Viitorul, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 4142-4164)
1922-01-14 / nr. 4152
SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Joi 12 Ianuarie 1922 Pactul franco-englez este obiectul general de discuție de câteva zile. In întreaga presă europeană, D. Lloyd George l’a admis dacât asigurarea Franței pe frontiera Rinului, celelalte granițe ale Franței nu au fost luate in discuție. Presa franceză se arată nemulțumiă; pactul face din Franța o „asociată" a Angliei și nu o aliată. Adevărul este că opinia publică din cele două țări simția că se ridică o prăpastie între punctele de vedere ale Franței și ale Angliei. Tensiunea nu pulsa să meargă la infinit, fără ca o ruptură păgubitoare să intervie. Atunci, singura soluție rămânea un acord pe un termen limitat, care să liniștească populația Franței de o amenințare eventuală a Germaniei și să nu angajeze prea mult Anglia, care rămâne refractară oricărei alianțe continentale. Prin încheierea pactului— clre încă este ia faza discuțiilor și a retușărilor, nu sa aplanează nici unul din diferendele celor două puteri. Punctul de vedere al fiecăreia stă în picioare. Guvernul francez admite o vistiaie pentru germani în modul de plată, insă nici nu vrea să audă de o scădere a creanței. Tel asa și Belgia. In chestia reparațiunilor, însă, după cum,au încercat s'o dovedească experții financiari englezi, în frunte cu d. Xerrms, nu este vorba de necesitatea de a plăti pentru teritoriile devastate — care formează cererea cea mai dreaptă — ci de capacitatea de plată a Germania!. „Suma enoriași ce i s’a impus Germaniei, spunea într’un articol din „Manchester Guardian" de Keynes, depășește capacitatea ei de plată: „Aci e problema. D. Bernanrd ia „Vossische Zeitung" spunea că Germania, pasts câteva luni merge pe urmele Austriei, e în întârziere cu 12$și numai. Cauza? Nesfârșita inflațiune monetară. Emisiunea Reichsbansului a atins colosala cifră de 139 miliarde: în fiecare lună inflațiunea crește cu câteva miliarde. Dacă Germania va trebui să plătească toate sumele ce i se car, nu poate să-și procure devizele în aur, decât tipărind hârtie. Cumpărătorii streini au început să refuze o monedă care se depreciază zilnic. Când și acest mijloc va dispărea, falimentul va fi gata. Și numai în câteva luni. In timpul acesta bugetul Reichului are deficite de două miliarde mărci pe lună. Cu scăderea valutei se scumpește viața; lumea suferă. Funcționarii cer mărirea selerlilor. Situația este haotică. Presa franceză propuse confiscarea devizelor streine ale supușilor germani; nici această soluție nu este suficientă. Aceste devize reprezintă pentru fabricanții germani, valoarea unor materii prime, de cari au nevoe pentru ca industria germană să nu stopeze pe dată. Cum poate guvernul geran să se găsească aceste devize, unde sunt ele depuse? Iată o operație greu de realizat. Dar Franța care știe acest lucru nu poate, totuși renunța, la reparațiuni. Până acum din bugetul statului guvernul din Paris a alocat 10 miliarde pentru teritoriile devastate. Bugetul statului francez este intrait deficit crescând. Datoria Franței atinge suma de 300 miliarde franci și este în continuă creștere. Orice miliard neplătit de Germania este un nou deficit pe seama unuit încercatei Republici. Ruinele Franței trebuesc reparate și de acei bani le-au făcut. Dar Germania, când va ajunge în halul Austriei, care va fi situația statelor învingătoare, cari își bazează echilibrarea bugetelor, pe contul acestor reparațiuni ? Aceasta e problema complicată, care se discută la Cannes. Soluția nu poate obține, rezultatele nu se pot vedea, sunt