Viitorul, iulie 1922 (Anul 16, nr. 4287-4313)

1922-07-22 / nr. 4305

MARCO DATTELKREMES STR. CAROL, 62, ETAJ. fabrici­le AUTOMOBILE GRAEF & STIFT IMEDIAT DIN DEPOZIT L.A LIVRABILE B­and­. __ _ Singurii Reprezentanți autorizați pentru România Mare 0 BIMUPEȘTI, STRADĂ SF. INteRJI 9. _____ întrebuințați­ numai Clasificate cele dintâi la toate con­cursu­rile i­nternationale • UNITED STATES LINES BERLIN W. 8 II BUCUREȘTI Unter den Linden II Calea Moșilor 51 și la toate birourile mai importante de călătorie. Repräsentant General: Norddeutscher Loyd, Bremen Medic român, stabilit de 30 de ani în stațiunea balneară Marien­­bad (Cehoslovacia), Vila Wes­tend. Și totuși, în afară de Byron, ni­­meni nu­ i se poate compara lui Shel­ley. Chiar fanfaronadele lui Byron, stilul său afectat, tendința de a po­­za, de a scandaliza prin ciudățenii satanice pe ipocriții puritani ai so­cietății engleze—(pentru care lucru contimporanii Tau adorat aproape), și scad din valoarea operei sale. In Lara, în Manfred, în Corsarul, în Cain, în Don Juan, în Childe-Harold, în Mazeppa, în toate poemele sale, vorbește de el însuși. Această proza­­re, însă, trecătoare și incidentată, au-i de­cât o tendință, geniul său poetic, este­ r­eal peste tot și concep­țiile sale sublime. Byron este mai e­­pic, mai puternic, Shelley mai liric, mai sensitiv. Atât din Shelley cât și din Byron, nu avem nici o traducere serioasă în românește: acești doi mari poeți nu sunt cunoscuți la noi de­cât din căr­țile de citire în școală. Scriind despre Shelley, și citin­­­d­u-i opera, constați mare­a apro­piere dintre poetul englez și măre­țe nostru Eminescu. Aceiași vizi­une puternică, aceiași fantazie pe­­rșteptată și aprinsă, citind Ala­­star­ ne-am adus aminte de „Săm­­­anul Dionis“ cu pasagiul citat, de acip mai sus, cititorii pot găsi des­­tinse asemănări. Eminescu, însă. .^T/V­R­I­T­E L­e mar­ocneanu Vineri «ti Iulie pentru prim­a oară . (Eine Sonn tiernacbt) Operetă în 3 ac­­te de STULZ cu D-tin­ Leonard, Í­laximilian^ Gheor­­ghiu și D-nele Virgin­ia Miciova­ și Annie Aurian. Montare­­ nouă și Balet VAPOARE AMERICANE CONFORT EXCEPȚIONAL C,05?fi.TR MMIKISti Reprezentant­ $1 Depozitari generați [Q Motoare ds $ sirii în depozit la iBioresti, sil ft k bis Constanța str. Carol 15 Brăila strada i îmzei 71 ȘINE de OTEL-MACAZURI PLACI ÎNVÂRTITOARE VA­GONETE—ROȚI­OSÎI LAGARE CU RULOURI ECLISE—BULOANE CRAMFOANE pr. f.XPLOATARI FORESTIER­ de MINE etc. SEC­ȚIUNE SPECIALA , CONSTRUCTIUNI De CAI FERATE INJECȚIA Vindecarea repede, Sil­agy sigură, fără pericol, a Sfa­_ienit scurgerilor vechi sau recente. Suprimă Santal si CopahU cari oboseai­ stomacul și trădează prin mirosul­­ or. dr. Str. l­itar Moșu, București și la toate Farmaciile. Printre apele alcaline, menționăm în­­ primul loc APELE MINERALE de­S POUGUES SAINT-LÉGER ele ațâță pofta de mâncare, sunt digestive,­­ diuretice și tonice. § SPUSE de PRFR., BAZISA (Clinica Spitalului Saint Louis I din Paris) APA DE BICLSM DELICIOASA — De vânzare la toate farmaciile și drogheriile — Depozit: FarmaciH berbier, Caisa Moșilor 169, București,­­ baffled»), colici áe­ ^ GRIGORE ( iRAY ?R Reprezentanța Generală pentru România și străinătate V- Almalia „ArtaS1* București­— Calea Hallevei SC „Monitorul Oficial“ publică ur­mătorul decret prin care se sus­pendă modificarea unor articole din regulamentul pentru­ controlul alimentelor și băuturilor și repre­­fra­udelor, după cum ar­ KARLIFS A ]0 doctori ai: SOC. ANON. ROMANA — BUCU­REȘTI — 1-XAl.TTS xax 3­ SI35T .