Viitorul, iunie 1919 (Anul 13, nr. 3353-3382)
1919-06-25 / nr. 3377
MAREA OPERA a ADUNAREl MATOALE saswmammsmM Constituirea Adunări Naționale a tutor românilor în care se vor pubazele organizației României, se va face, este de sperat în nCnrând, căci se pare că grație mai alee ostașilor noștri, vom putea să se bucurăm cu toți de o liniște internă, care e condiția esențiala a manifestărei voințelor cetățenești. Desigur că față de multele dificultăți de ordin extern, o Adunare în ..care să se fi strâns toți reprezentanții poporului român, nu de puțin folos ar fi fost pentru orientarea și „siguranța conducerei noastre ca stat, iar cei ce își au asumat atât de greaua misiune de-a conduce în aceste vremuri surprinzător de grele, destinele poporului român, ar fi găsit la această adunare un organism polltic ce l-ar fi ușurat, desigur, mult din sarcinile lor. Dar istoria socială nu este o operă artificială și omenească. Ea nu se face după cum vroim sau dorim noi. Și de aceea regretul de-a nu fi putut avea cu o oră mai înainte constituită Adunarea Națională nu poate Schimba o întreagă stare de fapt pe care cu toți o cunoaștem. Dar cum cauzele care explică imposibilitatea constituim acestei mari Adunări, sperăm să dispară cu totul la curând, trebue să ne pregătim sufletește pentru grabnica înfăptuire a Adunarei Naționale. Și de la început trebue să ne fixăm asupra a patru puncte,cari vor trebui să fie cardinale pentru activitatea imediată a acestei prime Adunări legislative a României Mari: 1) Va trebui să se revizuiască Constituția pentru ca în cadrele ei lărgite să se reflecte noua situație politică și socială a României, mărite și întregite. 2) Va trebui să se organizeze administrația României, pentru ca aducându-i modificări, să o facem așa încât să corespundă cu idealul de descentralizare, pe care dacă vechea Constituție o cerea, cu atât fa mai mult trebue să se înfăptuiască într’o Românie Mare. 3) Adunarea Națională va trebui, apoi, să se preocupe de marea chestiune a regularei finanțelor publice, alăt fiind tulburarea rădicală pe către a adus’o în întreaga economie a statului, războiul nostru. 4) Desigur că în afară de aceste chestiuni de ordin cu totul general, o problemă de care va fi nevo Hă a se ocupa cu precădere Adunarea Națională va fi aceea a învățământului, pentru a face ca școala să fie unificată, cum este și sufletul românesc unic pretutindeni. Desigur, cu aceste patru puncte, nu s-a sfârșit întregul program de activitate al Adunărei Naționale. Este de ajuns astfel să ne gândim la opera de refacere a legislației civile și penale, prilejuită de unificarea codurilor de justiție, până acum Românii trăind sub patru regimuri de stat deosebite, pentru a înțelege cât de grea și importantă operă așteaptă pe reprezentanții tarei din prima Adunare. Această operă cere trei sau patru sesiuni, însă rezolvarea celor patru puncte: Revizuirea Constituției, organizarea administrației și descentralizarea ei, consolidarea finanțelor și unificarea învățământului este cea dintâi mare datorie și grabnică operă la care vor trebui să conlucreze spre realizare, trimișii țării mari în Adunarea Națională. De altfel, acest mare Sobor al României — deosebit prin rolul ce-l va juca în viața de organizare politică a statului nostru— este deosebit de celelalte parlamente ce l-au succedat și prin origina lui, căci pe de-o parte va fi presat prin votul obștesc și pe de alta, va fi eșit din voința românilor de pretutindeni. Adunarea Națională fiind atât de deosebită de celelalte parlamente, prin origină și prin scop, se cuvine a-i pregăti lucrările în așa chip încât opera ei să nu se piardă și energiile să nu se fărâmițeze fără folos, cum se întâmplă uneori în celelalte obișnuite parlamente. Pentru aceasta e nevoe de o prealabilă alcătuire de aproecte și