întunecate și amenințărie pentru Europa. In aceastră atmosferă s'a aruncat în aer, ca un basic. «oxigen. Conferința financiara de la Genova, blocul economic induschiba, solidaritatea tuturor națiunilor. Cuvinte care înseamnă intenții si realizări. Când lucrurile stau astfel , importanța pactului anglo-francez este Speranță că atât Anglia cât și Franța sunt decise să apere rezultatele păli de la Versailles, cel puțin, în ce privește rezultatele ei politice și terie fizic; dar aceste două chestiuni sunt în deplin acord cu chestia economea generală și în acest raport, stă fragilitatea pactului. Faimosul Enver a fost arestat de bolșevici și internat, pentru că pornise contra lui Renal, agentul lor credincios. Toate aceste știri, de altfel, trebuesc primite cu toată rezerva, căci nu ne par nici măcar verosimile, considerând vechea prietenie între Enver și Kemal. Londra, 12. — Arthur Griffith, care a fost președintele delegației irlandeze care a semnat tratatul anglo-irlandez, a fost ales președinte al parlamentului irlandez în Dublin, în locul d-lui Devalora. Griffith a format un guvern provizoriu dintre partizanii săi, căruia guvernul englez îi va preda puterile, conform tratatului, care stipulează luarea în posesie a puterilor de către noul stat liber irlandez constituit. Aceste demersuri termină lupta acută din Dail Eiran. In timpul amânarea desbateriloți? parlamentului irlandez asupra tratatului în sărbătorile Crăciunului, un numeros public din sudul Irlandei în unire cu erarhia catolică, au cerut membrilor, parlamentului grăbirea ratificării. La redeschiderea desbaterilor parlamentului irlandez atât partizanii ratificărei cât și adversarii erau dostrinși că cel puțin 20 la sută din irlandezii de sud doreau ratificarea tratatului. Totuși partidul lui Devalera a continuat să întrebuințeze toate mijloacele posibile pentru a respinge tratatul. După o luptă acută în parlament, ratificarea tratatului a fost asigurată cu o majoritate de 7. Eri s-a făcut o nouă încercare pentru a asigura realegerea din Devalera ca președinte, care reales ar fi anulat decizia ratificării. Dévalera a fost înfrânt de majoritate. Formarea noului guvern în guvernul provizoriu format de Griffith, figurează d. Collins, fost șef al armatei republice irlandeze și d. Mulracy șeful statului major. Ratificarea tratatului a fost salutată în tot sudul Irlandei prin demonstrații de mulțumire. Acestea dovedesc limpede că dacă Griffith s-ar fi hotărât să facă apel la alegerea poporului irlandez, membrii din parlamentul irlandez care erau adversarii tratatului, ar fi fost desigur învinși de candidații d-lui Griffith. Intre timpuri comitet britanici departamental tine zilnic ședințe sub prezidenția d lui Churchill, ministrul coloniilor, în scop de a aranja transferarea puterilor către autoritățile statului liber irlandez. Guvernul britanic dorește și imprietatea acestei transferări cât mai repede posibil. Printre numeroasele telegrame de felicitare adresate cu ocazia ratificărei tratatului, către guvernul britanic, are o deosebită valoare și mosastul cordial primit din partea parlamentului român. Delimitarea gratuitelor Albaniei Paris. 11. (Eador). — Conferința ambasadorilor a fixat ziua de 10(1) ianuarie pentru întrunirea la Paris a comisiunei de delimitare a Albaniei. Comisiunea va pleca apoi la Florența spre a studia linia frontierei. ... toer?așa ao și Lafayette. 