei Națiunilor, ca, înlăturăndu-se ideea oricărei gradații între popoarele aliate, să dispară orice posibilitate fie contradicții în ceea ce privește marile principii care îi justifică scopul și inspiră activitatea Ligei. Orice intervenție din afară care de fapt nu vor putea acorda nimic mai mult decât ceea ce de fapt România a acordat cetățenilor ei fără deosebire, va putea primejdui opera de fraternizare pe care și-a însușit-o statul românesc. Acest lucru nu poate fi admis deoarece ar crea două feluri de cetate,nu într’un stat, unii care ar avea încredere și ar fi solidari cu statul căreia aparțin, și alții care, sprijinindu-se pe o intervenție străină, vor fi împinși la ostilitate față de statul acesta, căutându-și protecția peste hotare. Mineritățij §1 egalist a întrei națiuni în dezbaterile anterioare, la constituirea Ligei Națiunilor, se propusese un articol care stabilea principiul general că nici o piedică nu va trebui să existe în libera exercitare a oricăror credințe, religii sau opinii care nu vor fi în conflict cu ordinea publică și bunele moravuri. După jurisdicția respectivă, nimeni nu va fi stânjenit în viata lui, în libertatea lui, sau în urmărirea fericire! așa cum o înțelege el, aderând la o astfel de religie, credința sau opinie, . INDEPENDENT DE NEAM, DE RASA SAU DE CULOARE. Acest articol însă n’a putut fi admis, deoarece aducea o atingere suveranității statelor. Să nu se piardă din vedere că Ronânia era înainte de război o țară independentă, și România crede că ‘n decursul acestui război n‘a dovedit prin nimic și cu nici un prilej oe cădere a independenței sale, ci dinpotrivă a dovedit cum știe să-și îneleagă rolul și să-și îndeplinească Angajamentele. România nu a cerut deci nici o favoare, nici un tratament special. EA «IMITE TOT, EGAL CU TOȚI. 1 Punctul de vedere al României a fost ca să se dea tuturor minorităților, fară osebire de limbă, religie, neam sau rasă care locuesc în interiorul noilor sale frontiere, drepturi egale cu toți cetățenii români, INSA CU CONDIȚIE CA SA SE APLICE ACEASTA DISPOZIȚIE DE O POTRIVA TUTUROR. Tot astfel în ceea ce privește tranzitul și libertatea comerțului, România e gata să primească toate dispozițiile pe care le va lua Liga Națiunilor, EGALE PENTRU TOATE STATELE CARE FAC PARTE DIN liga I . De asemeni va primi orice alte dispozițiuuni ce se vor lua în comisiunile speciale ale Conferinței de pace, la care delegații Români am ațderat. România, aderând la aceste stipulațiuni, s’a inspirat din via dorință de a menține solidaritatea cu Aliații. Adeziunea sa nu se extinde însă și la principiile similare care privesc tratatele ce se vor încheia cu celelalte puteri dușmane. D-l Brătianu a vorbit apoi de chestiunea financiară și delegatul Franței, ministrul Klotz a recunoscut dreptatea punctului de vedere român, amânând discuțiunea. Cu toate că Principalele Puteri vor să prezinte intervenția lor viitoare ca având caracterul unor sfaturi amicale, România își dă seama care poate fi gravitatea acestor sfaturi amicale, când ele se vor face pe temeiul unor obligații contractuale și vor fi ecoul unor angajamente luate în scris. D-Irim B. C. Brătianu apare ga uza „micilor națiuni !”Discursul primului delegat al României care a avut un atât de puternic răsunet în democrațiile din Apus, atrăgând solidaritatea opiniei publice din țările aliate, nu trebue interpretat numai ca o pledoarie pro-domo. Presa mondială face să reiasă cele două principii care au hi călăuzit pe delegatul României. Primul delegat al României nu s-a ridicat numai în numele Statului ce reprezintă la Soborul Păcii, ci PENTRU A SLUJI DOUA MARI PRINCIPII HOTARATOARE PENTRU VIITORUL MICILOR STATE SI PACEA POPOARELOR. Unul din principii privește