Viitorul, mai 1921 (Anul 15, nr. 3938-3960)
1921-05-16 / nr. 3949
SITUAȚI INTERNAȚIONALA BULETINUL DE Au: «SESSS^SIKHÄE^^ Sâmbătă 14 Mai 1921 Da abia acum suntem în posesiunea unor amănunte precise asupra discuției ce a decurs în Camera Comunelor cu privire la ratificarea tratatului de la Trianon» Atât în Comune cât și în camera lorzilor tratatul a fost votat cu o mare majoritate. Astfel drepturile imprescriptibile ale unității noastre naționale au fost pe vecie sancționate de cea mai mare putere politică ajuns ei. Câteva voci disparate au încercat să apere pe ungumi, dar d. Asquithn Camera Comunelor s’a mărginit să ceară protecția minorităților, iar lordul Robert îdi în înalta Cameră a afirmat că naționalitățile s-au desfăcut în mod . .noliíat și pe baza principiului de autodeterminare de Ungaria și nu prin forța Antantei. Robert Cecil crede că prin libertatea tranzitului se va putea reface Europa centrală. Faptul ratificării tratatului de la Trianon la Londra a produs o enormă impresie în Ungaria, unde politicienii se așteptau la alte rezultate. Contele Banffy a declarat la Adunarea Națională din Budapesta că Ungaria trebue să respecte pacea, puterile mari ale lumii doresc menținerea, cu orice preț , tratatelor existente. Contele Andrassy în numele Adunării, a cerut »«pedarea dreptului minorităților din Iugoslavia, Ceho-Slovacia și nommirii. Magnatul ungur a făcut pe urmă apel la slovaci și la ruteni, cari» ar dori stăppânirea maghiară și a încheiat spunând că acela care va îndrăzni în situația actuală a Europei, să scoată sabia, de sabie va pieri. Asemenea manifestațiuni sunt demne de reținut, in sfârșit conducătorii Ungariei s’au convins că fără a se conforma spiritului pacific stăpân pe lumea întreagă, țara lor nu poate trăi. Poate acum, într’o preocupare de conciliere cu vecinii săi Ungaria să înceapă imensa operă de reconstrucție a ruinelor sale, provocate de dezastrul militar și de flagelul bolșevismului care l-a secătuit toate forțele de producție. Franța a hotărât să menție sub arme clasaa mobilizată 1919, până ce clasa 1921 va fi instruită spre a-i lua locul. Armatele franceze pe Rin gata să treacă fluviul cu steagurile desfășurate va fi cel mai eficace imbold pentru Germania de a-și ține angajamentele. Nimeni nu se mai îndoește acum că guvernul d-lui Wirth va face tot posibilul să-și respecte semnătura, insă, e teamă la Paris că pangermaniștii vor continua încă multă vreme resistența. Guvernul bavarez a hotărât să dezarmeze garda Einswohnerwehr; d. von Kahr a promis guvernului central că recunoaște necesitatea absolută pentru a menține unitatea Reichului și de a-l salva de o invazie străină. Situația în Silezia superioară e tot gravă. Germanii ar face serioase pregătiri spre a reacționa. Unități germane voluntare ar fi gata să intre în acțiune. Reichsbankul a refuzat să trimeată bani în regiunea minieră ocupată de polonezi, amenințând pe locuitori cu înfometarea. Comisia interaliată dezminte știrea din sursă germană, după care s’ar fi decis împărțirea Silezîai. Zvonurile acestea lansate ar fi avut de scop să ațâțe opinia publică germană și anglo-italiană în contra Poloniei. Greutatea situației stă în faptul că trupele interaliate sunt insuficiente pentru menținerea ordîrei și o ciocnire violentă între germani și polonezi pare iminentă. Ori, întâmplându-se acest lucru, guvernul din Varșovia va interveni cu armata. De aci probabilitatea