Viitorul, ianuarie 1923 (Anul 16, nr. 4444-4467)
1923-01-31 / nr. 4467
cu pârtrful nationalberoi. D. I. NNCULTA, ministrul Basa- Aflându-ne în ajunul alcătuirei trebie, aduce la cunoştinţa adună- nouei Gonstituţiuni pentru Romă-t vei contopirea partidului ţărănist mia Mare şi votarea tuturor legibasarabean cu partidul nationalilor organice, comitetul central ge- neral din vechiul regat. seste că la aceste opere cu caracterT. pentru întreaga tară, pontului ţăi® sa C1^e? e 3101 urlBâ,toa e ' rănesc basarabean poate cu succes narațiune. să contribue, abandonând terenul Comitetul Central al partidului regionalismului și înglobăndu-se tărănesc basarabean, întrunit în într’un partid unitar extins în întina, de Sf. loan, 20 Ianuarie anul treaga tară, 1923, constată că opera partidului. Examinând partidele politice, ţărănesc basarabean ca partid re- comitetul central constată că de la gional este îndeplinită cu desăvăr.- primul contact cu diferite partide, sire, simpatiile și încrederea noastră a Partidul țărănesc basarabean a ____________________________ ..........................Mimi................................................................. . Declaraţia partidului Unirei din Bucovina luat fiinţă în timpurile cele mai grele, în anul 1917. Născut în mijlocul frământărilor poporului român din Basarabia, care se trezea, pentru dobândirea drepturilor, strămoşeşti, naţionale şi democratice, partidul ţărănesc basarabean se organizează pentru întronarea ordinei şi orânduirea unei vieţi într'un stat unitar şi ’naţional. Ultimul şi unul din cele mai importante scopuri era: împroprietă- rirea ţărănimei muncitoare de pă- mânt, care a fost şi rămâne îndeosebi ca element românesc peTare sau bazat toate actele marele şi întreaga acţiune politică a partidului nostru. Pătruns de idealurile poporului basarabeani, partidul ţărănesc a avut fericirea de a îndeplini cele mai mari opere, anume: unirea Basarabiei cu patria mumă şi reforma agrară, ambele votate de sfatul tării, care a fost organizat C?C (lC6St ' Comitetul Central găseşte că f * i — • * covinei raţie. citeşte următoarea decla-Moştenirea aceasta de luptă şi de Program intre partidul nostru • statornicească un reaim care ost. pentru a-1 ponegri pe d-sa şi par-m momentul acela nu era w wo--------, ,-------- '.......* -------- -----f Lgură în mod efectiv libertatea a- tizanii din guvernul din 1919. Asura sa stăpâneasca ordinea inter acestor strămtori tunci ne-ati împedicat pe noi să n«» din cauza complicitatei polri~ r-—, — —____ , rarea noastră de până a-In acela ș timp comHetul constată că aceste mari opere au fost îndeplinite cu concursul nelimitat vr re vnrtMnl nntinon!ll ■ Fiecare bulgăr, din pământul Bu al partidului national-liberal, care ^ national-u- covinei vorbeite sufletelor, prin aîntelegând' menirea unui partid a-' joenvin «w wnlitnten «î ti. mintirile trecutului ce le evocă a devărat democratic, a ^ fost întot-\ nâmi seamă că hitre Programul mn. atmosfera aceasta de duioasă deauna purtătorul ?Î înfăptuitorii rxirtidului țărănesc basarabean si aduccreMmwte, vechile traditiuni „ . năz[bitele poporului român, intra-'vro(jramul partidului national-li- nu sau vutut j” l^p^rului1 român^ *^tinute la Lausanne. (Aplauze vreduernd astfel m votul obstesc ----- - principii „« Sal cZ^grea noastră de până a- \lu^, clamatiuni de bravo). ducînd astfel în viată votul obştesc bera, deosebire de şi reforma agrara, bazata pe pin existd, tipiile cele mai înaintate. ' __________________ D. dr. Lupu constată cu plăceri o anume conversaţie cu d-l Vaida. S’a hotărât pe de o parte ca 'M atât d. Dupa la Laussanne cât Prin d-l Ciotori, cu agenţii bolse-Bulgaria să se 91 d- Ion I. C. Brătianu la Genova viei la LondraEu am spus însă Cu sprijinul necondiţionat al partidid ţărănesc basarabean poale luptători aprigi să apere s^jmuH'incidenţă connuențade nhi stabilească o zonă demilitarizată Sri 8^at' vorbă cu reprezentanții că nu putea să inspire nici unui acestui partid, a putut partidul contenească numai cu virti- Păstreze comoara tradifiumilor străiniu.' eviaența conguentaaeprin ^ 6Q u lățime iar în ceea cp uri- Rusiei Sovietice în timp ce în om serios încredere tratativele s^jidUstâ «ecA \'TMTvJ°Sl ! tre TurciZcrecia si tătăresc basarabean să-și mdepli- nijmosestitească misiunea sa istorică, desro- strâns