Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1920-09-15 / nr. 3747

r SITUAȚIA INTERNAȚIONALA j BULETINUL DE AZI: Luna 13 Septembrie 1920 In timp ce vești urâte ne arată Italia în pragul desordinelor urb­ere, congres important socialist, vine și afirmă că violența nu poate in­tri in vederile partidului socialist, și că el evită demagogia. Telegramele ne vestesc că conferința asupra Dunărei s’a amânat aș­­teptându-se întoarcerea delegațiunei române care s’a dus la Aix pentru a conferi acolo cu d. Take Ionescu. Felul cum guvernele Aliate înțeleg a lua atitudine față de inamicii Ajritaniei reese din refuzul pe care Lloyd George l’a dat fostului rege Constantin de a-l primi. Constituirea Iugo­slaviei prin anexiunea Muntenegrului nu este a­­tât de completă, cum reese din luptele îndârjite pe care trupele sârbe le au cu revoltații muntenegreni. In Anglia agitațiunile muncitorilor minieri continuă de a preocupa opinia publică. Nu toate secțiunile acestor muncitori sunt de părere a se deblara încă greva, ceea­ ce face să se creadă că tratativele dintre guvernul englez și reprezentanții legali ai muncitorilor vor ajunge la în­țelegere. Aceste raporturi dintre muncă și capital cari în timpuri normale interesau țările respective, acuma privesc liniștea Europei, și de aceea­­ fără o legitimă curiositate ele se urmăresc în toate țările. Conferința dein Aix-Les jtoins Paris, 12.— „Journal1* discută în darul Deavire apP&piata conferință SS d­es Aix. Prima chestiune care va fi­ tratată va fi asupra atitudinei En­teniei față de­ Rusia. Aci cu greu o înțelegere vei fi posibilă de oare­ce Btrereile sunt prea deosebite, îns­ă situația din restul Europei orienta­le, oferă un larg tărâm pentr­u deli­berări. Nu este numai o întâmplare. 3. Take Ionescu se află actualmen­te de asemenea la Aix Ies Bains și «I delegația ramânei de lângă con­­ferința dunăreană a plecat subit din Paris la Aix spre a se consfătui un Take Ionescu. § „Tribune“ a relevat că Franța și-a torsa­ndat politica sa în statele du­nărene și se bucură de o autoritate care o avea mai înainte Germania. Jbeuvre“ crede că nimeni nu este biai potrivit de a consolida autori­­td­ea franceză ca Take Ionescu.­­ Mica înțelegere ar fi numai p­ela­ 0, Tak­e Ionescu vrea s-o organizeze su­b influența franceză. Este posibil ca din deliberările din "Aix"să rămasă un sistem complect al politic­ii dunărene. , Nici o revizuire a tratatului din Versailles, însă utilizarea tratatu­­lui din Saint Germain. Lyon. 12.—cu privire la apropiata ț­ntrevedere între președinții consilii­lor francez și italian, „Le Temps“ îș­­i sjpu­nă speranța că această întreve­dere, ereim­ relați­uni personale în­­tre d-nii Millerand și Giolitti, va scr­ie i­nferele comune ale Italiei și ale Fran­țe. Aceste interese sunt mari și vijelia de polemici care trece asupra lor nu poate să le suprime. După cum Mediterana răm­îne du­pă o furfirure zâmbitoare și i­ acolită­, tot' așa Franța va fhăm' tot ce-i fetă' la 'pe tîrfă ca gărȘi manifeste priete­nia față de Itala. Tru­pele franceze ce ocupau insula de Castellorrae o evacuează actual­mente fa­ră a aștepta ratificarea tra­tatului turc și er ii vermil francez a în­­vîlat în­ mod spontan Italia a lua în iposesiune această insulă care e Lp­­isită de o valoare strategică. Guver­nul fran­cez e mai hotărît a tranșa într’u­n spirit din cele mai împăciiui­­itoare chestiunea vapoarelor comer­ciale pe care Italia le reclamă Fran­ței. D-lu Millerand îi plac soluțiunile pozitive: „O socoteală­­ bună face prie­teni buni“. O va dovedi cu siguranță l­a Aix. Va găsi în d. Giolitti, care întotdeauna a ținut la rezultate mai mult decât la vorbe. Lyon 13.