unui război, care ar fi o adevărată nenorocire. Guvernele aliate fac tot posibilul pentru a evita o atare eventualitate. De pe frontul greco-turc se anunță pregătiri de ambele părți. Cele două tabere în luptă trimit întăriri pe front, dar, se pare, că nu îndrăznesc să dea lupta decisivă pe care o tem și o evită. Cfiîknarul lat ]mn C. grănianu de la Florica < Cu prilejul sărbătorirei cenieiialui lui Ion C. Brăilantr, Dumitnic 22 Mai va avea loc la Florica solaranitei ca transportă’rei oseminterei Aîarehi/Belifeai. de stat, în oapci; construită în focalitate în acest scop Cu această ocazîe se va forma un tren spife( care va pleca din gasa de Nord, Duminică 22 a. c., între orele 7 și 8 dimdneața, fara precisă si va aiMîța ulterior), și care va transporta la filerton persoanice cari doresc sără parte la această pioasă ce rimoras. întoarcerea în Capitală de la Fiorîca, va avea loc în seara aceleiaș zile la ora 7. Oei ce doresc să-și rețină locul in acest tren special sunt rugați si se inscrise, pană cel mai târziu la 19 a. c., ora 7 seara în secretariatul general al Clubului Central național liberal din calea Victoriei 44. înscrierile se primesc, începând cu Luni 16 a. c., în fiecare zi între orele 16—12 a. m. și 4—7 p. m. Prețul unui bile î pentru trenul spital, dus să întors este de 38 lei. Privini comemorarea centenarului lui Ion Brătianuu, s’a constituit în Cernăffițî următorul comitat de fid fiativă: Ecdoxht formuzachi î. ,președinte, Dioisia Bean, consilier consistoria. Gheorghe Șandru, primari Cernăuților, Eusebie Autovici, președintele Camerei de comerț, Dimitru&Âvscii și Octavian Zoria, membri. Mercurî 18 Mai era C seara, d. î. G. Duca va ține în Cercul de studii P. N. L. o conferință : „fort €. Brătianu! ș! chestia agrară“ Ziarul dlu Mihaladbe, publică un aspfî’sfest trivial pe care organizații țărănistă, din Vg&luh î’a răspândit în „cuprinsul naktauft cu câteva zile înainte de a se fii torat acolo congresul 13) erai. In finariea acestui maniest se spune: " a?D. V. Sasai, a convocat o întrunire a partidului liberal, în Vaslui 3a0?c n’amu luat parte de ciât ne c 40 oameni". Această afirmațiune este pentru toți acei cari au asistat la congreșii din Vaslui și știm câți au fost acolo —proba cea mai bună că :,oameni noi“ cari au dovedit că sunt necinstit in fapte trebue să fie necinstiți și îi vorbe. Azi va pleca la Varșovia delegația română pentru indicerea convențiunei comerciale cu Polonia. Ziarul „Nădejdea" din Timișoara, desi minte știrea că un incendiu ar fi distrus întreg orașul Chichinda-Mare din Iugoslavia. Profapnia bol^vică rasă / In ANGLIA Un ssreed lase cape oprește introducerea aurului rusesc Paris 14.— Guvernul britanic inten fonează să prezintă Camerei Comunelor, un proect de lege care să împiedice pătrunderea aurului .rusesc in Anglia, trimes, atíp'low pofiim pro, Diviiii^ Lloyd George, Chamberlain, D. Lloyd, George, Ghemiberlain, Shortt și Basomson, directorul spreîeptilidele po liție londoneză au promis să studieze în această privință toate propunerile cari se vor formula. > ‘ ’ ' 1 Partidul național-liberal a fixat pentru alegerile parțiale pentru un Joc de senator în județul Constanța, candidatura d-îuă CCMtsiifififl 8. Co Binfl INIU. Alegerea va avea loc în zilele de 11 și W $$fs. a. c. iar semnul ales este (Crucea plină) TM Bolșevicii ruși și propus^fica Europa Lyon 14.