liniștea, ordinea și frăția popoarelor Ocelum și State, celalt se raportă la egalitatea tuturor națiunilor, fie ele state mari sau state mici, în raport cu drepturile și îndatoririle egale ale tuturor față de legislațiile internaționale, precum și de deplina lor suveranitate în legislațiile lor interioare. ROMANIA A CERUT IN NUMELE MICILOR NAȚIUNI SA NU I SE IMPUE CONDIȚII PE CARE NU LE POATE ADMITE. La întâmpinarea d-lui Brătianu * s’a asociat reprezentantul Poloniei , care a făgăduit că statul său va asigura minorităților tot ceea ce vor acorda și marile națiuni și că Polonia e gata a lărgi drepturile minorităților în sensul în care Societatea Națiunilor o va face pentru toți." Delegata statului Ceho-Slovac a cerut câteiva modificări în acelaș sens. Delegatul Iugo-Slaviei a cerut ca să nu se aplice Serbiei vechi — care era un stat independent — aceste prescripții, ci numai pentru noile teritorii, ca și cum de azi înainte , chestiunea suveranității ar avea altă însemnătate pentru Serbia Mare. ■Președintele Wilson a răspuns în aceiași ședință d-lui Brătianu. I Două idei se detașează în deosebi din importantul său discurs. Ini tăim că „Principalele Puteri“ vor fi garantate pentru menținerea condițiilor cât mai drepte la care a ajuns Conferința, și al doilea, că tot „Principalele Puteri“ care vor lua asupra lor angajamentele și sarcinele, tot asupra lor va cădea și răspunderea, PENTRU CA ELE AU FĂCUT CELEMAI CONSIDERABILE SFORȚĂRI IN IDEOUIRSUL ACESTUI RĂZBOI .SFORTA“ LOIR IATA GARANȚIA FINALA A PAPI MONDIALE. Cuvântul „FORȚA“ și semnificațtia lui a surprins venind de» b” ■ Nu tot astfel vorbea Președintele Wilson acum un an. „Programul“ său de pace din Februarie 1918 și declarațiile sale explicative din Septembrie 1918 sunt într’o entradicție fundamentală cu punctul său de ședere actual. Fiindcă Președintele Wilson atribue „Marilor Puteri“, și nu „Ligei Națiunilor“, anumite însărcinări, părăsind deci principiul enunțat acum un an că numai „dreptatea egală pentru toate popoarele“ poate îi garanția păcii, să căutăm a interprieita tendințele ultimului saîiu discurs. Ne întrebăm„ dacă în toate cazurile o mare putere“ poate fi judecător imparțial și mai ales când el alcătuește „parte“ în cauză? Credem că numai toți la un loc, prin comunitate de interese și solidaritate deplină de vederi, se poate dobândi garanția. Ni se pare de asemeni greșită susținerea că numai marile puteri au făcut marile sforțări în războiul european. Dacă am compara sacrificiile României, Serbiei sau ale Belgeii cu acele ale marilor Puteri, concluziile răstoarnă susținerea d-lui Wilson. Așa de pildă socotind jertfele României, cei 800.000 de morți față de populația sa de 7 milioane și jumătate și față cu întinderea țarei, precum și nenorocirile care s-au abătut asupra teritoriului ei prin ocupația germană, devastările, distrugerile și infinitele mizerii ale cotropiri, — vedem cât de mare e disproprția între sacrificiile noastre uriașe și sacrificiile respectabile ale aliaților noștri, socotite în raport cu populația și cu suprafața statelor respective. Nymai „forța“ e ga* aBOBBBWMaig—wor—B— ranjfapădj ? Dar Președintele Wilson se întemeiază pe „forța" Marilor Puteri. Ce garanție au însă statele mici că cei mari se vor ține de angajamente ? Marile Puteri nu pot garanta pacea așa cum o poate garanta Liga Națiunilor. In ceea ce privesște răspunderea, România poate vorbi cu demnitate de partea ei. In trecut ea a fost santinela o vititaței în Orient, in război ea a slujit cu vitejie onoarea, și libertatea, iar astăzi, la Nistru și Tisa, ea alătuește digul înpotriva anarhiei și nebuniei roșii. • Am fost alați cu o Mare Putere ca Rusia, dări am luptat singuri, fără sprijin, făcând numai noi față cu