Viitorul, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 4142-4164)

1922-01-14 / nr. 4152

SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Joi 12 Ianuarie 1922 Pactul franco-englez este obiectul general de discuție de câteva zile. In întreaga presă europeană, D. Lloyd George l’a admis da­cât asigura­rea Franței pe frontiera Rinului, celelalte granițe ale Franței nu au fost luate in discuție. Presa franceză se arată nemulțumiă; pactul face din Franța o „asociată" a Angliei și nu o aliată. Adevărul este că opinia publică din cele două țări simția că se ridică o prăpastie între punctele de vedere ale Franței și ale Angliei. Tensiunea nu pulsa să meargă la infinit, fără ca o ruptură păgubitoare să intervie. Atunci, singura soluție rămânea un acord pe un termen limitat, care să liniștească populația Franței de o amenințare eventuală a Germaniei și să nu angajeze prea mult Anglia, care rămâne refractară ori­cărei a­­lianțe continentale. Prin încheierea pactului— clre încă este ia faza discuțiilor și a retu­­șărilor, nu sa aplanează nici unul din diferendele celor două puteri. Punc­tul de vedere al fiecăreia stă în picioare. Guvernul francez admite o vi­stiaie pentru germani în modul de plată, insă nici nu vrea să audă de o scădere a creanței. Tel asa și Belgia. In chestia reparațiunilor, însă, după cum,au încercat s'o dovedească experții financiari englezi, în frunte cu d. Xerrms, nu este vorba de necesitatea de a plăti pentru teritoriile devasta­te — care formează cererea cea mai dreaptă — ci de capacitatea de plată a Germania!. „Suma enoriași ce i s’a impus Germaniei, spunea într’un ar­ticol din „Manchester Guardian" de Keynes, depășește capacitatea ei de plată: „Aci e problema. D. Bernanrd ia „Vossische Zeitung" spunea că Ger­­mania, pasts câteva luni merge pe urmele Austriei, e în întârziere cu 12­­$ș­­i numai. Cauza? Nesfârșita inflațiune monetară. Emisiunea Reichs­­bansului a atins colosala cifră de 139 miliarde: în fiecare lună inflațiunea crește cu câteva miliarde. Dacă Germania va trebui să plătească toate sumele ce i se car, nu poate să-și procure devizele în aur, decât tipărind hârtie. Cumpărătorii streini au început să refuze o monedă care se depre­­ciază zilnic. Când și acest m­ijloc va dispărea, falimentul va fi gata. Și nu­mai în câteva luni. In timpul acesta bugetul Reichului are deficite de do­uă miliarde mărci pe lună. Cu scăderea valutei se scumpește viața; lu­mea suferă. Funcționarii cer mărirea selerlilor. Situația este haotică. Pre­sa franceză propuse confiscarea devizelor streine ale supușilor germani; nici această­­ soluție nu este suficientă. Aceste devize reprezintă pentru fabricanții germani, valoarea unor materii prime, de cari au nevoe pen­tru ca industria germană să nu stopeze pe dată. Cum poate guvernul ger­­­­an să se găsească aceste devize, unde sunt ele depuse? Iată o operație greu de realizat. Dar Franța care știe acest lucru nu poate, totuși renunța, la reparațiuni. Până acum din bugetul statului guvernul din Paris a alo­cat 10 miliarde pentru teritoriile devastate. Bugetul statului francez este intr­ait deficit crescând. Datoria Franței atinge suma de 300 miliarde franci și este în continuă creștere. Orice miliard neplătit de Germania este un nou deficit pe seama unuit încercatei Republici. Ruinele Franței trebuesc reparate și de acei bani le-au făcut. Dar Ger­mania, când va ajunge în halul Austriei, care va fi situația statelor învin­gătoare, cari își bazează echilibrarea bugetelor, pe contul acestor repa­­rațiuni ?