—„Eclair“ spune că, pe măsură ce regimul bolșevicilor rușii evoluează spre burghezie, propagandă comunistă în străinătate crește. Astfel, în Polonia, Letonia și Estonia, adică în mare parte din țările din Europa centrală agitațiunile agenților moscoviți câștigă teren, fiind susținute cu belșug de bani și broșuri ori alte mijloace.I Infertaifarea uteiului ca combustibil în Anglia »—»a. 1— ... Nlorsen. 13. — Ca rezultat al grevei minierilor, căile ferate și industriile din ț apă întrebuințează uleiurile ca combustibil. Astfel și calea ferată subterană din Londra a cărei parte principală să servea de forțele electrice provenite de la o mare stațiune generatoare. Chiar și la această stațiune astăzi la 5 cazane din 52 ard ulei în loc de cărbuni. Consiliul comunal din Londra studiază acuma chestiunea de a înlocui cărbunii prin ulei pentru uzul tramvaielor. Toate uzinile și serviciile publice au recurs la același mijloc. Evident se așteaptă în anumite cercuri că pe viitor uzul cărbunilor va descrește urmând o creștere mai mare în întrebuințarea uleiurilor. » ! Viitorul bugeti î grii FRANȚEI Paris 14.—iMNIstriff s’au întrunit' Vinerii 'dimineața' la Elysée, sub președențiia d-lui Milierand. D. Briand, președintele consiliuiurâ a pus pe colegiii săi în curent cu situația exterioară. D. Paul Douimier, ministrul de finanțe, a expus condițiunile în care ar trebui să se pregătească bugetul exercițiului 1 1922, care buget va fi prezentat parlamentuilpă luna viitoare, ; Operațiunile armatei grecești i —— Comunicat oficial — Legațiunea elenă ne bnimiete următorul comunicat : „In regiunea Ismid s’au semnalat focuri de infanterie și artilerie. ! GRUPUL DE NORD. — Trupele noastre au împrăștiat un detașament de cavalerie. GRUPUL DE SUD — Calm. ► •------------ «nrariivwcamwiiMnww>iMTWi»<rwmii rt im«>Mra8asaw» Csîiîra cînî griîîmci trebui Âîlăra de abia azi, că, în consiliul de miniștri care s’a urgat Joi, d. Tache Ilinescu a declarat că contractul Brutinol nu poate fi rezistat. De pe urma acestui contract țara perde peste o sută de milioane și căile noastre ferate vor avea în depoariie Tor niște locomotive bint Czabile. i D. Titulescu, care a declarat că însuși d. Văileanu „î’a rugințt“ să reizilieze contactul Brufinei și care spunea că are șapte motive de reziliere, va convinge desigur nu d. Talghe Ionescu că atunci când vrei să oprești o incorectitubire nimic nu poate fi imposibil. Duminică 15 Mai, ora 9 seara precis, Doctorul Const. D. Rădulescu își va desvolta sa „Mgifind' jmamia și Funători de O'Piunn»“ în Pariatul Ateneului Român. I ■ ’ 'floui'taxe Ds ixpsrî , 3^»!® 5 SaSreSra 3tERäS ®?SESS2!Ba I . Consiliul de miniștri a aprobat a se percepe următoarele taxe de export la mărfurile ce vor eși din țară : Vin litrul so bani, benzină ușoară vagonul Gooolei, benzină grea vag. 5200 lei, petrol lampant și cn spirt vag. 2000 lei, uleiuri ușoare și motorină vag. 2800 lei, butoae de stejar pline cu vin sau alte spirtoase litrul 20 bani. Scrobeală și dextrină fabricate numai din cartofi, încălțăminte fabricată în țară și celuloză sunt scutite de taxe de export. O telegramă din Lyon dezminte știrea că mobilizații francezi ai contingentului 7p/p s’ar fi dedat la manifestații împotriva chemării lor sub arme. D-nii general Averescu, președintele consiliului de miniștri, și general Coandă, președintele Senatului și președinte al comitetului serbărilor încoronării, au plecat la Alba-Iulia spre a vizita orașul și a vedea