­Vissins Monacimiti Sil De vânzare la Principa­­lele Garaj­e din țară pentru tăiW­­ penntru! România Predă in familie cunoscutul și celebrul dansator Castel Bremea, Pianîni­a A'se adresa: Aleea Blank la. b­ucurieșii Str. i­icQaia 9 Mice, comandantul janda­r comandantul grănicerilor lua cunoștință de măsur sau și spre a dispune in aplicare, copleșit de mizerie, neînțeles, n’a produs cât Shelley. Și în cele câte­va zeci de poezii, în cele câteva nuvele, ce ne-a lăsat, însă, Eruines­­cu a­ zguduit din adâncul sufletu­lui din neam și de la el s’a creat, pe te­ze nemuritoare, unitatea lim­­be­i­­­ a gândirii, a sufletului și a națiu­mei române! ! No­ putem încheia aceste consta­tări ,asupra lui Shelley, fără a cita o pagină din cele mai elocvente ale sale, din „Apărarea poeziei“, exprimându-ne dorința că se va găsi­ cineva odată care să traducă geniala operă a poetului, a cărui centi­nar al morț ei, a fost sărbăto­­­­rit Tîilele trecute, în toată lumea [cultă­ de pe toate continentele. Da­că maturitatea nu i-a dat putința să ne desăvârșiască în el poetul dramatic, cel epic și filosoful, în schimb,­­ tinerețea întreagă a lui, cu izvoarele sale feciorelnice de entuziasm liric și de generozitate boga­tă, le-a scurs în versurile sale de brzonz pentr­u veșnicie. „Poezia, scrie Shelley, într’un magnific ditiramb (și într’un ar­ticol obișnuit devine­ poet!), este amintirea celor mai bune și mai fericite clipe a celor mai bune și mai­­ fericite spirite. Aceste vizite trecătoare ale­ poeziei și ale­ senti­mentului ni se ve­­stesc, fără a fi prevăzute sau po­­­ lite, totdeauna înălțâind sufletul și fermecându-l mai presus de *03­­ ce expresiune, nu așa fel, încât, c­ chiar din dorința și din regretul pe care’l lasă, când nu mai sunt de falt­ă, tragem plăceri și o plăcere ce s­e­­ confundă în na­tură cu obiectul d­­orit. S’ar spune că o natură mai du­v­ină se vâră și pă­trunde într’a no­astră; dar pașii săi se asamănă pe acei ai vântului pe mare... Aceste condiția ti­n­ de a fi sau­ al­tele coresponden­ b 3 încearcă acei ce se bucură de cea­­ mai delicată sen­sibilitate și de i­m­­aginația cea mai vastă , și starea­­,de spirit ce aceste r­ r­OARE.IL­UL ABILINÎA (ASTMULUI C­eterului, Opresiunii ^ni din Succes TU.din de aur.­­ «,i de Argint HAFIOT­l­oe' ^ 6. Rt­ beU^mbwle . PATHS VLI str. i. l Irătianu 10. Teief. 42/7! FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZITELE SALE BUCUREȘTI ȘI BRAILA ceste emotiuni, tă, rece, îngropată Astfel poezia face ce-i ‘ * me ________vv^ pari se încuiba în viziunile imaginea, adormi­te trecutului.j —— nemuritor tot­­ mai bun și mai frumos în lu­­na înțepenește arătările fugi­­­ : Î----AX­L , vie­­ții și, acoperindu-le, cu vălul lim­­­baciului sau al formei, le trimete­­ printre oameni, ca să aducă dulci și nu de la o bucurie prietenă către­­ ace cari, surorile lor (e vorba de emisiuni la fel) rămân fără a-și gitive­ ale unei­­ lumi­ eterice : un cuvânt, o trăsn­itură în representa­­rea unei scene sau a­ unei patimi, va ating coari la fermecată și va apoi nici măcar drumul natural nu se­­ întreține curat. Și cu toate acest tehnic al armatei, prof­esorii doc­tori Babeș, Danielopol, Ionescu, Jianu, Amza, Iacobovici, Mamo­­lescu Minovici, Moldovan, Obreja, Nicolau, Rainer, doctori Var­zar