Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)
1920-08-07 / nr. 3715
ül Creditul Cechuic transilvănean SOCIETATE ANONIMA ROMASIlA SIBIU STADfl SCHEWIS IO. jpe <gj| ga 0^2 In virtutea aprobării generale extraordinare din 6 iunie 1920, Consiliul de fdministrație a hotărât $ă sporească capitalul social al Creditului Transilvănean Din 10.000.009, III, lfl 30.000.000. HI prin emisiunea a încă 40.000 acțiuni noi în valoare nominală de 500 lei fiecare. Din acest număr de acțiuni, 30.000 se vor emite acum, fiind rezervate exclusiv vechilor acționari în proporție de 3 acțiuni noi pentru 2 vechi. ~cú6suí'bis EHWUMi Ésfe os 5SQ lei m £timm din care 50 lei oa servi pentru cheltuelile de emisiune și prisosul va fi trecut la fondul de rezervă. Dreptul de opțiune și un prim virsiment de ISO lei de acțiune din care 100 lei reprezentând 20 la sută și 50 lei pentru cheltuelile de emisiune—se va exercita deja 1—31 August 1920, reprezentându-se pentru ștampilare certificatele provizorii. Noile acțiuni vor participa la dividendul anului 1920 în raport cu vărsămintele și timpul la care au fost făcute. Pentru exercitarea dreptului de preferință și facerea vărsâmintelor, acționarii se vor prezenta în BUCUSREȘTI la Creditul Technic strada Marconi No 3, în SIBIU la Sediul Societate și la Banca Albina, Isi € Iti J la e$2K3ESSaSQf fi BaHBBBa ESS5fl Banca Centrală pentru Industrie și Comerț Strada Regina Maria. Acei din domnii acționari cari ii ar prezenta certificatele până la 31 August 1920 și nu ar face totdeodată și primul vărsămând, pierd dreptul de opțiune și Consiliul va dispune cum va crede de cuviință de acțiunile rămase disponibile. Consiliul de Administrație. Parcul OTETEL IȘEARD A APARUT: Anul VIII—No. 7—8 iulie—August 1920. „DEMOCRAȚIA“ REVISTA ECONOMICA, POLITICA SOCIALA REDACȚIA : ADMINISTRAȚIA : Strada Labirint No. 82. Strada Academiei No. 17. CU URMĂTORUL SUMAR: Horia Furtuna. — Conferința de la Spa. . * *.— Asupra formei de guvernământ. Cronica infamă Cronica externă Fapte și documente — Scrisoarea d-lui Millerand, trimisă delegației ungare în numele aliaților.—Viitorul monedei metalice. Soluția conflictelor de muncă în Norvegia. Problema locuințelor în Statele Unite. Se găsește de vânzare la toți depozitarii, chioșcarii și vânzătorii de ziare. — PREȚUL UNUI NUMAI? 2 LEI — REGINA MAȘINELOR DE SCRIS „YOST M ° 20“ Scris complect vizibil, SINGURA care scrie fără panglici, toate perfecțiunile tehnice ! Cu mașina se dă cerneală pe un an de zile și garanție scrisă de bunul mers. MARI REDUCERE DE PREȚ! Ceipsnni „vor (Pasag.Comoedia) Telef. 29/47 Atelier pentru reparația tuturor sistemelor de mașinii transformări de mașini rusești și ungurești în romănești. MIcRE REDUCERE DE PREȚ la cercuri VOST, panglici, carbon, gume etc., etc. Atelierele De reparat locomotive găsesc: Table de aramă pentru focare de 1 © mm. Table de alamă de la 2—10 mm. grosime Bne de aruni pentru entretoise Ba^e da alamă , Nituri ele aram £• — Otel Rapid Plăci de Atingerit, ssbest si cauciuc Garnituri de asbest si grafitate Table de fer și fer da lucru Precum si orice fel de arîlcjie îeclinice, electrice si de fer dire la X. MaRCLEOF - BUCUREȘTI BIROUL: Str. C. A. Rosetti Mo. 7.-Telefon 29 | 29 DEPOZITUL : Str. Labirint Mo.50.