legat în trecut cu care co- bind poporul basarabean de sub laboreează astăzi și c’are vezinth ^rare a trecut asupra noastră, jugul strain, desrobind si păman-1 toate garanțiile pentru aducerea generatiunea de azi, careta ursitatul pentru taramme. tării la deplina consolidare pe ba- \^,Ieserg. * °hemarea istorică de a In momentul de fată când marile ze absolut democratice Si natid- î^cf’ ămn caerul sbucnmarilor, Opere sunt deja indefinite si când hale. noastre de trei ori semicentinare, avem votul universal ca supremă. In consecinţă, comitetul central A7UlJJa,in? .VW, cc^f. să.JeG?O expresiune a democratismului, co-'având crezul că amică ve calea a- i” nod indisolubil, tradiţiunile de imtetul central al partidului tără-'-depărată- în folosul poporului, de 9irter^e]e d'oioe »esc basarabean, constată că rolul încrederea căruia s’a bucurat întot- gi cu aspiratiunile ■ partidului ca partid regional este deauna, declară în unanimitate igii!iireal stralucire ale vuto,i terminat. ' contopirea partidului țărănesc balUdicăndu-ne din păturile de jos [ i ale poporului, unde zac. îngrămă-1 de deparazitare, adică curăţirea de Primejdia insectelor pe timp de dugie 'd^faptele^genem^iutdfor"hi1 ffirid. tata « ne . trebue: avă rSebel (lari 1917 tipouratia Gold- SSTA!Sî ',”i Mda şi săpun, maşina de tuns, ner) in care dă şi un model de tilintele noastre de protagonişti idei' o ,de ras o camera calda. Bol- par de hainele celor cari fac de ior nationale şi democratice dhv javul sau bănuitul de^tiios exan- parazitarea sau leffrinesa de bol-{^ra liberă, ne-am lepădat de oritematic (suspecţii), cei cari stau navi. D. dr. Danielopolu D. azi \ Ce interes egoist şi, jertfind tot ce sadi cu bolnavii (contacta) profesor, a dat la iveala una din' :ost mai bun în gândurile si vii- Vor fi riguros deparazitaţi :i««s* cele mai importante lucrări din filmife noastre, au întreţinut focul m maşina toate regiunile păroase teratura mondială medicală asu- sacru al conştiinţei naţionale şi fa-se (barba, subsioara şi regiunea pratifosului exantematie, cu pri- am nutrit mereu credinţa în izbăpubienă, apoi corpul spălat cu apă vire la formele clinice ale boalei, veea ce era să vină caldă şi săpun (la duş cald). Toa- complicaţiuni, tratament original im.tă suprafaţa corpului va fi unsă cu apă de clor etc... (Le tiphuscu petrol, apoi va fi îmbrăcat cu exanthématique. Bucarest 1919, a Invălip nl nu Zrdflt’ tnio rufe curate. Toate hainele, rufă- Cartea românească). l L la V-~- - , » , care trebuia sa apucam, și unu a pudicat ^în dintre ai noștri s’au învrednicit una (efectele) bolnavului vor fi da- Dr. Paulian D. ti la etuvă timp de 30 minute la „Presse médicale“ un articol de- ^cs“''îSrtăsi* la“ vriZIStfă fefu ca să fie distruși văduchii și nervoase în tifosul exantematie și 3 umri^care a fost Jjuăle lor. Se știe că păduchii de di*. Costiniu un articol asupra com corp și de haine depun ouălele pe plică ti unilor urechei. mnneve peratura de 120 de grade C. pen cumentat asupra complicatiunilor Z saMae'a'marelVn'iri 'care fw , - , , ,-r--.....- -- ------------firele de păr (lindeni). iar pe hai- Astăzi după ce problema tifosu-, nL\j întoarcerea la retro!o ÎLaTMi #5®.M vot]'l universal si im- interesele statului rusesc, care este Le, noi avem din nenorocire pa care om serios și bine mo fie le depun la cusături pentru a lui exantematie a fost rezolvată stre ne-am unit w tovarășii «os ! îăranil%' re[wTMe liber să aibă forma de guvern pe meni de ai noștri cari cutreeră ?tie dece, fiindcă aceşti doi oafi mai ascunse. Hainele trebuesc din punct de vedere ştiinţific, toate trî de crainte ramasi acasa în1nâi a narorzini?P, care ? Vrea, dar nu- jelegem ca diferite tari si fac ei propagandă meni au reprezentat, la Paris, două călcate cu un fier ferbinte, dacă institutiunile sanitare din Capi- fortă ZmcÎ ll^tlve Zmtrnl' tnemniZ i nedTMptati ■ Win bolsevicii romani sa se facă m contra intereselor tarii, (aplau- V0Utki diametral opuse. Eu este o etuvă sau un cuptor sistală și din tară au datoria de a tematic. Personalul care face depa- pune cât mai urgent în stare de de vid ti fără londmi a hw' L7" fata ?r-lei- opere de consolui zelungate de bravo). fazitarea trebue să se ferească de funcţionare serviciile anexe de de- covinei m Patria MamîÎsi ne«'' lZL ■ ■ dl .refadire, ° m' a căpăta păduchii infectaţi. Pen- parazitare, cu o cameră specială tru a rdnstăvâni elementul rS de St f’ t° a~tru aceasta se va îmbrăca cu uni pentru dezbrăcare, una pentru toa-nesc de m cefr?re a tutwor »»tum de cauciuc bine închis la leta propriu zisă - apoi etuva sau TrăvecUU saledr^XT ^-' f.