Viitorul, iulie 1922 (Anul 16, nr. 4287-4313)
1922-07-22 / nr. 4305
MARCO DATTELKREMES STR. CAROL, 62, ETAJ. fabricile AUTOMOBILE GRAEF & STIFT IMEDIAT DIN DEPOZIT L.A LIVRABILE Band. __ _ Singurii Reprezentanți autorizați pentru România Mare 0 BIMUPEȘTI, STRADĂ SF. INteRJI 9. _____ întrebuințați numai Clasificate cele dintâi la toate concursurile internationale • UNITED STATES LINES BERLIN W. 8 II BUCUREȘTI Unter den Linden II Calea Moșilor 51 și la toate birourile mai importante de călătorie. Repräsentant General: Norddeutscher Loyd, Bremen Medic român, stabilit de 30 de ani în stațiunea balneară Marienbad (Cehoslovacia), Vila Westend. Și totuși, în afară de Byron, nimeni nu i se poate compara lui Shelley. Chiar fanfaronadele lui Byron, stilul său afectat, tendința de a poza, de a scandaliza prin ciudățenii satanice pe ipocriții puritani ai societății engleze—(pentru care lucru contimporanii Tau adorat aproape), și scad din valoarea operei sale. In Lara, în Manfred, în Corsarul, în Cain, în Don Juan, în Childe-Harold, în Mazeppa, în toate poemele sale, vorbește de el însuși. Această prozare, însă, trecătoare și incidentată, au-i decât o tendință, geniul său poetic, este real peste tot și concepțiile sale sublime. Byron este mai epic, mai puternic, Shelley mai liric, mai sensitiv. Atât din Shelley cât și din Byron, nu avem nici o traducere serioasă în românește: acești doi mari poeți nu sunt cunoscuți la noi decât din cărțile de citire în școală. Scriind despre Shelley, și citindu-i opera, constați marea apropiere dintre poetul englez și mărețe nostru Eminescu. Aceiași viziune puternică, aceiași fantazie perșteptată și aprinsă, citind Alastar ne-am adus aminte de „Sămanul Dionis“ cu pasagiul citat, de acip mai sus, cititorii pot găsi destinse asemănări. Eminescu, însă. .^T/VRITE Le marocneanu Vineri «ti Iulie pentru prima oară . (Eine Sonn tiernacbt) Operetă în 3 acte de STULZ cu D-tin Leonard, Ílaximilian^ Gheorghiu și D-nele Virginia Miciova și Annie Aurian. Montare nouă și Balet VAPOARE AMERICANE CONFORT EXCEPȚIONAL C,05?fi.TR MMIKISti Reprezentant $1 Depozitari generați [Q Motoare ds $ sirii în depozit la iBioresti, sil ft k bis Constanța str. Carol 15 Brăila strada i îmzei 71 ȘINE de OTEL-MACAZURI PLACI ÎNVÂRTITOARE VAGONETE—ROȚIOSÎI LAGARE CU RULOURI ECLISE—BULOANE CRAMFOANE pr. f.XPLOATARI FORESTIER de MINE etc. SECȚIUNE SPECIALA , CONSTRUCTIUNI De CAI FERATE INJECȚIA Vindecarea repede, Silagy sigură, fără pericol, a Sfa_ienit scurgerilor vechi sau recente. Suprimă Santal si CopahU cari oboseai stomacul și trădează prin mirosul or. dr. Str. litar Moșu, București și la toate Farmaciile. Printre apele alcaline, menționăm în primul loc APELE MINERALE deS POUGUES SAINT-LÉGER ele ațâță pofta de mâncare, sunt digestive, diuretice și tonice. § SPUSE de PRFR., BAZISA (Clinica Spitalului Saint Louis I din Paris) APA DE BICLSM DELICIOASA — De vânzare la toate farmaciile și drogheriile — Depozit: FarmaciH berbier, Caisa Moșilor 169, București, baffled»), colici áe ^ GRIGORE ( iRAY ?R Reprezentanța Generală pentru România și străinătate V- Almalia „ArtaS1* București— Calea Hallevei SC „Monitorul Oficial“ publică următorul decret prin care se suspendă modificarea unor articole din regulamentul pentru controlul alimentelor și băuturilor și reprefraudelor, după