în ce stadiu se află lucrările în vederea acestei mari sărbători naționale. Actualmnete se lucrează la ridicarea bisericei in care se va săvârși ceremonia încoronarei și a porței monumentale, în formă de arc de triumf, pe sub care vor intra Suveranii în Alba-Iulia. Se crede insă că biserica cu toate ori namerotațiile și picturile, nu va putea fi complect terminată până la toamnă. Exportul de mărfuri și cereale pentru Polonia, oprit timp de câteva săptămâni din cauza blocare! stațiune! Nepolă că jți s’a reluat începând de dh. Strada, Paris, afară de porțiunea unde se găsește Banca Marmorosch, Blank,.... găurile în asfalt au luat proporțiuni neobicinuite. Dacă serviciul de poduri și șosele al Comunei va mai lăsa să treacă vremea, , prevedem adevărate.... pimnițe în centrul Capitalei. Desigur însă că nu se va lua nici o măsură până când vreun cal de-al vreunui consilier nu și-a rupe picioarele pe acolo, sau vreun inspector comunal gâtul! Și asta ar trebui cât de curând ! La Bursa din Paris leid românesc a cotat, eri, 21 centime și 3 optimi. Pbligațiunile germaniei și eenschruttggriie aliaților După protocolul semnat la Londra de către representanții guvernelor aliate, pentru a face ca garanțiile de plată ale Germaniei să fie cât mai sigure, se prevede și obligația pentru Germania de a emite bonuri. Aceste bonuri vor fi semnate de Germania și predate comisiunei de reparațiuni care le va remite Franței și celorlalte țări aliate, după cota hotărâtă. Concesionarea alimentarei cu apă a Capitei După concesionarea extrem de 0neroasă pentru comună a Uzinei de gaz și electricitate, după concesionarea aprovizionărei cu carne, a venit rândul apei. Primăria e în Sene. D. Jacques Katz, de fapt concesionarul amibuțiunilor blajinului primar al Capitalei d. dr. Gheorghian s’a grăbit să ridice Cu un grup de tehnicieni francezi contractul de concesiune a alimentarei Bucureștilor cu apă. In baza acestui contract grupul francez urmează să construiască instalațiuni de apă la Arcuda și să repare filtrele de la acest punct. Dacă sistemul adoptat de primărie nu ne mai miră, el totuși ne impune datoria de a-l denunța opiniei publice fiindcă afectează adânc sentimentul mândriei noastre naționale. Niciodata de la înființarea Comunei^ nu s’a dat străinilor captarea de apă,"deși Comuna a avut de înfruntat mari dificultăți. Și acum, când avem valoroși ingineri și tehnicieni români când trecutul vorbește de la sine despre putința Comunei de a face singură alimentarea cu apă, d. primar al Capitalei executând ordinul tutorelui sau d. Jacques Katz, dă unui grup strani și această concesiune. Au mai rămas de realizat câteva concesiuni mai puțin importante pentru ca Primăria să niu mai aibă nici un fel de rațiune de a fi. “"***—La impozitul pe avere, bijuteriile până la 30.000 lei sunt scutite de impozit. tablourile de arta națională ale pictorilor români, vor fi deasemeni scutite de impozit, când nu sunt destinate comerțului. Lucrările de artă ale pictorilor străini sau ale pictorilor români, cu subiecte din străinătate vor fi scutite până la sumă de 30.000 lei. Peste această sumă se vor taxa ca obiecte de lux. _ Duminică 15 crt. ora 10 jum. se va oficia la biserica Sfinții Voevozi parastasul de doi ani a mult regretatului Grigore Brezeariu. Printre cai s’a ivit o nouă epizotie „•fimfagita epizotică“. S’au luat intrase măsuri pentru combaterea ei. •" Deja ministerul de interne se