Viitorul, iunie 1922 (Anul 16, nr. 4263-4286)
1922-06-25 / nr. 4282
CHLORODONT Idealul pastelor 1^BH^intî ODOL GURA PUFURI TUNSE cu și fără buton, toate mărimile KALODONT Depozit General Prifemeria MilVSky București, Strada Smârdan No. 2. , Strada filei Laftowari 34 ȘINE MACAZURI Placi turnante VAGONETS ROȚI Toate piesele schimb al. rsparafîni! de Locomotive si vagoane. BILETE C F.R. mtn BAI te Bilete de vaporie Donare si pentru Bulgaria Biroul de Voiaj „EUROPA“ 57, Calea Victoriei (Casa Bsercei Cretzu escu) „AFER“ SOCIETATE ANONIMA PENTRU MATERIALE DE CAI FERATE Parcul 0 TETELI» I Compania firică LEOMRD ASTA SEARA MARE SUCCES PRINCESA OLALA Operetă în 3 acte de GILBERT m mi caripita la viiegratură ! " TRICOTAGE cans pentru la Munți și Mare. Expoziile Molii si Paniesii Hi gata, modele Pariziene Orice comandă se efectuează in 24 ore. PĂLĂRII Pomivii pentru Doamne și Domni, extraordinar de eftine. — Preturi de concurențti — La „STORt“ Mii Mulși fi.— Telefon 51/36-Singurul magazin din țară care vinde maieftin ca oriunde. Elevul Casei Paul Milker Dîmi MARCULESCU 1 Mcolo de Vaiaj! 12. SĂRINDAR, 12.1 msM^tmasamvnihr" v Tr'érf’'rri* (vis-a*vis de «Adevărul») Doctor în Medicină D R. BAUBERGHER DENTIST fixate în aur. Str. General Florescu 8. Cons. 9—12 și 2—6. Telei. 59/39. ce prințul a răspuns prin câteva cuvinte scurte și energice, ne-am întors acasă. Observai că la reîntoarcere bătrânul senior era foarte obosit și aproape sleit de puterii. Starea îndelungată în picioare îl obosise mult. Respiră cu greutate, înăbușit aproape, încercă în sfârșit să-și deschidă gulerul prea strâmt al uniformei ce o purta. Nu izbândise numaidecât și văzându-i încurcătura mă înclinai repede și-i dădui ajutor, tremurând de îndrăzneala ce avusesem. El dimpotrivă, a îmi strânse în mod cordial mâna, clătinând ușor din cap ca semn de recunoștință și mulțumire. Părăsisem pe prinț, în chiar după amiaza acelei zile. N’ași fi vrut pentru nimic în lume de a fi scăpat această ocazie de a-l vedea și de a fi lipsit de acest suvenir al tinereței așa de frumos și de emoționant, căci pentru ultima oară mi-a fost dat să contemplu pe cel mai mare german al secolului său.“ Amintirile Kronprințululi alunecă apoi în contemplarea Bosforului, pe timpul vizitei ce o făcuse lui Abdul-Hamid. Interesante aceste impresii sumare și presimtă pentru noi ce am fost mai aproape de turci, actualitatea ce-ar prezenta-o pentru un apusean. S. R. OSII LAGĂRE ECLISE S BULOANE CRAMPOANE I Ettai Uníídiin Hain, mn minii a I topiți jeiaslinii iiiije, iilstîsali. IE VIKDE CU: GLYCEROFOSFAT ROBIN ADHIS m SPITALELE din PARIS Singurul care e asimilabil și nu obosește stomacul. Se găsesc la toate farmaciile și drogheriile IDPMîzît: Farmac în BERBIER. Calea Moșilor 1S9. Bursiresii Mnsirîasi! Nepstori! xjorîatori! Elinti si Timi ?" Braiaia Durata data 9 pârei La 16 Iulie 1922 Representant pentru România Mare !AURECE WIUSTRIER “%SMI M mscotei dri Joi 22 cr. s’a sărbătorit împărțirea premiilor la școala de băeți și fete No. 7 Silivestru, în prezenta comitetului școlar, a părinnților și elevilor din ambele școli. 