­­ Aceasta e problema complicată, care se discută la Cannes. Soluția nu­­ poate obține, rezultatele nu se pot vedea, sunt întunecate și amenință­­rie pentru Europa. In aceastră atmosferă s'a aruncat în aer, ca un ba­sic. «oxigen. Conferința financiara de la Genova, blocul economic indus­­chiba, solidaritatea tuturor națiunilor. Cuvinte care înseamnă intenții s­i realizări. Când lucrurile stau astfel , importanța pactului anglo-francez este Speranță că atât Anglia cât și Franța sunt decise să apere rezultatele pă­li de la­ Versailles, cel puțin, în ce privește rezultatele ei politice și teri­­e fizic; dar aceste două chestiuni sunt în deplin acord cu chestia econo­­mea generală și în acest raport, stă fragilitatea pactului.­­ Faimosul Enver a fost arestat de bolșevici și internat, pentru că por­nise contra lui Renal, agentul lor credincios. Toate aceste știri, de altfel, trebuesc primite cu toată rezerva, căci nu ne par nici măcar verosimile, considerând vechea prietenie între Enver și Kemal. Londra, 12. — Arthur Griffith, care a fost președintele delegației irlandeze care a semnat tratatul an­­glo-irlandez, a fost ales președinte al parlamentului irlandez în Dublin, în locul d-lui Devalora. Griffith a format un guvern provizoriu din­tre partizanii săi, căruia guvernul englez îi va preda puterile, conform tratatului, care stipulează luarea în posesie a puterilor de către noul stat liber irlandez constituit. Aceste de­mersuri termină lupta acută din Dail­ Eiran­. In timpul amânarea desbateriloți? parlamentului irlandez asupra tra­tatului în sărbătorile Crăciunului, un numeros public din sudul Irlan­dei în unire cu erarhia catolică, au cerut membrilor, parlamentului gră­birea ratificării. La redeschiderea desbaterilor par­lamentului irlandez atât partizanii ratificărei cât și adversarii erau dost­rinși că cel puțin 20 la sută din ir­landezii de sud doreau ratificarea tratatului. Totuși partidul lui Deva­lera a continuat să întrebuințeze toate mijloacele posibile pentru a respinge tratatul. După o luptă acu­tă în parlament, ratificarea tratatu­lui a fost asigurată cu o majoritate de 7. Eri s-a făcut o nouă încercare pentr­u a asigura realegerea d­­­in Devalera ca președinte, care reales ar fi anulat decizia ratificării. Dé­valera a fost înfrânt de majoritate. Formarea noului guvern în guvernul provizoriu format de Griffith, figurează d. Collins, fost șef al armatei republice­ irlandeze și d. Mulracy șeful statului major. Ratificarea tratatului a fost salu­tată în tot sudul Irlandei prin de­monstrații de mulțumire. Acestea dovedesc limpede că dacă Griffith s-ar fi hotărât să facă apel la alege­rea poporului irlandez, membrii din­ parlamentul irlandez care erau ad­versarii tratatului, ar fi fost desi­gur învinși de candidații d-lui Grif­fith. Intre timp­uri comitet britanici de­partamental tine zilnic ședințe sub prezidenția d lui Churchill, minis­trul coloniilor, în scop de a aranja transferarea puterilor către autori­tățile statului liber irlandez. Guvernul britanic dorește și imprie­tatea acestei transferări cât mai re­pede posibil. Printre numero­asele telegrame de felicitare adresate cu ocazia ratifi­cărei tratatului, către guvernul bri­tanic, are o deosebită valoare și mo­sastul cordial primit din­ partea par­lamen­tului român. Delimitarea gratuite­lor Albaniei Paris. 11. (Eador). — Conferința ambasadorilor a fixat ziua de 10(1) ianuarie pentru întrunirea la Pa­ris a comisiunei de delimitare a Albaniei. Comisiunea va pleca a­­poi la Florența spre a studia linia frontierei. ... toer­?așa a­­o și Lafayette. 12. — După informa­­țiuni de la Petrograd, Enver Pa­șa, care complotase în Caucaz con­tra guvernului kemalist, ar fi fost arestat de autoritățile rusești și internat într-un oraș din Rusia de sud.