vrednicie răspunderii noastre. Viitorul va arăta că Statul Român își cunoaște cu prisosință toate răspunderile și îndatoririrle ce îi incumbă. Dacă considerăm după demobilizarea pe care cei mari s’au grăbit să să o facă, nu vedem nici o garanție că cei mari vor alerga să lupte pentru noi, când interesele lor nu vor fi în joc. . j . Președintele Wilson și-a încheiat discursul făcând apel la o colaborare cordială și voluntară, ca singura bază posibila, dar laceastă bază e numai de partea unde se găsește FORȚA. CARE E SUPREMA GARANITUE A PRIOIÎ. Rezultă de aci că Marile Puteri vor avea dreptul să se înarmeze, ceea ce de alminteri fac, pe când cei mici, care se bat încă pentru pacea Europei, vor trebui să dezarmeze. Noi răspundem că singura bază a păcii este NU forța, CI DREPTUL și suntem siguri că nu e nici un dezacord între convingerea noastră de acum cu teoriile wilsoniane de Președintele Wilson, a declarat că nu vede alt mijloc decât această formniă, iar d. Brătianu i-a replicat amintindu-i vechii sale principii, exprimându-și teama despre efectul contrar^al sistemului aplicat astăzi. Noi nu știm, oricare ar fi bunele intenții ale Consiliului de patru, ce oameni vor guverna mâine Marile Puteri și cum vor înțelege aceștia să cea celor mici sfaturi amicale. Numai egalitatea între popoare, la drepturi și la răspunderi, consfinția ta prin Societatea Națiunilo., iată singura chezășie a păcii. De alminteri la fel cu noi cugetă și democrațiile mondiale, și de multe ori opinia publică e mai prevăzătoare și mai bine inițiată decât guvernanții. 1 Rezultatul întâmpinării d-lui Brătianu a fost scoaterea acestor clauze din tratat și amânarea în vărei lor [printr’un nou studiu care să împace runetele de vedere ale celor mari și de celor mici. zele apostolului dreptății și îraxio. Ultima oră telegrafică SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Luni, 9 Iunie Cancelarul Renner, imitând pilda germana în procedură, s-a dus în granița austriacă ca să se consfătuiască cu guvernul de la Viena asupra condițiilor de pace de la Saint-Germain. Reîntors la Saint-Germain, cancelarul austriac a anunțat că condițiunile Aliaților sunt inacceptabile și că delegația austriacă va prezintă contra-propuneri, urmând astfel procedura germană a contelui de Brockdorf-Rantzau. E de văzut dacă cancelarul dr Saint-Germain va imita pe delegații de*?a Versailles, și pe tărîmul notelor, cu caii d- Rantzau a dat o adevărată lupta împotriva consiliului de spatru. După toate indicatiiunile, însă, în lupta diplomatică Centralii nu par să aibă mai mulți sort decât în lupta cu armele, deși aliații recidivează din când în când în greșeli de dată recentă. S’ar părea, după fapte și știri recente, că Aliații ar repeta la Budapesta greșala cu misiunea generalului Smuts și cu invitația bolșevicilor de la insula Prinkipo. Sunt semne care fac să se creadă că, dacă aceasta nu e poate încă un fapt împlinit, a putut însă să fie la un moment dat. In legătură cu aceasta s-au înregistrat manifesturi proaspete de la Paris, cari coincid cu reîntoarcerea cancelarului Renner de la frontiera austriacă și cu răspunsul acestuia la condițiile de pace ale Aliaților manifestări cari fac să apară din nou tendința aliaților de a repeta în altă formă greșala de la Prinkipo. Dela Conferința păcei nu se anunță nici o hotărîre nouă. Mai mult, se anunță chiar că în diferendul italo-sârb nu s’a ajuns nici azi la soluția definitivă, care se dădea totuși drept fapt împlinit încă de acum câteva zile. Iugoslavii tot mai au de făcut rezerve, ceea ce produce o nouă încordare în atitudinea Italiei care la rândul ei nu se mai mulțumește cu soluția tranzacțională a președintelui Wilson. Se pare că tot pacea între Aliați e mai greu de realizat