Viitorul, decembrie 1922 (Anul 16, nr. 4417-4436)
1922-12-04 / nr. 4419
mam Ij ■■Tff iwupninirwmTi' »» uuumiii wiiiimm««i irr 11 M0tti ?w*/yF%vw^rw^vyy^re-g^?*ggȘ^^?Ș?e,^^?r?,y^^ TEATRUL-CINEMA Direcția: STEFAN MARINESCU IuI^UX_ A' | Direcția : STEFAN MARINESCU O, wr | 1 TEATRUL CINEMA | CEL MAI MARE SUCCES MONDIAL "V|| g | AS AFFAIRE CLEMENCEAU | y ei| ■ -----------■•■ Trvo |mic"v CEL MAI MARE SUCCES MONDIAL AFFAIRE CLEMENCEAU PROCESUL CLEMENCEAU, După AL. DUMAS PILS cu marea artistă Localul încălzit bine cu calorifer PEOC O orchestra profesorului G. DJVITTARI Dona coiplî cu Miere in Seria S«a și a 2S*a|gLs Film MONOPOL CIPETO, «tr. Pietor Grigărescu ||j Reprezentându-se seria I și a ii, prețurile 1 , jm vor fi Balcon Lei 30— Parter Lei 20 fc * BULETINUL DEAZ Mercur/ 1 Decembrie 1930 SITUAȚIA NUI in criza grecească nici un fapt nou pentru azi. D. Leygues trebuind să se reîntoarcă la Paris ca să ia parte la desbaterile parlamentare în chestiunea reluărei relațiilor cu Vaticanul, Conferința de la Londra a trebuit să-și întrerupă lucrările pentru 48 de ore. In tot cazul, se crede că până la sfârșitul săptămânei se va ajunge la o soluție care să fixeze atitudinea Aliaților față de criza dinastică în Grecia. In legătură cu această soluție se pare totuși că de data aceasta punctul de vedere englez, mai mult decât cel francez, ține seama de realitățile cari contează în balanță. Se vede astăzi la Londra, mai clar ca la Paris, că se face o sforțare inutilă, care nu va contribui cu nimic să sporească simpatiile celor mici pentru cei mari. De altfel o telegramă de azi ne comunică știrea că guvernul englez pare convins de imposibilitatea de a împiedica reîntronarea Regelui Constantin și că de aceia socoate că soluția cea bună ar fi numai acela de a se cere Regelui garanții serioase pentru Aliați. In schimb, judecând după atitudinea de presă, Franța se menține ia aceiași notă de intransigență inutilă, care nu va putea influența cu nimic desfășurarea firească a evenimentelor din Grecia. Franța se arată ostila chiar și Diadocului George, deși însuși „Le Temps“ recunoaște că cel puțin acestuia nu i se poate aduce nici o vină. Se pare însă că Franța nu poate despărți Grecia de persoana d-lui Venizelos, pe care-1 confundă așa de mult cu interesele grecești, încât se afirma dăunezi că Aliații nu au făcut concesiuni Greciei ci d-lui Venizelos personal. E o concepție cel puțin ciudată în raporturile de la Stat aliat la Stat aliat, când soarta și drepturile unei țări, împotriva evidențelor, se leagă totuși de un anume om. Celelalte telegrame de azi, nu aduc nici o noutate interesanta din punct de vedere internațional. Nu se mai vorbește în telegrame nici de pacea de la Riga și nici chiar de simpatiile tot mai vizibile ale d-lui Lloyd George pentru bolșevicii lui Krassin. Principele George al Greciei a vizitat dri după amiază ministerul de război. D. General Pășcanu a întâmpinat pe Ina.Uni vizitator, urându-i bxenă venire si prezentându-i ne ofițerii generali din aornic.pană si ne directorii de serviciu din minister. In sala de consiliu s’a servit cea.m. Bocahut ministerului era frumos decorat cu drapele grecești și românești. Comisiunea de unificare de sub preșidenția d-tei dr. MUhali., a hotărât să ceară guvernul și răscumpărarea dl? către stat a tuturor monumentelor istorice din Transilvania, cari azi sunt