­ ­ 3 -NOUL STAT LIBER AL IRLANDEI — Cum s’a votat ratificarea acordului in gu­vernul englez. — Formarea guvernului pro­vizoriu al Irlandei — arestat de ruși Caucaz In Ziarul nostru va apare mâine în ș­ase pagini. Primul articol din acest număr va fi semnat de d. I. G. Duca. Tot în acest număr vom publica și răspunsul nos­tru la scrisoarea deschisă a d-lui dr. Vaida-Voevod. Consiliul h miniștri Aseară a avut loc un consiliu de miniștri sub președinția d-lui Take Ion­esc­u. Duupă consiliu el a dat presei urmă­torul comunicat: Printr'un jurnal al consiliului, s’a decis că atribuțiunile administra­tive conferite anterior comandamen­tului militar al Basarabiei, se limi­tează la zona de 30 kilometri, dea­­lungul frontierei, supusă stării de asediu, D. ministru de război a expus cot­ tiliului mersul anchetei, ce se face în Basarabia asupra faptelor petre­cute la Verierem. S’au luat toate măsurile pentru ca ancheta să fie complectată și sa se facă in condi­­țiun­i de absolută imparțialitate. în comisiunea de anchetă va participa și de medic- legist Mina Minovici. Miniștr­ii *'rm ocupat apoi de dife­rite chestiuni în legătură cu viitoa­rea activitate legislativă a Parla­mentului șî între altele de statutul funct­ion­arilor. S'a discutat apoi chestiunea cen­zurii. D. Stelian Pope­scu min­istrul justiției a comunicat consiliului că a convocat ori la ministerul justi­ției pe toți procurorii generali din țară recom­andându-le să fie cât se poate de prudenți în aplicarea dispo­zițiu­nilor ultimului decret privitor la cenzură. Intervențiunnca justiției nu va tre­­bui să se producă de­cât în cazul când cele publicate ar constitui o prod­ Qcnsiune directă împotriva sigu­rantul­ui a or­dinei în stat. j­ Consiliul a examinat apoi cererile de credite făcute de d. general Hol­baț­ pentru complectările de pelci­­­ipament și hrană ale armatei care întrec cu mult prevederile budge­tare. și Consiliul a aprobat toate aceste­­ credite care trec de suma de 100 de milioane. Primul ministru a comunicat, ci­pai că oficierea cusătoriei A. S. JR. Principesa Marioara va avea loc la Belgrad în prezenta suveranilor Ro­mâniei și a reprezentanților guvern­­fiului român­. Baia căsătoriei a fost fixată pen­tru sărbătorile Paștelui. La Bursa din Paris leul a cotat eri 10.50 centime. Du­pă „Tribuna“ care apare la Praga, s’a creat, în Capitala Ce­hoslovaciei, o universitate liberă pentru intelectualii ruși, refugiați. D. Dimitrie D. i Bragadiru, mare industriaș, a comunicat Sfatului Negustoresc că nu acceptă să figu­reze pe lista Sfatului în vede­rea alegerilor de la Camera de coomerț din Capitală. D-sa va figura pe lista oficioasă în fruntea căreia sunt dLnii N. Zane și Elef­­terie Ionescu. 5-1 Jf. Xr. Ziarul „Lupta“ dă răspunsul d-lui N. Iorga cu privire la protecția ce i o acordă astăzi d-lui Victor Efti­miu : — „Am avut atâtea impresii bune despre oamenii asupra cărora am văzut mai târziu că m’am înșelat în­cât hfil este permis astăzi să am o impresie bună despre un om de care am avut una proastă“. Ceea ce îl făcea însă pe d. Iorga să critice pe d. Eftimiu în trecu­t, nu are nici o legătură cu „impresiile“ asupra omului, ci cu faptele d-lui Eftimiu, caii au rămas aceleași de atunci, de când d. Iorga se biciuia de la tribuna Parlamentului până astăzi. Cât privește declarația d-lui Iorga că s’a înșelat asupra oameni­lor, aceasta, este o mărturisire sin­ceră, pe care întreaga viață poli­tică a d-lui Iorga o dovedește. Din acest punct de vedere sunt mai în câștig cei pe cari azi , criti­că d. Iorga, de­cât cei pe cari îi lau­dă, căci celor dintâi le va veni rândul la elogii, pe când cei din categoria a doua îi așteaptă criticele mâine. Dm­­scul de larga se întâmplă ca în muzică. Poți relua