-Telefon 50 | 26 Telegrame : METALENACUT, București Craiova. RE VÂNZARE Casă mare, boerească, confort modern, str. Negru-Vodă No. 2, teren 4407 m. p. Doritorii se adresează proprietarului ATHAMASESCU, București, Leonida 33, intre orele 10—12. De închiriat Cameră mobilată Țepeș-Vodă No. 3,strada A. JS. JL. a. Al—A- -t- A. A. J „SALVATOR" Cabinet medical fondat In 1906 de Medici specialiști pentru boale da Piele, Sifilis și Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin uretroscopia Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI Injecții intravenoase cu Neosavarana Cianură de Mercur și Iod- PASAGIUL ROMAN No. 9 {Lângă Teatrul Național. București Consult, li—isis—8 r> » nnvr v*'<r'vvrti [cipațiia Lyrică lUIHIUULBUU Vineri, 5 August 1920. SoțiaS Fericit Operetă în 3 acte. Muzica de Eysler. Duminică, MATINEU la Lyric Seț&al Felicit Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Pasagiul Imobiliara. „SARDAT“ Loc. anon. rom. uonfru exploatarea de autobuze, autocamioane și taximetre BUCUREȘTI, STR. APOLODOR 5. — Potrivit hotărâre! Consiliului de Administrație, Domnii acționari sunt invitați la efectuarea vărsământului al douilea de 30 la sută (150 lei de acțiune) cu care ocaziune se liberează titlurile provizorii. Vărsămintele se fac zilnic de la 4—5 d. a. până la 20 August cât. Dela această dată se va proceda conform statutului și prevederilor Cod. de Corn. Consiliul de Administrație flutomobiliștii au avut toată vara pane pentru că, bugiile vi se ancrasau, sau din cauză că porțelanul plesnea. Numai bugiav,Lodge“ vă ! poate evita aceste inconveniente, Singura care nu se ancrasează și a cărui, Steaută, rezistă la ori ce căldură. O găsiți de vânzare NUMAI la Gr. Cristeans Co. 102, Cal. Victoriei, telef. 31(36 1321, Cal. Moșilor, (Garaj) tel. 3137. I La Garajele din Govora și Cislimănești Magazinul Iorgu Arsene, R. Vâlcea. I Soc. de Transport Constanța, Constanța, Piața Basarab 1. S. Ghelber, Roman. I Garajul Gh. Fotescu , Co., Iași, Str. Ștefan cel Mare. Iacob Schmitzer, Temișoara. St -r*■ Iarăși mm ISIÉI JflliHiÜiiU *—T—iii I hihihi «in■um I iiiirîirrmrii'iiiniBirrii — Nouă locuri pentru călătoria a doi reprezentanți guvernamentali ai poporului, pe linia București-Oltenița Joi 5 August dan G. Cadomfirescu, din strada Grădina cu Cai No. 4 și d. inginer Padovodecky din str. Caragiale suindu-?, cu bilete în regulă, în vagonul de tiria I al terenuluti pe piepa din Oltenița, vagon împărțit în două cu trei locuri într’un compartiment și șase în celalt, s’au pomenit cu șeful de tren spunândule dă vagonul este rezervat pentru parlamentari. Călătorii au obiectat că parlamentarii carii se pot ivi acolo nu sunt decât 2: d-nii Ioniță Bărbulescu din Chirnogi și d. Oifabert din Turtiucaia, cari au destul loc în compartimentul de trei persoane. D. Șef al gărei Oltenița a intervenit și a pus soldații de gardă și hamalii să arunce pe fereastră bagajele celor doi călători ,punându-te să se ducă în clasa II dacă vor loc, ■a închis vagonul și i-a lăsat pe culvar. Așa se înțeleg ordinele dirnectiunei generale și așa se execută. Pe Halite celelalte însă se lasă o mulțime de lume să se suie pe vagoane pentru a auzi în fiecare zi că doifcitei inși au fost omorâți de podurile de peste ape. Tot pe acele linii nu se știe cine are și cine n’are bilet, nici de ce clasă e biletul. Anarhie și samavolnicia. ——. OOXXOO —< >iííéssű din Franța c ătre est lin Ili Federațiunea națională a Sindicatî d'oir și asociatunilor profesionale ale funcționarilor de Stat, județ și comună din Franța, primind telegrama ce i s-a trtimis de către Uniunea generală a Sindicatelor profesionali naționale ale salariaților de Stat, județ și comună din România, a răspuns următoarele: Iubiți camarazi, Vă confirmăm primirea, scrisorii dvs. din 25 Iunie e. Am fost foarte mișcați de dovada de simpatie ce ați binevoit să ne-o adresați. Vom fi foarte fericiți să păstrăm contactul cu organizația d*v. și a vă urmări — pas cu pas — acțiunea pe desfășurați, în speranța că într’un timp cât mai apropiat vom putea constitui o grupare internațională a tuturor*’federațiuniloor naționale a funcționarilor. Vă vom trimite numerile deja apărate din ziarul nostru „Tribuna funcționarilor“ ,pe care de azi înainte îl veți primi în mod regulat. Binevoiți a primi, irbiți camarazi, asigurarea sentimentelor noastre de devotament. Consiliul federațiunei naționale I———ooxxoo--------SPECTACOLE Vineri 6 August La Parcul Oteteleșanulul fericit. Grădina Astoria: Prezidentul Haimanalelor Teatrul Cărăbuș: CE PALTE DIN PISICA. Grădina Blanduziei: Hagauri miraculoase. Farmaciile de servitul in tinpl noptei -rr. Vineri 6 August Popovici N. din cal. Griviței 213. Thueringer V.