1 Preotul Chiriac Bidoianu, președintele comitetului școlar a ținut o cuvântare ocazională, aducând laude corpului profesoral care și-a îndeplinit misiunea în mod strălucit creind acestei școli o reputație din cele mai frumoase, cinstește memoria fostului director Alex. Grăpeanu care a lăsat regrete in cercul tuturor celor ce l-au cunoscut ca fin adevărat apostol al învățământului și sub care școala Silivestru a ajuns să fie una dintre cele mai agresate școli din capitală , recomandă elevilor să fie silitori și ascultători pentru că numai astfel pot să fie folositori lapoalele gurei și a dinților Specialitate , Coroane și Centuri cântat mai multe bucăți, iar elevii premianți din toate clasele au recitat poezii. După aceia s-a început distribuirea premiilor făcute de Părintele Bidoianu, secondat de d-na Emarion directoarea școalei de fete, și de către d. Florinescu și d-ra Zoicaru, profesoară la școala de băeți. Serbarea a luat sfârșit după cuvântările ținute de d-na Emanoil și Preotul G. Georgescu. — CARWINS — MATASE orig. elvețiană pentru mori CURELE de piele și par de cămilă englezești Chingi si cupe *st? CIOCANE pentru ferecat pietre RAmmi de sârmă de oțel, de amililirU lamă,platinată și de bronz phosphoros, toata nu merite Klingerli, ashesturi și garnituri de tot felul au sosit în depozitele JACQUES GOLD BUCUREȘTI Strada Paris 21/37 Locomobile I SI Garnituri se Treerai UZINELE Mezalurgics Bucuresti Str.Fabrica de chibrituri 24 BUCUREȘTI. Telefon 2/2. Doctorul M. Mms tn DENTIST S’a mutat în strada Dimitrie A. Sturdza No. 6 (fostă Mercur) alături de Muzeul Simu. • ••9 Recomandat decât pe Autoritățile medicale contra: Durerilor de Cap și de Dinți Durerilor Reumatice , Nevralgiilor Turburărilor menstruale Medicament eficace iniiiiiiiini im în miniiiiiiini si contra GRIPEI A se cere in mod special Pyramidon Original marca „Leul"de la casa Meister. Lucius & Bruining.HoechsUM. • • aam • 4« «a»® va oivi • o VIOARA VECHE In bună stare, având pupitru artistic sculptat, din lemn de păr, de vânzare. Oferte la ziar sub “Vioară“. * VINDE HAINE CHICLINGERIE FINA Cravate, Mănuși, Gulere, Cămăși, Bastoane, etc. laJERTHEIL Cai. Victoriei 56, București iinitin äs Im LANZ WOLF Secerătoare Legatee COSITOARE Mm pin Solii IN DEPOZIT SA : SIAGRARA“ SOCIETATE ANONIMA BUCUREȘTI, Str. Bursei No. 53 S2AILA, B-dul Cuza No. 140 CONSTANȚA, Piața independenței. Cosi moderni I CÂMPULUNG 20 camere, 6715 m. p. teren cu pomi fructiferi, //I beta imediat, vinde I LAS»lAg$IA AUTTOHA — BUCUREȘTI - ■»•••«.ft**1»* Lichidul vital al corpului omenesc, sângele, din cauza diferitelor boale infecțioase, organice sau ale mizeriei, se îmbolnăvesc schimbându-și compoziția normală. Inpuținarea cantității normale a sângelui (Anemia), pierderea părtei colorante (Cloroza) duc în mod fatal la slăbiciunea generală și la degenerarea întregului corp omenesc cu toate funcțiunile sale. Mijlocul sigur de a restabili compoziția normală a sângelui, deci a opri degenerarea corpului, este preparatul HEMOFERITEAM, care de aproape 30 de ani a restabilit zeci de mii de bolnavi de Anemie și Cloroză cu toate urmările lor. HEMOFERITEANU, redă pofta de mâncare pierdută, mărește greutatea corpului, iar bolnavul este liberat în câteva zile de suferințele ce-i produc boala sângelui, amețeli, oboseli și groaza de a munci. La farmacii și drogherii. G aut* 2 camere nemobilate și bucătărie. Oferte la ziarul „Viitorul“, Academiei 17, sub d. 6« «laMasBREss STEIODICTILOGRfIFfl germană, română perfectă caută ȘTIRI ARTISTICE —•» Joi 29 Iunie orele ,3 jum. p. m. va avea loc în sala Ateneului a II-a Audiție Muzicală