— Cei doi Premieri s’au întâlnit în salonul roz. Nici unul dintre colaboratori n’a asistat la a­­ceastă primă întâlnire, care a luat sfrâșit la amiază. O nouă Conferință a avut loc Du­minică după amiază, la care au a­­sista ambasadorul Franței la Ro­ma, d. Banére, ambasadorul Italiei la Paris d. Bonin hangare­, precum și d-nii Berthelot și Aliotti. D. Giolitti pleacă de la Aix Ies Bains. Marți dimineața. D. Millerand se va odihni în ziua de Marți și Miercuri va pleca la Geneva, reîntorcându-se la Paris Joi la orele 8. ..Persoanele din anturajul primu­lui ministru italian, scrie Le Temps, că depeși i­ au fost trimese în astă noapte, cari permit să se spue ei criza muncitorească italiană se va rezolvi în curând. Dezarmarea Germaniei continua Horsen 12.­ Ultimele știri primite de la comisiunea interaliată de con­trol în Germania arață că predarea și distrugerea armelor germanie, du­pă cum se prevede prin tratat ur­mează satisfăcător. Acum câteva săptămâni, răm­­seseră numai 6000 tunuri cari trebuiau distruse. In cele două săptămâni din urmă dis­­­tragerea a urmat în proporția de 1000 tunuri Priptâmânal. Deși în 8 săptămâni 7500 iutrovi« a» fost pre­date și distruse de comisiune,­ tota­lul numărului la data aceia era de 27.000, cu privire « mitraliere 35.000 au fost distruse rămânând încă 35.000. Din proectile s’au distrus 13 mi­­cari, au rămas 16 milioane. Din 11.000 mor­i icre s’au predat 5000. Au mai rămas înal un rest 300 mii puști și carabine din 1 milion 500 mii cari trebuesc distruse. în jurul uner greve ce se pregătește in Anglia Tratativele intre guvern și muncitori Horsea. 13.—Eri, Sir Robert Horne, președintele ministerului de comerț, a făcut o declarați­une în care atrage atenția asupra refuzului minerilor de -a­­proba dreptatea cererilor lor în fa­­ța unui tribunal impetinte, a cărui imparțialitate este în afară de orice bănuială și a cărui experiență în a hotărî chestiunea plăților, este incon­testabilă. Home susține că nici o secțiune să nu fie împuternicită de a lua o ac­țiune directă industrială­, fără ca mai întâi cauza să fie supusă judecăței u u­nui asemenea tribunal. Aceasta con­sidwațiie a fost mult­­ accentuată în cazul de față, prin faptul că un sfert de milion de minieri a refuzat de sprijini cererile. Guvernul însuși cre­de că aceasta nu va fi ultimul cu­vânt în această chestiune. Guvernul prin hotărîrea că o ac­țiune directă -industrială care ar avea scopuri curat politice să­­ nu poată fi apărată și sprijinită, a urmat aceiași cale a congresului a tr­ade-unionului adoptată acum câteva lupi- Sunt fără îndoială indicațiuni ca de la conferin­ța dintre Home și consiliul executiv al minierilor care a dat greș a fost multe nemul­țuniri între­­ delegații mi­nieri cari au asistat la congresul tra­­de­nismului din Portsmuth precum și prin zece misițiWri din țară. Nu­­ numai unul sunt chiar mai mulți nemulțu­miți de atitudinea neconciliantă adop­tată de comitetul executiv al minie­rilor făcând astfel ca conferință cu Horne să eșueze, îndreptând astfel opinia publică generală contra minie­rilor. Se observă asemenea că dife­rite secțiuni ale mini­steri­l­or nu încli­nă pentru grevă. Se crede că minie­rii din Horkshire cari au votat pen­tru grevă num­ai o mică majoritate, ar putea refuza de a depune uneltele lor și exemplul lor ar putea fi urmat de minierii din Hempshire și Doroy­­shire. Deasemenea o parte substan­țială a minierilor din South Wales, sunt elemente