de o serie de studii amănunțite pentru ca Adunarea Națională să poată începe de îndată concretizarea soluțiilor mari la care e chemată. Procedând în chipul acesta am repeta exemplul dela" 1859 când reprezentanții Munteniei și Moldovei, întruniți la Focșani au pus bazele organizare mtoare a Principatelor Unite de mai târziu. Timpul e scurt. Opera ce se cere a fi înfăptuită e mare. Se cuvine astfel o cât mai grabnică și concentrată muncă de pregătire a problemelor ce vor forma obictetul muncei Adunărei Naționale, pe care toate inimele și cugetele românești o așteaptă cu o firească și legitimă nerăbdare. S' i II SU l V „Românimea” susține că liberalii se plâng și că presa noastră imploră milă. ’ O mică rectificare . Nu cerem mila. 0i acuzăm fățiș pe aceia cari astăzi chiar declară la Paris — cum face d. Toma Ionescu — că suntem mulțumiți cu hotărârile ce iau de i către cei mari, și cari am avut acolo atitudine de comisiuni în favoararea altor etate, pe când punctul lor ineclinict de vedere trebuia să fie Respectarea tratatului prin care se sgraranizau drepturile lor depline. f In situatiunea noastră, n-ui mită Sutem cere, ci alții, cari au continuit, diin nenorocire, cu o largă parte, la știrbirea pretențiunilor moastre atât de legitim susținute ! „Steagul” crede că astăzi „România se află într’un conflict între ideia noastră națională și un plan de organizare mondial după care România trebue să joace rolul unei colonii”. Ca și înainte de război politica marghilomainistă este dincolo idea Sentimentul real al opiniunei publice românești, cărci astăzi nu credem Să fie un adevărat român—bine înțeles neîntinat cla patimă — care să am înțeleagă că rolul de „colonie”, ,este din cele ce nu se potrivesc cu situația și rolul nostru și că în conflictul imaginat de „Steagul” între organizația mondială și ideea națională, aceasta din urmă va triumfa pentru neamul românesc. Cei ce cred în energia rasei și în temeinicia jertfelor făcute nu se pot îndoi de un succes, care este și un triumf al faireptaței. Atât mai rău dacă cei de la „Steagul” mențin permanent scepticismul lor în ceea ce privește ideea noastră națională. * „Steagul” este alarmat ca nu cumva Aliații să see supere de observațiunile noastre evncerte și drepte. Ziarul marghilomanist este tot atâta de bun filo-francez cât este de filofog, împăcând astfel ceea ce părea pentru toată omenirea două lucruri ireconciliabile. ■ ,Steagul” însă, merge maii departe și în felul lui de a apăra pe aceia cari, până ieri erau vrășmașii săi și ai lui Mackensen, crede că atitudinea celor mari față de statele mici, care după concesiunea lor ar deveni vâslele celor d’întâiu, poate fi datorită „unui viciu fundamental care condamnă România” etc. Nu credem ca„Steagul” să se gândească la politici filo-germane și la laudele tratatului d de la București, când vorbește de ace îe, viții fundamentale ce ar fi nedispus pe Aliați contra țărei noastre ? CONTROLUL asupra nonei recolte agricole „Monitorul Oficial” de ori publică regulamentul pentru funcționarea serviciului de constatare a cerealelor. Pentru treeratul recoltei din anul current nu va funcționa nici o mașină de treer fără autorizația consilierului agricol județean. Proprietarii de mașini sunt datori să declare la cercul de recrutare pe mecanicii sau conducătorii de mașini, autorizați pentru epoca treerului, cari vor fi mobilizați pe loc sau rechiziționați. * In fiecare seară mecanicul este dator a 1113ce în raportul din acea zi cantitatea de cereale treierate. Agronomul regional este obligat a inspecta cel puțin odată pe săptămână fiecare arie, rămânând răspunzător când vre-o mașinal ai lucra fără autorizație, întreaga conducere și controlul acestui serviciu cade în sarcina consilierului agricol. Proprietarii, arendașii, obștiile, sătenii și toți posesorii