dată de Maestrul Aurel Eliadeu, elevii săi de cent., Se vor produce la aceasta audiție următorii elevi și eleve: Domnișoarele: Eufrosina Șerbănescu, Angela Ionescu și Elena Barbu (Soprane) și Domnii: Iulian Andreescu șii Alexandru Jeleș (Tenori), Constantin Teodorian (Bariton) și Nicolae Dumitrescu (Bas cantabil). Se vor cânta bucăți de solo și ansamblu de operă de: Haendel, Stradella, Cherubini, Verdi, Bellini, Donizetti, Schumann, Mozart, Marschner, Gounod, etc. „A RICO“ G. C. Cantttcvzi.no a Str No.: CUMPĂR, Casă aproape centru, cu 8—10 camere, loc între 600—1000 m. p. adresa: IONESCU Strada Emancipată fio. 20. P L«H’ BIBI RĂSPUNS minstratii O scrisoare a fostului prefect «Se Făgăraș D. Dr Andrei Micu președintele organizației Partidului National- Liberal din județul Făgăraș, fost prefect al acestui județ până în luna Mai a. c., ne trimite următoarea scrisoare rugându-ne a o da publicității- Domnule Director, „Gazeta Transilvaniei“ în Nr. său dela 2 Iunie a. c., precum și „Glasul Oltului“ ce apare în Făgăraș în Nr. 55, prin articolul: „Schimbarea Prefectului Făgărașului“, vizează persoana mea. Intre altele scrie „Dacă domnul dr. Micu vrea să dovedească buna sa credință în funcția de prefect al ■Făgărașului, atunci nu are decât să descopere dânsul motivele pentru cari a trebuit să plece. E vorba de lucruri atât de grave și e nu numai în interesul dânsului dar e un interes public al Țării ca să cunoaștem toate gândurile și planurile guvernanților mai ales când aceste constituesc o primejdie pentru țară ca și în cazul de față. Domnul Micu are datorința patriotică să grăiască, deci dânsul are cuvântul“, etc. etc. In interesul adevărului, punându-se cestiunea pe tema patriotismului răspund: Motivul retragerii mele nu cade în domeniul publicității, deci la partea aceasta a întrebări nu țin de necesar a răspunde. La partea cealaltă a somațiunii răspund franc, că nu știu deloc de lucruri grave care ar fi contribuit la retragerea mea. In astă privință nu am cunoscut și nu cunosc nici gândurile nici planurile guvernului decât cele bune, în consecină nu văd primejdii pentru țară. Nu pot deci face descoperiri, nici să inventez. Constat, că nu m-am deportat din oficiul Prefecturii, certat cu nimeni, din contra. Eu primisem funcția de Prefect din considerațiuni mai înalte și nu am avut de cuget ca să rămân mai îndelungat, fiind în etate înnaintată, îndată ce s’a aflat persoana convenabilă, m’am retras iarăși la pensie. Noul prefect, e OM LA LOCUL SĂU, posedă aptitudinile necesare, voință de muncă cinstită, în consecință îl stimez deplin, cum am dat expresiunea în toate ocaziunile. Deci nu cred să fie la mijloc gânduri și planuri dezastruoase din nici o parte. In ceea ce mă privește ca păreri personale despre actualul guvern, este suficient să repet, că întrucât sunt președintele organizației partidului Național-Liberal din județ, deci memibru devotat și conștient al acestui partid SUNT SI RAMAN TOTDEAUNA, LANGA ACEI CE ȘI-AU IUBIT TARA ȘI NEAMUL. CARI AU DAT ȘI DAU DOVEZI CONTINUE, CA PUN MAI PRESUS DE TOATE INTERESUL TARII DECÂT INTERESELE PERSONALE. Rog dar onorata redactiune să binevoiască a da loc acestei lămuriri în ziarul ce redactează. Făgăraș, la 17 iunie 1922, Dr. ANDREI MICU fost prefect al jud. Făgăraș avocat UL RASPIS IN CHESTIA SOC. „ZOOM“ — Primim din partea Uniunei Centrale a