Viitorul, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 3736-3760)
1920-09-15 / nr. 3747
DOUA POLITICE FINANCIARE Una din acuzațiunile cami aides s’au redus partidului liberal, a fost o pretinsă acaparare a vieței economice Si instituirea unor societăți, întreprinderi or instituții financiare cu caracter politic. Această aciuizațiînel susținută de reaua credință a unora și de ignoranța sau credulitatea naivă a altora, a găsit răsunet și într’o ‘anumită presă din Ardeal, care necunoscătoare a evoluției economice din Vechiuil Regat, presimtă întărirea partidului liberal în Transilvania ca un pericol economic. De fapt, partidul liberal are o politică economică, cum trebue să aibă orice partid serios de guvernământ și fără de care o grupare politică sVr sbate în nesiguranță și fără orientare. In complexitatea viatei de Stat. A mai avea o politică economică înseamnă pentru un partid a nu fi pregătit pentru misiunea lui, care nu poate fii alta decât servirea marilor interese naționale. Fără un program economic, un partid politic nu poate presinta nici statelor străine o bază sigură de discuție economică în eventualele raporturi de la stat la stat, pe care comerțul și capitalismul le creează. Această politică economică, are ca princip fundamental intensificarea economiei nationale, prin apelul la muncă, energia și capacitatea românească. In caz când acești factori interni nu pot singuri să creeze o ramură de producțiune, aportul străin în capital sau tehnică, va fi întemeiat pe principiul colaborării, munca sau capitilul străin fiind astfel un stăpân, ci asociat cu elementul sau factorii românești. Ca colorat de detaliu, Regia cointeresată în care statul saim comuna chiamă la exploatarea unora din serviciile lor, inițiativa particulară, unind siguranța ce-o dă o întreprindere patronată de stat, cu comercializarea ce-o dă inițiativa particulară în afaceri, această Regie cointeresată a fost susținută în discutiunile prociclate pe figre particlule tinerai le-a avut în decursul ultimilor ani. In această atitudine de altfel partidul liberal nu a făcut decât să popularizeze în țară, un sistem economic, introdus cu resultate fericite în statele din occident. Pe baza acestor principii teoretice de economie națională, s’a întemeiat 5 anumite instituții de credit, Bănci și Cooperative, societăți comerciale și de producție, etc. Aceste întreprinderi sunt arătate de către cei ce nu pot sau nu voesc să vadă, adevărul, ca „liberale“, pentru că principiile de pe care ele s’au condus se găsesc în programul sau principiile directive ale acestui partid. Și cum întreprinderile atacate sunt din cele ce au servit mai cu folos causa românească, fără de voe adversarii partidului nostru- ne-au adus elogiul că este de ajuns ca o instituție să fie spornică in resultate, utilă pentru țară, pentru că ea, prin chiar aceasta să fie „liberală“ . Dar nu insistă nmi asupra acestei ciudate atitudini, decât pentru a pune Îin lumină următorul adevăr . Institțiile, și băncile arătate ca liberale, au fost creiate prin inițiativa particulară, pe principiile susținute de partidul liberal deoarece aceste principii au făcut convingerea în publicul mare de valoarea lor. Experința a dovedit de altfel, că punctul de vedere al partidului liberal e cel drept, căci instituțiile economice intempiate pe primcipiile liberale au aviuit o viață rodnică și suicese vădite în lupta ecometmică. Intre aceste bănci sau instituții și partidul liberal, este astfel legătura ide ftiațiune intelectuală ce există între teorie și practică, între convingerea logică și aplicarea ei în lumea conjcretă a faptelor. Partidul liberal a găsit astfel i anumite solutiL cari ca