și Staicovici, medic-șef al Capitalei și farmacist dr. Racoviță, luând in cercetare raportul prezentat de di­recțiunea generală a serviciului sa­nitar asupra mersului epidemiei de holeră și a măsurilor luate Pentru combaterea ei, a decis a se aduce la cunoștința publicului următoa­rele : 1) Existenta epidemiei de holeră se confirmă; 2) Unicul focar de holeră existent din comuna Crângaș este bine izo­lat; 3) In prezent nu este semnalat alt focar în tară; 4) In armată nu există nici un caz de holeră după arătările d-lui medic general dr. Antoniu; 5) Consiliul a aprobat măsurile fo­­cale pentru stingerea focarului din Crâng­a­și; 6) In ceea ce privește măsurile d­ordin general, s-a dat un caras» oficial comisiunii formată de dire _­iunea generală a serviciului sa­ni­tar și compusă din d-nii profer doctori Babeș, Danielopol și Ol completată cu d. medic, general Antoniu și dr. Staicovici, sub i­denția d-lui director general al , viciului sanitar. 1 ser> La­­ lucrările acestei com­i vor participa : _ h­­iterul v # unei Ca ' apitalei mi'eî pu­­•meriei și , spre a fle ce se lediata lor GRADINA CAR/ nu mă si taci ! GRADINA ASI TEATRUL AL­tăreata de str­a­di Urmările peri avute în timpr Pneumonii, La congestiile pj­urate (flegme ceste boale,_ coane de PT Adulții o iau cu pR­IU NE/ LOR REI CHINOT CULOA’ LA­­­UZUL Rabdă i ORT­A ; Mika­d î. SAMBRA: ( 1-culoase ale răcelilor si femei, Bronșite, rngite, inflamatiile și umânilor, Secrețiunile i) cu tușea lăsată de a­­ss înlătură cu 2—3 fla­ 4CTOLIN­ITEANU­ a și copiii cât de mici II cere. SLIHJAȚI POALELE CAI- 1PIRATOARE, CĂCI INVE­RSE DEVIN POARTE PERI. SE. armacii și drogherii. Farmaciile serfeteiu îi trnficut n © p$în Joi 20 Iulie I. N­ristide, CALEA GRIVIȚEI 6. I. Mătăsaru, CALEA VICTO­­IEI 122 ; Al. Komornicki (Bruss) ALEA VICTORIEI 46; S. Ti­­tiu, BUL. CAROL 27 ; G. Berbier ALEA MOȘILOR 169; dr. Ein­­am (Rissdörfer), STR. CAROL Direcțiunea generală a C. F. R PaeMle aț­us de Direcțiunea Generală a C. F. R. urmând a înființa biurouri de lămuiri în stațiile Carpiniș, Arad, Chetegheap, Valea lui Mi­­hai, Satu-Mare, Halmei, Cluj și Brașov, avizează pe foștii șefi de vamă și taxatori, cari doresc a ocupa funcțiunea de declarant la aceste biurouri, să prezinte cere­rile Direcțiunei speciale a Ser­viciului Comercial d­in Direcțiu­nea Generală str. General Ber­­thelot No. 8, anexând la cereri ac­tul de naștere și un certificat constatator că au demisionat din serviciul vămilor sau­­ regulat drepturile la pensie. București, 4/VII, 1922. Direcțiunea Gen. a C.F.R. No. 47740, Dg/10903, C/3204, C4/922. • 7605 neînsemnată alteratiune. In anul 1014 orașul Hamburg a vândut 2.000.000 m. c. sgură pentru fun­­dațiuni de clădiri, realizând un beneficiu de 400.000 mărci, cu­fră colosală și care a acoperit toate cheltuielile de exploatare, inclu­siv amort­izmentul pe 4 ani, așa că curentul electric a rămas ab­solut gratis, sau mai exact, a adus administrației comunale un venit net de 292.000 mărcii.­­ Cele dintâi instalațiuni de in­­cenerație au fost creiate în An­­­glia, iar în urma rezultatelor ob­ținute acolo, s-a introdus arderea și pe continent, întâi orașul Ham­burg și apoi Bruxel, Zurich. Toate aceste instalațiuni păs­trează caracterele cuptoarelor en­gleze, însă cu perfecționarea că nu se mai întrebuințează nici un adaus de materiale combustibile și trebue reținut, că gunoaiele pe etatinent sunt mai bogate în apă și mai sărace în elemente combustibile.