cum ar KARLIFS A ]0 doctori ai: SOC. ANON. ROMANA — BUCUREȘTI — 1-XAl.TTS xax 3 SI35T .Vissins Monacimiti Sil De vânzare la Principalele Garaje din țară pentru tăiW penntru! România Predă in familie cunoscutul și celebrul dansator Castel Bremea, Pianînia A'se adresa: Aleea Blank la. bucurieșii Str. iicQaia 9 Mice, comandantul jandar comandantul grănicerilor lua cunoștință de măsur sau și spre a dispune in aplicare, copleșit de mizerie, neînțeles, n’a produs cât Shelley. Și în cele câteva zeci de poezii, în cele câteva nuvele, ce ne-a lăsat, însă, Eruinescu a zguduit din adâncul sufletului din neam și de la el s’a creat, pe teze nemuritoare, unitatea limbei a gândirii, a sufletului și a națiumei române! ! No putem încheia aceste constatări ,asupra lui Shelley, fără a cita o pagină din cele mai elocvente ale sale, din „Apărarea poeziei“, exprimându-ne dorința că se va găsi cineva odată care să traducă geniala operă a poetului, a cărui centinar al morț ei, a fost sărbătorit Tîilele trecute, în toată lumea [cultă de pe toate continentele. Dacă maturitatea nu i-a dat putința să ne desăvârșiască în el poetul dramatic, cel epic și filosoful, în schimb, tinerețea întreagă a lui, cu izvoarele sale feciorelnice de entuziasm liric și de generozitate bogată, le-a scurs în versurile sale de brzonz pentru veșnicie. „Poezia, scrie Shelley, într’un magnific ditiramb (și într’un articol obișnuit devine poet!), este amintirea celor mai bune și mai fericite clipe a celor mai bune și mai fericite spirite. Aceste vizite trecătoare ale poeziei și ale sentimentului ni se vestesc, fără a fi prevăzute sau po lite, totdeauna înălțâind sufletul și fermecându-l mai presus de *03 ce expresiune, nu așa fel, încât, c chiar din dorința și din regretul pe care’l lasă, când nu mai sunt de faltă, tragem plăceri și o plăcere ce se confundă în natură cu obiectul dorit. S’ar spune că o natură mai duvină se vâră și pătrunde într’a noastră; dar pașii săi se asamănă pe acei ai vântului pe mare... Aceste condiția tin de a fi sau altele coresponden b 3 încearcă acei ce se bucură de cea mai delicată sensibilitate și de imaginația cea mai vastă , și starea,de spirit ce aceste r rOARE.ILUL ABILINÎA (ASTMULUI Ceterului, Opresiunii ^ni din Succes TU.din de aur. «,i de Argint HAFIOTloe' ^ 6. Rt beU^mbwle . PATHS VLI str. i. l Irătianu 10. Teief. 42/7! FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZITELE SALE BUCUREȘTI ȘI BRAILA ceste emotiuni, tă, rece, îngropată Astfel poezia face ce-i ‘ * me ________vv^ pari se încuiba în viziunile imaginea, adormite trecutului.j —— nemuritor tot mai bun și mai frumos în luna înțepenește arătările fugi : Î----AXL , vieții și, acoperindu-le, cu vălul limbaciului sau al formei, le trimete printre oameni, ca să aducă dulci și nu de la o bucurie prietenă către ace cari, surorile lor (e vorba de emisiuni la fel) rămân fără a-și gitive ale unei lumi eterice : un cuvânt, o trăsnitură în representarea unei scene sau a unei patimi, va ating coari la fermecată și va apoi nici măcar drumul natural nu se întreține curat. Și cu toate acest tehnic al armatei, profesorii doctori Babeș, Danielopol, Ionescu, Jianu, Amza, Iacobovici, Mamolescu Minovici, Moldovan, Obreja, Nicolau, Rainer, doctori Varzar și Staicovici, medic-șef al Capitalei și farmacist