sămințeie fecunde, ‘•căzând în ogorul public au prins rădăcini și au dat roade. Acesta e adevărul, pentru spiritele obiective. Dar printr’o ciudată răsturnare de raporturi, pe când unele instituții financiare s’au creiat de către oameni cari au văzut și principiile liberale, factori de propășire națională, alte instituiții finanțerare, ereiste fără nici o preocupare de alte interese decât acâstea alte propriului lor negoț, au început ele să finanțeze sau să cumpere ziare, cu care să facă prin ele, politica lor. Capitala deosebire între fenomenul recent al acarburărei de către anumite Bănci, cu capital sau conducerea străină, a unei anumite prese politice, și creiarea băncilor sau instituțiilor financiare, după normele liberale, este că la cele dintâiu interesele comencialel au creiat o politică și la cele din urmă o politică pur românească, le-a dat viața lor specifică. Cu latura economii -panlMuil liberal se mândrește pentru că ea a contribuit la progresul țării. Dar băncile cari au finanțat sau finanțează anumite politici, recente nu, au curajul a susține în mod public noua activitate, isvorâtă din registrele lor de comptabilitatd. NOTE Românii la Flamons Dintre pietoni nouei școale franceze și dintre marii portretiști al timpului nostru, Dramieng este acela care deșteaptă, o mai îndreptățită admirație. Și pictatrele lui — minunatele sale portante vnda viața unui om, apare cu toate specialele ei însușiri dar și cu tot întregul caracter d a omenesc — sunt bucăți cari cinstesc arta bogată franceză. In atelierul acestui, mare pictor, doi tineri, unul Jiquidî, care poartă un nume cunoscut prin urmele ce le-a lăsat părintele său în caricatura noastră primitivă, și eslalti Bondenache, asupra căruia am «itras aci atențiunea, se remarcă cu deosebire. Cel din urmă, tânărul Bordenaehe, judecând după lucrările ce le-a trimes în țară, se prezintă da pe acum ca unul din marile talente picturale, cari vor trece pe primul plan al atențiunei cunoscătorilor. Geace deosebiște mai ales pe pictorul Bondemache este aproape cu totul personala sa, viziune coloristică. Fără impresionism exagerat, ©e știe totul a combina tonuri noui, nuanțe de lumină licee,reate de alții. Se vede bine că ne aflăm în fața unui talent dublat, de o voință, care cearcă, dibnește, și foarte de multe ori reușește să ne dea ceva nou. Pentru o mișcare artistică tânără, vara nu suferă de o pletoră de tainie, cum este acea de la noi , aporțiunea tinerilor muncitori,, pe tărâmul picturei nu poate decât să ne lmome. Iar chipul cum e apreciat în cercurile de artă din Paris, tânărul Bonliemaehe și felul cum îl judecă profesorul său Flaming sunt satisfacți íi chezășii pentru viitor. Dar pentru că artiștii înmânî, g&1680, mai au înlesnire drum în viațță, în străinnata decât la noi, suntem prea buni români ca să dorim tinerilor latente,expatrierea. Să vie la noi, ori ce-ar sufei! Pentru tanai ta, poți face jertfa persoanei tale, și în cumpăna dintre fericire personală și datoria față de țată, cea din urmă trebue să triumfe. Gultivați-vă acolo, dfcei talente românești, — dar nu vă înstrăinați de noi ! Petrenchis Deși legatorul a căutat prin diferite decrete-legi, să remedieze criza de locuințe ,și să înfiiâneze epeciila, prevăzând anumite măsuri protectoare pentru chiriași, totuși chestiunea a rămas nerezolvata. Aceasta se datorește în mare parte neaplicărei, măsurilor luate și mai puțin spiritului acestor legi. Locuințe suune Prin urmare soluțiunea trebuiște căutată în a'tă parte și’11 special în direcțiunea construim de noi Locuințe, cari să fie puse la dispoziției populației pe prețuri, suportabile și de pungile destul de împovărate a’e multimed