propretăți particulare cum este castelul lui Mihai-Viteazui Eri a început la Craiova ancheta comisiei româno-bulgare în privința ciocnire de pe Dunăre a vaporului bulgăresc , Boris“ cu vaporul românesc „Brâncoveanî“. Comisia corutinsă din d-nii. Vernesciu, Jiul fucător de instrucție La tribunalul de Dolj Negrețu, prefectul județului Dolj și căpitanul portului Calafat—din partea statului român— și din persoane ocupând aceleași funcții, din partea statului bulgar. Căpitanul și pilotul vaporului „Boris“ au fost a.ortați fiindcă s’a dovedit că ei erru beți în timpul ciocniriei. Procesul asasini • lni Essad-Pașa Lyon, 30 Noemi— Luni a inceput, înaintea cursei cu juri a Seinei, procesul studentului Aveni Rüsten, care a asasinat pe generalul Essad- Pașa. Consilierul Arioux prezidează Curtea. Generalul avocat, Riadi Laroque îndepliinește înnebunite ministeraui public, iar d. de Monzifi, asistă pe acuzat. Au fost ascultati. Până acum numeroși martori, între cari și pe generalul Sarpuil, d. Gaston Richard, Midhat bey si Eduard Iulia. Relatiunile dintre franța si Vatican I.yon. '30. — Camera a reluat Marți discuțiunea asupra creditelor necesare pentru restabilirea raporturilor diplomatice cu Vaticanul. ^ INTERNATION>,H ^ I Criza Miclo Cret in Franța și nu se vor Urmarea unui instigat@r putea opună La reintre- ~ _ntarea ex-regelui Constantin spune un ziar Slavian „Tribuna“ din Roma află din Paris că tonul amenințător al presei franceze în chestia reîntronărei ex-regelui Constantin nu trebuie să inducă în eroare pe nimeni. Puterile apusene nu vor putea aplica nici blocada, nici rupe relațiunile diplomatice ca în 1917. Intrucât privește Italia guvernul din Roma, a permis trecerea Regelui Constantin spre Grecia și Italia nici nu se gândește la mijloace de constrângere, cu atât mai mult cu cât Italia nu face parte din puterile protectoare ale Greciei. Ebasendarea Camerei Convocarea Camerei grecești a fost amânată pentru ziua de 9 Decembrie. Mesagrul Trupului va fi pronunțat de către Regina-regentă Olga. Ce sa crede ia Loindra Lyon 30.— Convorbirile de la Londra se găsesc pentru moment întrerupte din cauza n întoarcerei la Paris a d-lui Leygues. Guvernul englez pare convins de imposibilitatea de a se împiedica reîntoarcerea ex-regelui Constantin, dar crede necesar să ceară fostului rege serioase garanții. Marți lordul Curzon și sir Henry Crewe d dn partea Angliei, d-nii Berthelot și Paul Cambon, pentru Franța și contele Sforza, ca delegat al Italiei vor avea împreună un schimb de vederi asupra problemei grecești. Antena. 1 Dec. — Deteriades a lansat un mandat de arestare în contra ex-colonelului din jandarmerie, Maradás, care a plecat actualmente de la Atena la Smyrna Acesta e bănuit de a se fi dus acolo pentru a instiga pe ofițerii corpului de apărare națională.. (R. P. Gr.) •---------ooxxoo-------- TEATRUL-CINEMA „CLASSC“ CEL MAI MARE SUCCES MONDIAL 0» § äT1 I MiLl! PROGRAM EXCEPTIONAL MAIT ^ A171« AIDE TI ITMUMII? IN fel »«CLASIC“ NUU PE:EΫERIJ **»■«» NOU | DiReCția: ȘTEFAN MARINESCU EXCEPTIONAL A | F All%bid i^LCi cIl VIL/IU fe. |. DiRECția ȘTEFAN MARINESCU lj OPERA COMPLECTA IN 6 MARI ACTA TEATRUL-gNMA WW>«U»MUDPTION”. „CLASIC 84 1 psembeks premiera Direcția: ȘTEFAN MARINESCU OPERA COMPLECTA IN 6 MARI ACTA BittswäsaaaääSEBESsassa^sa Ti^in Caussas!