^or.^tice se impune, ca un mâneci, la gât şi la picioare pe dea contorul — și o Cameră cu paturi unio * i D-l I. G. DUCA ministru de ex-treme: .„.propagandă de defetism n r n nDirnvn ri* * terne: Domnule doctor, vă rog să naţional. Când tara aceasta are un "H-^-llXSLi. preseamte.. .. . . ____ spuneti tot ce vreţi să spuneţi, ca buget echilibrat care se va solda.TM Consiliului: îmi dai voe, dom'-. .... . - națio- imperativ categoric al vremuri- să pot să vă răspund apoi, eu un excedent, domnii aceștia nu le Duca asupra ghetei. Pe cap o glugă sau pentru supravegherea suspecților, carte AXvtatenXmăneaiX^ 1 p 1 PJ fr’ N-LUPU.: -^nt cerut cu-, merg la Paris, la Londra și maio bonetă de cauciuc. Costumul Se știe că omul întenat de nună , '1 areptatea romaneasca. Din aceste consideration Parti- vântul, ca să vorbesc în urmă, stm eu unde și spun: nu e adevăpoate fi croit dintro burată ca duche infectet se brăveste între JP a°ele fhile, marete, gândul şi dul Democrat al Unirei, care până căci nu vreau să vă întrerup. rat, e un buget fictiv! hainele de meseriaşi Uranici V a si a X-’a zi de la dita înte- ^epiat cu toa .acuma a înţeles să realizeze pro- D-l. G. DUCA ministru de ex- O VOCE: la ţărănişti: Cum şi cha u f f eui etcrnii rupurăTchipurii aceaste fiind perioada de tărăneas gramul său în cea maistrânsă teme: D-l dr. Lupu mă acuză del este. lui nu am purtat decât o bluză incubaţiune. l,utocare de timba, datini şi colaborare cu partidul naţional li- un defect vizual, dumnealui pretin] D-l I. G. DUCA, ministru de ex . T . . , . . . obicinuită de pânză albă sau de După ce bolnavul a fost depara- ° 0 pune m sta- beral, țipe să arate că *« fata viide că am văzut $trăinătatea prea [teme, (când după răsboi am avut *ie Ionescu, ministerul de externe, cauciuc şi mănuşi de cauciuc zitat nu mai prezintă nici un Deam a ogoarelor pestele tarei noului pact fundamental, al în rose, întâi cuvântul rose la un aparatul transporturilor sfărimat ca sa mearga cu mine la I ans. La noi în tară în cursul războiicol de contagiune, nutem sta eu ll 6 VTm munca' tru^a ?l hărnicia cărui proiect a fost depus pe biu- țărănist nu‘mi plage. Ei bine d-lor, şi când el astăzi este restabilit. Ca delegat al României, cu o sUliului s’au făcut studii si publica- dormit fără teamă eu« . _ . , rourde Corpurilor Legiuitoare, eu vă afirm şi vă reafirm cu pu merg aceşti oameni prin strâinăta gură condiţie, dar acea esenţia-t.lnni În UJSa ^ Vom vedea înteMu articol viitor iJ jZfV Z? «ceRÎ0)' .ma’Kl faP, este una cu partidul national Hbe- tere că în toate convorbirile ce Si notiunile atât de carra L asnu T al "S25 Inspirat 9t ral.şi că din organism politic, de- am avut cu persoanele de cea mai ! Dra betei Dădnchetei JUS « fj df.,vild,a dntd de partidul venind organ viu al acestui par- mare importanţă din ţările care pi a biologiei păduchelui, naţional liberal, care, sub imbol- hd, cu aceiași dragoste si insufle- conduc astăzi, pot să zic, politica aut aceloras* n-^dintagi, traditiuni Urc si cu acelas spirit de jertfă și mondială, am avut impresiunea ho I 1 A'k,.-:: :AV .!/$jB mmm m r ' ■ " v \y ■ mmM” " tej?- WS1 31-36 B l\ a, 3a ftjM/l' Ministrul Basarabie» *D-l I. NISTOR Ministrul Bucovinei în An'SîiW Mare sa un pact. iV a x D. I. G. Duca, ministrul afacerilor streine, apărând pe banca ministerială este obiectul unei călduroase manifestaţiuni de simpatie din partea majorităţei. Chestiunea repausului duminical D. IRIMESCU-CANDEŞTI face următoarea comunicare: Am onoare a face d-lui Ministru ii Muncei următoarea comunicare: Societăţile de presă si organizațiunile Muncitoreşti ale lucrătorilor tipografi sunt alarmate de o recentă călcare a legei repausului Răspunsul d-lui mi. , __ ! notional-h-ii işti. In mijlociul acestei atmosfe-' de abnegaţie ca fi până acuma, reşedinţa se suspendă. ! pentru ca prin O închegare definifi nedespăr- 'La redeschidere d. MINISTRU tivă a forţelor să putem contribui jINCULEŢ constată că este împie-; în mod şi mai eficace la desăvăr-C blică. (Aplauze pe băncile