dr. Racoviță, luând in cercetare raportul prezentat de direcțiunea generală a serviciului sanitar asupra mersului epidemiei de holeră și a măsurilor luate Pentru combaterea ei, a decis a se aduce la cunoștința publicului următoarele : 1) Existenta epidemiei de holeră se confirmă; 2) Unicul focar de holeră existent din comuna Crângaș este bine izolat; 3) In prezent nu este semnalat alt focar în tară; 4) In armată nu există nici un caz de holeră după arătările d-lui medic general dr. Antoniu; 5) Consiliul a aprobat măsurile focale pentru stingerea focarului din Crângași; 6) In ceea ce privește măsurile dordin general, s-a dat un caras» oficial comisiunii formată de dire _iunea generală a serviciului sanitar și compusă din d-nii profer doctori Babeș, Danielopol și Ol completată cu d. medic, general Antoniu și dr. Staicovici, sub idenția d-lui director general al , viciului sanitar. 1 ser> La lucrările acestei comi vor participa : _ hiterul v # unei Ca ' apitalei mi'eî pu•meriei și , spre a fle ce se lediata lor GRADINA CAR/ nu mă si taci ! GRADINA ASI TEATRUL ALtăreata de stradi Urmările peri avute în timpr Pneumonii, La congestiile pjurate (flegme ceste boale,_ coane de PT Adulții o iau cu pRIU NE/ LOR REI CHINOT CULOA’ LAUZUL Rabdă i ORTA ; Mikad î. SAMBRA: ( 1-culoase ale răcelilor si femei, Bronșite, rngite, inflamatiile și umânilor, Secrețiunile i) cu tușea lăsată de ass înlătură cu 2—3 fla 4CTOLINITEANU a și copiii cât de mici II cere. SLIHJAȚI POALELE CAI- 1PIRATOARE, CĂCI INVERSE DEVIN POARTE PERI. SE. armacii și drogherii. Farmaciile serfeteiu îi trnficut n © p$în Joi 20 Iulie I. Nristide, CALEA GRIVIȚEI 6. I. Mătăsaru, CALEA VICTOIEI 122 ; Al. Komornicki (Bruss) ALEA VICTORIEI 46; S. Titiu, BUL. CAROL 27 ; G. Berbier ALEA MOȘILOR 169; dr. Einam (Rissdörfer), STR. CAROL Direcțiunea generală a C. F. R PaeMle ațus de Direcțiunea Generală a C. F. R. urmând a înființa biurouri de lămuiri în stațiile Carpiniș, Arad, Chetegheap, Valea lui Mihai, Satu-Mare, Halmei, Cluj și Brașov, avizează pe foștii șefi de vamă și taxatori, cari doresc a ocupa funcțiunea de declarant la aceste biurouri, să prezinte cererile Direcțiunei speciale a Serviciului Comercial din Direcțiunea Generală str. General Berthelot No. 8, anexând la cereri actul de naștere și un certificat constatator că au demisionat din serviciul vămilor sau regulat drepturile la pensie. București, 4/VII, 1922. Direcțiunea Gen. a C.F.R. No. 47740, Dg/10903, C/3204, C4/922. • 7605 neînsemnată alteratiune. In anul 1014 orașul Hamburg a vândut 2.000.000 m. c. sgură pentru fundațiuni de clădiri, realizând un beneficiu de 400.000 mărci, cufră colosală și care a acoperit toate cheltuielile de exploatare, inclusiv amortizmentul pe 4 ani, așa că curentul electric a rămas absolut gratis, sau mai exact, a adus administrației comunale un venit net de 292.000 mărcii. Cele dintâi instalațiuni de incenerație au fost creiate în Anglia, iar în urma rezultatelor obținute acolo, s-a introdus arderea și pe continent, întâi orașul Hamburg și apoi Bruxel, Zurich. Toate aceste instalațiuni păstrează caracterele cuptoarelor engleze, însă cu perfecționarea că nu se mai întrebuințează nici un adaus de materiale combustibile și trebue reținut, că gunoaiele pe etatinent sunt mai bogate în apă și mai sărace în elemente