—Sterescu N., B-du Elisabeta 43. Hotăranu C., st. V. Lascăr, 82. Czeldes A., str. Sfinților, G. Nicolau D., calea Rahovei 81. Isăcescu Ang., calea Văcărești 77 Barozzi V. Călărașilor 118. Tipeiu A., calea Moșilor 406. Schuster E, calea Victoriei 154. luiM Lurărilor Pilite iirschuman fienerald a [film Ferate Române Publicațiune Se aduce la cunoștința generală că în ziua de Marț 10 August (st. n.), ora 11 a. m. se va ține licitație la Direcția Generală a Căilor Ferate Române pentru aprovizionarea de geamuri diferite. Informațiunile despre condițiunile speciale precum caete de sarcini și orice alte deslușiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru la serviciul de Economat Calea Victoriei 107, unde se vor libera și formulare pentru oferte. No. 38967. Direcțiunea generală furătoare până la un maximum de 20.000 de hectare; s’gt p acuzat și antreprenorilor instrumente și materiale; s’a organizat temeinic un serviciu de control al acestor lucrări, împărțindu-se țara în șase inepectorate și plătindu-se speraonailul de control în raport drept cu manca desfășurată, ete. Servicii geografic al armatei, având un număr de operatori și de instrumente disponibTe, a fost însărcinat a colabora la lucrările de împroprietărire și a pus în lucru 45 de echipe, acoperind o suprafață de aproape 20.000 hectare până în prezent Aceastăserie de măsuri bune ne siiește să recunoaștem că Statul a făcut tot ce i-a fost posibil pentru soluționarea definitivă la problemei împroprietărire cât mai repede și cu exacitatea necesară; în trei ani, lucrările de măsurătoare și de parcelare vor fi terminate, dacă ele vor fi conduse și pe viitor tot așa de bine cum au fost îndrumate. Numai astfel se va da în stăpânirea țăranilor în mod legal și definitiv o porțiune de pământ necontestată pe viitor de nimeni, nici în ce privește întinderea nici în ce privește hotarele ei. STEFAN C. IOAN. In vederea sezonului avansat MARE REDUCERE DE PREȚURI SANDALE si TENNIS pentru BARBUT*, DANE si COPII tl CENTRALA „MISSIR“ 41 STRADA LIPSCANI, 41 și la toate SUCURSALEI din TARA ORgaIOSAL AMERICANE D. G. G. MAPUZESCU— Domnule prezident, în urma declarațiunei partidului național -liberal, făcută prin d-nui Nicolaescu, nu mai era locul să deau cuvântul la acest proces de lege. îmi suntemî însă cu toți măritori c’ar fost provocat de predecesorul meu, deputatul socialist de Iași care a afirmat fapte ce nu pot lăsa fără un răspuns imediat. Răspunzându-i d-sale pentru a respecta ordinea de zi, voi face și câteva observațiuni generale asupra proectului de lege. D-l Gh. Tănase ar dori să discutăm cu d-sa pe cele două calități ce pretinde că are,acea de maneitor și aceaste socialiet. Regretăm că nu o putem face pentru două motive foarte limpezi. Mai intâiu pentru că d. Gh. Tănase nu este muncitor, ci secretarul salariat al sindicatelor roșii din Iași. Războiul a făcut ca pe organismul sănătos al muncitorimei noastre să se producă asemenea escrescenze parasitare. Se va vindeca organismul, dar nu prin discuții inutile, ci prin extirparea eficace a acestor escrescente (Aplauze prelungite). D. DR. LUPU: In Anglia se îngăidue ca serdarii sindicatelor să fie salariați și scutiți de muncă. D. G. G. MARZESCU: Nu mă îndoesc, dar muncitoril recrutat recretar a fost un muncitor care a muncit într’un stabiliment industrial. Ori nu este acelaș lucru cu secrotoniatul unui pretins muncitor, care n’a munciit nici ori, nici azi, nici iodiaită, în nici un stabiliment industrial. (apl.) D. TOMA DRAGU: Dar