ma- duminical care poate constitui un sarabean cu partidul ■itătei}, precedent ce ar tinde la desfiinţa- beral. A dona acelarati»»© este că ei rea acps tei legi ; . \ Trăiască tara una nu recunosc Conatitutiumea si se —'0 masuri înțelege să ia d-1 Mi- Mă! , _________________ ___ ___ ____w w vnr (mima «rin irnntm miileL eloi nistru al Muncei pentru garanta-1 Trăiască partidului nalional-ll- dia&t să vorbească din cauza urei sirea operei de consolidare a pau oî \jw; „,,/«i rea 91 mai departe a dreptului la o beral m cuprinsul llomaniei mire- care a stârnit declaraţia făcută, trici întregite, în senzul măreţelor la realizarea ei. Jw vem lupta 7l odihnă câştigat eu multă arte! tiApl. la maj.). jşi mântuitoarelor idei nationale şi * I In Rusia — spune d-sa — neam1 democratice, de care pururea ne D. OHRIHAN contestă calitatea deprins să luptăm pentru republi-îaw călăuzit şi unii şi clţii. D la presă, d-lui Inculeţ de a vorbi în numele că, libertate, drepturi şi pământ, a cem aceasta cu toată sinceritatea. De răspunsul d-lui ministru de- partidului ţărănesc basarabean, saţ Trecând în Romania Mare, în stat,încredinţaţi că sporind puterile pinde dacă va fi cazul să anunţ o cotind că acest partid există încă tul nostru national, noi, Republica partid«!«* national liberal, vom intferpelare în acest sens. (şi că conducătorii lui sunt alţii de am lăsat-o deoparte şi ziceam tră-1 putea servi mai bjjie interesele ge■v&t n/iriMv.r. d ies irwMilof iască monarhia.(Apl. prelungite). nevoile ale statului, așteptând dela | A -m-v-v I ...-n. f-4- w.» «X n! /ll'M'luy. r. —lirt t — ___ .... ... , , , izi de odihnă, câștigat cu multă arte! tin toate mljoaeel* legale pen-jtrudâ de muncitorii intelectuali și j tru realizarea acestei Constitu- manuali, din institutiunile de' Huni D. Di I. N. LIJPU: Prrin mijloace legale stai p© banca ministerială î (zgomot) D. ION I. C. BRATIANU, preşedintele Consiliului: In fata mij-j loacelor legale întrebuinţate de adversarii noştri, noi vom opune forţele noastre de propagandă. Iar în ceea ce priveşte căile nu numai nelegale, dar anti-legale, pe care ar aluneca unii din aceşti adversari, nu vom pierde un mumt conştiinţa răspunderilor, (aplauze pe băncile majorităţii), care la noi există în oricare situaţiune ne-am găsi. Acum vă rog să trecem la opera constructivă la care suntem chemaţi, (aplauze prelungite pe băncile majorităţei). D. I. G. DUCA, ministru de externe, intrând în Adunare, este primit cu aplauze prelungite şi strigăte de „să trăiască“ din partea majorităţeî, cât persoana d-lui Inculeţ. Trece apoi la o critică pe cărei Am luptat pentru pământ şi el,această unire satisfacerea tuturor ..o aduce partidului liberal acuzat- este deja distribuit. Până în Iulie, nevoilor şi cerinţelor juste ale nistru al feruncu du l de fraude în timpul alegerilor, fiecare ţăran va avea rostul lui. populaţiunei bucovinene pe care o . ! Majoritatea protestează arătând (Apl. prelungite). Am luptat pen- reprezentăm. D. G. G. MARZESCU, ministrul că dă Crihan s’a ales cu concursul tru votul universal pe care îl avem ! Dee Domnul ca unirea noastră sănătăţii publice, muncii şi acro- guvernului. ^ şi averile actuale sunt alese pe ba-;să fie trainică, şi rodnică şi săbetirilor sociale, răspunde următoa-r S° naşte tumult între partidul za acestui regim. Aceste mari vie un isvor limpede şi nesăcat de rele: ţărănist şi majoritari. Scandalul pere sunt înfăptuite de marele par energii folositoare, de gânduri bu Toate atelierele tipografice din tine câteva minute provocând iicid national liberal. (Apl. prelun,serviciul presei si al ziarelor sau dialoguri între majoritari şi tărăgite). . publicaţiunilor periodice, sunt, în vehiul regat, puse sub regimul le- ge repauzului duminical din 1910, prin urmare niciun ziar şi nici 0 publicare nu poate să apară în zi- . lele de Duminică şi zveie de săr- Noui declaraţii ale d-lui preşedînte al consiliului bători statornicite de lene. SPULBERAREA UNOR CALOMNII ne şi de fapte mari pentru binele şi propăşirea statului şi a naţiunei române. D. ION I. C. BRATIANU, preşedintele Consiliului: Domnilor Deputaţi, cuvintele atât de frumos şi de limpede exprimate de colegul nostru d. Nisifor, mă scutesc de a mai face vreo-1 I. 1. C. BRATIANU preşedinoperă mare a fost să se facă, care ... . ,, , , ... . . . iiw