® sau SACRIFICIUL OCNAȘULUI mă senzase *3? CINSTEA lui POLID erfuestră clasică. Locașul încălzit bine cu calorifer _ MonopiL PROCESUL CLEMENCEAU, După AL. DUMAS BILS cu marea artistă . F*a TW «f^fimt A tnftf TW ff fff SyHta««'*» 3 Cluff ® BieOT AN 1 SACRIFICIUL OCNAȘULUI «A P- DCn 8 Ilii I *ssas* CINSTEA LUI POLIDORI Bicsf^a^i ® 4’h © stră sau siță» Localul încălzit bine cu calorifer _ Mononi SAPPig R. Ixtract suisari dramă senzaționali de mare spectacolă inpesti’ă clasică. DOKi Corpurile f építsirm C amera Ședința de la 1 Decembrie La orele 2 și 45 păr. Imbroane vice-președintele Camerei deschide șembița. Pe banca ministerială din gener. Rășoalu Garofild și I. Atanasiu. Se aprobă sumarul ședinței precedente. Sărbătorirea Unirei Ardealului PAR. A. IMBROANE într’o mică cuvântare ocazională arată însemnătatea zilei de 1 Decembirie, ziua când s’a necesitat pe vecie unirea tuturor românior (Camera în picioare aplaudă furtunos). D-sa arată jertfele imense făcute de poporul român și educe omagii armatei noastre eroice. Uitând toate neînțelegerile ce au trecut printre noi, spune d. Imbroane, trebue să urcăm azi treptele unui înnalt patriotism pentru ai cimenta pe vecie unirea tuturor românilor. (Vii aplauze). Chestia personală a Președintelui Camerei D. DUILIU ZAMFIRESCU ia tribună ia cuvântul într’o chestie personală. În ultimul timp —spune d-sa — se duce în contra mea o campane calomnioasă atât ca om cât și ca președinte al Camerei. In această niciană calitate nu admit să mi se aducă asemenea calomnii tocmai de un om care conduce un pamflet și pe care trebue să-l atac aici, deși nu se va putea apăra deoarece nu face parte din Parlament. Inde privește societatea „Educația cetățenească“ d’ R Zraimfirescu spune că mid sa a fost acel care a luptat contra-_ recunoiaștitr cî ei de persoană morală, ci d-l Iorea și un alt membru,din majoritate. Eu apune d-l președinte al Camerei, recunosc că am spus la aceea ședință .,nu su știi pe nimeni acest cadavru“, exa spus însă acest lucru fără să știu cine conducea acea societate. Din acal moment a început să se ducă de acest pamflet o campanie rușinoasă contra mea, atribuindu-mî-se că am luat jigni de la nemți pentru că le-amt interesele. D. Duliiu Zamfirescu caută să aducă o serie de acte dini care ar reeși că s-ar fi plătit datoria ce o avea la Banca generală împreună cu toate procentele cuvenite. D-sa aduce apoi o serie de injurii d-lui dr. Creangă directorul ziarului , România nouă“. După ce termină cu d-l Creangă, d-a atacă partidul liberall și ziarul „Viitorul“ spunând că iar fi luat bani, de la nemți și că ar fi trecut și nu dosarul Guther. D-l GH. MARZESCU cere cuvântul, dar îl ia d-l Mihalache. D. I. MIHALACHE a decis o propunere semnată de un număr de deputați din opoziți.» Prin care cere să li se pue la dispoziție dosarul Guther și să se institue o comisiune parlamentară care să studieze chestiunea și să se pronunții în această chestiune personală a președintelui Camerei. E&adlar a fiîlad-îm Qm Mârsasiu D. GH. MÂRZESCU: Dacă știi am că d-l Mihalache va avea de ©i 1tit această propunere nu l-ași fi cedat cuvântul căci și eu cer să se iaducă aici dosarele Guther, după urma cărora nu, noi, paridul liber ra], va avea de regretat ei dumneiavoastră. S’a declarat ‘aici — spune d-l Mârnescu — că dosarul Guther nu s’ar mai găsi. Această afirmație este cu totul inexactă. Guvernul din 1917 a avut acest dosar ‘ J.a încredințat