o arie da capo al fine, fără nici un­ inconve­nient ! ) Rea­l crejtorțâ Deunăzi, „Dimineața“ a publicat știrea tendențioasă și false, cum că partidul liberal ar fi făcut partidu­lui național „O nouă ofertă“ de tra­tative. Am desmințit știrea inexactă a „Dimineței“. Astăzi însă, numitul ziar revine și cu rea-credință, o re­petă. Ar fi în zadar să mai desminjim­ încă odată un fapt inexistent, publi­cat cu rea-credință de un ziar fără scrupule, care intenționat falsified adevărul. Comisiunea pentru anchetarea fraudelor descoperite la direcțiu­nea regională c. f. din Iași a sta­bilit că în adevăr s’a sustras de la Economatul gării o mare cantita­te de zahăr, orez și îmbrăcăminte. Au fost arestați șeful economa­­tului, Gh. Botez, Simionescu și Constantinescu funcționari. Frau­dele întrec suma de un sfert de milion. Mandatele­­ d­e arestare emise con­tra vinovaților au fost confirmate de tribunal. Comisiunea industrială cehoslo­vacă a aprobat tractatul de comerț CU Italia. A treia zi de Crăciun a fost în­mormântat la Brăila Petre J. Ban­cotescu. Defunctul a fost una din persoanele cele mai marcante în comerțul românesc. Activ, serios și corect el a cre­at o școală în negoț, căreia o se­rie întreagă de comercianți dato­rase origina și existența.­­Bancotescu a fost în mai multe rânduri, deputat și Președintele Ca­merei de Comerț din Brăila. Delegația germană, în frunte cu ă. Rathenau, a sosit, la Cannes, Mier mii dimineața. Dansul miteeîfic După afacerile necurate de la mi­nisterul de război, după jaful de la Industrie și comerț și după golirea vistieriei Statului,­­iată că încă, una din afacerile grave ale fostului re­gim apare la iveală. De astă dată este vorba de o su­mă enormă, de 10 milioane lei, luați în mod neregulat, pe o simplă dis­tanță, de la fondul permiselor din Ardeal, de d. A. Popovici-Tașcă, fos­tul subsecretar al minorităților. Această neregulă gravă, această risipă revoltătoare a­ banului pic­id­ic s’a făcut sub pretext de... pro­pagandă. Așa­dar pe lângă milioa­nele prevăzute în buget și cari au fost cheltuite până la ultimul ban, s’a mai subtilizat o nouă sumă de 10’ milioane. Afacerea aceasta nu poate rămâne fără urmări și fără sancțiuni. Eri la ora a avut loc instalarea nouilor membri ai Comisiei inte­rimare a Capitalei. După ce d. Că­­mărășescu, ministrul de interne, citește decretul de numire, mem­brii comisiei interimare depun ju­rământul obișnuit în prezența­­ d-lui dr. Gheorghian, a preotului Stoica Ionescu și a rabinului Nie­­merower. Camera de Comerț și Industrie din București aduce la cunoștința com­er­cianților, că va susține cu energie interesele chiriașilor comercianți, în vederea prelungirii de drept a con­tractelor de închiriere, cu o sporire rațională a chiriilor. De la 14 e., linia ferată Orșova- Caransebeș, va fi trecută direcțiu­­nei regionale Timișoara. Întrunirea țărăniștii t §da Progam !" Cu privire la întrunirea țărani­ș­­tilor dela Drăgășani, primim urmă­toarea relatare telegrafică purtând data de 10 Ianuarie a. c. , Drăgășani, 10 Ianuarie. — Astăzi sosind în localitate d-nii Mihalache și Lupu a avut loc o întrunire țără­nistă în sala Amzulescu la care a luat parte un număr restrâns de să­teni. In cuvântările rostite atacân­­­du-se Coroana și îndemnându-se la revoltă, sătenii și-au manifestat ne­mulțumirea părăsind sala și adu­când la cunoștința populației aceas­tă atitudine a țărăniștilor. In gra­bă s’a strâns un mare număr de să­teni și orășeni care au întâmpinat la eșirea din sală pe fruntașii țără­niști manifestând ostil fluerându-i. Doctorul Lupu începând a aduce in­sulte partidului liberal a fost lovit, câțiva dintre țărăniști scoțând ci­o­megele Și încercând