nevoiașe. Societățile, pentru construirea de locuințe eftine, sunt prin urmare bine venite și toată. Înmiea așteaptă cu încredere, să-șî înceapă activitatea, fiind singura posibilitate pentru remedierea crizei acute de locuințe ce domnește pretutindeni, căci trebue să se știie că această criză se observă azi în toate țările și cu toate măsurile luate problema este nesoluționată. Chestia rămâne clar deschisă, iar populația, nerăbdătoare se întreabă, până când ? Un început, s’a făcut în țară la noi în această direcție, dar materialele și munca fiind atât de scumpe, rezultatul nu e până ’n prezent cel dorit. Deocamdată la noi se simte o ma‘ra criză de locuințe. Oamenii înghesuiți, cum pot, locuiesc încăperi strâmte, întunecoase, și neigience. Saecura Aglomerațiunile se observă mai mult în mahalale, unde într’o curte uite dimensiuni minuscule locuiesc câteva familii. Se închiriază podurile caiselor, magaziile ba chiar și pimnițele. Sistemul închirierei odăilor mobilate s’g. generalizat. Proprietarii caută, să tragă toate foloasele de pe urma imobil ©l ©! ce au. Preturile de închiriere sunt fantastice, locuințele de închiriat au devenit o raritate, iar fiin dorinele au luat proporțiuni neînchipuite, dar și alături de chiriile cerute reprezntă sume ce nu pot fi suportae decât de pungile îmbogățiților de război. Această sere de lucruri se observă în toate centrele populate și pane sa nu-șî găsi nici un remediu. Insă nicăieri nu se petrece calamitatea din București. Sunt oamenii din provincie ce vin aici pentru nevoi urgente, plângeri pe la ministere, procese, etc., însă e drept sunt prea putini aceștia, majoritatea o formează cei ce vin numai pentru afaceri, căci aici e centrul samsarilor și locul unde te culci ful rno și a doua zi din mila vreunui sus pas, te școli cu punga grasă. Acestora, trebue să le mulțumească provincialii, cari ajungând în București și după ce colindă toate hotelurile, trebue să s’a mulțumească cu o bancă în Cișmigiu sau pe vre-o canapea infectă de hotel pe care însă o posedă pentru câteva ore, după ce a dat portarului uin bacșiș idle 41—50 lei, bineînțeles afară de chiria canapelei. Cu speranța că această stare nenorocită via înceta ne hrănim de mult, deci ne-am obișnuit cu ea și vom spera și de aici în cale. Noi societăți de construcții In ItelgGa, s’a constituit în acest scop o societate pentru construirea locuineilor eftine, care intenționează a-șî face sucursale în toate țăril’© aproasip © 80 de societăți, emanate din cea de sute, sunt pe punctul de a lua, fiinal, intențiunea acestei societăți este ca locuințeîe <re se vor construi și cari vor începe chiar din anul acesta, să fie făcute din materiale și aparate cu totul noi, se vor numi cui adevărat eftine. Specialist își vor spună cuvântul S’a stabilit ca câmpurile de experiență să fie in diferite localități, însă prima se va face la marginele Bruxelles-ului, care enerkeza prin aglomerație. Inventatori, arhitecți și industriași din toate țările, vor avea dreptul nui numai să asiste la această primă încercare, dar li se vor permite să aplice aparatele inventate de ei, să-și spue părerile luminate șii să construiască chiar, dacă se va vedeai că sistemul preconizat este practic. La acest concurs au fost invitați și specialiștii din țara noastră pentru a-și spune că ei cad în tuf. Se vede clar de aci, că scopul acestei experiențe este găsirea mijlocului, a se construi locuințe populare, pe un preț cât se va putea mai redus, căci ,numai în acest fel populația, vtat fi efectiv ajutată. Vom aștepta deci cu încredere rezultatul acestor experiențe, datorită cărora această problemă socială var putea fi soluționată. A. G. PROBLEMA LOCUINȚELOR CRIZA DE