extremiste și mai nu­meroși decât în celelalte regiuni mi­niere, s’au reținut de a stimula acest svon. In Northumberland la regiu­nile miniere în care știrea despre grevă a survenit ori, s-a observat o lipsă de interes și sentimentul gene­ral era evident a nu se permite ca­­ această­­ ceartă să se termin­e cu greva. Mister Thomas, președintele con­gresului trade-unionului, închizând congresul ori, adresează o scurtă a­­locuțiune asupra gravei răspunderi a consiliului delegaților. Cere acestuia de a păstra chiar în minte marea mo­rală în chestiunea mișcărei muncito­rești Cutremur de pământ în Wi Poldku, 12.— Se comunică din Ge­neva că două lovituri puternice au cutremurat Joi noaptea pantele su­dice din Elveția, dealungul Alpilor de la Monteosa la trăcătoarea Ber­­no­, cauzând o­ avalanșe. Sunt patru morți și mai mulți ră­niți. Conferința Dunărei a fost amâ­nată după 16 Septembrie în urma fiecărei delegațiunei române la Aix pentru a conferi cu d. Take Ionescu. O telegramă din Moscova anunță plecarea delegațiunei de pace ruso- ab­ra­iniene la Riga. După o telegramă a agenției Ha­las d dn Varșovia, guvernul litua­nian a propus guvernuului polon des­chid­e­rea conferinței pentru a li­­chida litigiul existent. Congresul lucrătorilor de cale fe­cală francez, s’a exprimat contra afi­­lerei internaționale din Moscova cu 25­4 voturi contra 180. A. S. R. Pr­ bgrîpele Niculae a ple­­aseară cu Simplonul la Londra, spre a­-și urma studiile. Principele Niculae este însoțit de adjutantul Alteței Sale, d. maior Ștefănescu-Drtfpănești D. general Aver­escu, prim-mins­­tru, a scasit­­ azi­ din neață în Capi­tal. D. Victor Eftimiu, în calitate de director al Teatrului Național, în urma destăinuirilor făcute asupra •torii precare în care se­­ teșește, văduva marelui Alexandru, a făcut frumosul gest de a-l trimete, în nu­mele societarei dramatice suma de cinci mii Iei. Suntem fericiți că ziarul nostru a fost prin fa­c­ceze d’intâin care a a­­tras atenția asupra acestui caz în­ éirk­-scher și destul de trist pentru felul cum­ statul știe să cinstească membrii celor ce au contribuit la cultura neamului. Mini-Ștenul de războia a fixat ca examenul Căpitanilor de infanterie pentru gradul de maior, să se țină pe chipuri de armată. Crem smit căpitanii din școala lu­­i>crio­ită de războiu, se găsesc în timpul cursurilor, la datele când tre­ia­­ să treacă examenele, și pentru a nu se, cîmp’asa prea mult, ministerul a aprobat ca acest examen, pentru căp­tanii de infanteriey «cari se află î­n școalele de războini,­să-i treacă la co­misia corpului II teritorial, chestia Simplonului Legation­e a Italiei pe roagă să­ pu­blicăm următoarele : O întârziere a trenul Simplon -care s’a produs Sâmbăta trecută -a­­ dat din nou naștere la svonturi fantastice privitor la greva generală și revoluție in Italia. Ar fi de dorit că inaainte de a pune în ejrusta­tie asemenea știri a­­rarmante pe contul al un ai țări, să se ia informațiuni­­ extacte. De multe­­ ori s’a atribuit suspendarea trenului Simplon unor dezordine în Italia când de fapt era vorba de cauze complect dife­rente survenite în Iugo-Slavia și în Franța, inundații î­n Banat, etic. Acu­ma se petece achieiș lucru, întârzierea tren­uilu­i e datorită unor stricăciuni dite lrniei, sau altor cauze din Iugo­slavia ca­re au obligat tren­ul a face un ocol considerabil între Agram și Vincovitich. Situația în Italia q -perfect normală. Look-outuil men­alurgiștilor continuă în cea mai mare liniște. Aflăm că ministerul de Războiul a luat dispozițiunea să schimbe reșe­dințele mai