să lovească s-a produs o mare învălmășeală. Numai cu ajutorul armatei care a primit ordinul să încarce armele derâl Lupu și Mihalache au fost scă­pațî de furia mulțimei. Imediat după aceasta s-a ținut o mare întrunire in aceiași sală, la care au luat Cu­vântul d-nii Mihălescu, M. C. Lazaru, I. Rămniceanu și Minileanut înfierări­du-se programul țărănist. De aci mul­țimea a pornit în procesiune pe stră­zi și a manifestat ostil la hotel Si­­mionescu unde se găseau Cei doi fruntași. . La ora 8 și jumătate seara liniș­tea s’a restabilit. Paralela edificatoare pe care am făcut-o, între ceea ce s’a petrecut în Italia cu falimentul Băncei de scont și cele întâmplate la noi cu falimentul „Băncei Națiunei“, con­tinuă să preocupe opinia publică. In Italia, cum am spus, prima mă­sură luată de justiție a fost seche­strarea averei personale a membri­lor consiliului de administrație al băncei în faliment, pe când la noi s’a văzut acest fapt curios că, îm loc ca conducătorii băncei să se a­­fle pe banca acuzaților în fața tri­bunalelor corecționale, se înfățișea­ză ca... parte civilă. Cerem din nou d-lui ministru al justiției lui parchetului general soi ia toate măsurile necesare ca mem­brii consiliului de administrație al „Băncei Națiunei“ să fie urmăriți solidar, atât în chestiunile penale cât și pentru răspunderea lor civi­l. Altfel se nedreptățesc acționarii și creditorii băncei, cari tocmai în vedere că în acest consiliu figurau oameni bogați, și-au depus economi­ile la această bancă. Cât despre acești membri, vor tre­bui să înțeleagă că locul lor este a­­lâturi de ceilalți vinovați urmăriți iar nu alături de oamenii corecți. M. S. Regele Alexandru al Serbiei a plecat dri dimineață la orele­­ din Sinaia cu un tren special luând drumul spre Ju­­go-Slăvia. .....­LOGODNA A. S. R. Principese­ Maria cu Regele A­­­exandru Felicitările guvernului grec Atena 11. — Președintele consiliu­lui de miniștri ad-interim al Gre­ciei d. Protopapadakis a adresat pri­milor miniștri român și sârb câte o telegramă de felicitare cu ocaziu­­nea logodnei Principesei Marioara cu Regele Alexandru. In aceste te­legrame se accentuiaza că poporul elen participă cu o sinceră bucurie la acest fericit eveniment. Ministra afacerilor străine a însărcinat pe reprezentanții diplomatici ai Gre­ciei la București și Belgrad a tran­smite celor două guverne religiurile guvernului grec. Toată presa aproape fără excep­ție accentuiazâ importanța logodnei Regelui Alexandr în privința ra­porturile între cele trei state. Telegrama priméii­ mi­nistru al Serbiei Belgrad 11. — In ședința de eri a consiliului de miniștrie președintele consiliului d-1 Pasiei a citit darea de seamă a călătorei regelui Alexan­dru la Sinaie și a logodnei. Guver­nul a hotărât să primească pe rege în mod solemn­. Regele va sosi J­iu după amiază în Belgrad. D-1 Pasiei a trimis rege­lui Alexandru o telegramă de feli­citare, urând fericire logodiților și menționând bucuria poporului sârb. ■ ■ ..----------------------------- 1 « Mărîunite cerni­te dintre Ceho-Slov­c­a și Enila Praga, 12. — Negocierile, pentru încheerea tractatului de comerț ruso-cehoslovac, sunt pe cale de a se termina. ceea ce mai rămâne de rezolvat e problema politică dintre ambele state. CONFUINTA DE LA CANNES 8ratsrsjrsfr@a Conferiră!