LOCUINȚE Ș........... — Construirea locuintelor estiwa. Cum se va soluționa această problemă. Speranțe pentru viitor ziara Ziarul «Adevărul» îndrăznește a ne dezminți pe chestia vînzărei sale. .El scrie: „Adevărul“ nu a fost cumpărat de Barne«' „Maimoiosii Blank et Cie”. . Credem că constituirea „Romania Nouă” în care „Adevărul” ce camuflează cu banii d-lui Aristide Blank, nu mai este o chestiune de discutat. „Monitorul Oficial” e de față, unde se poate citi acest act de vânizare. Cât privtîte nuanțe pe câine „Adevărul“ caută să o stabilească; intre d. A. Blank și Caisa Blank, noi întemeiat pe însăși comunicatele acestei bănici, vedem o amflenă și afacere comercială, în care semnă linia directorului e egală cu semnătura firmei comerciale. De altfel noi credem că din partea ,Adevărului” e un prea mare cum sim de-a mai nega realitatea, așa cum mase din acte publice înregiistratie la tribunal, și publicate în ,Monitorul Oficial”. D. Mehedinți e indignat contra tinerilor cari verte se muscălește, ori ungurește/în sălile universităților nefestre, ca ș':' P'J aceia cari se exprimă mai de grabă în franțuzește decât în graiul strămoșesc. Observațiile sunt juste. Pentru a fi complete ele ar trebui să se întindă și la aceia ean:i făceau din limbia lui MinekenS în graiul dulce al nonei lor țări, stăpânite de eminenți kulturali, pe care îi admira d. Melled;'ni și ceilalți de o seamă cu d-sa. Ateona fi-uâ la „VIITORUL“ Cel mai bine scris Cel mai bine informat Cel mai răspândit — ZIAR DE SEARA- NEVOILE ARDEALULUI SALVAȚI FUNCȚIONARII! Când contrabandiștii coroanelor sunt supărați de un control prea aspru al ștampilelor, — când Bujor este trimis la sare sau Filoti trebue salvat în amintirea unei ilustre prietenii, — se găsesc nenumărate organe ale presei pentru a le lua apărarea, influențîna guvernul sau justiția, a Nu tot astfel stau lucrurile când e vorba a se salveze o cauză dreaptă. In acest caz zădarnic aștepți anchetele presei sau ale guvernului. Ocupați cu intrigile politice miniștrii tec,iar ziarele, pline de polemici inutile, n’au loc pentru a stărui asupra unei adevărate nedreptăți. Iată, de pildă, problema funcționarilor statului, care, pe fiecare zi, se prezintă sub un espcct tot mai grav. Căci dacă în vechiul Regat s’au făcut oarecari îmbunătățiri la unele categorii de slujbași,— situația acestora în Ardeal este desigur demnă de plâns. In adevăr, împărțiți în unsprezece grade de salarizare, — funcționarii ardeleni încep prin a fi plătiți cu 660 coroane, — azi 300 lei, — pentru a sfârși la un maximi de 3000 lei. Imensa lor majoritate, au între 100—600 lei lunar, în această categorie intrând nu numai administrația dar și justiția. Astfel se explică lipsa de personal în toate ramurile activității de stat, astfel se explică unele abuzuri cât și prezența marelui număr de streini în administrațiile ardelene, streini ce aduc în loc de dragoste de muncă și de devotament Statului, — setea lor de răzbunare și sabotajul. ■ * Dar dhică înainte de unificarea monetară această situație era încă suportabilă,— azi a devenit,—în urma scumpirei enorme provocată de cursul de schimb și dispozițiile d-lui Take. Ionescu, — cu totul deperată. Salariile funcționarilor ardeleni nu mai sunt suficiente nici pentru a Urientare. Prevenind o mișcare ce ar putea,a avea consecințe grave guvernul este dator să intervie prin unificarea salariilor cu a cete din vechiul Regat și prin crearea de oficii de aprovizionare eftină 4 ari să poată furniza nu numai pe favoriți* ca astăzi, dar pe toți funcționarii începând cu acei mai umili. Aceste măsuri se impun de urgență și președintele consiliului trebue să înțeleagă că bugetul sălbatec a.1 d-lui Take