f I I am primit cu aceeaşi căldură şitată de întreaga majoritate j« o.d. ■ ;SStSttT&lălîif’&i Ä*sssf suSTSi cu aceeaşi credinţă unirea noas- *e spun: mijloacele noastre de tră cu partidul bucovinean, pre- transport sunt inexistente, și ceea cum am primit-o şi cu partidul 08 \e srime despre îmbunăma ■, basarabean. ialtoraUVinte de laudd mora fi Socotim că, din trecutul colaj Mai este încă ceva: unde am fost borarii noastre s a făcut proba e; «am găsi decât oameni cari să violentă a solidarităţii care ne lea **« felicite — şi nu zic pe noi dat, gă, că şi în forma cea nouă, cu cat s& felicite România — pentru credinţă în puterile ce le avem şi reforma agrară, pentru această cu hotărârea plină de dragoste şi ec0n°m!cdo 80 de lealitate întru. îndeplintt mistunei şi scopului care-1 urma'! Am auzit reprezentanţi ai ţăriiim, vom continua, opera începiilor străine cari au şi ele o chestiuna şi in primul rând întocmirea:«« agravă la ei cari mi-au spus: constituţională a României Mari.10«» întârziat să o facem şi vânt (aplauze prelungite). A plăti-o scump, ne vom inspira în-N’am să Insist mai mult mnrnt . de d-v. Şi am auzit iarăşi - am.sa insist maimult. Pentmi că tot aceşti emisari ai noştri prin ca n aşi vrea ca prin cuvantari străinătate zic: ce reformă asa retinem parlamentul, care este gravă! Nu s'a făcut nimic! E pulchemat tocmai ca cu temeiurile, bere aruncată în ochi! acestea de forţe noui să-şi conţi-! VOCI: Ruşine! nu e mai repede şi mai intensiv o-! D . I. G. DUCA, ministru de expera sa de legiferare, (aplauze prelungite), tere: Da domnilor, acesta este adevărul. Și fiindcă aţi negat şi a fi, vorbit de chestiunea leului, îmi pare foarte bine pentru că astfel D. preşedinte citeşte o propunere dan ocaziune ministrului de fisemnată de 50 deputat! prin caro ,nante ca în curând să desluşească cer închirierea discuţiei această chestiune nu numai în. a •, „ . .— . , .. , I ujjcacI n*oAO a luai Jsci ao sat««) oa io* o„t î ______ _ j _ lunuumcd UiSLUUcl. ) , , . , u _ , „tele consiliului. (Este primit de prezentant al Basarabiei nici cerut .nn de expunere, pentru ce noi Propunerea pusă la vot este adop d-voastra dar si în fata opimaron m amintam o iP.amnvoî nn a. - . ... _ . -. om o/mAo«! n! I t iu . . . . A . ^ ^ nr,-, Z , J----marea majoritate a Camerei cu aplauze prelunpite, Camera in picioare face ovaîiuni). Domnilor deputaji, în enervarea opoziției s’a putut desigur constata, pentru orice om care are oarecare noţiune de psihologia politică importanţa actului care s’ realizat (cplauze prelungite, îndelung repetate). Politica «teriii Românie) Declaraţiile d-lui ministru şi afacerilor streine de noi, nici impus de noi, am găsit pe d-l Inculeţ cu partidul care-i urmează. Prin urmare, noi considerăm pe temeiul experienţei aflată din colaborarea noastră cu d-l Inculeţ cu amicii săi politici că concursul lor ne este preţios, ne este necesar şi ne este suficient, ca in opera noastră unei publice a lumei întregi interesată la această chestiune, ca să se cunoască, odată adevărul. Fată de acestea manifestațiuni îl întreb încă odată dacă aceasta este politică ce trebue făcută în străinătate? Domnilor, eu mă consider om de partid și ca atare nu pot contesta că în lucrurile noastre interne se poate ca, precum oricare dintre datoria mea însă (întreruperi). Eu nu răspund decât la întrerusa. avem reprezentanţi autorizaţi şi tâmpinat de întreaga majoritate ai Regret însă, că asupra celorlalte °dvs"să fiu si^rum un montant o»«. c, „»o»«....,... do consolidare, al introaului renal neitDf^rfstm’feexte^&f’esUH-'fr^ative^dela fawsajme“*’0^ “ sa avem reprezentant! autorizat! și l~—-—*■ J~ *-■*------- — cu temei. Sunt dator ca reprezentant al Legea nu face decât o singură excepție, pentru chioşcurile de ziare cari vor desface ziare imprimate în zilele de lucru. Schimbarea care s’a pus în discutiune prin rotațiune nu poate să fie făcută prin actul niciunui director de ziar. Legea spune clar că trebue să fie făcută ceerere guvernului, care poate schimba această formă a repauzului duminical cu avizul favorabil al Cămărilor de Comerț. Dacă este vorba însă de întinderea repauzului la toate întreprinderile similare, se cere autorizarea Consiliului de miniştri; or, presa și atelierele tipografice nu au fost ssä s s ss üä 1; ä sä&s s *4W. sä SV«« nu c»»opuse