combustibile. Din cele relatate mai sus, reliese importanța economică și sanitară a arderei gunoaielor, așa că în articolele viitoare voi descrie câteva diin sistemele ce ar conveni mai bine orașului București. Inginer M. POPOVICI regulamentului pen tru controlul alimentelor siüneameaza Până la noi dispozițiuni se suspendă obligațiunile impuse de art. 39 și 66 putându-se permite impor întrebuințarea lui, prepararea și esențelor și culorilor sintetice cari nu sunt vătămătoare sănătății, numai fabricelor de uleiuri volatile, care în mod special vor fi autorizate de direcțiunea generală a serviciului sanitar în urma cererilor și pe baza analizelor făcute la un laborator al Statului asupra probelor de esențe ce urmează a se fabrica. Fabricele astfel autorizate nu vor putea vinde aceste esențe decât destileriilor ce funcționează conform cu regulamentul și care vor căpăta o specială autorizație din partea direcțiunii generale a serviciului sanitar pentru a putea fabrica până la noi dispozițiuni băuturile din esențe. Autorizațiunea provizorie de a fabrica băuturi pe cale sintetică se dă distilerilor de către direcțiunea generală a serviciului sanitar, numai după ce proba tip, fiind, analizată de un laborator al Statului, s-a găsit că îndeplinește toate celelalte condițiuni ale regulamentului. Vânzarea esențelor sintetice în detaliu, atât de către fabricele de uleiuri volatile, cât și de distilerii este cu desăvârșire oprită. Controlul se va face cu formele prescrise de regulament de către autoritățile însărcinate cu aceasta, iar probele se vor lua de către aceștia, înaintându-le institutului de chimie. Se acordă un termen de cel mult până la 1 ianuarie 1925 și noilor fabrici de ape gazoase prevăzute de art. 137 din regulament pentru a se conforma dispozițiunilor relative la preschimbarea suoanelor prevăzute la art. 136 al aceluiaș regulament. Sub nici un motiv nu se mai poate trece peste acest termen, fabricele de ape gazoase, ori care ar fi data obținerei autorizărei de funcționare urmând a avea în fapt toate sticlele preschimbate pe ziua de 1 Ianuarie 1925, cruri de aci, nu-și fac datoria în mod conștiincios. După cât se vede până acum, ei au dat dovadă de nepăsare și neglijentă, de neprevedere și chiar nepricepere. De bună seamă că personalul acesta nu este pătruns nici de rolul pe care îl arem și nici de importanța stațiunei pe care o administrează. Noi ne facem o datorie de conștiință, să atragem atențiunea, celor în drept asupra neajunsurilor și spsurilor de care suferă vizitatorii. In primul rând avem de relevat specula la care sunt expuși vizitatorii în ceea ce privește locuințele și alimentele. Cărțile hotelurilor, vilelor și caselor țărănești, s’au îndoit față cu anul trecut. Așa, o cameră cu două paturi la hotelurile și vilele de rangul întâi costă între 4 și 6.000 leii pe lună. Cei cari au avut prevederea să închirieze camera de astă iarnă sau primăvară, au putut-o scoate cu 2.500-3.000 lei. In vilele și hotelurile de rangul II, camerele costă intre 2-3 min lei iar la casele țărănești camera se plătește cu 1200-1500 lei. Credem că va conveni oricine că un asemenea preț pentru o cameră este foarte exagerat. Este dată o ordonanță asupra prețului locuințelor, dar proprietarii de case, vile și hoteluri nu vor să fie seamă.