12. — După informațiuni de la Petrograd, Enver Pașa, care complotase în Caucaz contra guvernului kemalist, ar fi fost arestat de autoritățile rusești și internat într-un oraș din Rusia de sud. 3 -NOUL STAT LIBER AL IRLANDEI — Cum s’a votat ratificarea acordului in guvernul englez. — Formarea guvernului provizoriu al Irlandei — arestat de ruși Caucaz In Ziarul nostru va apare mâine în șase pagini. Primul articol din acest număr va fi semnat de d. I. G. Duca. Tot în acest număr vom publica și răspunsul nostru la scrisoarea deschisă a d-lui dr. Vaida-Voevod. Consiliul h miniștri Aseară a avut loc un consiliu de miniștri sub președinția d-lui Take Ionescu. Duupă consiliu el a dat presei următorul comunicat: Printr'un jurnal al consiliului, s’a decis că atribuțiunile administrative conferite anterior comandamentului militar al Basarabiei, se limitează la zona de 30 kilometri, dealungul frontierei, supusă stării de asediu, D. ministru de război a expus cot tiliului mersul anchetei, ce se face în Basarabia asupra faptelor petrecute la Verierem. S’au luat toate măsurile pentru ca ancheta să fie complectată și sa se facă in condițiuni de absolută imparțialitate. în comisiunea de anchetă va participa și de medic- legist Mina Minovici. Miniștrii *'rm ocupat apoi de diferite chestiuni în legătură cu viitoarea activitate legislativă a Parlamentului șî între altele de statutul functionarilor. S'a discutat apoi chestiunea cenzurii. D. Stelian Popescu ministrul justiției a comunicat consiliului că a convocat ori la ministerul justiției pe toți procurorii generali din țară recomandându-le să fie cât se poate de prudenți în aplicarea dispozițiunilor ultimului decret privitor la cenzură. Intervențiunnca justiției nu va trebui să se producă decât în cazul când cele publicate ar constitui o prod Qcnsiune directă împotriva sigurantului a ordinei în stat. j Consiliul a examinat apoi cererile de credite făcute de d. general Holbaț pentru complectările de pelciipament și hrană ale armatei care întrec cu mult prevederile budgetare. și Consiliul a aprobat toate aceste credite care trec de suma de 100 de milioane. Primul ministru a comunicat, cipai că oficierea cusătoriei A. S. JR. Principesa Marioara va avea loc la Belgrad în prezenta suveranilor României și a reprezentanților guvernfiului român. Baia căsătoriei a fost fixată pentru sărbătorile Paștelui. La Bursa din Paris leul a cotat eri 10.50 centime. După „Tribuna“ care apare la Praga, s’a creat, în Capitala Cehoslovaciei, o universitate liberă pentru intelectualii ruși, refugiați. D. Dimitrie D. i Bragadiru, mare industriaș, a comunicat Sfatului Negustoresc că nu acceptă să figureze pe lista Sfatului în vederea alegerilor de la Camera de coomerț din Capitală. D-sa va figura pe lista oficioasă în fruntea căreia sunt dLnii N. Zane și Elefterie Ionescu. 5-1 Jf. Xr. Ziarul „Lupta“ dă răspunsul d-lui N. Iorga cu privire la protecția ce i o acordă astăzi d-lui Victor Eftimiu : — „Am avut atâtea impresii bune despre oamenii asupra cărora am văzut mai târziu că m’am înșelat încât hfil este permis astăzi să am o impresie bună despre un om de care am avut una proastă“. Ceea ce îl făcea însă pe d. Iorga să critice pe d. Eftimiu în trecut, nu are nici o legătură cu „impresiile“ asupra omului, ci cu faptele d-lui Eftimiu, caii au rămas aceleași de atunci, de când d. Iorga se biciuia de la tribuna Parlamentului până astăzi. Cât privește declarația d-lui Iorga că s’a înșelat asupra oamenilor, aceasta, este o mărturisire sinceră, pe care întreaga viață politică a d-lui Iorga o dovedește. Din acest punct de vedere sunt mai în câștig cei pe cari azi , critică d. Iorga, decât cei pe cari îi laudă, căci celor dintâi le va veni rândul la elogii, pe când cei din categoria a doua îi așteaptă criticele mâine. Dmscul de larga se întâmplă ca în