unei comisiuni de magistrați, care-1 posedă și azi iar nici de cum n-a fost ascuns după cum s’a afirmat. Deci el va putea fi ușor adus în fața d-niî- voastre și încă vă repet că nu noi vom avea de~ regretat. i S’ia; adus acuzația — spune d-l Mârzescu — că „Viforul“ a primțt banii de la nemți și că ar fi trecut în lista Guther. Toate gazetele au fost trecute în această listă chiar și „Epoca“ a lui Nicu Filpescu, dar j nu gazetele au primit banii do1 a rreniți ci. .2 — 3 redactorii cari au fost corupti și cari au fost imediat dați afară. D-sa termină arătând că nu se poate discuta aici o polemică de gazetă, ci trebue să se constitue de urgență o obisiune parlamentară care să examineze cazul special al d-lui Duilin Zamfirescu. j r PARI IMBROANE spune cîi va trimite propunerea în secțiuni." j Opoziția se opune: 1 D. MINALACTE arată că propulierea sa a fost semnată de cuipărul reglementar de depistate și ca atare’ trebue pusă lai vot urgența. In această atmosferă ședința se suspendă 10 minute. ’ PREMIERA 10U ! NOU ■awwaamaB—MKoa înmiim m 11 mi immwmaamamm^m Drnm-^ deli JPropc'i; Azi se Umlinovc doui ani de la alivirea TratusU+aniei de România si de la intrarea triumnfală în Cavitalct a MM. III. Rendai Ferdinand si Regina Maria în fruntea armatei române, cu care omze s'a oficiat un tedeum la Ii!*țrot>olie. Au asistat d-nii: general Averesen. vr.90tth%te de, consiliu si d-nii miniștri Octavian Gopa, Trancu «, Argetoianu, general Rășcanu, Barbiu Niă. Cioco Pop, Mania. Coandor, Imbrocme, general Evade Nicolauu profeodul volition. A oficial P. 8. La ețiscopul Godin. Onorurile militare au fost date de 1 u detașament cu drapel și muzică înșirat în aubim Mitropoliei. Vuilt%a inirâs noștri Aliați considerând că situațiuneia ce ni s’a creat la Paris și la Bruxellles cu privire la cîestx":i"â?MiHe ce ni s’au acordat este eu Trudit in"am braSuetä, s’au adresat guvernului nostru solicitând dreptul de a participa la lic.’ridan*ea bunurilor supușilor inamiei aflate pe teritoriul Liquan'ei. Această cerere, contrarie dreptului înternațional și celor mai elementare princip* de dreptate, nu poate decât să ne întristeze, ca este dovxida misEiri sufletești, a unora dintre ce inducătorii politicei Aliaților noștri, ca prtin stranie. Avem credința că guvernul va da acestei cereri neașteptate și fără precedent singur răspuns cuvenit. „Journal des Debate“ publică un interview cu d. Romanos, fost ministru al Greciei la Paris, care atribue eșecul ded Venizelos unor considerațiuni de notifică internă. Senalegerilor atacesti ar fi fost rău interpretat de publicul ca și de presa franceză, si o chestie de psihologie a poporului grec și o chestie de politică internă, căci toată lumea recunoaște opera măreață înfăptuită de d-l Venizelos. In timpul celor doi ani de absentă din țară, amicii și partizanii d-lui Venizelos sam ocupat cu politica internă și aceștia s’au arătat vreo asprim neîndemânatici. .Au răsturnat administrația precedentă fără menajamente. Au pus în retragere, mai mult ca o mie de ofițeri. Nemulțumirea provocată de aceste măsuri brutale și nejustificate s’a întor» f» contra celui absent, împotriva dlui Venizelos. _ Cercul Ds sîmbn al ?.ji £. f:viscv&mm)< a@3miS3E9B Cercul de studii al partidului liberal va una urmatoar de conferințe: La 1 Decembrie: D-l D. Ioanitescu. — Necesitatea si principiile fundamentale ale unei noui constitut d. La 8 Decembrie: D. C. Josescu.