de recolte sunt obligați a începe treeratul cel mai târziu 20 zile după terminarea secerișului. Consilierii agricoli vor putea rechiziționa toate imașiniler de treer și a le întrebuința unde este nevoe. ----------coxxoo----—* CONGRESUL : ■wAgiggmăBBBBBEgaaaBBasg^iBa corpului didactic de toate gradele . Comitetul provizoriu al „Asociațiunei generale a profesorilor din România” aduce la cunoștința tuturor membrilor corpului didactic din vechiul regat și din ținuturile alipite că Ministerul lucrărilor publice a binevoit să acorde cu ord. No. 19795 o reducere totală de 75 la sută pe căile ferate pentru congresul „Asociațiunei profesorilor ”de toate gradele care se va ține la Iași în zilele de 12. 13, 14 Iulie gt. n. precum și un tren special pentru escursia la Chișinău și Bender. Profesorii de toate gradele care doresc să participe la acest congres sunt rugați să se înscrie la secțiunea din localitate a Asociațiunei generale sau, în lipsă, la Direcțiunea liceului ori a gimnaziului sau la Revizoratul școlar. D-nii directori ai acestor școli și d-nii revizori școlari sunt rugați prin aceasta să birevoiască a primi înscrierile și a le comunica până la 1 Iulie st.n. „Secretariatului Asociațiunei profesorilor Iași, str. Cuza-Vodă 46“ pentru a li se trimite cărțile de legitimație pe C. F. R. și pentru ca comitetul de recepție să poată îngriji de buna găzduire a congresiștilor. SITUAȚIA INTERNAȚIONALA ------------------------------BULETINUL DE A! fi Luat 23 Criza germană și-a urmat cursul fără nici o abatere dețAeea ce se crede de mai bine de două luni că va fi atitudinea iniatațumii față de condițiile de pace. Demisia cabinetului Schaideman, prevăzută ca fapt cert încă de la remiterea condițiilor de pace, a devenit fapt împlinit în momentul hotărâtor, după cum ’s’a realizat întocmai prevederea formărei unui guvern pacifist în Germania. D. Scheideman demisionând, ca să nu semneze, criza internă s’a rezolvat cu atâta grabă, încât lămurește cu prisosința că totul s’a produs și s’a urmat conform unui program de mai înainte stabilit și că protestările împotriva condițiilor de pace, nu erau decât o înscenare în vederea unui șantaj care n’a reușit. în 48 de ore noul guvern german a fost constituit. Alcătuirea noului guvern în fruntea căruia se găsește socialistul Bauer și în care Erzberger și Noske sunt elemente principale, este o indicație că Germania va semna pacea. Indicația aceasta se complectează cu faptul că Erzberger care a susținut în fostul guvern Scheidemann necesitatea de a vota pacea, a și fost desemnat ca șef al delegației germane la Versailles în locul d-lui Brackdorff-Rantzau. Dar dacă Erzberger semnează pacea, nu e mai puțin adevărat că o va face cu toate rezervele cari i se cunosc și mai ales cu nădejdea că cele mai multe dintre condițiuni nu se vor putea aplica. E un calcul ca să scutească Germania de consecințele blocujului și ale ocupației, — de altfel e probabil că, semnând la Versailles Erzberger va face rezerve publice asupra unora dintre condiții. In tot cazul, din cauza noului guvern german noua amânare va interveni desigur în semnarea tratatului de pace, amânare pe care telegramele din Paris o anunță ca probabilă pana joi 26 iunie, când ar uma să se facă la Versailles semnarea solemnă a păcei cu Germania. In schimb criza italiană de guvern nu s’a rezolvat încă. D-nii Orlando și Luzatti au refuzat propunerea d-lui Nitti ca să facă parte din guvernul prezidat de d-sa; același refuz la opus și Barzaái propunerei ce i s’a făcut. Ca ultimă indicație asupra căderei guvernului Orlando, se dă reintrarea în scenă a d-lui GioCeti, care în cursul războiului Italiei a trebuit să păstreze o rezervă, din care se pare că azi înțelese să iasă. In acțiuna contra bolșevicilor din Rusia, se anunță numai succese împotriva armatelor lui