muzică. Poți relua o arie da capo al fine, fără nici un inconvenient ! ) Real crejtorțâ Deunăzi, „Dimineața“ a publicat știrea tendențioasă și false, cum că partidul liberal ar fi făcut partidului național „O nouă ofertă“ de tratative. Am desmințit știrea inexactă a „Dimineței“. Astăzi însă, numitul ziar revine și cu rea-credință, o repetă. Ar fi în zadar să mai desminjim încă odată un fapt inexistent, publicat cu rea-credință de un ziar fără scrupule, care intenționat falsified adevărul. Comisiunea pentru anchetarea fraudelor descoperite la direcțiunea regională c. f. din Iași a stabilit că în adevăr s’a sustras de la Economatul gării o mare cantitate de zahăr, orez și îmbrăcăminte. Au fost arestați șeful economatului, Gh. Botez, Simionescu și Constantinescu funcționari. Fraudele întrec suma de un sfert de milion. Mandatele de arestare emise contra vinovaților au fost confirmate de tribunal. Comisiunea industrială cehoslovacă a aprobat tractatul de comerț CU Italia. A treia zi de Crăciun a fost înmormântat la Brăila Petre J. Bancotescu. Defunctul a fost una din persoanele cele mai marcante în comerțul românesc. Activ, serios și corect el a creat o școală în negoț, căreia o serie întreagă de comercianți datorase origina și existența.Bancotescu a fost în mai multe rânduri, deputat și Președintele Camerei de Comerț din Brăila. Delegația germană, în frunte cu ă. Rathenau, a sosit, la Cannes, Mier mii dimineața. Dansul miteeîfic După afacerile necurate de la ministerul de război, după jaful de la Industrie și comerț și după golirea vistieriei Statului,iată că încă, una din afacerile grave ale fostului regim apare la iveală. De astă dată este vorba de o sumă enormă, de 10 milioane lei, luați în mod neregulat, pe o simplă distanță, de la fondul permiselor din Ardeal, de d. A. Popovici-Tașcă, fostul subsecretar al minorităților. Această neregulă gravă, această risipă revoltătoare a banului picidic s’a făcut sub pretext de... propagandă. Așadar pe lângă milioanele prevăzute în buget și cari au fost cheltuite până la ultimul ban, s’a mai subtilizat o nouă sumă de 10’ milioane. Afacerea aceasta nu poate rămâne fără urmări și fără sancțiuni. Eri la ora a avut loc instalarea nouilor membri ai Comisiei interimare a Capitalei. După ce d. Cămărășescu, ministrul de interne, citește decretul de numire, membrii comisiei interimare depun jurământul obișnuit în prezența d-lui dr. Gheorghian, a preotului Stoica Ionescu și a rabinului Niemerower. Camera de Comerț și Industrie din București aduce la cunoștința comercianților, că va susține cu energie interesele chiriașilor comercianți, în vederea prelungirii de drept a contractelor de închiriere, cu o sporire rațională a chiriilor. De la 14 e., linia ferată Orșova- Caransebeș, va fi trecută direcțiunei regionale Timișoara. Întrunirea țărăniștii t §da Progam !" Cu privire la întrunirea țăraniștilor dela Drăgășani, primim următoarea relatare telegrafică purtând data de 10 Ianuarie a. c. , Drăgășani, 10 Ianuarie. — Astăzi sosind în localitate d-nii Mihalache și Lupu a avut loc o întrunire țărănistă în sala Amzulescu la care a luat parte un număr restrâns de săteni. In cuvântările rostite atacându-se Coroana și îndemnându-se la revoltă, sătenii și-au manifestat nemulțumirea părăsind sala și aducând la cunoștința populației această atitudine a țărăniștilor. In grabă s’a strâns un mare număr de săteni și orășeni care au întâmpinat la eșirea din sală pe fruntașii țărăniști manifestând ostil fluerându-i. Doctorul Lupu începând a aduce insulte partidului liberal a fost lovit, câțiva dintre țărăniști scoțând ciomegele Și