­­ Din cele relatate mai sus, re­­liese importanța economică și sa­nitară a arderei gunoaielor, așa că în articolele viitoare voi des­crie câteva diin sistemele ce ar conveni mai bine orașului Bu­curești. Inginer M. POPOVICI regulamentului pen­ tru controlul alimen­telor siünea­meaza Până la noi dispozițiuni se sus­pendă obligațiunile impuse de art. 39 și 66 putându-se permite impor întrebuințarea lui, prepararea și esențelor și culorilor sintetice cari nu sunt vătămătoare sănătății, num­ai fabricelor de uleiuri vola­tile, care în mod special vor fi a­­utorizate de direcțiunea generală a serviciului sanitar în urma cere­rilor și pe baza analizelor făcute la­­ un laborator al Statului asupra probelor de esențe ce urmează a se fabrica. Fabricele astfel autorizate nu vor putea vinde aceste esențe de­cât destileriilor ce funcționează conform cu regulamentul și care vor căpăta o specială autorizație din partea direcțiunii generale a serviciului sanitar pentru­ a putea fabrica până la noi­­ dispozițiuni băuturile din esențe. Autorizațiunea provizorie de a fabrica băuturi pe cale sintetică se dă distilerilor de către direcțiu­nea generală a serviciului sanitar, numai după ce proba tip, fiind, a­­nalizată de un laborator al Statu­lui, s-a găsit că îndeplinește toate celelalte condițiuni ale regulamen­tului. Vânzarea esențelor sintetice în detaliu, atât­­ de către fabricele de uleiuri volatile, cât și de distilerii este cu desăvârșire oprită. Controlul se va face cu formele prescrise de­ regulament de către autoritățile însărcinate cu aceasta, iar probele se vor lua de către a­­ceștia, înaintându-le institutului de chimie. Se acordă un termen de cel mult până la 1 ianuarie 1925 și noilor fabrici de ape gazoase prevăzute de art. 137 din regulament pentru a se conforma dispozițiunilor rela­tive la preschimbarea suoanelor prevăzute la art. 136 al aceluiaș re­gulament. Sub nici un motiv nu se mai poate trece peste acest termen, fa­bricele de ape gazoase, ori care ar fi data obținerei autorizărei de funcționare urmând a avea în fapt toate sticlele preschimbate pe ziua de 1 Ianuarie 1925, cruri de aci, nu-și fac datoria în mod conștiincios. După cât se vede până acum, ei­ au dat do­vadă de nepăsare și neglijentă, de neprevedere și chiar neprice­pere. De bună seamă că perso­nalul acesta nu este pătruns nici de rolul pe care îl arem și nici de importanța stațiunei pe care o administrează. Noi ne facem o datorie de conștiință, să atragem atențiunea, celor în drept asupra neajunsu­rilor și spsurilor de care suferă vizitatorii. In primul rând avem de rele­vat specula la care sunt expuși vizitatorii în ceea ce privește lo­cuințele și alimentele. Cărțile hotelurilor, vilelor­­ și caselor țărănești, s’au îndoit față cu anul trecut. Așa, o cameră cu două paturi la hotelurile și vilele de rangul întâi costă între 4 și 6.000 leii pe lună. Cei cari au avut prevederea să închirieze camera de astă iarnă sau primăvară, au putut-o scoate cu 2.500-3.000 lei. In vilele și hotelurile de rangul II, camerele costă intre 2-3 min­ lei iar la casele țărănești camera se plătește cu 1200-1500 lei. Credem că va conveni ori­cine că un asemenea preț pentru o ca­meră este foarte exagerat. Este dată o ordonanță asupra prețului locuințelor, dar proprietarii de case, vile și hoteluri nu vor să fie seamă.