Trotzki și Lenin. Toate știrile concordă să arate că acțiunea comună de încercuire a bolșevismului ,reușește de pretutindeni, grăbind sfârșitul regiuunii ternarei roșie. Pete P. Carp S3S3££m&ä£L' E8 iiSSEESSÍg&a a Mit éri la llmiaifl O telegramă scurtă a medicului curant anunță azi dimineață că Petre P. Carp a încetat din viață eri, Diminică", la orele 7 seara, în castelul său de la Țibănești în urma unei game, apoplexice, care a durat 34 de ore. Născut la Iași în 1837, Petre P. Carp și-a făcut studiile la Berlin și I Bon in Germanul, de unde reintorcându-se in țară, s’a manifestat mai întâi pe tărâmul literar, alături de I Maiorescu, în celebra societate literară „Junimea” din Iași, de unde apoi a intrat în politică, alegându-se pentru prima dată în Cameră sub regimul legei electorale de la 1866. In activitatea lui parlamentară stăpânit mereu de grija de a părea original, încăpățânarea și ideile lui paradoxale îl puneau în veșnică contrazicere și cu prieteni politici și cu semțimântul de opinie publică al tarei. In politică n’a reușit să dea ceva mai bun decât a dat în „Junimea” literară,dela Iași, tocmai fiindcă n’a știut să’facă ca persoana să dispară în fața interesului general și, mai ales, fiindcă amorul său propriu exagerat i-a anihilat putința de producere. Pentru prima oară ministru în guvernul de șapte luni al lui Manolache, Costache Epureanu la 1870, în care a avut portofoliul externelor, și , împreună cu care a emis faimosul program dela Iași al pedepsei cu moartea. Sub marele minister al lui Ion Brătianu, a fost ministru al țărei la Viena, a avut rolul cunoscut în chestia Dunărei, după care Ion Brătianu , crezând că Petre P. Carp ar putea avea cu succes un rol în viața politică internă, i-a pus candidatura la vice-președenția Camerei, ca să fie însă în curând deziluzionat tocmai din cauza dorinței de originalitate bolnăvicioasă care anihila la Petre Carp putința de producere utilă intereselor tarei. Mai târziu pe rând ministru al cultelor și instrucțiunei publice, iarăși ministru de externe, ministru de domenii și președinte de consiliu, Petre Carp reprezinta în politica conservatoare o medie între landlordul englez și junkerul prusac. Șef al partidului conservator în mai mult rînduri, alternînd la această șefie cu răposatul Gh. Cantacuzino, nu s-a putut menține la conducerea conservatorilor fie din cauză căi nu și-a priceput partidul, fie din pricină că partidul n’a știut să-l urmeze. Deși avea ideile lui, bine hotărâte, ele n’au corespuns însă totdeauna cu interesele mari ale țărei. De aceia dacă această contrazicere ar fi lipsit și dacă Petre Carp ar fi avut multă încredere în forțele naționale ale poporului român, desigur că nu șiar fi încheiat cariera cu o greșala care a distrus și parole bune din activitatea lui, slujind sub ocupația germană interesele vrăjmașului împotriva țărei și a Dinastiei. -ooxxoo- Helsin și natiaul Si lratistik ABRUD, 22. — Um grandios^ meeting național pentru Banatul intreg a avut loc la Câmpeni, frumosul Orășel din munții apuseni,patria lui Avram Iancu. Intr’un entuziasm indie^riptilfail s’au rostit cuvântări și s’a votat o moțiune în care se cere întregirea deplina a neamului. A luat parte la meeting populația din tot ținutul Abrudului . A mai participat „Liga TrisiÚTpei", „Liga Bănățeană“, „Frăția de Cruce“, „Cununa surorilor de Cruce“ și șase comandanți de legiuni din Transilvania. fier. ------QOXXOO-——— Manuel Israrts a firpa, IfiSBns Eri, a avut loc la ora 5 p. m. Adunarea generală a membrilor Ateneului Român din București, sub preșidenția d-lui Em. Vorimnbarn. După ce s’a citi dansa de seamă a activitaței Atenei luni pe anii 1916, 1917 și 1918, premiu și raportul censorilor, s’a dat aprobare, gestiunei fondurilor. Apoi s’a procedat la alegerea Comitetului pe un iiu period de cinci