Sindicatelor Agricole următoarea scrisoare, răspuns la articolul apărut în ziarul „Lupta“ cu data de ez: DOMNULE DIRECTOR. In ziarul „LUPTA“ cu data de 21 iunie a apărut sub titlul „AFACERILE BANCI ROMÂNEȘTI. — UN MONOPOL AL EXPORTULUI DE VITE. — 80-CIETATEA ZOUN“ un articol inspirat probabil de cineva care nu cunoaște chestiunea, nu știe nici ce este această societate, nici ce motive au determinat Înființarea ei nici cine sunt fondatorii și de ce preocupări au fost mânați, sau poate mai rău, inspirat de cineva ale cărui interese vor fi atinse de funcționarea nouei societăți. Ne credem datoria da publicului, și ziarului „LUPTA“, care a fost indus în eroare, cuvenitele lămuriri. Ministerul de Industrie și Comerț, preocupat de dorința de a asigura și a efieni carnea necesară populațiunei, a luat în ultimul timp dispoziția ca, acei ce voesc să obție dreptul de a exporta vite, să procure în prealabil comunelor lipsite de carne și indicate de Minister după statistica oficială, o cantitate egală cu cea exportată, pe prețul maximal fixat. Numai după aceasta, exportatorul poate să ducă în străinătate o cantitate egală unde obținând un preț mai mare este despăgubit de paguba încercată prin furnizarea cotei interne pe preț mai mic decât costă vita vie în țară. Alături de frumoasa măsură socială a Ministerului se poate face astfel o operațiune comercială cu care se îndeletniceau până în prezent numai străinii, intermediarii și samsarii care cumpărau de la producători pe un preț mic vitele, dădeau ’* comunelor și cealaltă jumătate o exportau și realizau câștiguri. Rezultatul era că producătorii, primind umn preț neremuneratoriu, se dezinteresau de creșterea și îmbunătățirea vitelor și în scurt timp am fi ajuns ca și acest izvor de bogăție națională să fie secat. Un singur remediu era pentru a face să înceteze această stare de lucruri. Producătorul să exporteze singur și cu prețul obținut în străinătate, despăgubindu-se de prețul inferior cu care era obligat să furnizeze cota internă, să obțină o medie, care să-i permită să suporte cheltuelile necesare creșterei și desvoltărei producțiunei, și un câștig care să-l îndemne la producțiune. Era însă imposibil pentru fiecare agricultor să facă această operație singură. Exportul de vite se face în condițiuni destul de grele, trebuie găsit cumpărătorul străin, trebuiesc mijloace repezi de transport, condiționarea transportului, carantina, centre de depozite, cunoașterea pieței internationale pentru dirijarea măriei acolo unde se cere în condițiile cele mai bune, etc. Și atunci, sub presiunea cererilor și plângerilor stăruitoare ale agricultorilor, Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole a hotărât înființarea unei asociațiuni a producătorilor în scop de a elimina pe exportatorii improvizați și a face ei singuri exportul mărfei ce produc. La această inițiativă s’au asociat Sindicatele agricole din întreaga țară atât cele "din vechiul regat cât și cele din ținuturile alipite și cu toții am fondat societatea „ZOON“ care după credinț noastră nu va face decât bine, ajutând aplicarea cinstită a dispozițiunilor Ministeriale și încurajând pe toți acei cari și-au pus capitalurile și și-au consacrat activitatea la creșterea de vite. Iată istoricul fondărei acestei Societăți. Am mai făcut apel la „Industria Agricolă“ o societate care credem că are