la Paris, tocmai fiindcă cei mari înțeleg să hotărască singuri, de soarta tuturor. Iată, în privința aceasta o constatare a ziarului Italiei Ideea Nazionale“ în legătură cu chestiunea Banatului: „Ne găsim înaintea unui nou caz amenințător creat de atotputernicia de necrezut cu care trei președinți de consiliu aleși de Adunări democratice și un șef de stat ales de masele populare, au crezut că pot schimba după bunul lor plac ideia autodeterminărei popoarelor cu aceea a unor hotăriri a quadrunvirelor împotriva voinței popoarelor“. Acest fel de a vedea e în sentimentul de opinie punică al tuturor țărilor aliate. Cea mai interesanta dintre noutăți, în legătură cu numirea generalului Pelé la comanda forțelor ceho-slovace în luptă cu armatele roșiisiingurești,este ultimatumul pe care Aliații l-au dat guvernului bolșevic de la Budapesta, și prin care-l invită să înceteze imediat atacurile împotriva cehoslovacilor. Se mai pune în vedere guvernului unguresc că, dacă nu se conformează hotărîrii Aliaților în termen de 48 de ore, Aliații vor fi siliți să ia măsuri extreme împotriva Ungariei ca să împedice astfel înaintarea ungurilor în Ceho-Slovacia. In vremea aceasta din Budapesta se anunță contra-revoluiția populației și a unei părți a elementelui militar din Ungaria occidentală împotriva bolșevicilor. După ultima știre, 35 de sate au participat până acum la contrarevoluție, o parte din armatele bolșevice s-au unit și ele cu contra-revolutionarii împotriva domniei guvernului de la Budapesta, căruia Aliații i-au adresat ultimatumul de ori. Sfârșitul mai repede al guvernului Bela Khun, datorită contra-revoluției populare, ar scuti poate și guvernele aliate de repetarea unui gest greșit. egăturile dintre România și polonia — Declarație atașatului militar român pe lângă comandamentul trupelor poloneze — Paris. 8. — Colonelul Rădulescu de la statul major român a sosit la Varșovia în calitate de atașat militar pe lângă Înaltul comandament polonez. — In Galiția orientală, trupele românești au apărut la Nadworna, Pottima, Karodeneht și... (întrerupt). * Lyon, '81—„de Petit Parisien“ spune că colonelul Bădulescu care a sosit la 30 Mai la Varșovia a declarat ziarului „Kurier Polski“ că românii dau mare însemnătate unor frontiere comune cu Polonia și fac toate sforțările ca să ajungă aci. Românii vor putea să se servească de porturile mării Baltice, înlesnind polonezilor folosința porturilor românești la Marea Neagră. Ajutorul României din partea u Hoților Lyon, 8. — „Paris-Midi“ anunță că reconstituirea economică a României continuă cu energie. Statele Unite și Canada au declarat că vor da un mare împrumut României. Franța a cedat României 500 de locomotive și 3000 de vagoane din materialul rulant dat de Germania, deși căile ferate franceze nu au material ispun Hifii Kiul către aliați V J Propuneri în chestia viitoarelor frontiere ale Rusiei. Paris, 9 Mai. — ’Amiralul Kolceag a răspuns plierilor aliae că primește în mod general principiile expuse de puterile aliate și asociate și-și exprimă intenția de a convoca, cât mai curând o constituantă. Puterile îi indicaseră soluția vechei constituante în cazul când s‘ar ivi greutăți. Amiralul refuză însă această soluție deoarece vechiul parlament fusese ales în mod nelegal. In ceea ce privește noile state limitrofe cu Rusia, nu se va face nici o dificultate Poloniei a cărei independență a și fost recunoscută. Frontierele vor fi fixate printr- un comun acord. In ceea ce privește Finlanda recunoașterea independenței sale de cătrei Rusia nu va fi definitivă decât după ce va fi susținută de către viitoarea constituantă. In ceea ce privește relațiunile pe care statele oligocene le vor avea cu Rusia în perioada ei de transiție, Amiralul primește colaborarea Ligei Națiunilor pentru rezolvarea dificultătilor. Guvernul rus promite cele mai largi autonomii. In ceea ce privește datoria rusească el declară că tine toate angajamentele contractate de guvernele succedate în Rusia până la lovitura bolșevistă din 7 Noembrie 1917. Răspunsul amiralului a produs o excelentă impresie în cercurile politice din Paris, M Problema Adriaticei Paris. 