ani, prin scrutin secret. Au fost preci fi aleși : D. Emanoil Porumbara, președinte d-nii Sihleanu și Ștefan Ioan, vicepreședinți. D-ni dr. Poenaru Căplescu, Gh. Dragu, Const. Rădulescu și G. Adamescu secretari. D-nii Th. Speranția, pictorul G. Mirea, și dr. Obregia censori, S’a ales o comisiune compusâ; din: d. vice-președinte Șefan Ioan, Mihail Dragomirescu și secretar G. Adamescu pentru a alcătui un proect, de, modificarea Statutelor. l •----------ooxxoo--------- s, "üKí^íiio In privința dispariției unui număr de bilete ale Băncei Naționale, putem da următoarele amănunte: Banca Națonală comandase la Banca Franței un număr de bilete de diferite valori. Acum câtva timp, Banca Franței, unde se tipăriseră aceste bilete, a înștiințatt Banca Națională că din biletele comandate a trimis, cu vagonul No. 22.956, un prim transport, de 12 lăzi. După cererea Băncii Naționale însă, biletele confecționate nu 3 aveau tipărite nici sera, nici numărul, nici semnăturile, tocmai în vedere că, în actualele împrejurări, transporturile nu sunt sigure. Biletele de 1000 lei sunt cu desvârșie albe, netipărite. Imediat, Banca Națională a luat măsuri ca să se urmărească, vaginul cu numărul de mai sus, pentru ca la sosirea lui în București să fie luat în primire. Vagonul cu acest număr n’a fost însă în Capitală. De la direcția căilor ferate, linele s’au făcut cercetări, s’au răspuns că din trenul de aprovizionare al trupelor franceze, la care era șitașat vagonul cu bancnote, s’ar fi rătăcit patru vagoane, prin Italia, Ceho-Slovacia și Transilvania. Cu toate cercetările, nu s’a dat de urma vagonului 22953. Zilele trecute s’a descoperit însă la Galați, la un milițian d’n port, un număr de astfel de bilete. Ele proveneau din vagonul No. 178.240, al căilor ferate italiene. Cum trenul, dela plecarea lui din Paris, și până la sosira în țară. A fost escortat de soldați francezi și români, sub comanda unui ofițer francez, unul din soldați a declarat că vagonul cu No..2956 s’a deteriorat în Italia, rupându-i-se fundul, și conținutul lui a fost transbordat în vagonul italian No. 178.240. Cele 12 lăzi sunt intacte, afară de lada No. 1, conținând 27 pachete de câte 20 lei, în sumă de 2.160.000 lei, care lipsește în întregime. Mai lipsesc 2 pachete, tot de câte 20 lei, din lada No. 8, în sumă de 160.000 lei, în total, deci, 2.320.000 lei. Se fac cercetări pentru descoperirea împrejurărilor în care au dispărut aceste bilete: încă odată, ele nu au absolut nici o valoare, și nici nu pot fi puse în circul alte, de vreme ce n’au nici serii, nici semnăturile guvernatorului, directorului și casierului Băncii Naționale. E exclusă posibilitatea de a fi pue în circulație. La prima încercare, săvârșită la Galați, faptul s’a descoperit imediat Ancheta continuă a se spierl că autorii acestei sustrageri vor fi descoperiți * «!• Ultima oră telegrafică Sul pe in — D-l Nitti președintele consiliului — Lyon 23 iunie. — Regele Italiei a însărcinat pe d-l Nitti sa formeze noul cabinet. După ziarul „Epoca” oficiosul d-îin Orlando, d. Luzzatti a refuzat oferta d-lui Nitti. Tot așa și d-l Barzila?. Două grupuri „mănunchiul parlamentar“ și socialiștii reformiști, au interzis membrilor lor să facă parte din cabinetul d-lui Nitti. D-l Tittoni ar fi pus ca condiție o nouă combinație cu „Mănunchiul parlamentar*. .