d-ta ce profesie ai? Nu putem primi cuvîntul de părăsit de la un om care n’are nici o profesie. D. G. G. MAITZESCU: Am aceiași profesie ca și d-ta, cu o singură drosobire că onorariile mede sunt cu mult mai ireduse, pentru că nu le primesc de la Moscova (apl. prof.). Cine sânt conducătorii socialiștilor In al doilea loc nu pot discuta cu d-nul Gh. Tănase și cu mulți mii din rândurile tovarășilor d-sale asupra socialismului pentru că d-sa nu știe și nu poate să înțeleagă ce este socialismul nici ca doctrină economică, nici ca doctrină politică și socială (apl.) Pentru aceasta se cere o cultură ceva mai superioară decât acelea pe care o au unii dintre domnii ce pretind a vorbi în numele acestei doctrine (apl. pref.). Și dovada ați avut’o adineaori când predecesorul meu s’a arătat complect incapabil de a vă expune programul internaționalei a III-a la care totuși a aderat (apr. pref.) II vom ajuta noi. Internaționala III-a afirmă în adevăr, o înaltă idee umanitară: încetarea exploratărei omului de către om. Dar această idee pentru a fi impusă cu autoritate damelor burgheze, lumei capitaliste, trebue să-și găsească înainte de toate, o sinceră aplcațiune în rîndurile partidului socialist. Delegații Și secretariî sindicatelor roșii să înceteze neomenoasa exploatare a muncitorilor organizați în aceste sindicate (apl. prelungite, întreruperi, zgomot la socialiști). Voi discuta însă cu E-mil Tănase pe calitatea de istoric, ce și-ta impix>vizat în ședința de azi, pentru ca să prezinte unele evenimente sub aspectul ce convine partidului socialist. D-sia a vorbit de 13 Decembrie, furieurările dela 13 Decembrie 1918 Atunci mu s’a făcut o manifestare cu caracter profesional, care s’a isbit de represiunea guvernului, după cum afirmă socialiștii, ci a fost încercarea neisbutită a partidului socialist, câștigat revoluțiunei ruse, să răstoarne forma de guvernământ a Statului, organizarea lui politică și socială, (aplause). Aceasta s’a constatat judecătorește atât de parchetul de Ilfov, cât și de Curtea Marțială. Prin urmare nu se încape nici o desmimțire. Soldații regimentului vânătorilor de munte, au tras, fără comandă, în momentul când au văzut că unul din camarazii lor cade victima mneitorilor răsvrăti. (apl. prelungite). Răspunderea celor întâmplate atunci apasă, nu sufletele membrilor guvernului de atunci, ci sufletele conducătorilor mișcării revoluționare, a acelora cari au îndemnat muncitorii să descarce armele asupra oștirei noastre (apl. prelungite). De atunci v’ațî putut convinge $1 mai bine care este caracterul acțiunei partidului socialist. Ceea ce făceam atunci pe ascuns, astăzi fac nesupărați pe față (art.). Acțiunea criminală_dela luniTli în... 050=33 Dar mai criminală a fost acțiunea acelui partid, în ziua de 21 iunie 1919, când pentru a ajuta ofensiva ce trupele roșii a lui Bella Hahn, luase împotriva noastră, partidul social hotărâse pentru aceași zi grevă generală, ca semn de aderare la internaționala lif-a (aplauze). Și dacă această grevă generală n’a izbutit, vă rog, să cunoași feu d-le ministru al comunicațiilor că aceasta se datorește patriotismului sindicatelor naționale în fruntea cărora stăteau sindicatul dela c. F. R. și dela poștă și telegraf. (Aplause prelungite). Rolul sindicatelor naționale Faceți, d-le ministru, și o nedreptate și o greșală când contestat patriotismul, spiritul de ordine și devotamentul acestor funcționari pentru I Stat»pl.). Desigur, sub imperiuluinoi anumite stări sufletești, au făcut greșală cei dela poștă de au declarat grevă, dar pentru această greșală nu se cuvine să fie, printr’un tratament asupriți nedrept, să fie aruncați pe căile pe care ei nu voesc să meargă Capi.). Aveți putința să aplanați foarte ușor greva ; ei își reiau lucrul, dar nu-i supuneți la vexațiuni inutile (apl.). Curajul sindicaliștilor