încercând să lovească s-a produs o mare învălmășeală. Numai cu ajutorul armatei care a primit ordinul să încarce armele derâl Lupu și Mihalache au fost scăpațî de furia mulțimei. Imediat după aceasta s-a ținut o mare întrunire in aceiași sală, la care au luat Cuvântul d-nii Mihălescu, M. C. Lazaru, I. Rămniceanu și Minileanut înfierăridu-se programul țărănist. De aci mulțimea a pornit în procesiune pe străzi și a manifestat ostil la hotel Simionescu unde se găseau Cei doi fruntași. . La ora 8 și jumătate seara liniștea s’a restabilit. Paralela edificatoare pe care am făcut-o, între ceea ce s’a petrecut în Italia cu falimentul Băncei de scont și cele întâmplate la noi cu falimentul „Băncei Națiunei“, continuă să preocupe opinia publică. In Italia, cum am spus, prima măsură luată de justiție a fost sechestrarea averei personale a membrilor consiliului de administrație al băncei în faliment, pe când la noi s’a văzut acest fapt curios că, îm loc ca conducătorii băncei să se afle pe banca acuzaților în fața tribunalelor corecționale, se înfățișează ca... parte civilă. Cerem din nou d-lui ministru al justiției lui parchetului general soi ia toate măsurile necesare ca membrii consiliului de administrație al „Băncei Națiunei“ să fie urmăriți solidar, atât în chestiunile penale cât și pentru răspunderea lor civil. Altfel se nedreptățesc acționarii și creditorii băncei, cari tocmai în vedere că în acest consiliu figurau oameni bogați, și-au depus economiile la această bancă. Cât despre acești membri, vor trebui să înțeleagă că locul lor este alâturi de ceilalți vinovați urmăriți iar nu alături de oamenii corecți. M. S. Regele Alexandru al Serbiei a plecat dri dimineață la orele din Sinaia cu un tren special luând drumul spre Jugo-Slăvia. .....LOGODNA A. S. R. Principese Maria cu Regele Aexandru Felicitările guvernului grec Atena 11. — Președintele consiliului de miniștri ad-interim al Greciei d. Protopapadakis a adresat primilor miniștri român și sârb câte o telegramă de felicitare cu ocaziunea logodnei Principesei Marioara cu Regele Alexandru. In aceste telegrame se accentuiaza că poporul elen participă cu o sinceră bucurie la acest fericit eveniment. Ministra afacerilor străine a însărcinat pe reprezentanții diplomatici ai Greciei la București și Belgrad a transmite celor două guverne religiurile guvernului grec. Toată presa aproape fără excepție accentuiazâ importanța logodnei Regelui Alexandr în privința raporturile între cele trei state. Telegrama priméii ministru al Serbiei Belgrad 11. — In ședința de eri a consiliului de miniștrie președintele consiliului d-1 Pasiei a citit darea de seamă a călătorei regelui Alexandru la Sinaie și a logodnei. Guvernul a hotărât să primească pe rege în mod solemn. Regele va sosi Jiu după amiază în Belgrad. D-1 Pasiei a trimis regelui Alexandru o telegramă de felicitare, urând fericire logodiților și menționând bucuria poporului sârb. ■ ■ ..----------------------------- 1 « Mărîunite cernite dintre Ceho-Slovca și Enila Praga, 12. — Negocierile, pentru încheerea tractatului de comerț ruso-cehoslovac, sunt pe cale de a se termina. ceea ce mai rămâne de rezolvat e problema politică dintre ambele state. CONFUINTA DE LA CANNES 8ratsrsjrsfr@a Conferiră!