* Tot astfel stau lucrurile și în privința alimentelor. Zarzavaturile, ouăle, , păsările, untul proaspăt, smântână, etc., sunt foarte scumpe. Țărancele care vând produsele acestea cer miște pretură fantastice. Ouăle se vând cu 1.25 bucata; puii cât pumnul cu 40 lei perechea, iar untul două cu zer se proaspăt, vinde 70 lei kgr. Aceleași prețuri se cer și pentru celelalte produse alimentare, afară de fructe care sunt maieftine. Se cuvenea ca macar păsările, untul, ouăle, laptele, brânza de vaci, smântână etc., care se vînd chiar la locul de producție, de către înșiși producătorii, să fie în ceea ce privește restaurantele, lumea este speculată fără nici o jenă. Publicul este prost servit și calitativ și cantitativ. Iar cât despre serviciu, lasă foarte mult de dorit. In unele restaurante, clienții așteaptă câte o oră până să li se aducă o farfurie cu mâicare.♦ O altă chestiune importantă este aceea privitoare la curățenia și higiena acestei stațiuni. Ostrovul este unul din cele mai pitorești și mai frumoase colțur ale Călimăneștilor. Ei bine, cum treci podul care leagă Călimăneștii cu Ostrovul de o parte și de alta ți se înfundă picioarele în pietriș, nisip și praf. Locul aci nu este nici bătătorit, nici stropit. Aleele de asemenea, mai ales aceea care duce la băile de pe malul Oltului și aceea pentru vehicule până la Cazino, sunt nestropite și pline de praf. In dosul Cazinoului, loc de recreație și de priveliște încântătoare pe valea Oltului, am observat aruncate din bucătărie lături și resturi de mâncare. Iar când am vroit să ne așezăm pe o bancă spre a privi și admira tabloul ce ni se desfășura în fața ochilor, un miros pestilențial ne-a gonitfoarte repede din acel loc minunat. Nu știu prin ce împrejurare și din ce motive, vitele cornute sunt lăsate să intre în Ostrov. Din această cauză iarba, chiar de pa lângă aleea principală, este plină de bălegar. Nu înțelegem cum este cu putință să se tolere pe o asemenea profanare într’un loc unde lumea se duce să se recreeze și să respire un aer curat și îmbălsămat de o bogată vegetație. Acelaș lucru este și cu drumul pentru pietoni de la Căciulata, care este plin cu baligă de la vitele ce trec pe acolo dimineața și seara. După ce nu este nici un trotuar de la Călimănești-Căciulata, toria stațiunilor noastre este, nu de a goni lumea din țară, ci a atrage chiar și pe aceia din străinătate. * _ Supunem toate aceste observațiuni la cunoștința conducătorilor soc. Govora-Călimănești, cu rugămintea de a da ordine să se ia grabnice măsuri pentru îndreptarea acestei stări de lucruri. Altfel va suferi enorm și prestigiul pe tehnire și citop!« Călimănești-Căcihfilaia Scumpete, neglijență, incurie tea sunt oameni cari curăță șoseaua, dar se vede că nimeni nu le-a spus să curețe și acel drum. La intrarea în parcul Căciulata se observă aceeași incurie: petriș și praf în abondență, iar locul nu este aproape niciodată stropit Deasemenea modul cum se face stropitul aleelor din acest parc lasă de dorit. Acelaș lucru în jurul pavilionului de cură Mai ales terasa de pe malul drept al Oltului, unde se desfășoară o priveliște foarte frumoasă, este plină de praf. Pe șoseaua din Căciulata sunt câteva felinare cu petrol care,în primele două săptămâni din Iulie, n’au fost deloc aprinse, așa că trama orbăcăia noaptea, expusă să se isbească de vreun copac sau