roși Nu din întâmplare, cum a spus d. Tănase, ci din suferințe și jertfe a eșit România mare. Un act care realizează speranțele generațiilor trecute, un act care a fost pregătit și eșit din conștiința națională a poporului acesta nu este, nu poate fi: un act eșit din sorții întâmplărei (apl. prelungite). întâmplarea poate favoriza acțiunea uzurpatorilor, situațiile precare, dar nu actele care nasc înainte de toate din conștiința, voința și energia popoarelor (apl. prelungite). Vorbiți astăzi atât de temerar pentru că credeți că vă ajută evenimentele dela fruntariile noastre. Să nu uitaț însă că ceea ce este astăzi nu va mai fi mâine și că, în orice caz, acțiunea d-voastră se va isbi de conștiința națională și de energia unei țărănimi legată de pământul tarei aceștia printr’un tip de proprietate care nu este al d-v. (apl. prelj. in fața d-v. nu vor mai exista desbinări. Averescani, liberali, conservatori, țărăniști sau naționaliști, din toate ținuturile românești, se vor găsi uniți și în fața d-v. se va ridica întreg poporul român, pe care-l reprezentăm noi și nu d-voastră (aplause sgomotoase, îndelung prelungite pe toate băncile). Și acum domnilor deputați, să-mii permiteți să consacru câteva momente proectuilui de lege. Ce cuprinde proestul guvernului in iiin.inn i «mmian Cred că înainte ca acest procet să ne fi fost supus, d-nul ministru al muncei, avea datoria să ne supue ratifiăre! decretul-lege pentru organizarea ministeridan muncei și ocrotirilor sociale. D. OTETELIȘANU: Dar ministerul muncei este organizat printr’un decret-lege la fel cu decretele-legi făcute de d-voastră. D. G. G. MÂRZESCU: Desigur e organizat printr’un decret-lege, dar aceasta nu e suficient, pentru că la organele pe care le-ați creat d-voastră prin decret, în concepțiunea noasră ar fi fost alte organe cari să îndeplinească funcțiunile ce prevedeți în materie de împăciuire și de arbitraj. Consiliul superior al muncei și camerele muncei cu comisiuni permanente de concilianți și arbitraj ar îndeplinit alte servicii decât acele ale organelor d-voastră. Și în orice caz este o deosebire între decretele noastre legi și acelea de d.v. Sunt două situații deosebite: D-v leați făcut în interegnul a două Parlamente, pe când noi le-am făcut pe dreptul de necesitate, când n’aveam și nu puteam avea un Parlament (aprobări pe băncile minorității). In al doilea loc, proectul păcătuește prin acela că în împrejurări în care se pune integral problemul muncitoresc, el este rezolvat partial, provizor și numai represiv. Ne oferiți numai un capitol din legislația muncei și încă pe unele chestiuni cari sînt legiferate. Apoi legea din Decembrie 909 garantează ca și de libertatea muncei interzice greva în serviciile publice și dictează sancțiuni împotriva grevicultorilor. Legea de azi e făcută după principiile lege d-lui Orleanu. Dreptul de a sociafia al funcționarilor Dar ceea ce-și propunea în principial legea de la 1909 era să reguleze situația funcționarelor, de atunci în funcțiune, față de sindicatele existente de fapt. Legea nu suprimă însă dreptul de disociație, ci în subordonta unei autorizări prealabile și legea a fost atunci aplicată, mulți funcționari au fost autorizați. Astfel că guvernul greșește când pe cale de dispoziție generală, pe temeiul acestei legi, interzice dreptul de asociație al funcționarilor publici. D. MINISTRU TRANCU: Dar nu suprimăm asociațiile. Eu le-am autorizat la ministerul meu. D. G. G. MÂRZESCU : Vă rog dati-mi textul circularei d-lui președinte al Consiliului pentru a vă dovedi că se ordonă desalvarea asociațiilor ce ar fi avut autorizarea prealabilă. De fapt insă s’au desolvat și sindicatele nationale care aveau această autorizare, cum este cazul sindicatului de la P. T. T. Guvernul avea o altă cale de urmat. Trebuia să facă triajul între deosebitele