Ionescu trebue ușurat de sinecuri diplomatice pentru ■ a face față acestor nevoi. A ECOURI vioane polițienești. A fost rezervat Americei să realizeze această nouă aplicațiune a aviațiunei. La New Jork s’a organizat în adevăr o astfel de escadrilă polițienească cu scopul de-a supraveghia orașul de sus în timpul marilor manifestări și cortegii. Avioanele au misiunea de a urmări pe manifestanți pe deasupra caselor uriașe evoluind peste capul mulțimei. Insă măsura această de figuranță pare imprudentă și cetățenii New Yorkului vor avea tot dreptul să se plângă când vreun polițist aviator le va cădea în cap. Guvernul chilian intenționează să croieze o stațiune balneară pe insula Juan Ferandez, cu hoteluri ultra-moderne casinouri, săli de joc și concerte. Dacă cumva urobra eroului lui Daniel de Foc are de gând să se reîntoarcă vreodată acolo, unde Robinson a desfășurat atâta ingeniozitate ca să-și câștige existența, îi va fi greu să regăsească peștera care a fost primul refugiu al naufragiatului. Asurzit de jazzland, uluit văzând pe strănepoții lui Aineri in haine de gală dedându se unei gimnastici turbate și zgomotoase intre un pian și o pălărie chineză, fostul proprietar va regreta poate pacinica i colibă, papagalul și simplicitatea credinciosului său servitor. COMEEIUL DIRECTORILOR școalelor secundare In împrejurările actuale când este vorba Ide unificarea învățământului îin înlreasga noastră țară "Chestiunile ■ referitoare la organizarea acestui învățământ treib tac să se bine și temeinic studiate. Toată preocuparea autorității superioare școlare trebuie să fie aceea de a desvolta și întări școala, ca una care este temelia culturei și educațiunii noastre naționale, și de a inv <prima mvațământului caracterul naționail. Unele măsuri însă luate acum de către această autoritate 11c arată limpede că ea a trecut ușor cu vederea asupra acestor importante, și delicate chestiuni. Reducerea numărului de ore la limba română și la istoria Românilor și congresul directorilor scoalelor secundare fac parte din numărul acestor chestiuni. In zilele de 1 și 2 Septembrie s’a ținut în București, sub titlul de Congres, o reuniune a directorilor de școale secundare din întreagă România, convocată de Minister, în care să se discuite un număr de chestiuni propuse de organizatorii lui. Cu părere de rău am constatat că această întâie reunire În Capitala tara a directorilor școalelor secundare din România Mare a fost slab organizată și rezultatele ei pot fi socotite ca nuile. Programul foarte încărcat, cuprindea nu mai puțin de dtmasprezece chestiuni, cele mai multe de o Misemină tatd foarte mare. Acest program a fost adus la cunoștința congresiștilor abia cu 2 — 3 zile înainte de deschiderea congresului. Le-a lipsit așadar directorilor nu numai timpul ca să reflecteze asupra chestiunilor de discutat în congres,ci mai ales aceia de a se consfătui cu colegii lor profesori și a aduce la congres părerile acestora asupra chestiunilor propuse. Mai mult încă Ciiastnniile nestudiate de participanți nu fuseseră prealabil studiate nici de organizatorii congresului. Lipsa complectă a unor referate care să pună la punct chestiunea și să fixeze elementele discuțsinii a avut de rezultat că aaceastă discuțne s’a făcut fără nici o ordine și fără nici o legătură de idei de la vorbitor la vorbitor. Rezista lui n’a fost de voci — și aceasta o spunem cu mare părere de rău — satisfăcător. Biurocii, la care s’au instalat direct secretarul general și directorul învățământului secundar, a găsit de cuviință să impună Ca timp de dsecuțiune o ora, pentru orice chestiune indiferent de importanța ei. Astfel, chiar întâia chestiune , modificarea programelor