* Tot astfel stau lucrurile și în privința alimentelor. Zarzavaturile, ouăle, , păsările, untul proaspăt, smântână, etc., sunt foarte scumpe. Țărancele care vând produsele acestea cer miște pretură fantastice. Ouăle se vând cu 1.25 bucata; puii cât pum­nul cu 40 lei perechea, iar untul două cu zer­ se proaspăt, vinde 70 lei kgr. Aceleași prețuri se cer și pen­tru celelalte produse alimentare, afară de fructe care sunt mai­ef­­tine. Se cuvenea ca macar păsările, untul, ouăle, laptele, brânza de vaci, smântână etc., care se vînd chiar la locul de producție, de că­tre înșiși producătorii, să fie în ceea ce privește restaurante­le, lumea este speculată fără nici o jenă. Publicul este prost servit și calitativ și cantitativ. Iar cât despre serviciu, lasă foarte mult de d­orit. In unele restaurante, cli­enții așteaptă câte o oră până să li se aducă o farfurie cu mâi­­care.♦ O altă chestiune importantă este aceea privitoare la curățenia și higiena acestei stațiuni. Ostrovul este unul din cele mai pitorești și mai frumoase col­țur ale Călimăneștilor. Ei bine, cum treci podul care leagă Călimăne­­știi cu Ostrovul de o parte și de alta ți se înfundă picioarele în pietriș, nisip și praf. Locul aci nu este nici bătătorit, nici stropit. Aleele de asemenea, mai ales aceea care duce la băile de pe malul Ol­tului și aceea pentru vehicule până la Cazino, sunt nestropite și pline de praf. In dosul Cazinoului, loc de re­creație și de priveliște încântă­toare pe valea Oltului, am obser­vat aruncate din bucătărie lături și resturi de mâncare. Iar când am vroit să ne așezăm pe o bancă spre a privi și admira tabloul ce ni se desfășura în fața ochilor, un miros pestilențial ne-a gonit­­foarte repede din acel loc minu­nat. Nu știu prin ce împrejurare și din ce motive, vitele cornute sunt lăsate să intre în Ostrov. Din această cauză iarba, chiar de pa lângă aleea principală, este plină de bălegar. Nu înțelegem cum este cu pu­tință să se tolere pe o asemenea profanare într’un loc unde lumea se duce să se recreeze și să res­pire un aer curat și îmbălsămat de o bogată vegetație. Acelaș lucru este și cu drumul pentru pietoni de la Căciulata, care este plin cu baligă de la vi­tele ce trec pe acolo dimineața și seara. După ce nu este nici un trotuar de la Călimăneșt­i-Căciulata, toria stațiunilor noastre este, nu de a goni lumea din țară, ci a atrage chiar și pe aceia din străi­nătate. * _ Supunem toate aceste observa­­țiuni la cunoștința conducătorilor soc. Govora-Călimănești, cu rugă­mintea de a da ordine să se ia grabnice măsuri pentru îndrepta­rea acestei stări de lucruri. Altfel va­­ suferi enorm și prestigiul pe teh­nire și citop!« Călimănești-Căcihfilaia Scumpete, neglijență, incurie tea sunt oameni cari curăță șo­seaua, dar se vede că­ nimeni nu le-a spus să curețe și acel drum. La intrarea în parcul Căciulata se observă aceeași incurie: pe­­triș și praf în abondență, iar lo­cul nu este aproape niciodată stropit Deasemenea modul cum se face stropitul aleelor din a­cest parc lasă de dorit. Acelaș lu­cru în jurul pavilionului de­­ cură Mai ales terasa de pe malul drept al Oltului, unde se desfășoară o priveliște foarte frumoasă, este plină de praf. Pe șoseaua din Căciulata sunt câteva felinare cu petrol care,­în primele două săptămâni din Iu­lie, n’au fost deloc aprinse, așa că trama orbăcăia noaptea, expusă să se isbească de vreun copac sau

Next