©! economica«­^Mentor­ul Mare! Britanii Lafayette 12. — Conferința efion­d­­mică s’a întrunit Miercuri dim. Des­chizând ședința d. Briand a cerut ca înainte de toate, comisiunea re­­parațiunilor să audieze pe delegații germani, cu privire la vărsăminte­­le Reichului cari trebuesc efectuate în ziua de 15 Ianuarie. Comisiunea a convocat pe germani, Miercuri după amiazi urmând să refere re­prezentanților Antantei asupra ace­stui interogatoriu. Tot în­ ședința de eli, d. Briand a declarat că pleacă la Paris spre a expune d-lui Millerand și Parla­mentului, dacă va fi posibil, textul acordului franco-britanic și mersul negocierilor generale. întrevederea tfintre Briand și Lloyd Qspirge Lafayette 12, — D-'niî Briand și Loucheur au avut: Miercuri dim, o­ lungă întrevedere cu d. Lloyd Geor­ge. Primul ministru britanic a remis d-lui Briand­ante-pr­oectul acordului franco-br­itanic. In legătură cu acest fapt, agenția ,,Havas“ spune că negocierile pen­tru încheierea acordului franco-bri­­tanic înregistrează un serios progres însă Belgia și Italia nu pot parti­cipa la el, astăzi — mai târziu poa­te că da. Delegația belgiană e to­tuși satisfăcută mai ales că d. Briand a ținut să o informeze la timp asupra negocierilor cu d. Lloyd George. De asemenea pare probabil ca reprezentanții Franței și Belgiei să cadă de acord în­ ches­tia reparațiunilor. I tratiataiQ vo­r fi respecte la Lafayette 12. — Conferința de la Cannes a precizat paragraful 5 al rezoluției din 6 ianuarie consemând reconstruirea Europei și convocarea unei reuniuni internaționale la Ge­nua. Astfel d. Lloyd George a fost însărcinat să arate că chestiunea re­parațiunilor și drepturile consfin­țite prin diferite tratate nu vor su­feri nici un fel de discuțiune în noua conferință de la Genua. Memoriile preasfat sta Anglia la Cannes Cannes 11.— Memoriul d-lui Lloyd George, remis d-lui Briand la 4 Ia­nuarie declară că o condițiune in­dispensabilă a succesului conferin­ței este deplina­ înțelegere între Franța și Anglia. Constată apoi că opinia publică a celor două țări este incontestabil îngrijorată și­­ senti­mentul general este ca anumite punc­te nemulțumirei opiniei publice en­pace să nu fie atinse. Cazul unu­i e­­șec al conferinței ar avea rele efec­te asupra relațiunilo­r celor­ două țări. Memoriul constată la urmă cauze­le nemuțumirei opiniei publice en­gleze. Chestiunea spitalului In Anglia Memoriul mai arată Con­secințele șomajului în Anglia declarând că Marea Britanie,4 a fost mai ad­­n­să de­cât Franța de consecințele econo­­mice ale războiului. Franța suferă de asemenea m­ai puțin și de șo­­­maj și de scăderea comerțului in­ternațional. Memoriul trece în revistă viața economică din diferitele țări ale Eu­ropei, sugerând pentru binele ome­­nirei că națiunile europene ar tre­bui să încerce să găsească remediul actualei stări de lucruri din­ Rusia a cărei reînviere este indispensabilă pentru buna stare generală. Marea Britanie face apel la coope­rar­ea Franței pentru această­ mare cauză umanitară, care trebuește i­­mediat întreprinsă. Problema actuala, spune memoriul este de a se ști cum să se facă față necesităților în perspectivă ale An­gliei și Franței printr-o acțiune co­mună. Marea Britanie recunoaște inte­gral motivele de îngrijorare ale Franței și va face totul pentru a le risipi, ea nu poate însă să accepte amânarea refacerii Europei, urm­ă­­rind în acelaș timp și satisfacerea dorințelor Franței și a siguran­ței ei. (Endor). Acordurile discutate la Cannes Cannes 13. — Participarea Bel­giei la acordul franco-britanic e pri­vită sub auspicii foarte favorabile, totuși negociatorii cred că acordul anglo-francez trebue să fie baza fundamentală care ar putea fi com­­plectată prin acorduri analoage cu Belgia și Italia. Acordul franco-belgian privitor la reparațiuni ar fi în ajun de a fi în­cheiat. (Eador). Declarările d-lui Ar­is­tide Briand Lafayette 12. — După ședința de ori a Conferinței de la Cannes, d. Briand a declarat ziariștilor, că în convorbirile sale cu d. Lloyd George asupra pactului de garafl­­­ie n’a fost nici­odată vorba