legătură cu obiectul înteprinderei noastre și, deoarece comerțul ce voim să facem, are nevoie de credite însemnate, ne-am adresat Băncilor Românească și Agricolă, care au binevoit a primi o participare și a ajuta înjghebarea noastră românească. Privitor la celelalte afirmațiuni ale ziarului „LUPTA“ : 1. Că s’a făcut un monopol al exportului de vite. Nu există nici un monopol. Oricine voește să facă această întreprindere e liber să o facă; nu beneficiem de nicio favoare, de nici un privilegiu. Atragem însă atențiunea că nimeni altul decât noi care suntem crescători de vite din țara românească nu era indicat să o facă. Ce poate fi mai drept și mai natural decât producătorul să exporteze singur marfa sa. 2. Nu ne ocupăm de pescărie, deoarece scopul nostru este exportul de vite. 3. D-l C. Garofild este vice președintele Uniunei Sindicatelor Agricole și a fost desemnat de noi ca membru în Consiliul de administrație iar d-l dr. Antipa a fost ales de noi ca administrator pentru competința sa științifică în materie. Cine poate avea ceva de zis atunci când noi cei interesați înțelegem a ne încredința interesele persoanelor ca o reputațtiune de pricepere în aceste chestiuni ? 4. Cei 4 fondatori figurând în actul constitutiv cu subscriere de 925.000 lei fiecare, nu au subscris în numele lor propriu aceste sume. Nu era posibil a aduce la tribunal pentru constituirea societătii toate Sindicatele agricole și toți agricultorii din țară, și atunci, pentru satisfacerea dispozițiunilor legale, s-au desemnat acești patru fondatori cari să se înfățiișeze tribunalului, dar cari după constituire cedează acțiunile adevăraților participanți care sunt Sindicatele agricole și agricultorii. In acest sens, în actul constitutiv s-a prevăzut următorea clauză: „Subscrișii membrii fondatori ne rezervăm formal prin prezentul Act constitutiv pentru această singură dată dreptul de a transmite printr'o simplă declarație făcută Consiliului de administrație al Societății orice număr de acțiuni din cele atribuite nouă urmând ca certificatele provizorii să se elibereze diirect persoanelor către cari se vor fi făcut transmisiunile“. / * Cu aceste lămuriri credem că am făcut ,un serviciu ziarului „Lupta“ și că publicul, a dobândit convingerea că societatea „ZOON“ este pornită într-un scop care merită încurajarea tuturor. Uniunea centrală a Sindicatelor Agricole Director, S. Mincsi •------------------------------------- Cronica Artistică EXPOZIȚIA porti Frai» In saloanele cercului „Libertatea“, se află de câtva timp deschisă expozițiunea pictorului Aurelia Frățilă, care înainte de război se făcuse cunoscut publicului bucureștean printr-o altă serie de tablouri ce vesteau eflorescența talentului de astăzi. Căci, d. Aureliu FrapTa este un adevărat talent.La abilitățile tehnice se observă acea căldură comunicativă pe care adevăratul artist o dă expresiei concrete. Portretele d-lui Frățilă sunt adevărate creațiuni de artă în care fineța amănuntului, simțul coloarei și știința desenului se unesc pentru a ne da nu numai uni chip asemănător originalului, dar un chip cu viață și cu expresie. Din acest punct de vedere portretele 34, 35, 36 și 37 sunt demne de văzut. Observăm, apoi, frumoasele pasteluri pline de suavitate și cu o coloratură discretă. Ne-a reținut mai ales atenția, pentru atmosferă și efect de lumină, „Biserica Sf. Elefterie“ și .,Catedrala Notre Dame“. Florile găsesc de asemeni în penelul d-lui Frățilă un abil interpretator al lor. „Crisantemele“ și „Garoafele" sale merită întreaga atențiune a vizitatorilor, ca și studiile (în special capul de țigancă). Urăm d-lui Frățilă puterea de a munci cu spor mai departe. Or. T, Abonativa la „VIITORUL“ Cel mai bine scris Cel mai bine informat Cel mai răspândit — ZIAR DE SEARA— CONSTITUIREA DEFINITIVA A SOCIETĂȚII.