multor corpuri din Ar­deal, unele I­s­când­u­le în vechiul­­ regat și­ e­­­le ducându-le acolo. Această măsură are de­ scop sa dea putința fraților din Ardeal ca să ne cunoască mai de aproape și în acelaș timp să se poată cimenta u­­nitatea sufletească a neamului. Primul grup al delegației cavale­rilor lui­­ Columb a părăsit Parisul, îmbarcându-se din Havre pe tranșat­­lanticul „Lafayette. Comitetul­­ agrar a instituit­ o co­­mi­siiune, com­pusă diin directe aie Ca­sei cooperației și împro­pri­etăriroi și din inspectorii centralei specia­­liș­ti în chestiunii de învățământ coo­pt­ratst, — pentru elaborarea pro­gramelor analitice și a regulamente­lor asupra fincționărea șocatelor de mutabolii practici. Aceste programe vorr fi complectate ș­i cu cursuri de agricultură­­ practică. A­uttas te dispoziții­­ s’au braț­im­­e­­dic­ina p­regati­rii elemen­teler tetbnice plastivi ținerea conttabilităței și a in­tensificăr­­i­ igriculturei în nounte so­cietățî de exploatare agricolă în ea­­rJr­­e­­ sătenii vor fi pe viitor organizați. In urma deciziunei consiliului de Miniștri prin care s’a lăsat liberta­tea comerțulu fainei și pâinei, s’t­ ținut o consfătuire la urmă’a Ca­pitalei între morari și brutari spre a stabili cantitatea de pâine trebu­incioasă Capitalei și prețurile pro­vizorii până la apliarea noului re­gim. S’a căzut de acord la două tipuri de făină cu următoarele prețuri:­lei 1.25, pâine de calitaea a doua lei 3.59 pâine de calitatea l­a. Brutarii și morarii ș'au luat obli­gațiunea să fabrice pâine suficiența și de bună calitate. D-l Paul D. Mayer, directorul bi­roului austriac pentru schimb de mărfuri, a fost acreditat de guvernul austriac ca reprezentant economic al Re­publicei austriac © «pe lîn­gă guver­nul român. Toate informați­unile re­feritoare la tratatul de comerț înche­iat între România și Austria, vor fi date de d-sa. Birourile sunt situate în str. Lips­cani No. 94. Geneva.—S’a resfugurat contarența federațiunei aeronautice intejma-bo­­nsie, care tinde la stabilirea din­tre -diferitele națiuni, de­­ legături d­e comu­­niati­e ma bune. Secretarul a adus sabia federațiunei eroiilor aviației, victimele războiului. „Patrieîismar £­-RULUI|JipCJ D. dr. Lupu, care îl preocupă foar­te pu­țin problemele naționale, scrie totuși într’un ziar de nuanță firește bolctivistă, o serie de articole prin care descrie în colori exagerat de negre situației Ardealului­. A­colo to­tul ar fi putred, și administrația românească lasă să fie doiiu cea un­gurească. Dar­­ acolo unde d- dr. Lupu depă­șește limitele îngăduite unei critice inspirate de dragostea de țară, este când amenință România cu protes­tul poliulațîinilor din Ardeal la So­cietatea Națiunilor. Din partea unui fost ministru — di­n nenorocire! — a­ țărci româ­­nești acest denunț, este o adevărată delațiune a intereselor naționale. ----- COOCO- ‘ — 3 Căile ferate franceze­­ contra bolșevicilor [UNK] Lyon 11 Sept.— La Congresul fe­deral al căilor ferate franceze a fost adoptată o moțiune afirmând au­tonomia mișcării sindicale și res­pingând politica extremistă. Alege­rea d-lui Bidegarax ca secretar ge­neral afirmă victoria elementelor moderate asupra elementelor favo­­rabile bolșevismului. Kamsnef a plecat din Anglia întrevederea cu d. Lloyd George — Horsea 12.— Ka­mcniff părăsește astăzi Anglia plecând în­ Rusia. Krassin rămâne la Londra. Kams­­neff și Krassin au intervievat era după amiază pe Lloyd George. Se spune că această întrevedere a fost aranjată, nu numai în vederea grab­nic­ei plecări a lui Kameneff ci pen­tru a disaida propunerile pentru în­ceperea transacțiunilor c­omercia­le cu Rusia. Se mai spune că Lloyd George a mai înaintat diferite exa­­minări pe care guvernul englez do­rește ca Kameneff să le expute co­legilor săi din Rusia. Lyon 12.