—., Reforma constituțională; II. Unificarea Monedei. Aceste conferințe se vor ține la ora 6 ș. a. în sala cea mare a clubului. Vor putea asista și persoane, în afară de organizațiile partidului.Și toți acei cari aderă la statutele acestui Cerc de Studii și doresc a se înscrie ca membri, sunt rugați a se adresa în fiecare zi de lucru între orele 4 jum. si 6 jum. si. a., secretariatului general al clubului național-liberal central, Calea Victoriei, No. 44, București. Secțiunea Sănătăței și a ocrotirei sociale anunță, pe toți d-nii membri ai cercului care doresc a lua parte la studiul ante-proedurii legilor sanitare și de ocrotire sociale, că s’au fixat următoarele zile pentru discuțiunea lor: Marțea dela 6—8 seara legea sanitară (autoritățile sanitare). Vinerea de la 6—8 seara legea asistenței publice. Reuniunea va avea loc la Clubul Liberal. Senatul a luat vacanță până Luni 6 Decembrie. Am vorbit deunăzi despre curioasa instituire a examenelor de coloneii pentru gradul de general. Numai în țară la noi s’a putut face, ca după un războiu ca cel de care l-am purtat, care constituea cel, mai complect examen posibil, să se mai ceară examen unui colonel pentru gradul de general. In legătură cu această chestiune, aflăm ceva si mai curios: pentru examenele de mălină, comisiunea a fost compusă dintr’un amiral căruia i s’a luat comanda în tiranul războiului, si acum e ofițer de rezervă, dintr’un alt ofițer care a părăsit armata acum 20 de ani, comisiune prezidată de un ofițer de uscat ... Doamnele moruibile ale societății Principele Mircea“ sunt rugate să se întrunească la Palatul Regaț în ziua de 3 Decembrie ora 3 p. m. Curtea superioară de justiție militară a fixat ziua de 9 Decembrie pentru judecarea recursului agitatorilor socialiști constamatî de curton Martială la câte 5 ani, muncă silnică. In curtea Primăriei Capitalei au început lucrările pentru așezarea monumentului comemorativ al eroilor foști funcționari ai serviciilor comunale, monument declarat fiul la concursul din Noembrie anul trecut. El este opera sculptorului I. Iordănescu și arhitect Nanescu. Inaugurarea va avea loc în Ianuarie 1921. D. Nicolae M. Radovici, consilier la Curtea de apel din Iași, a fost delegat a îndeplini funcțiunea de secretar general al ministerului, de justiție, în locul d-lui Eugeniu Bonachi, prim președinte al Curței de apel din Galați. Revenind la Paris, unde discuția asupra reluării relațiunilor cu Vaticanul l-a rechemat, d. Leygues privește cu încredere rezultatele imimportante negocierii pe care a angajat-o la Londra. Guvernele Antantei speră să se pue de acord înainte de sfârșitul săptămânei. Publicul francez va urmări convorbirile cu sânge rece, scrie „Le Temps“. Este singurul mijloc de a ușura tratativele între aliați și este singurul mijloc de a se susține în mod eficace, căci e vorba de judecata sigură a contelui Sforza va trebui să adaugăm abilitatea d-lui Lloyd George, adică cădem din Scylla în Charybda. iată pentru ce va trebui să ne păstrăm liniștea, cum ne-a recomandat-o d. Leygues. Leul nostru a fost cotat ori la Bursa din Paris 21 și un sfert. Reconfirmările pentru autorizațiunele de import și export, ce iau fost făcute pentru o lună. vor putea fi prelungite încă până la două luni, după ce mai, întâi vor fi din nou prezentate ministerului de industrie