—MEMBRI FONDATORI. — Trebue să fi trăit viata războiului și a pribegiei la Iași pentru ca să-ți potî da seamă și aprecia condițiunile în care s’a realizat opera de asistentă a orfanilor de război. La sfârșitul lui Decembrie 1917, în localul fostei cofetării „George“ din Iași, societatea se constitue în forma definitivă cu membri fondatori, înscriși în tabloul anexat la statute. NI redăm în întregime pentru că el dă într-o formă redusă, aspectul societatei românești din Iașul, devenit trecător capitala țarei: M. S. Regina, A. S. R. Principele Carol, A. S. R. Principesa Elisabeta, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei și Sucevei, I P. S. S. Episcopul Nifon al Dunărei de Jos, I. P. S. S. Episcopul Nicodem al Hușilor, P. S. S. Arhiereul Antim Petrescu’, devenit mai târziu Episcop al Noului Severin, azi decedat, Alaei Anton (Putna), Andreescu Titu (Craiova), Antoni Parteni Cezar, Antoni Parteni, Elena (Vaslui), Maria general Aslan, Atanasiu Augustina, Clotilda general Averescu, Maria Baiulescu (Brașov), Ana Bater (Vaslui), George Valentin Bibescu, I. G. Bibicescu, guvernatoral Băncei Naționale. V. Bogrea, azi profesor la Cluj, I. Boroianu, profesor, azi decedat, general Boureanu, I. Brânzeu, Eliza Brătianu, Lia V. Brătianu, de abia eliberată din teritoriul ocupat, Brătianu Vintilă, Bușilă Natalia (Vaslui), Dim. Buzdugan, fost ministru, Cornoiu Titus (Vaslui), Cio‘cârdel S., Ciuntu Ștefan (Roman), Ciurea Eugenia (Vaslui), C. Climescu, fost rector al universitatei din Iași, Maria Climescu, Comandor Coandă, Alexandru Constantinescu, ministru de interne, dr. Leon Cosmovici, decedat, Ana dr. Cosmovici, Emil Costinescu, decedat, dr. I. Costinescu, N. Krupenschi, Maria N. Crupenschi, A. C. Cuza, Jean Demetrescu, Lucretia Dimitriu (Vaslui), Aristia Dissescu, colonel Dobrescu, Duca G. Ion, maestrul Enescu G., monaha Expraxia (Agapia), Alexandra Filitti, dr.Floru, Alex. Florescu, I. Th.Florescu, Gârboviceanu P„ Gheorghiu Ath. Ath. Ed. Ghica, Lucretia Ghica, Maria Gorgos (Vaslui), Gussi Alex.,Preotul Grigoriu, generalul Iancovescu, Elena Iancovescu, Elena Emandi (Bârlad) N. Iorga, Gh. Kapri, V. Lascu, Iosif Lazăr, Letca L., general Leonte, Cecilia colonel Liciu, Maria Livescu, Alexandra G. Lucasievici, dr. Aspasia Macarovici, monaha Macri (Agapia), d-rul Mamulea, Gh. Manea, C. Marinescu, G. G. Mârzescu, Zoe G. Mârzescu, Masiapa, maior I. Mateescu, Gh. Mavrocordat, Elena Mavrocordat (Vaslui), Ec. Mavrodin, Alexandru Mavrodi, N. Maxim, colonel Merișanu, Cornelia Mihail, Mociorniță, Ortansa V. Morțun, Negruzzi Ella, Ana Netzer, Ana Nicolau, N. Negoiță, general Papana, Omescu Eufrosina, E. Oromulo (Craiova), dr. Pennescu (Tg. Neamț), căpitan Petrescu, Elena Perticari, dr. Petrescu, dr. N. Pop, Elena colonel Popovici, Alexandrina Praia, Olga general Presan, monaha Racliș (Varatec), N. Racotă, dr. N. A. Racovitză, Netty Racovitză, Aspasia Rășcanu, Elena