„Epoca* scrie că d-l Orlando îi datorește căderea de la putere inurvenirei în scenă a d-lui Giolitti, vii si mIM Pi[si ten› — Ce spune presa franceză — Lyon, 22.. — Cu privire la chestiunea semnărei păcei, „Le Temps’ publică următoarele: Guvernul german, având a răspunde prin da sau nu la ultimatumul aliaților, va trebui să dea acest răspuns până Luni seara Ii 0rele 7. Dacă răspunsul va fi afirmativ, ceremonia semnătei tratatului în galeria oglinzilor din Trbolul Versalles va avea loc tot cel mai târziu, căci cabinetul Bauer va trebuii să desemneze noul plenipotențiari care sa înlocuiască pe contele Brockdorff-Ratzau și colegii săi demisionați. Dacă răspunsul este negativ măsurile militare și economice prevăzute sunt: marș înainte al armatelor aliate si întărirea bleepsului vor fi puse imediat în execuțiune sub direcțiunea mareșalului Foch. Asupra aceleiași chestiuni „"Journal des Debate“ serie: Buni seara la orele 7 expiră termenul puss Germaniei, ca să răspundă cu da sau jin, condițiunilor de pace ce i-au fost t remise la 16 Iunie de aliați. Care va fi, răspunsul? Este sigur că dacă Luni seara, la orele 7 prezidentul conferinței nu va primi avizul oficial că germanii semnează, armatele aliate se vor pune în marș sprea îndeplini sarcina ce lor a fost dată. Memian .—ii— Câteva date asupra noului președinte al consiliului german Lyon. 23. — După o telegramă din Weimar, noul cabinet german s-a constituit după cum m uica ă: Președinte al consiliui: d. Bauer, Afacerile străine: D. Herman Msseler, Finanțe: D. Erzberger, interne: d. David, Război: D. Noske,Colonii: D. Bell, Poște, telegrafe, telefoane: D. Giesberts, Muncă: D. Simxeiner, Lucrări pa-bdce:: D. Schinks, Economia politică:: D. Wisser,.Tezaur: D.Mayer Kaisfbeuren, Atovizionare: D. Schmidt. Titularul dda justiție n’a fost încă desemnat. *Ditorul Bauer care a fost însărcinat de președintele Ebert ca să constituie noul cabinet este născut la 1870 în Prusia orientală. El și-a făcut intrarea în viața politică la 1903 ca membru al Comisiunei generale a sindicatelor germane. Foarte activ, el fuse brațul drept al regiunei în toate mișcările social-democrate. Devenit popular printre lucrători, el fuse ales cu o mare majoritate, deputat socialist de Breslau la 1912. Numit in 1918 ca director al secretariatului muncei creat de Prințul de Baden, el remisionează la 10 Noembrie în ajunul semnărei armistițiului, cu întregul cabinet.La 14 Noembrie el este numit comisar al poporului și însărcinat cu departamentul muncii. Sebeidemann cânt a luat puterea în Februarie 1919 Ta păstrat în această funcție. Noua delegație k pace a lmandei — D-l Erzberger șeful delegațiunii — Lyon. 23. — Se anunță din Bazel că după „Gazeta Berlinului“ nu se cunosc încă intențiunile de retragere ce se atribue președintelui Elbert. După acelaș jurnal însă, d. l Erzberger este desemnat ca viitor 'iiii/î’i.jLi, a,. I./ț. —.0. sîrsi, 11- care calitate var fi și șeful ardegațiunei germane care se va duce la Versailles. Candidatura baronului Richthofen pare a nu avea nici o șansă. armatei Siberiese — Ofensiva contra bolșevicilor — Lyon 23.— Din Omsk , generalul Papeliaeff comandantul grupului de Nord al armatei siberiene a dat ordin să se înceapă ofensiva. Intr’un ordin de zi către ofițeri, și trupă generalii spune : Poporul eliberat de către Siberieni, reluând pacinica eonică, nu trebue să mai cunoască jugul bolșevist. Ofițeri și muncitori, pe voi se reazimă liberarea Rusiei,, nu perdeți curajul căci voi luptați pentru libertatea poporului, pentru justiție, și drept. Rusia trebue să existe puternică printre marile puteri. In numele prosperităției poporului rus, în numele unei Rusii mari ordon să se înceapă ofensiva și fiecare soldat să știe că nu luptă pentru un partid, un grup politic sau interese presonale, izolate ci pentru poporul rus, pentru libertatea și gloria marei Rusii. St?ajii din $pam și persEcțiile sârbilor — Ei cer înființarea unei republici croato-slovene — Roma, 22. — Presa elvețiană de limbă germană, publică o depeșă din Agram care anunță că partidul țărănesc din Croația a remis comandamentului orașului Fiume o petiției cu rugămintea ca să fie transmisă Conferinței de Pace. Partidul țărănesc croat protestează contra teroarei exercitată de Sârbi și cere să se proclame Republica democratică croato-slovenă. listraip^©^©.