des­pre gajurile franceze ori de vreo organizare a apărarei naționale Singura chestiune discutată, fost doar asociația franco-britani­că, împotriva unei eventuale ten­tative germane. D. Briand voia, drept, ca să extindă pactul și în ce privește celelalte frontiere, în­să d. Lloyd George nu a ținut să o angajeze decât pentru frontiera germană. Corespondenții lui „Le Petit P­­risien“ și „Le Matin“ la Cannes, pr­cizează că acest pact de garanție face din Franța o adevărată aso­ciată a intereselor britanice spre i l se menține, astfel pacea europea­nă. „Le Matin“ mai adaugă că a­lianța anglo-franceză trebue com­­plectată și cu intrarea Italiei, ca­re ar avea un rol important în c zul când Germania ar încerca să își anexeze republica austriacă. D. Briand a plecat Miercuri du­pă amiază de la Cannes, lăsân­d­ lui oupheur sarcina de a conținu negocierile în chestia reparațiuni­lor. Primul ministru francez se­­ reîntoarce, probabil Vineri, di Paris. Cresit de acorattc $m­m­­ie către A-Liov și Praga. 12. — Președintele cabi­netu­lui cehoslovac a declarat că comisiune financiară interaliat se va întruni, zilele acestea, d-lui Beneș. Judecata p­ropaiet­­e Praga, spre a discuta chestia cre­ditelor ce trebuesc acordate Aus­triei pentru refacerea ei. Ceh­oslo­vacia ar fi dispusă să cooperez la această operă — după opini­afeleîtss pt?x?chi; Atena. 12. — Sfântul Sinod du­pă ascultarea rechizitoriului, ra­porturilor și depunerilor de mai­tori a pronunțat astăzi sentința 5 afacerea fostului Mitropolit al A­tenei Meleties Metaxaeh­is. Metaxachis a fost condamnat 1 degradare de la demnitatea Eph­copaia și de la oficiile bisericeșt precum și la relegarea într’o­ mă­nastire, de pe o insulă lângă Zar­te. Sentința va­ fi comunicată la Meletis Metaxachis după ce va sancționată de guvern. AL REVOLUȚIEI RUSE Cu toate că d. Mihalache a avut tristul curaj sa declare aceasta íjLJI?^E­PHM £ L^gLi­^glfLsg_^Lconvinge hi curând că conștiința națională nul va urma nici pe căile cari duc la Moscova nici De la întocmirea programului gru­părei țărăniste și dovada pe care am făcut-o că el este copiat de la ordinele de zi ale comisarilor ruși Cicerin și Zinoviev, nimeni nu s’a mai îndoit că „partidul“ d-lor Stere Mihalache și Lupu e gata să adere­­ze la una din cele două internațio­­­nale: a IlI-a a lui Lenin sau cea verde a lui Stambolinski. Când am spus noi, la început, a­­ceasta, oamenii cari îmbrățișaseră doctrina comunistă, roșie, cum e la Moscov­a sau verde, cum se prezintă la Sofia, au încercat să ne desmintă fiindcă se temeau de dezaprobarea opiniei publice conștiente. Azi, însă, bolșevicii noștri găsesc că e vre­mea să-și dea pe față credințele și intențiunile, și ca atare te mărturi­sesc în întrunirile publice. Intr’o adunare ținută, zilele tre­cute, la Botoșani, d. Mihalache nu ia sfiit sa spună că partidul țără­nist, din România VA DUCE LUP­TA CA ȘI AGRARIENII DIN BUL­GARIA și să strige: „TRAIASCA REVOLUȚIA RUSA!“ Pentru a nu ni se mai spune că am denaturat noi textul declarațiu­­nilor rostite, ca să scoatem un alt înțeles de­cât acela pe care d. Mi­halache a vrut să-l dea vorbelor, sale, vom reproduce, cuvânt cu cu­vânt, pasagii din darea de seamă a ziarului oficios țărănist. Iată Cum relatează acest ziar cele declarate de d. Mihalache la Boto­șani: „S’a spus că eu am batjocorit Con­stituția. Da. Am batjocorit-o, căci ea nu e Constituția dela 1880 ci Constitu­ția care apasă greu massele muncito­rești. SUNT ÎMPOTRIVA ACESTEI CONSTITUȚII, ȘI VREAU CONSTI­­TUȚIA ȚĂRANILOR. Am fost în­ 1913 în Bulgaria și am văzut acolo țărani mai înstăriți ca la nai. Cauza este că acolo s'a stins da mult marea pro­prietate și s’a dat vot universal. La