și comerț. Tribunalul Ilfov secția IIT-1a a condamnat la 1500 lei amendă, în apel, pe commiteresantul ?o#,raft din str. Reaidemyd pentru că a vândut, în luna August 1920 felia de pepini cu filei. -----------00x00-—----- informatiuni # Membrii Comisiunei bisericești a partidului național-liberal și toți câți se interesează în chestiunile bisericești sânt invitați la ședința de Joi 7 Decembrie a. c. ora 6 în sala clubului partidului National-liberal. * Vinari 3 Decernidi o ora 5 jum. d. ia. cercul de studiu al partidului liberal va ține ședință în sala bibliotecei clubului. Se va discuta despre: „miniștrii, subsecretari de stat si consiliu de miniștrii“. Unele ziare anunță că s’a reziliat contractul încheiat intre stat si un consorțiu de ingineri români, pentru concesionarea atelierelor c. f. r. „Grivița"1. Credem că cel puțin de data aceasta direcția căilor ferate și ministerul comunica fiilor treime să-și dea seama că atelierele c. f. r. trebuee să rămână în mâna statului. Se pare însă că rezilierea acestei concesiuni s’a făcut pentru a se putea da altor întreprinderi străine concesiunea atelierelor c. f. r. Am dori să spun dacă lucrul e adevărat și runăm presa guvernamentală să ne spună dacă e vorba de renunțarea la ideea de concesiune, sau contractul s’a reziliat pentru ca atelierele să poată fi date la alții ?... Unele ziare au anunțat că d. Popovici-Tașcă, secretarul general al ministerului de interne, a fost numit sequestru al Caselor de împrumut pe gagiu. Intrucât secretarii generali ai ministerelor nu pot fi numiți sequestri, d. Popovici-Tașcă și-a dat demisiunea chiar pe ziua numirei, adică 14 iunie 1920. Ministerul industriei și comerțul a hotărât să amâne executarea convențiunei comerciale cu Austria; între timp se vor modifica unele clauza păgubitoare statului român. In felul cum a fost încheiată această convențiune, România este expusă să plătească Austriei daune. crrrm in pag. i informațiuni ți Telftrone Un prefect abuziv. — Inta^inspiri din capitala. Starea timpului, ele. Reprezentanții Greciei in stă eîirantaSa Lyon 1 Decembrie. — Guvernul elen a hotărât sa Dj&ane numirea minustrilor plenipotențiari pe lângă capitalele aliate. Se va mărgini, în mod provizoriu să o însărcineze pe d. J.Dlius a reprezenta Grecia în So Cietatea Națiunilor. D-nii Caclamenos și Kebedis, și au menținut demisiile și vor fi înlocuiți cu d-nii Panaș, fost ministru al Grenos la’ Praga și Metaxas. Ce spune presa opozițio asistă t Atena 1 Dec.— Presa din opoziție insinuând că chestiunea dinastică a fost speculată numiaii de praea guvernamentală, aceasta răspunde că nu e vorba de o chestiune dinastică în Grecia, dar că , lebiscitul este necesar pentru a se restabili principiul că Regele se găsește mai presus de partidele politice. (R. P. Gr.) Â^i^*r!ț*BS «!S*33*^RSWW STâREU' fostei Imparatese a Germaniei s’a agravat Lyon. l. •— Ultimul buletin arată că starea ex-împărătesei germane este foarte gravă. Alegerile pentru constituantă din Iugoslavia Lyon, I. — Rezultatele complete ale alegerilor din Iugoslavia pentru Constituantă nu se cunosc încă. In Serbia dinainte de 1912 (în afară de trei districte) rezultatele dau 36 scaune radicalilor, 26 democraților, 12 partidului țărănesc, 12 comuniștilor, un liberal. Pasici, fostul președinte al Consiliului, a fost ales la Belgrad. Eroarea 3rtante ar continuă cu Anglia