©! economica«^Mentorul Mare! Britanii Lafayette 12. — Conferința efiondmică s’a întrunit Miercuri dim. Deschizând ședința d. Briand a cerut ca înainte de toate, comisiunea reparațiunilor să audieze pe delegații germani, cu privire la vărsămintele Reichului cari trebuesc efectuate în ziua de 15 Ianuarie. Comisiunea a convocat pe germani, Miercuri după amiazi urmând să refere reprezentanților Antantei asupra acestui interogatoriu. Tot în ședința de eli, d. Briand a declarat că pleacă la Paris spre a expune d-lui Millerand și Parlamentului, dacă va fi posibil, textul acordului franco-britanic și mersul negocierilor generale. întrevederea tfintre Briand și Lloyd Qspirge Lafayette 12, — D-'niî Briand și Loucheur au avut: Miercuri dim, o lungă întrevedere cu d. Lloyd George. Primul ministru britanic a remis d-lui Briandante-proectul acordului franco-britanic. In legătură cu acest fapt, agenția ,,Havas“ spune că negocierile pentru încheierea acordului franco-britanic înregistrează un serios progres însă Belgia și Italia nu pot participa la el, astăzi — mai târziu poate că da. Delegația belgiană e totuși satisfăcută mai ales că d. Briand a ținut să o informeze la timp asupra negocierilor cu d. Lloyd George. De asemenea pare probabil ca reprezentanții Franței și Belgiei să cadă de acord în chestia reparațiunilor. I tratiataiQ vor fi respecte la Lafayette 12. — Conferința de la Cannes a precizat paragraful 5 al rezoluției din 6 ianuarie consemând reconstruirea Europei și convocarea unei reuniuni internaționale la Genua. Astfel d. Lloyd George a fost însărcinat să arate că chestiunea reparațiunilor și drepturile consfințite prin diferite tratate nu vor suferi nici un fel de discuțiune în noua conferință de la Genua. Memoriile preasfat sta Anglia la Cannes Cannes 11.— Memoriul d-lui Lloyd George, remis d-lui Briand la 4 Ianuarie declară că o condițiune indispensabilă a succesului conferinței este deplina înțelegere între Franța și Anglia. Constată apoi că opinia publică a celor două țări este incontestabil îngrijorată și sentimentul general este ca anumite puncte nemulțumirei opiniei publice enpace să nu fie atinse. Cazul unui eșec al conferinței ar avea rele efecte asupra relațiunilor celor două țări. Memoriul constată la urmă cauzele nemuțumirei opiniei publice engleze. Chestiunea spitalului In Anglia Memoriul mai arată Consecințele șomajului în Anglia declarând că Marea Britanie,4 a fost mai adnsă decât Franța de consecințele economice ale războiului. Franța suferă de asemenea mai puțin și de șomaj și de scăderea comerțului internațional. Memoriul trece în revistă viața economică din diferitele țări ale Europei, sugerând pentru binele omenirei că națiunile europene ar trebui să încerce să găsească remediul actualei stări de lucruri din Rusia a cărei reînviere este indispensabilă pentru buna stare generală. Marea Britanie face apel la cooperarea Franței pentru această mare cauză umanitară, care trebuește imediat întreprinsă. Problema actuala, spune memoriul este de a se ști cum să se facă față necesităților în perspectivă ale Angliei și Franței printr-o acțiune comună. Marea Britanie recunoaște integral motivele de îngrijorare ale Franței și va face totul pentru a le risipi, ea nu poate însă să accepte amânarea refacerii Europei, urmărind în acelaș timp și satisfacerea dorințelor Franței și a siguranței ei. (Endor). Acordurile discutate la Cannes Cannes 13. — Participarea Belgiei la acordul franco-britanic e privită sub auspicii foarte favorabile, totuși negociatorii cred că acordul anglo-francez trebue să fie baza fundamentală care ar putea fi complectată prin acorduri analoage cu Belgia și Italia. Acordul franco-belgian privitor la reparațiuni ar fi în ajun de a fi încheiat. (Eador). Declarările d-lui Aristide Briand Lafayette 12. — După ședința de ori a Conferinței de la Cannes, d. Briand a declarat ziariștilor, că în convorbirile sale cu d. Lloyd George asupra pactului de garaflie n’a fost niciodată vorba