analitice și reducerea orelor de curs a fost expediată în conversații ■ contradictorii asupra planului disecțiunii fără ca chestiunea însăși sa fie măcar serios atinsă, încercările unora dintre directori de a aduce în discuțiune reducerile de ore făcute de minister pentru anul acesta, mai ales reducerea orelor de limba română și de istoria Românilor, ceea ce constitue o mare greșala din punctul de vedere națională, au fost ofprite de către, domnul prezident al congresului, sub cuvânt că nu este permis să se discute măsurile luate pentru anul acesta, ci cele ce sunt de luat pentru viitor. Ședințele următoare din cauza aceasta au fost rerutate cu puțin interes, iar discuisiunile urmate au fost la un nivel foarte mediocru. Impresiunea pe care au căpătat-o congresiștii a fost foarte penibilă , în special directori școalelor secundare din Transilvania și Bucovina au fost rău impisionați de lipsa totală de pregătire a acestui Congres. Comparația pe care ea se piteau opri a o face cu Congresul directorilor de școale din Ardeal, ținut anul trecut la Cluj, în care chestiunile supuse discuțiunii fuseseră prea maM studiate de conmisiuni ad-hoc și expuse de referenți speciali și în care discutiuniile urmate metodic au dus toate la rezultate precise, avea ceva jignitor pentru profesorimea din regat, care nu poate fi făcută vinovată de greșelele organizatorilor acestui congres. Suntem în sentimentul marii majorități a ioirticipanților la congres cari ne-au împărtășit iiepresiunile lor, când ne exprimăm părerea de rău că s’a procedat cu multă urșurință și neîndemânare intr’o chestiune care în momentele de față are absolută nevoe de seriozitate și studiu. Iar condcătorii Ministerului sonstricțiunii cari și-au luat asupra sarcina organizării acestui congres, în pripă și fără nici o pregătire, sunt datorii interesul învățământului ca, oei puțin pe viitor, să dea mai multă atențiune chestiunilor care pot compromite, prin felul cum sunt prezentate nu numai pe conducătorii sarciei noastre, și chiar însăși ștejoaSa secundară care nu merită să fie prezentată » această lumină tristă. O». INDEPENDENȚA EGIPTULUI Cum este primit noul regim horsea. 12.—Cornapt «adeptul ziarul lui „Times“ din Cairo ăfi ițiul intersante asupra probabilei desfăcuriri a noului regim propus în Egipt. Delegații națiomaliști egipteni cari au fost de curând la Londra au ajuns la o învoială provizorie cu misiunea lordului Milner care a sosit în Cairo Miercurea trecută. Un meeting reprezentativ se va ține săptămâna viitoare in Cairo «pn a examina agrementul pe când, dc!» gații vor vizita (probabil provincia de a se asigura asupra Vederilor consiliilor provincale și elementelor agriculturale. Dacă «Jezusltesuil va fi favorabil un nou cabinet va fi constituit, cu Adly Pascha ca prim ministru. Ia vedere că acesta a jucat o parte proeminentă și utilă în recentele conversațiuni predomină impresia că este omul cel mai indicat din țara sa. Colegii săi vor fi toți oameni cu influență în țară, astfel că cabinetul va putea fi privit, că repreșentând națiunea egipteană. După ce cabinetul va fi format, reprezentanții acreditați pentru negocieri vor fi aleși de cabinet. In acelaș timp negocierile cabinetului englez progresează, nouă alegeri pentru adunarea legislativă vor urma, astfel că întrunirea constituantă va putea fi gata de a se ocupa de tratat Când tratatul va fi ratificat întrunirea va examina și aproba a doua constituție care va implica pe cât posibil strânsa legătură cu prrecedentele engleze, prevăzând două Camere, responsabilitatea ministerială, etc. întrunirea legislativa va fi dizolvată în urmă și alegerle se vor țiare sub noua lege organică, astfel că negocierile