— După o depeșă din Lon­dra trimisă lui Petit Parisien, Lloyd Georges va conferi cu Krassin și Ka­­menef. Censtimea reluărei relațiu­­nilor comerciale va fi luată în dis­­cuțiune. Kamenef pleacă Sâmbătă la Moscova pentru a consulta guver­nul său asupra punctelor de discu­tat. Krasin rămâne la Londra și se crede că răspunsul Moscovei va fi satisfăcător și că negocierile vor fi reluate. Englezii au părăsit Bekuba Horsea. 13.— S’au­ primit știri din Bagdad, după care forțele engleze, cari au părăsit Bekuba, la 5 mile spre nord de Bagdad, lunea trecută, au so­sit Joi la Sahroban, la 60 mile spre nord-vest de Bagdad. . Convenția comercială franco-polonă­ ­ Nemen. 12— Ziarele din Paris a­­nunță încheerea unei convenții co­merciale, între Frana și Polonia, pe baza căreia Polonia va furniza în special lemne, zahăr, obținând în schimb mărfuri textile, produse me­talurgice, etc. Afară de aceasta am­bele țări și-au făcut însemnate con­cesiuni vamale. Sârbii înaintează în Albania San Paolo. 12. — Din Tirana vin știri despre pătrundear­ea­­ sârbilor în valea Martiri, în partea superioară o­ Mtând diferrite nct U.H­ L . Din Durazzo se communică nouă ata­curi sârbești contra albanezilor. Sunt trape fidele vechi Sârbe, tt­feándu­­se la aproape 25 ml oameni, prevă­zuți cu muniții și artilerie. Cutremurul din Italia San Paolo, 12. — Ministrul de ex­terne german Simonis, a trimis o tele­gramă de condoleanțe la Roma -pon­tam cutremurul <La pământ San Paolo., 12. — La Castelnovo și Garz Baginaniat, su­veranii­ și principesa Jola­rid, au vizitat lacurile sin­ishirai­jef. * Se comunică ziarelor din Spazzia că în vârful muntelui Pisanello, în masivul caputan, s’a deschis cratere, de unde ese limbi de foc și coloane de fum, însoțite de un miros, greu de pucioasă. Toko, 11 Septembrie. — D. Mille­­rand a telegrafiat lui Giolitti Sim­patiile sale cu ocazia otltramurului de pământ. Independența orașului fiume San Paolo. 12. — Din Fiume : Pro­clamarea regenței italienești In Car­­naro a provocat cel mai mare entu­­siast. Mulțimea după ce d’Annunio a făgăduit solemn păstrarea italieni­­tății Fiumelui, a purtat un triumf pe comandant, proclamându-l prim re­gent. Roma. — Idea Natziona se află din Trieste că o telegramă­­ din Fiume a­­nunța următoarele : Din seara , dis­pă terminarea, consiliului național, d’Ann­­•nunzio a proclamat solemn Fiume stat liber. Du­pă știri sosite din Paris, coman­danții au hotărât să anticipeze pro­­clammtatiai, care ar fi trebuit să se facă la 12 Septembrie. U1 * Redactarea statutului definitiv dunărean Paris. 12. — Comisiunea internați­onală danubiană continuă studierea proiectului statutului definitiv dună­rean, având a examina propun­erile prezentate de delegațiunea română. * Paris 13. — Amânarea Conferinței Dunărene la 10 Septembrie a avut loc, scrie: „Le Temps“, după cum s’a anunțat, pentru a permite delegathații românești să confere la Aix cu -L Tache Ionescu și pentru a da timp diferitelor delegații!*! SA POATA STUDIA IN LINIȘTE CONTRA PRO­ECTUL PREZENTAT DE DELEGA­ȚIA ROMANEASCA. O declarație a lui Hindemburg Nauon 12. — Mareșalul Hin­den­­burg a declarat unui reprezentant al agenției International New Service America, că nu­­ a­r avea nici u­n scop de a se vorbi despre posi­bilitatea pentru Germania de a începe un nou război. Cu toate acestea Ger­mania are nevoie de gonată din cu­rma Rusiei, este însă­­și interesul Franței ca și al Germaniei de a fi pregătită aci pentru­ toate eventua­litățile. 