comunică ca. s’a terminat cu însămânțările de orz și ovăz și se continuă cu cele de porumb. Indreptrea publică următoarele: Credem a știrij, în urma acordu Ttîtor intervenite între noi și Cehoslovacia o ușoară rectificare de frontieră s’a făcut în favoarea noastră, ceea ce vie mai dă 7000 de locuitori cu populație nouă. Știrea berlineză după care membrii italieni din unele comisiuni ale Sileziei ar fi demisionat, e lipsită de fundament. Chestiuni ar rezolv,* D. N. Titulescu are de rezolvat următoarele chestiuni, rămase deocamdată în suspensie, dar depinzând direct și imediat de rezortul d-sale : 1) Chestiurasa bonurilor de tezaur pe care <t Argetoianu le-a dat 1# Schttier spre a le speciáa In &brarnă4a>ita. .Pe urma operațiunilor acestuia statul a fost păgubit cu sume enorme de mari; 2) Amestecul de Blank în afacerile de aprovizionare și schimburi de tot fel; 3) Rezilierea contractului Brunner; 4) Călătoria în Germania a d-lui senorul Gogu Văleanu ministrul comunicațiilor care este însoțit de un colonet de cavalerie. Chestiunea este importantă fiind vorba de angajamente ce vor fi luate în numele statului român. Dl Constant Georgescu își va reîncepe cursul său de finanța în ziua de 13 Mahia. c., în sala No. VI la Universitate ora 7 p. im. continuând analizarea proectului d-lui ministru Titulescu. Cursul este public. Cercul h stadii al p. j. î. Prestaif ora săptămânal SAMBATA 14 MAI , ora 6. a . Comisia financiară (Bugetul). Aceste ședințe se țin în sala bibliotecei clubului la orele indicate. Pot lua parte și persoane în afară de organizațiile partidului. După ce s’a aflat în ce condițiuni și în ce scop au angajat d-nii Veith și Costa-Forul ancheta de la „Reșița", ziariștii cari au fost sau despre care s’a spus numai c’au fost în această ancheta ne roagă să arătăm că n’au răspuns la apelul președintelui Asociației presei și nici nu au vre o acțiune de la „Reșița”. Acesta este cazul d-lui Bleicher- Bucur de la „Acțiunea Română". FIBliiatul —■ SOCIETATEA PRINCIPELE MIRCEA făcând un apel călduros la sufletele milostive și la cugetele înțelegătoare, spre a-i da concursul în lupta ce ea o duce pentru ajutorarea copiilor și salvarea lor de la moarte, are adânca mulțumire de a constata că inițiativa ei nu a fost o voce care a strigat în pustiu. Ofrande și încurajări, organizări pricepute și întrebări pline de îngrijorare, au venit să întărească convingerea că inimile românești, vibrează la durerile mari; că vocea suferinței nu se pierde și că cei ce pot să fie de folos altora nu așteaptă decât prilejul de a fi miloși. La strigătul de alarmă : „Ne mor copiii!”, Societatea Principele Mircea are bucuria să spună că marele pericol a fost înțeles în toată tragica și lui importanță, de către publicul mare românesc. Și de aceea — în numele copilăriei ce stă astăzi atâta alături de moarte — Societatea Principele Mircea adresează celor ce au înțeles sforțările și scopurile urmărite, recunoștința ei întreagă. Fie binecuvântate sufletele ce au înțeles alarma : „Ne mor copiii !“ , și slavă în veci celor ce ne-au dat o mână de ajutor pentru salvarea copiilor de la moarte ! ------------------------------------------------— America renunță la politica de izolare * © eclarasia colonelului Mouse — Lyon. 14. — „Le Gaulois“ reproduce declarațiile colonelului american House ‘’din care acesta arată că Statele Unite sunt hotărâte să renunțe la politica de izolare, luându-și vechiul loc în conferin■ele aliate și dând tot ajutorul lor pentru refacerea Franței ori a celorlalte state. Noul om german — și executarea coescitiuluiior plne de aflați — Paris. 