noi țăranii sunt umbre, sunt robi ia faceri, robi cu capul plecat. Ionel Bră­­tianu, care spune că a dat votul și pământul, minte. VOTUL ȘI PAMAN­TUL L-A DAT REVOLUȚIA RUSA". Când 3. Mihalache afirmă că vă­­zul și pământul, pe care țăranii sunt azi stăpâni LE-A FOST DAT DE REVOLUȚIA RUSA, denatu­rează faptele cu bună știință. învă­țătorul de la Topoloveni știe bine, că înainte de război și deci de revo­luția rusă, când d-sa sta cu căciula în mână pe la ușile celor pe care îi atacă acum, s-a pus la cale și îm­părțirea pământului și acordarea votului obștesc. Partidul liberal a luat conducerea țarei, la sfârșitul anului 1913, in baza acestor reforme pe cari se legă­tura, in fața țărei, să le înfăptuiască, și a câștigat alegerile, în luptă cu parti­dul conservator, bazat tot pe progra­mul pe care l-a adus la îndeplinire, adică pregătirea războiului și eva­cuarea unei părți din teritoriul ța­rei, a zădărnicit câtva timp înfăptui­rea reformelor la București, această operă socială și-a găsit soluția în parlamentul de la Iași, neinfluențată de nici un eveniment din afară ci nu­mai de prevederea clară a conducă­torilor dinăuntru.­­ In ce privește admirația d-lui Mi­­halache pentru starea de lucruri din Bulgaria, aceasta își are explicația, în vechea dorință a grupărei țără­niste de-a lucra în comun cu Inter­naționala verde a d-lui Stambolin­­ski, la congresul căreia și-a trimis un reprezentant. Chiar d. Iorga a declarat că i-a tre­buit multă trudă pentru a opri pe d. Mihalache și tovarășii săi de-a nu merge alături de mișcarea pornită de la Sofia, nu pentru binele țărănime­ de pretutindeni ci pentru izbânda si a vișinului din Orient. ” Dar, d. Mihalache, după cum re­latează tot „Aurora“ a mai spus în întrunirea dela Botoșani următoa­rele: „Și pentru că revoluția ne-a dat Basarabia, și pentru că sub presiu­nea ei s’a dat vot și pământ, strig: „TRAIASCA REVOLUȚIA RUSA!“ TRAIASCA REVOLUȚIA, CĂCI EA A BAG­AT FRICA IN OASELE CIO­CLOVINELOR. LIBERALILOR SI-E FRICA DE REVOLUȚIE, CĂCI IN GATUL TARARULUI STA NODUL NABURULUI CIOCOIESC". In strigătul acesta sincer, al d-l Mihalache se oglindește întreag mentalitate­a „oamenilor noi“. Dar, dascălul dela Topoloveni n proslăvește revoluția rusă fiindc datorită ei România are Basarabi și țăranul român pământul, C FIINDCĂ IȘI INCHIPUE, CA NU­MAI PE CALEA DEZORDINE OAMENII CARI NU AU NICI CA­DEREA NICI PREGĂTIREA SĂ CONDUCĂ DESTINELE UNE TARI, POT S’AJUNGA IN SITUA­ȚIUNI PE CARI NU LE MERITA Omul care a strigat „trăiască e­voluția rusă“ o preconizează pe ce din România. Criticând partidul , oamenii cari au înfăptuit reforme­le și-au condus oștirile române l victorie alături de marii noștri frați, tovarășul de azi al d-lui Ster și de mâine al d-lui Marshiloma spune: «De acela vom vârî cuțitul pâ­nă la os și nu vom avea mii­ când vor țipa. Mi­ă avem numa de cel bun, drept și cinstit mun­citor­. Amenințarea aceasta e în legătu­ră cu fraza care urmează: „Am credința că dacă M. Sa va a­duca pe liberali la putere, ATUNC VA CURGE SANGE, VA FI RAR­BOIU CIVIL. împotriva lor se va răs­cula întreaga țară și va protesta, va căuta să-și apere drepturile atacat« Dacă liberalii vor veni să pună ga­nunchiul pe pieptul țărănimii, vor f cu violență zvârliți în lături“. Când d. Mihalache și tovarășii să vor vedea înfăptuindu-se evenimen­tul de care se tem, pentru binele țărănimei, pe care demagogii s mint și-l înșeală, se vor convingi că nici sângele nu va curge nici li­niștea nu se va tulbura. Țărăniști d-lor Stere, Mihalache și Lupu si vor convinge de abia atunci că tari nu poate fi cu ei fiindcă conștiința națională nu-i poate urma nici pi­­țile Moscovei nici pe acelea ale So­fiei.

Next