1 1 NU ESTE PRINE _Guvernul să ia grabnice măsuri S’ar părea Că nici ttri eveni­ memt­­ politic, intern, nu au­ exista la ordinea zilei. Cei mai m­ult dintre miniștri sunt în ce­ nice dație altai aut plecat să se i>am­­­be ia­r cei rămași în Capitală nu se­­ pot înt­rrm­i fiindcă consiliile­­ de miniș­­tri­ii s’au s­ubspeaulat. Totuși, la ordinea zilei există un eveniment foarte important: popu­­­lația Capialei și­ a celor mai multe orașe din țară, nu au pâine. In țara grâului, în țara despre ca­re se spune că are câteva zeci de mii de vagoane cu grâu pentru ex­port, populația, nu are pâine, să mă­nânce. Pâinea albă s’a vândut azi la bru­tăriile, din București, cu 4 lei kgr. Pâinea neagră a costat 1 leu și 25 cen­time, dar nu s’a fabricat suficientă. ZECI DE MII DE OAMENI AU RĂ­MAS PE ZIUA DE AZI FĂRĂ PÂINE . Se știe că acum câteva zile, guver­nul a dispus ca comerțul cu pâine sa­se lase liber. Prima cauză a scumpi­rei pănei stă în această măsură. La o întrunire pe care primarul Capitalei a avut-o eri, în sala To­mis, d. Ghiorghian a spus că, în ge­neral, viața nu se poate efleni din cauza crizei de transporturi. Ca atare, o a doua cauză a scum­­­pirei pâinei, cunoscut fiind faptul CITITI IN PAG. IV că există în țară, și grâu și combu­s­­tibi lichhi, stă­toi, lipsa de locomo­tive. Un înalt functionar administrativ, însărcinat în primul rând cu­­ menține­rea ordinei publice, ne-a­ sipus azi următoarele : „dacă nu se vor lia mă­suri grabnice, ca «populația să aibă pâine, prevăd că în Capitală vom a­­vea turburări de stradă“. Pentru ca prevederea aceasta S3 nu se întâmple, guvernul are da­toria să se întrunească imediat și să ia măsurile dictate de împreju­rări. Iată care ar fi aceste măsuri: 1) Să se revie asupra libertatii co­­merțurid. 2) Să se machte un singur tip de făină, pentru pâine, col foligral. 3) Să se reînființeze cartelele. 4) Să se aducă porumb suficient ca populația săracă să nu fie nevoită să consume numai grâu. 5) Să se ia din mamele­­ articularilor toate trenurile-navete cu care Statul să facă transporturile neces­are de­ grâu si combustibil. Fără aceste măsuri, populația va suferi d­e foame. Și dacă se vor în­tâmplă tulburări de stradă, să se­­ știe că nu acei care le vor face simt vino­vați ci aceia care «nu le preîntâm­pliâ. —-------ooxxoo---------­'3 © a la Universitatea din­ Emmesth Clima din Sugenți­a Infam» pirri di­n Capitală. --Deschiderea © rfeli* naisilu­ din Foessin­ etc. etc. CONFERINȚA DE LA GENEVA Nauon. 12.—Relativ la știrea ziaru­lui „Beim de Par­is“, după care con­ferința din Geneva se va compune numai din șefii guvernelor aliate și că propunerile germane vor fi su­puse conferinței ,prin intermediul co­misiei de reparațiun­i din Paris, „De­utsche Allgemeine Zeitung“ scrie că însemnătatea unui asemenea proce­deu este foarte limpede. Dacă Ger­mania rămâne pe din afară, fiind ne­voită a-și trimite propunerile la Pa­ris, tratamentul ce se va aplica ace­stor propuneri va fi tot așa de puțin neutru ca și locul unde se tratează. Ziarul spune că in­­formațiunicia ziaru­lui „Echo de Paris“ nu înseamnă ceva încă definitiv, și că dimpotrivă politica franceză va trebui în cele din urmă să fie subordonată consi­­derațiunilor europeene și în ceea ce privește chest­inn­lie conferinței din Geneva, Nation. 12.