Holsea 1 Decembre. — O exploziune misterioasă a unei bomba a avut loc într’un depozit al unui negustor de piei în Lonndon City cu puțin înainte de ora 1 azi dimineață. bomba fusese pusă la intrare într’un geamantan și era prevăzută cu fitil. Tomup din etajele clădirei a fost dărâmat provocând un incendiu, care însă a fost stins fără multă greutate de către brigada de pompieri. N’au fost victime, nefiînd nimeni la acea oră la intrarea depozitului. Se crede că atentatul este în legătură cu acțiunea sinfamistă. 4 inșidări s’au stabilit că sunt într’un rang superior în așa zisa armată republiană irlandeză au fost arestați de autoritățile militare la Bantry, a’searădupă o urmărire înverșunată. oua frontieră dintre germania și testarea Lyon, 1 Decembrie. Noua frontieră germano-daneză a fost definitiv fixată și va înlocui pe cea veche începând de la 1 Ianuarie 1921. Tot M jm! minierei uralul S vorba si ess din guvern d-nii Tismatianu, I. Atanasiu și Octavian Goga !C © 8 îtisi Ena^© a Jm pagin«*a sopecte parlamentare Una din numeroasele modificări aduse noului regulament al Camerei este și acela ca comisiunea de răspuns la mesagiu să nu mai fie trasă la sorții aleasă prin vot nominal și secret. Dispozițiunea aceasta a fost eri un bun prilej pentru d. D. R. Ioanițescu, să-și răzbune împotriva guvernului care cu o zi înainte nu-i susținuse cu destulă convingere candidatura la vice-președinție iată ce s’a întâmplat. Guvernul a propus o listă în care, pe lângă d-nii Petrovici și Căldurescu figurau și d-nii C. C. Brăescu, Păr. Imbroane, Eusebiu Popovici și St. Vladimir. D. Ioanițescu a propus și d-sa o listă, în frunte tot cu d. Petrovici dar în locul celor patru nume din urmă s’a trecut pe d-sa pe dr. I. N. Angelescu Grozdea și Musceleanu. Cum adeseori deputații votează fără să știe ce și pe cine votează s’a manevat ori așa fel încât să iasă lista susținută de d. Ioanițescu și să cară aceia propusă de guvern. Când s’a aflat rezultatul votului confuzia a fost mare, și mânia unora și mai mare. Frecăturile acestea din sânul majoritățea Camerei sunt regretabile. Guvernul, anunțându-și un vast program de lucru ne-am exprimat părerea că n’ar exista în sânul său instrumentele necesare cari să poată aduce acest program la îndeplinire. Dacă însă disensiunile din majoritate vor lua și ele proporții, va veni o zi când guvernul va constata că nu mai are pe ce să se sprijine. Țara care are nevoe de liniște și de muncă pentru a se consolida nu poate decât să sufere după urma celor ce se întâmplă azi în parlament. Schimbul de vederi între d-ni. Tamud, Cămăr ehe Ionescu, Argetoianu și Iuliu Ma Această opiniu, asupra unei eventuale colaborări însă, numai a partidului național cu guvernul în “UK dt lâmpina serioase dificultăți. O înțercare aite legene imediată nu pare de loc pro posibilitatea ■babMă. Mialei formați Dacă în două zile aceste convor- f,’,00* biri nu vor duce la rezultatul dorit, VP „7 d. general Averescu va face urmă de?StZtoarele schimbări în guvern. D. Po. \\RnmrX * povicirTmca va Vece la subsecreta- moai can. riatul, refacerea în locul d-lui Jeni. Ce face este că Atanasiu. d. I. Petrovici va lua ,1 var portofoliul cultelor și al artelor iar în locul d-lui Tăzlăuanu va fi nu va zile, mită. Cămărășescu. Această combinațiune e stabilită, însă, numai pe ziua de azi. S’ar putea totuși să intervină anumite