într’un asemenea regim excep paridului naţional-liberal și ca şef, cât o formă care dă puteri noi fon- lea Parlamentului și să dau seama direct de cât cele două chestiuni tional, prin urmare directonduiui guvernului, să spun pentru ce duius pe care ii reprezenta. Colabc- reprezeitatiunei nationale de mist- despre care vam vorbit, re—* - - - - - - - -a o o» v.r, ne-am bucurat de realizare^ aces- tarea noastră a fost dela început mea. mea. la conferinţa de la Lau-' ennstat. en nao.ia de ziar, care se va pune în contra- ne-am bucurat venite cu dispoziţiunile clare ale *e* contopiri a legei, i se va deschide acţiune publică, conform legei. D. IRIMESCU GÂNDEŞTI se declară mulţumit cu acest răspuns al d-lui ministru al muncii. de realizarea aces- tarea noastră a fost dela început mnea mea la conferinţa de la Lau-'constat,'că'aceste negocilfi?merg Teluna ^prelungite^ sfrKr® rfâ forţei politice pe atat de sincera, atat de continua si sanie. 'de cătăva vreme foarte greu si că bravo!). P * ' * ’ st1UJ('G (le care o reprezintă partidul țărănesc, de eficace pentrucă ea n’a fost înte basarabean cu partidul nostru. j meiată nici Pentru ce ne-am bucurat? persoane D-lor, s’a contestat că d-1 Inculet ce, ca a fost stabilită prin faptul că,w . w w ,, M. g M. x firile* care sunt doitor sa vi le dau lez încă un fant* care este de deo- tiva a unora son altora ncpasta dar reprezintă partidul țărănesc basa, fără a ne fi cunoscut, In toate opo si ve Cari am să vi le dau. atâta sebită însemnătate și care s’a pe- L putem răfui la noi acasă iar în rabean. Noi nici n’am inventat, nici, rile mari ne-am găsit pe aceia« timp cât lucrările conferinței de la'trecut cu ocazia conferinței de ’ intern ratm la noi acasa dar i - am cunoscut — J’ ’----'* 4-----J------------ — -— ‘—*— *■ te de a intra cu Basarabia. tiurea strâmtonlor, a făcut urmă- Eu nu sunt competinte în materii toarea declarațiune: „că guvernul de profeţii, dar îl rog pe d-l docsău doreşte ca în termenul cel mai tot Lupu, ca să-şi adună aminte, scurt, să se rezolve in chipul cel că profeţiile acestea nu valorează mai amical diferitele chestiuni ca nimic, când ai în fată un partid, re sunt pendinte între România și un guvern și o majoritate hotărî- Rusia sovietică“. Stă, să jertfească totul pentru înde-La această declaratiune, eu m‘am plinirea unui mare ideal politic, grăbit să spun că luăm act cu sa- naţional şi democratic! (aplauze tisfacţiune de propunerea care se tprelungite), face, şi în urmă au avut loc con- D. EM.ANTORESCU, în invorbiri între d. Cicerin şi delegaţi- me majorităte, felicită pe d-l mea română, care sper, că vor da- ministru I. G. Duca pentru succese la rezultatele dorite. sele obținute la Laussanne. (Apl. Domnilor, aflu că în lipsa mea s’a prelungite), vorbii^ și^ s a scris multe, datî-mî ]). ,jr. LUPU: Nu voi răspunde vge sa vă spun. vrea multe, despre la insinuările d-lui Duca relativ, aceste convorbiri. Regret fiindcă, la rolul unor anumite persoane în , nu cred. ca aceste discutiuni pot in străinătate. II somez, să precizeze Aesm astazi negociatmni care sunt !]u am îndeplinit un rol în străi,ce mai mare interes pentru tanătate, în cele mai grele momente ra noastra. are t,âriî. Si-d-stră care cuoaşteţi a ! De aceia, tiu veţi fi miraţi, când ceasta nu vă e permis să insinuaţi vă voi spune că nu pot astăzi să că eu aş avea altă politică în chevă dau mai multe desluşiri în aceaştia externă. Eu acolo nuam vorbit stă privinţă, dar vă pot spune un rău de guvernul liberal, cu toate lucru, că în aceste negocieri, guver, convingerile mele căci era guver.-u nul actual nu va sacrifica nicionul tării mele. unul din interesele, nici ale Statului. Dar la Paris, d-nii I. Brătianu nici ale neamului nostru. (Aplauze), și Take Ionescu s’au dușmănit în Cu ocazia vizitelor pe cari le-am detrimentul tării. Și fac apel la făcut în străinătate, am putut con- cavalerismul d-lui Brătianu ca cu Q legitimă lam implorat sa se împace cu Ta*. . . . . . *a*a de ce am considerat ca o elevă pot spune de pe acum este, că ,staa satisfacșie si —n folosul tării zăşie nouă a sincerei noastre voin- noi România am avut două interesemandre ca situatiunea externa a Kolomesea spre folosul ţarii te de a lucra împreună actul care speciale de susţinut în tratativele României este aşa precum se cade D-l I. G. DUCA