14. — Bunăvoința cabinetului Wirth pare sigură, însă se ivește întrebarea dacă va fi așa de tare ca să triumfe asupra rezistențelor ce întâlnește în mediul pangermanist. Corespondentul lui „Le Temps" la 5,rlin subliniază că prietenia ce leagă pe Wirth de Erzberger este pentru el o greu tate din cauza rezistenței bavareze, totuși „Gazette de Zuerich“ află din Muenich, că guvernul Bavariei își dă seama azi că va trebui să cedeze în chestiunea disolvă rii Einwohnenvchr-ului. ” 7" /> Politica Franței în chestia reparațiasillei - Lyon, 14. — „New-York Times“ scrie că politica d-lui Briand, președintele cabinetului francez, a fost clarvăzătoare și că procedând la aplicarea sancțiunilor Franța n’ar fi făcut altceva decât să obțină drepturile sale de la germani. SITUAȚIA IS SILEZIA — Germanii eorici întrează forța la Sreslasa — Lyon. 14. — Cu toate eforturile comisiunei interaliate locale situația în Silesia superioară rămâne destul de gravă încă, mai ales că Reichsbank a refuzat să plătescă pe urrerii silezieni spre a înfometa, astfel, proletariatul. De asemenea, numeroase forțe germane au sosit la Eres, în 30 — 600 de mii. — trimese de regimentele hanovreze, din Brandenburg ori Bavaria, forțe înarmate complect, înrolările de voluntari, și de o parte și alta, continuă, iar, în ce privești încheierea unui armistițiu cu insurgenții ca și fixarea liniei de 1 demarcațiune, îmbete șuri sunt lipsite de o orice bază serioasă, — €e se crede în cercurile oficiale engleze. Germani se pregătesc să atace pe Polonezi — Horsen 13."—In cercurile oficiale atitudinea guvernului polon față de insurecția în Silezia Superioară este privită cu seriozitate. Vetos premierul polon vorbind ori în dieta polonă . a declarat că revoluția a izbucnit spontan printre populații iarr guvernulipolon nu a participat î n nici un mod la această mișcare. Aci au sosit știri că s’a adoptat în mod oficial hotărârea de a încuraja pe rebeli și că generalul Hader a lansat un apel de a se da ajutor insurgenților. Asemenea știri întăresc aici convingerea că guvernul polon nu apreciază în destul gravitatea situațium ei. Aici se crede că măsuri viguroase din partea guvernului din Varșovia sprijinind politica aliaților ar fi necesară și iminnentă. Se comunică că în apropiere de Rosenberg, unități germane de oarecare forță sunt în proces de forțoațiutee și că în uning focuri au fost lupte între Germani și Poloni. Se crede în rezultate adevărat serioase care ar trebui să urmeze dacă Germanii ar încerca să întâuEriino Prin forță agresiunea polonă și care ar trebui evitate în interesul atât al Porniiilor cât și al Germanik. Aci predomină părerea că situația cere o promptă intervenire din partea puterilor Erytentei. între socialiștii și cominiști francezi Lyon, 13. — ín urma atitudinii uniunii .Sindicatelor Senei cari, conduși de extremiști preconizează revolta contra Confederației Generale a Muncii și adeziunea la internaționala a III-a, s’a întrunit ori comitetul național Jouhaux a luat cuvântul, arătând că C. G. T. nu-și poate continua opera în condițiile actuale: întreaga acțiune de propagandă a devenit imposibilă, întrunirile publice sunt luate drept injurii și volențe. Un extremist a răspuns repetând reproșurile obișnuite adresate de minoritari conducătorilor C. G. T.