asociațiuni, între acele care-șî îndeplinesc menirea pe tărâmul pur profesional și acele care au devenit organe potrivnice e metinei publice. In acest chip au procedat americanii când au făcut distincțiunea între sindicatele profesionale și acele pe care le oatifică de criminale. Cum se legiferează prin procetu «ului Procetul legiferează numai astepra libertătei muncei în timpul grevilor, pentru a pune pe adăpost pe lucrător de presiunile solidarizate celorlalți. Nu se apără în chipul aceata libertatea muncei. Libertatea muncei începe a se aspăra cu contractul colectiv, care trebue să prevadă conduterile minimale, de a pune pe muncitor în situație de a rezista presiunilor, printr’un constrant, care să-l facă în adevăr mulțuimit. Și contractul colectiv necesită reglementarea dreptului de asociatiune, de altminteri dreptul la grevă, ce se necunoaște în industria privată, se întemeiază pe libertatea muncei și pe dreptul de asociație. Nelegiferând asupra sindicatelor, lăsați liberă tocmai sursa gușptelor căci grevele se hotărreac de sindicate și de uniunea lor. De aceia și doatrima vă povățuește să nu procedați la legiferarea grevelor, înainte, de a fi legiferat asupra sindicatelor. . Si încă cum legiferații Procetul nu consideră conflictul și nu angajează procedura împăciurii și a anturagiului decât dacă s’a produs de, cel puțin o jumătate din muncitorii unui stabiliment. Pentru proect conflictul nu există dacă s'a produs cu urmi sub jumătate. E posibil aceasta? Oricare ar fi numărul muncitorilor, pentru executarea condificunelor contractului, el trebue să-și găsească un organ permanent de justiție. Și, în toate cazurile, privit a evita ca grevele să fe declarate, prin voința unora numai, trebuie să asigurați ca greva să iasă din voința liberă a lucrătorilor, din referent dum. (Aplauze). Legiferat asupra grevelor, dar mai omiteți să soluționăm una din chestiunele de care vă loviți la fiecare grevă: plata zilelor de grevă Chestiuirea răspunderea grevelor, după care trebue să se soluționeze însă complet din preocupările d-v $1 apoi sfârșit! procetul prin a ceri ca în termen de 6 luni, patronii din întreprinderile unde greva este interzisă, să întocmească, cu aprobarea ministerului muncei regimul muncii printr’un Statut. Dar acest statut nu trebue să varieze în industriile de aceiași categorie și să fie făcute în afară de condițiile minimale pe care numai legea le poate stabili, faptausi pe bancile minoritaiii. Dar în fruntea acestor patroni, stă Statul și d-v omitem să facem din lege, pentru Stat ceea ce obligați pe patronii Particulari. Iată pentru ce considerăm că procesul dv. nu atacă serios problemul și nu eliminează nici una din cauzele economice sau politice ale grevelor. Iată pentru ce nu-1 vom vota (aplause) forta pentru conflictele colective de mâncăi PUNCTUL DE VEDERE al jartidului Rațional-liberal ■" — Declarațiile d-lui G. G. Vlârzescu — — Fruntașul partidului natîoia MSbsralaraSS în ședința Camerei de la 5 August că procesul prezentat de guvern m nu rezolvă chestiunea conflictelor colective de muncă -Cfiie-vil constatări asupra atitoiiei neptriotice a sindicaliștilor rom i După notele stenografice) r—I, ICOXXOO Masuri contra ciornei A fost declarata contaminata di ciumă localitatea Balloum și deci intrarea în Notmânia a proemien țelor și călătorilor din această localitate, se va face numai prin portul Sulima. Vasele îndemne, suspecte și infeedate, călătorii, echipagiul și prox Vfeniențele din Batouui, vor fi puse în portul Bulina, măsurilor prevăzute în convențiunea sanitară ii intens facțională de la Paris (1903). Călătorii sosiții vor fi supuși unei supravegheri prin medicii oficialti la locul de destinație timp de 10 zile. Intrarea în țară a citlelor de exlatori, emigranți, vagabonzi, atq a fost prohibită. -----——o oxoo