^ Vșevicilor tfe Ensia Paris 23 .— Din Ecaterinodov. Bolșevicii sunt acum în retragere spre Harkoff. Mai multe mii din ei, cuprinși de panică, s’au dedat de 5 zile la dezordine în gara Liman aproape de Slavio. La Slaviank numeroase șiruri de vagoane și locomotive au căzut în mâinile trupelor generalului Denikin. Mai la nord- v est cazacii de Don au făcut legătura la Kosgasia, pe râul nord de Don, cu camarazii lor cari s-au revoltat contra bolșevicilor. Forța acestor revoltați este de cel puțin 25.000 oameni, din cari o fracțiune, se indreaptă spre Volga și Tarutzin. Un delațamiemt a ocupat gara Norzowsskala. S’au capturat vr’o 20 tunuri și câteva mii de puști. Răspunsul piraților la obiectumite gsraianilor Lyon 23.— Consiliul celor 4 a deliberat Sâmbătă asupra răspunsului de dat notei germane din 20 iunie prin care se semnalează unele contradicțiuni între textul tratatului rectificat la 16 iunie și memoriul care-l însoțea cerând să fie precizată interpretarea unor puncte. Răspunsul celor patru a fost imediat și remis delegațiunei germane la Versailles. Ea va fi publicat Luni de dimineață simultan la Paris și Londra. Acest document se compune din 3 piese: 1) O scrisoare a d-lui Clemenceau făcând cunoscut că textul autentic al condițiilor definitive de pace era acela care figurează în exemplarele tratatului Temis la 19 .Mai ; 2) O nouă care răspunde diverselor chestiuni puse de contele Brockdorff ; 3) Un protocol dând interpretare definitivă unor clause ale tratatului. ara trifoMiciile € atrg teii. Ce spune presa franceză Lyon. 22. — Ziarul „Le Journal” scrie: Disposițiunile fracțiunilor din Adunarea Națională germană sunt îndeajuns de cunoscute, pentru a putea spera în principiu în acceptarea tratatului. Dar din partea germanilor n&putem aștepta totdeauna la tergiversări sau la manevre de ultimul moment. Centrul cailolie pare a conduce jocul. Membrii acstui partid, deși se pronunță pentru acceptare pun condiții. Ceilalți partizani ai semnării insistă pentru cererea unei noi prelungiri a termenului impus de Antanta, spre a relua tratativele. Dar pe care ar fi succesorul lui Scheidemann, ar fi să ne înșelăm enorm dacă am crede că aliati ar mai putea primi noi note în genul celor redactate de Broehdorff-BarUzini. Aliații au înștiințat pe germani că ultimatum-ul remus este ultimul lor cuvânt. Cuvântul aliaților nu trebue să fie un petec de hârtie. Germania se află în fața unei soluei pe care trebuie s’o accepte sau să o respingă, nemai fiind loc nici pen ■tru intrigi nicii pentru discuții. „Figaro” se exprimă în acelaș sens. Această semnare fie că va fi efectuată de un guvern Scheidemann, fie că va fi făcută de un guvern Nokbe, interesează foarte puțin. Ea angajează Germania și la &• •xecutarea ultimei clauze a tratatului. Alianța dintre Franța, Anglia și State Unite se bazează pe aceasta hotărâre supremă. Declarațiile ministrului plenipotențiar Diamandi Lyon. 23. — Din Varșovia: Corespondentul din Paris al unui ziar polonez a intervievat pe d. Diamandi, delegat român, relativ la comunitatea de vederi și interese ale polonezilor și românilor. . . . „Românii, a declarat d. Diamftru, cer o frontieră comună cu Polonia spre a ridica un zid contra barbariei bolșeviste și spre a ține în eșec . fliticismul rusac. Akte de notat că, caile, comerciale ale^e de mări prin România, prin Constanța și Galați sunt un complement necesar ale văilor maritime ale Danzigului. Trebue să se construiască o rețea de canaluri și să se întărească liniile de căi ferate éiriene care leagă Polonia cu România. Prin joncțiunea celor două armate, forțele bolșeviste se găsesc barate în mediul lor spre Occident. , , |C*!a © sii&fi8i]a interritafd Zwm ■ Par’s, 23. — Radio zice: Consiliul celor patru, în care d. Balfour a înlocuit pe dl. Lloyd