-ului. Desbaterea a reînceput după masă și a fost foarte pasionată. CT.gW>1|iWhBull»Minul'JJ UM» ,11 TO ® SSSBS3S#ffina0-3 laborati-vă la „VIITORUL“ |Cel mai bine scris I Cel mai bine informat | I Cel mai răspândit !— IIAR DE SEARA —I 0 1îillî9i Qî*|j|ji poijiPi' gym guvern«)} si salvgar dezentgress8e i statikai vomă› fin anul trecut înainte de a apare Decretul-Lege pentru constituirea Reișitței, s’au urmat tratative între directorul general Veith al societății austro-ungare privilegiate de căi ferate și între un grup de bănci românești. Acestea au pus pentru naționalizarea Reșiței următoarele condițiuni: 1. Jumătate din capitalul nouei Societăți să fie românesc ; 2. Jumătate din numărul membrilor Consiliului de Administrație plus Președintele să fie români, la o întrunire a băncilor mari d. Veith prift A M. Krane, dreptorul general al bănci Marmoroscc Blanc et Co., a admis această egalitate, cu coedicianfia ca, prin actul constituitiv SA SE IASiIGUIRE JUMATAPI DE CAPITAL CERVA RAMAlNE SOCIETATI AUSTRO-ONOARE DE CANIFERATIE O PARTICA PIARE SPECIALA DE 20 la sută. Această participare d-sa o întemeia’ pe faptul că se reducea tot cu 20 la sută, parim usigacă din capitalul de 125 ffinToatte a nouei sosietăți Reșița. D. Veith, prin petițiunea sa din 11 Mai 1920 înregistrată la No. 13844 din aceiași zi, propune în scris ministerului de industrie și comerț această soluțiune, care evident era mai favorabilă decât soluțiunea după care românii participau cu 50 milioane iar străinii cu 75 milioane. " Ei bine. A Tăzlăuanu deși ia cunoștiență de această petîțiunae MU-I DA MI € IUN .CURS ȘI IPRIORUINE CONSILIULUI DE MINIȘTRII CONSTITUIREA SOCIETAȚII REȘIȚA CU 125 MILIOANE CAPITAL SOCIAL BIN CARE NUMAI 50 MILIOANE CAPITAL ROMANESC. DE CE ? Dar rai © numai atât. Astăzi când d. general Averescu e ministrul Industriei și Comerțului, d-sa depune pe biroul Camerei proectul de constituire a Reșiței, tot fără a fi de seamă de propunerea d-lui Veith. (Mai mult încă. d-î Veith la 17 Februarie 1921, prin petiția înregistrată însă abia în ziua de 19 Aprilie 1921 sin No. 6665) propune din nou egalizarea capitalului român cu capital străin. Iată text: „Domnule ministru. B Avem onoare, a vă aduce la cunoștință că Consiliul de Administrație al societăței noastre în ședința sa din 15 Februarie a. c. a autorizat pe d. director general Adalbert Veith ca în numele societății să facă și să semneze declarația prin care ne obligăm până la finele anului a revendica 25 000.000 din acțiunile de fondațiune contra a o cărei unei părți corespunzătoare din beneficiul fondatorilor societății, sau a proceda la o nouă emisiune de acțiuni în valoare de 50.000.000 lei, emisiune care va fi ținută în întregime la dispoziția capitalului românesc. «Primiți vă rugăm, domnule mistru, asigurarea deosebitei noaste considerațiuni". UZINELE DE FIER ȘI DOMENIILE DIN REȘIȚA Societate Anonimă și bine, nici de această scrisoare d. General Averescu nu ține seamă, căci modtul de lege, depus pe biroul Camerei menține în, în privința capialului, dispozițiuțile proectului Tărăuanu ! Strânsă cu ușa societatea austroungară trebui să cedeze legitimelor :primii de a se da capitaluluri lamurese cel puțin egalitate dacă nu preponderență. SE PARE UNSA ’CA GUVERNUL LICHIDĂRII MNILOtNALE ISTIE MAI STRAIN DE ȚARA DE 2AT CIlIJAR ID. VETITI, căci nu dă nici un curs propunerilor