9 Mai. — D. Orlando, președintele consiliului italian pleacă Sâmbătă seara pentru Oulx unde va conferi cu d. Colosimo vicepreședintele consiliului, asupra chestiunei Fiume. După „Le Petit Parisien“ soluția propusă de D. Orlando colegiuui său, ar fi crearea unei autonomii a orașului Fiume până ce un plebiscit va trebui să fixeze isoarta finală a orașului și a împrejurimilor sale și atribuirea mai multor orașe stategice pentru care Țara Italiei iar Seberpîca regatului sud-slav. Lyon, 9 Iunie. — înainte de a pleca la Oulx, unde va avea o întrevedere cu d. Orlando, d. Colossimo, vicepreședintele conciliului a vizitat pe Rege și l-a întreținut cu mai mulți miniștri. Plecarea d-lui Colossimo a acreditat opiniunea publică să creadă că soluția problemei Adriaticei nu va fi hotărâtă așa da repede după cum se crede, ci la înapoierea președintelui de consiliu Succes de amiraluki Colceagi Paris. 9. — Dimomsk: Cartierul general anunță că amiralul Colceagi a înaintat la nord de drumul de ferm Kasan unde mai multe sate au fost ocupate. La nord și sud de calea ferată Ferm, trupele siberiene au cucerit mai multe sate pornind la ofensivă, ele au respins un atac al bolșevicilor la Simbirsk.___________ Maica Austria ți Puterile mici Chestiunea limitaréi armamentelor Citim în „Le Temipio“: „Consiliul de patru a hotărît era să modifice clauzele tratatului prin care puterile mici aliate din Europa centrală erau ținute să-și limiteze armamentele. „Se știe că această limitare fusese fixată în modul următor: 89.000 cameră pentru Polonia, 50.000 oameni pentru cehoslovacia și România, 40.000 oameni pentru Iugo-Slavia. j „Consiliul celor patru a recunoscut că,o asemenea limitare era nejustificată, fiind vorba de state a Hate. In consecință, s’a dat satisfacție reclamațiuni prezidate în această privință de reprezentanții lor la conferință. —------ooxxoo---------[fiii Willi Mm Er a avut loc prima ședință a congresului societăței ortodoxe. De dimineață s-a oficiat la Mitropolie un Te-Deum la care a participat un mare număr de membre ale societăței și delegate ale țărilor surori. Congresul se deschide la 3 d. a„in sala Senatului, sub prezidenția I. P. S.S. Pimen Mitropolit al Moldovei, care binecuvântează adunarea având spor la muncă. D-na Alexandrina Cantacuzino face un scurt istoric al societăței și opera făcută. D-na Zoe Râmniceanu, citește darea de seamă a gestiunei financiare, in cfiestli lispiti! —Ce spune ziarul itauari ,Idea Nazionale" Roma, 9. — Relativ la Jaddenftá care a avut loc la Paris în chestiei*nea Banatului, ziarul „Idea Nazionale“ scrie că Românii declară ca nu pot primi trunchierea Banat«TM pe care-l consideră ea o unitate eti «că inseparabilă, tot așa după cum staucuii consideră Istria. Ne găsim în fata unui nou caz de amenințare căruia î-a dat naștere neînchipuita atotputernicie cu care trei președinți de consilii aleși de adunări democratice și un șef de stat ales de masele populare au crezut că pot înlocui fără discuție ideea de autodeterminare a popoarelor prin aceea a hotărârilor celor patru, contrar voinței popoarelor. Jfișciri contrarevolțioaie în Ungaria Paris. 