despre gajurile franceze ori de vreo organizare a apărarei naționale Singura chestiune discutată, fost doar asociația franco-britanică, împotriva unei eventuale tentative germane. D. Briand voia, drept, ca să extindă pactul și în ce privește celelalte frontiere, însă d. Lloyd George nu a ținut să o angajeze decât pentru frontiera germană. Corespondenții lui „Le Petit Prisien“ și „Le Matin“ la Cannes, prcizează că acest pact de garanție face din Franța o adevărată asociată a intereselor britanice spre i l se menține, astfel pacea europeană. „Le Matin“ mai adaugă că alianța anglo-franceză trebue complectată și cu intrarea Italiei, care ar avea un rol important în c zul când Germania ar încerca să își anexeze republica austriacă. D. Briand a plecat Miercuri după amiază de la Cannes, lăsând lui oupheur sarcina de a conținu negocierile în chestia reparațiunilor. Primul ministru francez se reîntoarce, probabil Vineri, di Paris. Cresit de acorattc $mmie către A-Liov și Praga. 12. — Președintele cabinetului cehoslovac a declarat că comisiune financiară interaliat se va întruni, zilele acestea, d-lui Beneș. Judecata propaiete Praga, spre a discuta chestia creditelor ce trebuesc acordate Austriei pentru refacerea ei. Cehoslovacia ar fi dispusă să cooperez la această operă — după opiniafeleîtss pt?x?chi; Atena. 12. — Sfântul Sinod după ascultarea rechizitoriului, raporturilor și depunerilor de maitori a pronunțat astăzi sentința 5 afacerea fostului Mitropolit al Atenei Meleties Metaxaehis. Metaxachis a fost condamnat 1 degradare de la demnitatea Ephcopaia și de la oficiile bisericeșt precum și la relegarea într’o mănastire, de pe o insulă lângă Zarte. Sentința va fi comunicată la Meletis Metaxachis după ce va sancționată de guvern. AL REVOLUȚIEI RUSE Cu toate că d. Mihalache a avut tristul curaj sa declare aceasta íjLJI?^EPHM £ L^gLi^glfLsg_^Lconvinge hi curând că conștiința națională nul va urma nici pe căile cari duc la Moscova nici De la întocmirea programului grupărei țărăniste și dovada pe care am făcut-o că el este copiat de la ordinele de zi ale comisarilor ruși Cicerin și Zinoviev, nimeni nu s’a mai îndoit că „partidul“ d-lor Stere Mihalache și Lupu e gata să adereze la una din cele două internaționale: a IlI-a a lui Lenin sau cea verde a lui Stambolinski. Când am spus noi, la început, aceasta, oamenii cari îmbrățișaseră doctrina comunistă, roșie, cum e la Moscova sau verde, cum se prezintă la Sofia, au încercat să ne desmintă fiindcă se temeau de dezaprobarea opiniei publice conștiente. Azi, însă, bolșevicii noștri găsesc că e vremea să-și dea pe față credințele și intențiunile, și ca atare te mărturisesc în întrunirile publice. Intr’o adunare ținută, zilele trecute, la Botoșani, d. Mihalache nu ia sfiit sa spună că partidul țărănist, din România VA DUCE LUPTA CA ȘI AGRARIENII DIN BULGARIA și să strige: „TRAIASCA REVOLUȚIA RUSA!“ Pentru a nu ni se mai spune că am denaturat noi textul declarațiunilor rostite, ca să scoatem un alt înțeles decât acela pe care d. Mihalache a vrut să-l dea vorbelor, sale, vom reproduce, cuvânt cu cuvânt, pasagii din darea de seamă a ziarului oficios țărănist. Iată Cum relatează acest ziar cele declarate de d. Mihalache la Botoșani: „S’a spus că eu am batjocorit Constituția. Da. Am batjocorit-o, căci ea nu e Constituția dela 1880 ci Constituția care apasă greu massele muncitorești. SUNT ÎMPOTRIVA ACESTEI CONSTITUȚII, ȘI VREAU CONSTITUȚIA ȚĂRANILOR. Am fost în 1913 în Bulgaria și am văzut acolo țărani mai înstăriți ca la nai. Cauza este că acolo s'a stins da mult marea proprietate și s’a dat vot universal. La noi