acestea. Denunțăm opiniei publice aceste apte spre a le judeca ea singură. Această chestie a proporției capitilului, nu © Si © decât o parte, dar caracteristică a aîacerei Reșiței fiiindcă prin întreaga organizare a societății s’a păstrat de fapt tot stăpânirea streinilor, vrăjmașii de eri. n sânii uns colniown CTimie nafite D. E. Melik, secretarul partidului, raționalist-democrat, de sub șefia l-lm N. Iorga, a spus într’un internet, despre fuziunea grupărilor din Federație, următoarele : — „Problema nu e ra mai avansată astăzi ca la începutul vacanței sau la acum tai an, câind a fost pusă pentru prima oară la ordinea zilei“. Apoi, adaogă : ,Astăzi când acordul sincer al tuuror nu e de ajuns pentru a birui greutățile momentului, șeful nostru senseră ca o supremă datorie săea concursul său acetora cari văd uâmhirea țării nu în luptele dintre sámcide, ci în colaborarea dintre ele. ”CI EXCLUSIVISIM POLITIC, adică guvernarea unui singur partid, „ CU ATAT MAI PUȚIN INCA LUPTA DE CLASA“. ........ —.................... DifiCULTAȚI" Cunoaștem, întâmplător, corespondența pe care ministerul de finanțe a schimbat-o într’un caz de nașeră financiară în care era amestecat numele’ Unui d. Brussac. Atitudinea fermă a d-lui Titulescu în această împrejurare nu a semănat câtuși de puțin cu acela a d-lui Tache Ionescu. Și afacerea, Srussac s’a rezolvat așa cum a ținut sa o rezolve ministrul nostru de finanțe nu cum își închipuia cel de externe. In momentul de față, o altă corespondență e schimbată de ministerul nostru de finanțe, în jurul împrumutului de 200 milioane franci, pe care d. Titulescu î’a făcut în Franța pentru plata cupoanelor în restanța. Dificultățile cri nu se fac și în această împrejurare, cu toate că împrumutul s’a încheiat în favoarea detentorilor francezi, sunt regretabile. Aceste dificultăți, însă, servesc și ele la ceva. Vor convinge probabil pe d. Tache Ionescu, care de doi ani susține mereu că România nu poate trăi decât dacă i se î’or acorda împrumuturi externe, că politica de a teaplta singur este mult mai bună decât aceia de a aștepta ajutorul dela alții. ischiPierea FEDERAȚIEI Am publicat acum câteva zile că, în Basarabia, s’a format un nou partid țărănesc, la programul căruia au aderat cățiva partizani, de-ai d-lui Inleț, și alții cari au fost până acum partizani ai guvernului. Cei care au părăsit partidul d-lui Inculeț, s’au întrunit în zilele de 10 și 11 Mai, sub președinția d-lui Pan Halipa, și au hotărât să fuzioneze cu partidul țărănesc independent basarabean, organizat de d. Stere. Grupările d-lor Halipa și Stere, fuzionate, vor trata, la București, prin parlamentarii lor, colaborarea cu „țărăniștii" din vechiul Regat, cu care speră să înființeze un partid țărănesc in întreaga țară. Confirmarea știrilor publicată de noi o primim printr’un comunicat, expediat de la Chișinău și semnat de d. Halipa. In legătură cu acest comunicat, adăugăm că, imediat după deschidereaparlamentului, gruparea țărănistă din vechiul Regat, va începe tratativele de fuziune cu cea din Basarabia, despărțindu-se cu această occazie de partidul naționalist democrat al d-lui Iorga și de cel național din Ardeal. Federația se poate considera de pe acum ca descompusă. • -----.•..•■@•0..*.------------------- ■ Citiți fu parsisia SV^m INFORMAȚIUNI «lit ©rur fu tari» — Mumele comutaților arestați.—Știri teatrale.—Starea timpului.— Sursa.—Știri din Iași, etc., etc.