cu puterile pentru desființarea capitulațiunilor insentimental cărora este tolaiul esențial pentru introducerea noului aegent) vor fi încheiate. Nouăle corpuri reprezentative vor fi gata perrtra încru. SAPTANANA TEATRALA de DIM. $£RBAN Feeria și teatrul istoric din punct de vedere decorativ Reprezentația vizuală în teatru corespunde celei mai grele însărcinări, pe care și-o asumă regisorul, ea fiind măsura cu care se pune la punct celelalte elemente capitale sau complimentare ale artei dramatice, de o parte și mijlocul intermediar, care comunică fluidul sugestiv între atmosfera rampei și a sălii, de altă parte. hotărît că însărcina era aceasta, nu corespunde mai totalteuna cu neutralitatea funcționarului care o îndeplinește, dat fiind că acestuia i-ar trebui o pregătire mult mai aprofundată și un ochi mult mai rafinat,ca să se poată transforma într’o lume nouă, documentară sau legendară, după cum creația ar fi istorică sau feerică. Teatrul Național debutează în repertoriul original al acestei stagiuni cu o feerie de a cărei primire sau respingere publică, se face răspunzător vechiul comitet de lectură : „Odinioară“, feerie de d. Aslan, închizând paranteza acestei prezentări, și amintind că și impania ii îandra,își va deschide andi acestea teatrul cu feeria di-lui Victor Eftimiu, „Cocoșul Negru“, mă gândesc la impresiile vizuale, care le inspiră aceste reprezentații spectaculoase, în deficitul perspicacității auditive, care se lasă mai mult legănată de ritmul versului, deci pătrunsă de înțelesul verbului. Iată pentru ce simțul decorativ trebue să-și aibă întâietatea, în reprezentarea teatrului vizionar. Exuberanța imaginației creatoare, isvorâtă dintr’o plastică simplă, croită îni linii curgătoare și drepte; volubilitatea cuvântului, perzându-și ecoul în spațiul unei atmosfere profunde și plate; profilarea chipurilor în haine ciudate de fonduri colorate în pete largi, concepute din rațiunea jocurilor de lumină, ar forma catechismul celor ce iubesc basmele și le trăesc la jocul rampei, după cum orice copilărie le-a cunoscut cândva, și le-a întrupat din flăcările vetrei, unde de obiceiu, iarna, le-a auzit, fiecare... Imaginația copilăriei este fie o varietate infinită, și nu e de mirare ca de multe ori, un basm jucat în teatru să pară mai puțin decât mintea ei. febrilă, l’ar fi putut modela. Basmul este o minciună poleită, cularul povestitor al bătrânilor: acolo a mere de aur, și cai înaripați, ai balauri, cu solzi de smarald, ai păiduri care cântă, și isvoare care vorbesc și pasări minunate și tot felul de animale năsdrăvane, care umplu retina ochiului într’un spațiu profund deschis înăuntrul privirei și care formează a doua lume, a plăsmuirii noastre misterioase. Cum s’ar putea între cei trei pereți de pânză ai scenei, pe o distanță de câțiva metri, să realizezi toată închipuirea fantasmagor.că, a basișului învățat pe din afara ? Și cum s’ar putea împăca bogăția reprezentarei noastre lăuntrice cu ceea ce poate paiiiodira regia unui teatru . O quintessențiare decorativă, rezultată din observațiuni multiple și multilaterale, dintr’o armonie de culoare și de linii, cu oarecare capricii și fantezie originală, ne-ar putea rupe din vechile decoruri mntale, ca să ne arate, acelaș lucru, însă sub o formă nouă, strigător de nouă... Teatrul isttoric,pectaculos și decorațtiv camsumare, se bazează pe relicve și documente, care trebue să subsiste oricât a fi deplină imaginația, celor care-l reprezintă. In teatrul istoric, recuzita și decorul sunt ca leit-motivul unei muzici, menit să amintească mereu, geneza creatoare; în teatrul istoric geneza este adevărul; în teatrul feeric e minciuna Ambele sunt trecute printr’o