ministru de ex- s’a îndeplinit astăzi şi iată de ce de la Lausanne. Am dorit întâi casa. Şi aceasta fiindcă lumea îşi teme: Domnilor deputaţi, straniu dintr’insni isvorăsc pentru opera in faţa ţării şi intru prima oară în colaborare cu se produce azi când opera do nnifi- Basarabia preşedintele Sfatului că- care reclama suprimarea partidelor rii, care a cerut oștirea română în regionale, o reclama pentru că de : Basarabia era Inculet (eplauze pre- astăzi Înainte ele nu numai că nu lungite, strigăte de bravo Inculet)- sunt folositoare dar sunt păgubirea D-l P. Halipa: Nu e adevărat, nu a re vietei noastre de Stat (aplauze e adevărat, nu e adevărat! ! îndelung prelungite, strigăte repe-VOGI: Pelivan a cerut. D-1 A. CRIHAN: Este iscălit de d-1 Pelivan ca ministru de externe, nu de d-l Inculet. D-1 ION I O. BRATIANU președintele consiliului: Domnule deputat Crihan, eu ca un om mai bătrân sunt în drept şi mă simt dator să vă dau un sfat pentru restul vieţii dvs. politice. Nu îşi croeşte autoritatea morală acela care face delaţiuni spunând că a fost complice (aplauze şi acetate de bravol. Era firesc ca în acele momente în aceleaşi simţiminte cu aceiaşi realitate să facem o colaborare în formele noni pe care ni Ie impune nona situation© * vieţii noastre po-litice (aplauze). Domnilor, bineînţeles că aceasta este marele sens şi marele folos al unificării partidelor regionale cu cari am colaborat până astăzi, dar mai este un câştig: este că şi un a-' la care şi-a schimbat atitudinea sa “si® «frUde au putut fi elemente [jdisparate cari în «elaborarea lor nu fiindcă nu erau legaţi de principii, colaborând sau nu cu, partidul liberal, după cum era!erau sincpre membru sau nu al „Casei Noastre“. Prin conştinţa scopului pe care îl Cele afirmate de mine sunt fapte TMai am împreuna. Ele arman de o mare însemnătate istorică care această colaborare numai sub imnu Se vor schimba după afirmările' Presiunea unei împrejurări momenoituia sau altuia. itane avefea «Hnirun interes care Siam preşedintele consiliului de nn ?5a intereSttA fleneral. Pun aministri la Iaşi si cu d-l Inculet ca ?ea?ta °]'Sta “ face lămurirea sireprezentant al Basarabiei am con-iuat. unei acestor persoane disolventi la toate acele măsuri militare vante si se încheaga si mai sincer au fost adevărata asigurare ** mai 'fc^rarea de care avem nevoe (ap.-w^0).care _ care a permis unirea Basarabiei avem nevoe (ap.-Wo-f). Românești (aplauze prelungite). D-l BUZDUGAN: (întrerupe). D-l ION I. C. BRATIANU președintele consiliului: Vă asigur, domnule Buzdugan că întreruperile dvs. oricât de interesante le-ați so- noastră comună orice margine permite Turcia care se reinstalează îndă foarte bine seama în afară, că guvern și straniu parlament! Nu Europa și între Gnecia pe de o par-loci este un popor care reprezintă există parlament, nu există gate şi Bulgaria ve de altă parte, să *« această parte a lumei, un elevem şi, dela ora 3 şi până acum la nu fie o fruntarie comună, sau ment de ordine, de civilizaţie (aplu- ora 6 noi nu auzim decât pe d-l mai bine zis, să se stabilească îrize)‘Din al doilea rând, fiindcă şe a doctor Lupu şi pe amicii d-salitre aceste ţări cel puţin pentru ei Preciază mai bine în străinătate de vorbind cu acest guvern şi cu operioadă istorică de câţiva ani decât aci, — unde fireşte, şi noi şi dv acest parlament. ‘acum înainte o zonă neutră, o zo- avem patimi, — sforţările pe cari D-l dr. N. LUPU: V'am recunosc nă demilitarizată, iar, al doilea tara aceasta, fără întrerupere le-a aut dela început ca sunteţi ilegali,scop ce l’am urmărit la Lausanne făcut, pentru consolidarea ei inter- D-l I. G. DUCA miMstni de ex- I era ca atunci când se va discuta năşi pentru întărirea unitătei noa- terne. Aceasta este una din incon D. DR. NISTOR, ministrul Bu de luptă pentru apărarea şi afir.