—Cum reese din artico­lul de fond al ziarului „Temps“ gu­vernul francez a transmis ambasado­rului englez răspunsul la întrebarea dacă ziua de 24 Septembrie convine guvernului francez, ca dată pentru conferința din Geneva. Franța se îm­potrivește din motive practice că conferința din Geneva și Bruxelles­­ să aibă loc în acelaș timp, deoarece la amândouă nu poate trimite decât tot aceleași personalități. Guvernul francez speră că și An­glia se va alia părerei franceze de a supune propunerile Germaniei com­i­­siunei de reparațiuni. * . ) Lyon 12.— D. Millerand va sosi la Geneva Mercuri s pentru a vizita bi­roul internațional al mancei. * . • > Lyon, 12 Septembrie.— Miercurea vin­borpie d. Millerand va sosi la Ge­neva, pentu a vi­­ita biroul interna­tional al ÍMlancei. O m­­are manifes­tație de simpatie se­ prevede pentru a ura bun venit îm Elveția a Preșa dimtejlui de­­ consiliu francez. * Situația în Silezia superioara Nauen. 12. — Guvernul german a făcut din nou demonstrațiuni ofic­ia­­le, la conferința de pace din Pavis,la Vatican și la cabinetele din Londra, Paris și Roma, descriind situația pri­mejdioasă din Silezia de Sus și ce­rând să se ia măsuri radicale pentru restabilirea tratatului, și a situației legale în Silezia de jos. Nauen. 12. — După o informație a­­ ministerului polonez din Varșovia, el a încheiat la Oppeln un acord între c omisiunile interaliate și Polonia pen­tru înlesnirea chestiunilor de vamă și de pașapoarte, precum și pentru crearea unui transit din Galiția spre provincia Posnania prin Silezia de Sus. Guvernul german nu are nici o știre oficială despre aceasta. Știrea se confirmă însă din­­ cercurile iniția­te poloneze. Aliații resping ancheta in Silezia Nauon. 12. — Cercurile competente politice regretă că propunerea ger­mană de a institui o c omisiune neu­trală pentru examinarea situației din Silezia superioară a fost respinsă de Antanta. Germania voia să probeze prin această propunere că nu are a se teme de judecata lumei, în acea­stă chestiune. In respinger dar propu­­nerei germane deși se păstrează poli­teța exterioară, se vede totuși că a­­ceastă respingere a «urvenit fără a se indică motivele plauzibile. M­­oartea generalului Semene­­ 1 Zurich.­­ O radiotalograftte din Moscova anunță moatrtea generăluli Semenoff. Răsl­lim IDSITOUH Lituania propune liberta­­tea complectă.­Odesa iso­lată de restul Rusiei Sain Pool 12.— Din Varșovia. Co­­municatul arată că polonii au ocu­pat prin cuprindere Kowak­, Duz­­nica și câteva stații de cale ferată, păstrându­-le. S'au capturat vre-o 3.300 prizonieri, 55 mitraliere, l tu­­nuri, vagoane de muniții, provizii, 2 trenuri blindate. Reprezentantul polon pe lângă Letonia a notificat lui Cicern Ctl guvernul polon acor­­dă toată libertatea de comunicație. Lituania propune conferință pentru aplanarea diferendului. Ziarele scriu că până acum s’au refugiat în Pru­­­sia orientală vre-o 153 mii soldaț­i bolșevici au 30 mii cai. „Daily Tele­graph află din Helsignfors că sta­­tele aunță o nouă revoltă ukrai­nianâ. Aceștia stăpânesc Ekaterina, slav. Nikolaev nu are comunicații bolșevicii cu Od­esa fiindu-le tăiată Mare victorie polonă Zurich. — Din Varșovia sa anunță că trupele bolșevice care operează­­ direcția Vladimire au suferit o «*a*i înfrângere ; polonezii au ajuns pe țar­mul răsăritean al Bugului. Conflictu! sârbo-muntenegrea ! Paris, fi)."