prismă inventivă, primul fiind legat de document, a doua descătușată de orice atingere materială. Am văzut teatru istoric și teatru feeric. »’am plaSait însă niciodată sămi desparte impresiunile vizuale, în două. Peste tot același și aceleași decoruri cu castele medievale, același pomii cu frunzișul dintr’ufu singur plan de si'ă., acelaș cer obișnuit și monoton, aceleași flori zugrăvite pestriț pe un gard de mucava. Costumele clasice, și coifurile pompierilor au trecut de la teatrul antic,la cel istoric, de la cel istoric la cel feeric, cu o seninătate inconștientă. Așadarnicio deosebire cu acete trei manifetări, noi o noutate în desen, iritaie îndrăzneală în costum ! Atunci ce plăcere nouă mai aduce feeria, când vine îmbrăcată în garderoba veche și roasă de molii, a vrejmilor de bejanie istorică ? ? Feeria trebue să aducă o formă nouă în exteriorizarea poveștilor, altfel cum toate basmele se axă aă între ele. "Oboseala celor ce le întrupează, rămâne zadarnică. E drept că :nu poți scoate dintre culise păsări și animale năstrăvane, nici feți frumoși cari sboară sau mănâncă Toc, dar poți imagina un cer grav și înalt ; poți să dai lărgime orizontului, consultând perpectiva ; îți poți creia o floră fantastică, și poți inventa costume noui, îmbogățite cu pasări stilizate, în culori bine împerechiate, peste care luminile procedate, i să se lase, ca niște flatuțări stranii, așa după cum fiecare elipă, care trece, schimbă ticăitul atmosferei. Costumele vremilor trecute, împrospătate de cercetări noui, ce minunate modele ar putea stiliza pentru feeria de azi ? Schimbându-le gravitatea personală și servindu-te numai de linia compoziției lor, cu stofe în firul cărora se scutură flori de aur și pasări de argint, sauxriîfre încâlcite ca’ax vecinie pergamente — câți feți—frumoși sau pagi obraznici, n’ar schimba imagine]e vechi, din decorurile noastre mintale ! Secolul al Xll-lea cu hainele lui de icoană, ce bine ar putea îmbrăca pe Corinzencele noastre, iar epoca lui Carol al IX-lea, cu culota bufantă și casca brodată—cu ce fast ar pătrunde în citadela legendelor noastre copilărești! Cine se gândește să scuture praful Vechiturilor tradiționale, cine caută forma nouăiar cugetărilor din turmă, ce onâniî îndrăzneață vine să modifice tiparele de © zi, și ce comori s’ar putea cheltui pentru nimcurile unor basme învățate pe din afară ? Pentru ca să ajungem, unde năzuesc firele nemulțumite, ar trebui încă mult timp; se poate face însă primul pas fără să coste nimic decât o modificare de vedere: trebue sacrificat detaliul. Odată obișnuiți să vedem în mare și în simplu, greutatea dispare. Ne tSxibu © în decorativul teatral, ceea ce ne-a lipsit până «cum sinteza și sinteza o desprinzi ti1» lăminil mentalității tale, liniar peste care pânza norilor, ar putea fi jonglată mai ușor decât se face, și întrio mișcare intermitentă, cu un orizont larg cu câteva profiluri de pimbră, și un singur pom în —ronde-hose“, interpretat larg și bine decapat — poate foma un decor grandios de simplu și de infinit. In scenă singurul motiv decorativ trebue să fie omul, preocupându-te de mișcarea vii de costum și de proporție, ajungi la armis'a muzicală,pe care trebui să ți-o sugereze „punerea în scenă“. O haină neagră cu plasări de argint, într’o atmosferă de umbră, ar pluti imperceptibil, dând ființai pe care o îmbracă ceva de vedeai!©, și tot decorul într’o găină cntișie» e* trist crepuscul ar înfățișa f011 stimulent decoratorilor chemați să rafineze gusturile, ar rezolva i parte o lacună trecută. Inerentă manifestărilor tinere. Și cine știe dacă mâine-poimâine si’agn descoper vr’un Burist al basmelor noastre străvechi?. Cim. țerfean. -ooxxts»-