schimbări, dictate de interesele unora sau ale altora dintre, aceia cari au posibilitatea să decidă asupra actialei formațiuni a guvernului. ^ In acest caz, până în momentul când vor trebui să fie semnate decretele de numire ale noilor^ miniștri vor mai putea să intervină oarecari modificări. Ceiace este sigur, e faptuil ca guvernul se va remania din nou în câteva zile. miliak liui GUVERNUL Si tinul iliill lOllinf Oficiosul guvernului îndreptareaA spune că guvernul e în contra sistemului concesionarei locomotivelor, pe care Va moștenit de la predecesorii săi, și că sub actualul guvern nu s’a mai concesionat nici o locomotivă. Ori, un ziar de dimineață publică următoarea formație: Direcțiunea generală a c. f. r. a trimis direcției H-a regionale, o circulară prin care îi aduce la cunoștință că s’au concesionat noi locomotive, reparate pe cont propriu, următoarelor societăți și persoane particulare. D-lui A. Schüller, pentru transportul lemnelor de foc; soc. „Fa ami“ Ploești; „Oficiului economic al României“; „Trayano-Brothers“; „Industria Ardealului“; d-ruicii Stoiano-Iliei, ministerului de industrie și comerț, iar „întreprinderilor forestiere românia“ din Brașov, 5 locomotive, mai complectă și precisă, găsim următoarea informație in „Universul“ de azi: „Deși se luase hotărârea ca să nu se mai acorde nimănui și sub nici un motiv trenuri navete totuși slam abordat din nou d-lui Aron Schuller două locomotive, reparate pe cont propriu ca să transporte lemnărie de construcție și lemnie de foc. „Cele două locomotive poartă mrmieriJe 324.624 și 324.705. „Circularea prin care se aduce la cunoștința stațiunilor și inspecțiunilor de mișcare numerile nouilor locomotive este dată de cătra direcția II-a regională Iași, poartă data de 17 Noembrie a. c. și are No. 44.571 pe 9842 m. 3.“ Când așa stau lucrurile, ziarul oficios al guvernuuui ar trebui să fie ceva mai prudent. Guvernul nu poate suprima regimul nenorocit al trenurilor-navetă, fiindcă nu vrea d-l Schuller... Acesta-i adevărul. 1 [Qiei geinfluei!III 110111 Un ziar de dimineață publică următoarea informație: „D. inginer șef St. N. Mirea, directorul aviației civile a semnat contractul cu compania franco-română de navigație aeriană din Paris pentru transporturi de pasageri, scrisori, telegrame și mărfuri cu avioanele pe linia Paris-Praga-Viena-Bolgrad-București-Constantinopol. . „In cursul primavarei viitoare se va începe executarea de aeroposturi pe linia Giurgiiu-Bucuresști-Belgrad urmând să se construiască adăposturi secundare la Giurgiu-Craiova și T.Severin. Așadar concesionarea unor lnii de navingie aeriană e un fapt împlinit. Fiindcă e vorba și de transportul de scrisori, telegrame, etc. întrebăm pe d-l director general al poștelor cum e posibil să se iscălească o asemenea convenție care atinge un monopol exclmiv al statului ! Cum justifică d-sa, pe care îl știm gelos de prestigiu:* și interesele instituției pe care o conduce, trecerea unui serviciu public, din mâna statului în aceea a unei societăți particulare ? Cum serviciul de transport cu aeroplanete e chemat să ia o desvoltare foarte mare, e elementar că statul trebue să-și păstreze toată libertatea de acțiune, înțelegem ca d. Tăzlăuanu să meargă pe calea concesiunilor la societăți străine. Dar nu credeam ca și direcția po Arilor să alunece pe coceastă oaie atât de dăunătoare intereselor statului.