— Ziarul „Jadran“ din Spalato comunică că în Muntenegru luptele înverșunate între trupele sâr­bești și rebelii muntenegreni conti­nuă. Sârbii au reușit să împresoan pe rebeli, dar după o luptă cruntă, a­­ceștia au putut să se degajeze.. - - îi Ultima oră politică BI|[^^^^S^|Zi]'ig!n! sii si [Midi? in tara strâului Un ziar de dimineață se crede în măsură de a da textul discursului d-lui Beneș din care reținem de­clar­ațiunile primului ministru ceho­slovac cu privire la legăturile poli­tice dintre noi și țara sa: ,Și cu România s’a încheiat o prietenie adevărată, și s’au pregătit relațiuni de vecinătate sincere și in­fime. Tratativele cu Iugoslavia au­ durat luni de zile și a fost nevo © pentru aceasta de numeroase pregă­tiri teh­nice detaliate, pe cân­d­ tra­tativele cu Români­a sunt de dată­­ la totul recentă. De aceia u­nele chestiuni de deta­liu sunt încă în studiu și se vor termina peste câteva zile după so­sirea mi­­nistrului român la Praga. Cu toate acestea am obținut o în­țelegere idle fond și principială în aceleași chestii ca și cui Jugoslavia Mai cu seamă «am stabilit o înțele­­gere asupra atitudinii de luat în scopul aplicării tratatului de pace de la Trianon și asupra acțunii in apărarea­ comună, daca sub o formă oareșicare integritatea noastră ar fi atinsa. S’a mai ajuns la vederi analoage î­n chestia conflict­ului ruso-polon, în relațiile cu Antanta, în­­ chestiil balcanice etc.“ Credem căÎ guvernul este dator să lămurească țarei stadiul în care se află înțelegerea politică și economi­că dintre noi și statul vecin căci di­plomația seoteAă într’o chestiune, ăi o atât de vitală importanță pentru țara noastră nu poate fi îngăduită ASPECTE POLITICE Se pare că arta de-a guverna stă azi fii măsurile cele mai mici pe care un guvern trebue să le ia pentru îndestularea­ nevoilor populațiu­­nei guvernate. Revoluția nu o fac de­căt acei oameni cari au stomacurile goale Era o vreme, după retragerea nemților din țară, când nu avear­ grâu dar am avut pâine. Sondele nu funcționau și pădurile nu se tăiai dar am avut combustibil. Pâinea nu era prea bună, combustibilul nu era prea mult, dar a­­veam cât trebuia ca să nu ducem lipsă. Azi, avem grâu și din cauză că nu poate să fie transportat nu avea pâine, avem și combustibil dar pentru că statul și-a înstrăinat locomoti­vele industrial stagnează. Nu va mai trece multă vreme și fabricele se vor închide. Muncitorii vor eși în stradă și se vor decla­ra acte de vio­lență. Iată, deci, că dezordinea pe care n’a putut să o provoace agitato­rii de meserie va provoca-o guvernul... ordinei. Cine­va îmi spunea azi că nu avem pâine destulă, fiind­că cei cari mâncau înainte mămăligă, nu mai mănâncă azi de­cât pâine. Știți de ce mănâncă oamenii săraci pâine? Fiind­că­ nu pot să aibă mămăligă. Atâ­tea șî­ atâtea permise de export pentru porumb ce s’au dat d-lui Schul­ler au făcut ca mălaiul să se găsească mai rar și mai scump de­cât se găsește și se cumpără făina. "Guvernul a avut până acum altceva mult mai bun de făcut, de­cât să se ocupe de lipsurile cari amenințau populația. Trebuia să se facă &a­legerile parțiale și vă puteți închipui ce nenorocire ar fi fost pentru țari dacă nu reușeau să intre în parlament d-nii Cita Davila, Cioc sau Gri­ S Filipescu.. — O! mai ales acest din urmă, marele român care s* c’a provocat ultimatumul pe care Conferința la trimes României, pentru semnarea tratatului de la Saint Germain, se putea ca tocmai el să lipsească din Cameră ?—. D. Argetoianu și-a dat seama c’ar fi fost o nenorocire ca d. Filipescu să nu fie deputat și când acesta a venit să i ceară sense pentru că-l insultase odată în ziar s’a hotărât sa i le primească și să dea ordin jandarmilor să­i aleagă. Cetățenii din România Mare­ să nu se mai plângă căci, dacum au pâine destulă au un­­ r © numeros și o majoritate omogeni care sâ-I susțin?

Next