M. Seulescu, Ramiro, Savinescu, Verginia Savinescu (Botoșani), Gh. Scarlat (Vaslui), Gh. Șerban, Ana Severin, I. Simionescu, profesor universitar, general Stanciovici, Arthur Stavri (Dorohoi), Constantin Sturdza, Olga M. Sturdza, M. Timuș, Eufrosina Tiron, Neculai Titulescu, ministru de finanțe, Amalia Toma, Cecilia dr. Tzaicu, Econom Tincoca, Econom Ulea, Ursulescu Lucia, Eliza Văleanu, Gh. Volenti și Olga Volenti. Aceștia și nimeni alții sunt fondatorii societăței „Ocrotirea orfanilor din război“, căreia la 31 Decembrie 1917 i s’a și recunoscut și calitatea de persoană juridică, cu dreptul de a avea sediul central la Iași, în orașul în care s-a născut, în împrejurările arătate, în timpul războiului. FORMAREA REGIUNILOR. La 28 ianuarie 1918, în urma defecțiunei ruse, se încheie armistițiul și orizonturile politicei naționale se întunecă pentru o clipă. Societatea își vene amputată de guvernul din Martie 1918, în stat, la organizarea asistentei în Dobrogea și, în schimb i se introduc județele din Basarabia. Ea suferă în organizarea sa efectele păcei de la București și inimile erau strânse la ideia disparițiunei organizatiunilor ce se făcuse pe linia frontului, la poalele munților care aveau să fie pierduți. Totuși ea nu se desnădăjduește și în așteptarea vremurilor mai bune procede la întinderea asistentei în Basarabia și în teritoriul de peste Milcov, încă ocupat de inamic, dar intrat prin susweisse în legătură cu Iașul, încă capitala țarei. Așa prin delegatiunea dată de comitetul central din Iași d-nei general Istrati se pun bazele regiunei Chișinău. Și tot așa prin deiegatiunea dată totale comitetul central din Iași d-n cor Gigurtu și Cantacuzino, se întemeiază regiunile Craiova și București, fără a uita concursul direct pe care acest comitet la acordat d-nelor P. Alimănișteanu, Pompei și altele pentru imediata punere în funcțiune a institutului educatoarelor orfane de război. Piatra fundamentală a acestui institut fusese pusă chiar înainte de formarea regiunein imobilul ce-i fusese pus la dispozițiune de d-na E. Brătianu. La sfârșitul lui 1918, după declarațiunile de unire, comitetul ieșani are fericirea să-și întindă acțiunea în Bucovina și Ardeal și prin delegațiunile date vrednicelor românce d-nele Elena Popovici, prezidența uniunilor societăților din Cernăuți, Lucia dr. Cosma din Timișoara, Catinca Bârseanu din Sibiu, Maria Baiulescu din Brașov, Elena Goldiș din Arad, Elena s General Atanasiu din Cluj, etc să-și vadă opera complect organizată în fiecare județ din România Mare. Dobrogea reintrată în stăpânirea românească se organiza prin devotementul d-lui consilier de curte Dimitriu. ÎNCHEIERE. — REZULTATELE DOBÂNDITE. — Astăzi, societatea cu 79 comitete urbane și 9 comitete regionale întreține pe întreg teritoriul României Mari, în limitele mijloacelor financiare de care dispune — căci nimenea nu-i poate pretinde mai mult decât aceasta — 100 de orfelinate cu caracter profesional, o școală de corecție, două sanatorii, grădini de copii, etc. cu 10.000 de orfani de ambii părinți și 50.000 orfani asistat! la domiciliu. Iată pentru ce congresele spcietătei „Ocrotirea orfanilor din război“ sunt totdeauna manifestațiuni naționale, care contribuesc la consolidarea sufletească în cititul memoriei eroilor și în grija viitorului care se reazimă pe instrucția și educația copiilor lor.C. SAT.