9. — Se află din Viena ca popiîiațiunea Ungariei occidentale șî o parte a dlomentului militar fau front contra bolșevicilor. Revolta pleacă de la Muraszemnetz. Comisarii poporului au fost izgonit și înlocuiți cu autoritățile precedente. Până acum au participat la revoltă^ 35 comune. O bună parte a armatei roșii a trecut la contrarevoluție. Q mh și revizuta ’ tratatului 1839 Lyon. 9. — D. Van Karnebeck, ministru al Olandei, a făcut în față celor două camere neerlandeze un expozeu a negocierilor la care a asistat la Paris cu privire la revizuirea tratatului din 1839. După ce arătat că aceste negocieri au dus deciziunea luată de puteri de a wva credința unei mmisiuni de stadii] chestiunea revizuirea, ministrul •»a conchis că Olanda va putea particia, pa la procedura internațională. Grevele din Paris Paris. 9. — Azi fiind sărbătoare, giveviștii s’au dus la plimbare la Bois-de-Boulogne. In ce privește pa metalurgiști,tratativele între spantrona și lucrători sunt întrerupte, dar nu rupte. .... Reluarea parțială a serviciuluu transporturilor, pe metro și pe tramvaie, pare a arăta că unii greviști au reluat lucrul. Pe Metropolitan, s’au putut transporta cam 200.000 călători în ziua de Sâmbătă._________*• CONFERINȚA PĂCEI Studierea contra propunerilor germane Paris. 9. — Duminică dimineață consiliul de patru (redus la trei spund lipsa d-lui Orlando), s*a întâcnit 1«. președintele Wilson, urmând cercettarea contra iproectului german. .. D -nii Wilson, Lloyd George și Clemenceau s-au ocupat în special cn granițele germano poloneze. Numeroase comisiuni au tinut ședințe dimineața și după amiazi. In principiu comisiunile speciale cărora li s-a trimis diferitele capitole ale contra-procetului german, trebue să-și depună rapoartele Luni dimmneata, dar e probabil că pentru unele din ele acest termen va fi prea lungit puțin. Delegați turci La Paris Lyon. 9. — Delegația insărciinata a prezenta conferinței revendicării Turciei se compune astfel: Marele Vizir Ferid Pașa, Tewf ik Pașa, fost mare vizir, Tewfik Bei, ministru de finanțe, Riza Tewfik Bey, președintele consiliului, Riçehad Pașa. Reșad Halim, ministru plenipotențiar. A* fără de Tewfik Pașa care nu va putea pleca decât peste hâteva vezii c a* tă delegația este în drum sp*r Njirta --------------------—- -r.~ru— jilinim Mtogistîară francm kimîim Misiunea profesorilior francezi compusă din academicieni și personalități distinse ale învățământului universitar din Paris, sosită Sânt bată noaptea în București, a luat era și azi contact cu d. dr. Angelesien, ministrul cultelor și instrucțiuniei, și cu diferiți bărbați de seamă $S* țârei. De asemenea profesorii francezi au vizitat unele din insttutiunile noastre culturale. Azi la amiază d. ministru al instrucției a o ferit,. Ia it-obiterul de externe, un desun în onoarea misiunei universitare .fin .-eze compusă din d-ni’i: Lucian Poincare, vicerector al Academiei din Paris și 7-reședințe al consiliului Universităței; Charles Diehl, membru ‘al Academiei de inscripții"rolfpsor la facultatea de litere; Daniel Berthelo, membru al Academiei de științe și profesior la școala superioară de fair* macié; Joseph Bedier,professor ;în colegiul Frantei; P. Janet, directorul școalei superioare de electricitate și profesor la facultatea de științe; Gustave Fougeres, i directorul școalei franceze din Athena și proffesor la facultatea de litere; de Maintonne, profesor la facultatea de Litere; Megnial,profesor la facultate SS de drept; Balthazand, profesor la facultatea de medicină; Maurice Guyot,șef de birou în ministerul ‘ilastruc; din Paris, secretar al misiunei. Azi la ora 4 d. a. se face în sala Senatului recepțiunea oficială a sălnei universitare franceze. se vor lua parte, în afară de oasp.e.^. noștri, d. ministru al lui Shrnctin Uffi, rectorul traiversităței, decanii făcuti, tăt dlor și profesorii universitari, secretarul general al ministerului insstrucției și drepticii acestui tor, etc ')