\chestiunea Strămtorilor, de care stre nationale şi în sfărsit pentru i^^^opozim 9imn uitare coti, trec peste orice margine per conştiinţa noastră fort© noi de readmisă. Uzare (aplauze Îndelung prelun-Şi de atunci d-lor, în desfăşura- oile)rea împrejurărilor de câte ori vre-o1 VOCI: închiderea discuţiunii, sunt legate interese politice şi eco- că lumea îtreagă este convinsă că consimţimântul dv., îmi veţi nomice așa de însemnate pentru «°® reprezentăm un element de pada voe să trec mai departe. marea drepturilor nationale alei Ceammai\argTM% ^reaăCrea^te \ 'noștri, sTseltabilească'ace, care va contribui puternic. *nu Vin acuma la faptele însăși, de C Zii nc,«ma FOVQlUtna. VOM. I« «• JK pe d-l de a fi tratat cu bolșevicii. N'am spus acest lucru niciodată. Știu că a fost nostru: făurirea unităt«f politice atândouă aceste cerințe au fost ob- }nmc. (Aplauze prelungite) ului român. « i' , 5* sentimente si asemănarea rfgim^iramt^ru^ săse twă d. Mârzescu răsfoia dosare care erau duse de un guvern care, De sigur că se voata concenp încheem aceea pace, ce pe care o avea cu bolşevicei de din punct de vedere abstract un re-! D. Duca — spune d-sa — a mai M°** .$* acea.si«^ gim de libertate al strămtorilor și vorbit și de un rol civilizator pe repet f“/f” mai perfect de cât acela la care s’a care noi îl jucăm în Extremul fiu de interne cam se Fneba sub ajuns la Lausanne. De sigur că Or Orient, cutele drapelului roşu, (aplauze pe băncile majorităteî, protestări pe băncile partidluuî ţărănesc). D-l dr. N. LUPU: Domnule Duca îmi pare rău că-ţi scoborî talentul la asemenea calomnii. Aceasta cum este obiceiul d-lui Mârzescu, rău D-l I. G. DUCA ministru de externe: Dar, d-ta eşti fotografiat. - x -Ny - „ b la „Moldtovad Oficial“ sub cutele tiatării e roză. Niciaceasta nu dialelul e roşu? D. dr. N. LUPU: Să-mi arăţi fotografia. Să o aduci aici. Dl I. G. DUCA ministru de externe: In fine, d-l doctor Lupu : fi fost de dorit ca să se consacre în textul de la Lausanne, garanţiimai efective, mai practice de cât acetea cari s’au stabilit; dar cred în mod cinstit că regimul adoptat acolo, reprezintă nu numai un mare progres faţă de trecut, dar în acelaş timp că el este într’adevăr un regim de libertate pe cât se putea să se obţie în condiţiunile politicei corespunde realităţii. Dovadă leul actuale şi mai cu seamă în easă*nostru care scade catastrofal, ‘ vrea să ne dea şi o lecţie şi să ne spună: n‘ai căderea d-ta, să vii să n 7 T n r\0n * „ ._•* , . ne acuzi pe noi, că unii din ai nos .D.} L„G- DUCA ministrii de ex- tanta ca Romania are situatiunea tri au putut să facă propagadă in teme. Este o deosebire intre felul care i se cuvine (aplauze, prelun- votriva ţarei, în străinătate, când cam concepem noi tratativele cu gite strigăte de bravo)... într-0‘ ocaziune atâta de solemnă Rusia sovietica și intre felul cum Dar am mai constatat ceva — și ca Rotativele dela Paris, d-l Brăau conceput-o acei la care facea a- ***** pare foarte rău că tocmai d-l Jianu si răposatul Take Ionescu nu fuziunea d-l dr. Lupu, doctor Lupu mă obligă să spun aci au lucrat de acord. Si crezi, dom-Noi înţelegem — şi nu înţelegem acest lucru, pe care eu nu doream mie doctor Lupu, că cu aceasta ai ,. . . aceasta de astazi, ci am inteles tot sa-l spun — am constatat că, pe m,nnt «/? imvrpsinnczi ne un om şi cel national liberal, care a fost deauna — ca acei care reprezintă în când alte ţări întreţin eu bugete Furios? Avoi fiecare rpl dint ni li înnoiri nnUti» nrlfia,nr ____r ~ ___ v ______ Ser*VST _ J±V Ol / ICC UTC umentat asupra complicatiunilor de sânge a murei uniri care n fost • , V care u, /usi TM»«uoua «cee aare reprezintă m canaane tari întreţin CU bugete Vprint9 Avni fipcmrp om serios se flnnifini fi fira' ,ce^ dintaiu partid politic în Romă adevgr interesele statului român, de zeci de milioane o propagandă întreabă• dece acești doi oameni mânp.speculare ale neamului ro-|Mîa liberă, care a acceptat în pro- să discute cu acei care reprezintă pentru interesele lor în străinăta- \ ,„‘au pu'tut să elaboreze? Si fielYlCLll&SC» . flTH/VYI/llI. mn.11 Ointllfl. imillPirSnT Sfi o W1 _ l/yitp.VPSpJ n sintului nnn-O /îoD fa Vlr\i /-MISIM,1 ” . f* ■» . . (. t bine informat j . ! Foarte bine. De cât nu e tocmai aşa. Căci, în vreme ce d-sa se afla acolo, la noi aveau loc mişcări antisemite, cari nu sunt de Io« dovadă de civilizaţie, şi cari, ştiţî, fa« un atât de mare tării. Şi a mai spus d. Duca că situa Replica D lul ministru 1.D. Duca , t f m provinciile unite, tratative cu bolşevicii ruşi (anim, ze). D-l dr. N. LUPU:'Cer cuvântul] dl g DUCA, ministru de ex-\ Restabileai UHUI BĂBUI Domnilor, vreau să se ştie în chip limpede, că nu mimai că n’am refuzat colaborarea, şi sunt documente telegrafice în această privinţă, dar am propus lui Ta n D-l I. G. DUCA Ministrul Afacerilor Streine