țăranii sunt umbre, sunt robi ia faceri, robi cu capul plecat. Ionel Brătianu, care spune că a dat votul și pământul, minte. VOTUL ȘI PAMANTUL L-A DAT REVOLUȚIA RUSA". Când 3. Mihalache afirmă că văzul și pământul, pe care țăranii sunt azi stăpâni LE-A FOST DAT DE REVOLUȚIA RUSA, denaturează faptele cu bună știință. învățătorul de la Topoloveni știe bine, că înainte de război și deci de revoluția rusă, când d-sa sta cu căciula în mână pe la ușile celor pe care îi atacă acum, s-a pus la cale și împărțirea pământului și acordarea votului obștesc. Partidul liberal a luat conducerea țarei, la sfârșitul anului 1913, in baza acestor reforme pe cari se legătura, in fața țărei, să le înfăptuiască, și a câștigat alegerile, în luptă cu partidul conservator, bazat tot pe programul pe care l-a adus la îndeplinire, adică pregătirea războiului și evacuarea unei părți din teritoriul țarei, a zădărnicit câtva timp înfăptuirea reformelor la București, această operă socială și-a găsit soluția în parlamentul de la Iași, neinfluențată de nici un eveniment din afară ci numai de prevederea clară a conducătorilor dinăuntru. In ce privește admirația d-lui Mihalache pentru starea de lucruri din Bulgaria, aceasta își are explicația, în vechea dorință a grupărei țărăniste de-a lucra în comun cu Internaționala verde a d-lui Stambolinski, la congresul căreia și-a trimis un reprezentant. Chiar d. Iorga a declarat că i-a trebuit multă trudă pentru a opri pe d. Mihalache și tovarășii săi de-a nu merge alături de mișcarea pornită de la Sofia, nu pentru binele țărănime de pretutindeni ci pentru izbânda si a vișinului din Orient. ” Dar, d. Mihalache, după cum relatează tot „Aurora“ a mai spus în întrunirea dela Botoșani următoarele: „Și pentru că revoluția ne-a dat Basarabia, și pentru că sub presiunea ei s’a dat vot și pământ, strig: „TRAIASCA REVOLUȚIA RUSA!“ TRAIASCA REVOLUȚIA, CĂCI EA A BAGAT FRICA IN OASELE CIOCLOVINELOR. LIBERALILOR SI-E FRICA DE REVOLUȚIE, CĂCI IN GATUL TARARULUI STA NODUL NABURULUI CIOCOIESC". In strigătul acesta sincer, al d-l Mihalache se oglindește întreag mentalitatea „oamenilor noi“. Dar, dascălul dela Topoloveni n proslăvește revoluția rusă fiindc datorită ei România are Basarabi și țăranul român pământul, C FIINDCĂ IȘI INCHIPUE, CA NUMAI PE CALEA DEZORDINE OAMENII CARI NU AU NICI CADEREA NICI PREGĂTIREA SĂ CONDUCĂ DESTINELE UNE TARI, POT S’AJUNGA IN SITUAȚIUNI PE CARI NU LE MERITA Omul care a strigat „trăiască evoluția rusă“ o preconizează pe ce din România. Criticând partidul , oamenii cari au înfăptuit reformele și-au condus oștirile române l victorie alături de marii noștri frați, tovarășul de azi al d-lui Ster și de mâine al d-lui Marshiloma spune: «De acela vom vârî cuțitul până la os și nu vom avea mii când vor țipa. Miă avem numa de cel bun, drept și cinstit muncitor. Amenințarea aceasta e în legătură cu fraza care urmează: „Am credința că dacă M. Sa va aduca pe liberali la putere, ATUNC VA CURGE SANGE, VA FI RARBOIU CIVIL. împotriva lor se va răscula întreaga țară și va protesta, va căuta să-și apere drepturile atacat« Dacă liberalii vor veni să pună ganunchiul pe pieptul țărănimii, vor f cu violență zvârliți în lături“. Când d. Mihalache și tovarășii să vor vedea înfăptuindu-se evenimentul de care se tem, pentru binele țărănimei, pe care demagogii s mint și-l înșeală, se vor convingi că nici sângele nu va curge nici liniștea nu se va tulbura. Țărăniști d-lor Stere, Mihalache și Lupu si vor convinge de abia atunci că tari nu poate fi cu ei fiindcă conștiința națională nu-i poate urma nici pițile Moscovei nici pe acelea ale Sofiei.