George care e bolnav, a examinat răsmiugir la nota germană asupra tratatului de pace precum și memoriul prezidati de turci prin care cer meniesrea statului quo teritorial al Turciei. Dime informații Ziarul „Steagul“ cimentând felul nostru limpede de a ne spune — așa cum se face între buni prieteni si sinceri aliați — gândul față de erorile ce se săvârșesc la Conferința Păcii, unde vor sa nu se impue condiHi incompatibile cu "Independența noastră, politică și economică, trage concluzii după logica sa socală, și vede în aceasta o înclinare cătră politica complicilor de ori ai domnului Medrahiloman. Tristă nădejde! Intre Româna și aliații ei pot fi dezacorduri vremelnice, dar niciodată nu va fi o răsturnare a politicei firești și întoarcerea la un liman definitiv părăsit. De altminteri, deosebirea de vederi și protestarea României împotriva nedreptăților, de la masa verde, au găsit cel mai amical răsunet în opiniile publice aliate care și-au unit glasurile alături de noi și au subliniat greșelile săvârșite de Consiliul căor patru. A susține, de aei„cum face ,r Stingul“ că politica războiului a fost greșită și că sacrificiile României pentru „cauza comună‘ n’au fost bine îndrumate, este o tentativă lesne de calificat. ___ Raporturile noastre cu aliații nu pot fi tulburate de obstacole vremelnice; de altfel suntem siguri că în cele din urmă dreptatea noastră va triumfa. Cauzele mari își fac singure drum. Azi dimineață a sosit în Capitală ă, general Franchet d’Esperey, venind de la Constanța. A. S. R. Principesa Ileana a plecat azi dimineață la Paris, însoțită de d. Mișu. In gara de Nord a fost condusă de M. S. Reginek, d. M. Pherikyde, prezidentul consiliului, d. general Balis și d. general Râmniceanu. Azi, la orele 11 de m., c. Gr. Mârzescu, ministru de interne, a inspectat prefectura poliției Capitalei, întregul personal se afla întrunit în cabinetul d-lui Olărau directorul prefecturei. D. ministru a atras atențiunea funcționarilor poliției să-și îndeplinească datoria cu strictețe în orice împrejurare. La ministerul de finanțe se lucrează actualmente cu multă activitate la unificarea salariilor. Este vorba sa se sporească actualele salarii și să se facă vre-o 12 clase de funcționari. In această clasificar vor intra toate categoriile de funcționari civili și eclesiastici. Militarii rămân cu legea soldei ofițerilor. Lucrarea va fi terminată chiar săptămâna aceasta.* D. ministru Coldiș, membru în comitetul dirigintei din Ardeal, vicepreședinte al comitetului alcătuit zilele acestea pentru înfințarea unui orfelinat pentrui fii de români din Comitatul Timișului (Banat), a luat asupra d-sale vânzarea cărților poștale, care se va face în zilele de Miercuri, Joi și Vineri, din al căror profit se va constitui primul fond al orfelinatului. Doamnele Ardelene cari ar dori să ia parte la această operă de binefacere se vor adresa la d-na Predescu Bulevardul Carol 17 București. Intr’un număr trecut, vorbind de starea de neîngrijire a cheiurilor Dâmboviței, am înregistrat declarațiunea unor soldați cari păzeau oile ce pasc pe talusuri și cari afirmau că ele aparțin pompierilor. De la comandamentul pompierilor ni se afirmă că acest corp nu posedă asemenea vite. Odată cu începerea noului an școlar se va înființa un cămin la București pentru studenții lipsiți de mijloace, din vechiul regat și din țările surori deosebite, de la Academia de înalte studii comerciale și industriale. In acest scop s’a deschis, pe seama ministerului industriei și comerțul, un credit de 300.000 lei pentru întâmpinarea cheltueților de personal și material necesar înființărei și funcționării acestui cămin. D. G. Cîpăianu, secretar general al ministerului agriculturei și domeniilor, a fost numit director general al Casei centrale a corporației §1 t1&proprietărirei sătenilor