Viitorul, mai 1923 (Anul 16, nr. 4542-4565)
1923-05-29 / nr. 4563
Anul ai patru-spre-zecefea No. 4563 160 «. in ton ! Iei eg. în streinetete ABORAMEMTE IN TARA II streînătate LA ORASE LA SATE I Cn an . . . 700 lei tin an • . 300 lei I 175 lei Ioni . I50 »I 90 »Orase Trei »75 »45 « Sase luni Trei » . 350 175 REDACTIA ADMINISTRATIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis da Hotel Capşa)STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Telafoane!« Direcţia 81/23 ; Redacţia fl Administraţia 41/23 fl 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia darului strada Academiei No. 17 $i la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrai: 1160 eg. în taro 2 lei eg. în streîntati LICHIDAREA Tn lumea faptelor politic© s’a clasă, cu demagogism anarhic, și întâmplat un fenomen care trebue cu sfidări ale bunului simt româsă dea de gândit în primul rând u nesc nu se putea crea ceva duraacelora cari credi că în viata Ținui Stat se pot improviza partide fără un ideal sănătos.bil. Lichidarea partidului ţărănesc este un fapt care era mai de S’a întâmplat anume că la con' mult aşteptat de cei ce ştiu să greşul partdului ţărănesc, au eşit judece fenomenele politice sub la suprafaţă în chip luminos de prisma cercetărei imparţiale, osilusiile pe cari unnii din oamenii obiective şi complete. Sinceri rătăciţi în acest partid leg e...... au depre situaţiunea şi viitorul ţărănismului. Nu vom analiza aci în amănunt aceste simptome cari verifică susţinerea ce de mult am lang şi făcut-o, şi anume că partidul ţărănesc este o creaţiune artificială în lumea politică. Cititorii au găsit în articolele noastre infora^^area^revotuțiunii^ mils« ' Participă reprezentanți ai tuturor motive materialul de fapte cari sub teroarea revoluțiunii bisericilor ortodoxe ,. „ ,. , , , j -va urmări cu un interes, legat de msericiior duiale, motivează articolul nostru, de aci, amintiri personale, cartea pe care ! Adesându-ne d-sale, cu rugă, iadul hărăzit lume! de către Trotz O primă contrazicere die docki sau Lenie, — mari utopişti sau Apoi ţărănismul voia să intrină. Impresiunile d-luî Ştefan loan traducă limb de clasă întemeia- Privesc mai ales Moscova, despre traduca lupta de clasA întemeiat cu adevărat nu s-a scris nită pe ura şi învrăjbire intr o ţară mic pana acuma la noi, românii Modificarea CaSORdarUÎUI unde atât tradiţia, cât şi firea cari au povestit ororile revolutiapoporului înţelegeau înfrăţirea nei bolşevice din Rusia, trăind în ca factor d. progres. Mal ales S^tóSpST 'S* oS*,'“t după un război victorios este greu j^nikov, în Nicolaef sau Kiev, a sădit ura intre clasele sociale. Despre lucrurile ce ne-au îndu-a sâdit ura intre clasele sociale. Despre lucrurile ce ne-au îndu- Iulian spre a ee ajunge la o unicând triumful comun^ a încălzit rerat sufletul este bine să nu ne fermitate în măsura timpului, cu la fel sufletele și le-a înălțat, aducem aminte. Dar cum din ia, statele occidentului, pentru a sfii Țărănismul inspirat de nepregătul rusesc am scăpat, cei ce am a • j, , , • , crestitirea personală a d-lui Mihalache AiSi nătări Jf ’n tSÂÎu şi de lipsa de tact şi neprevede personale, gândul presei că am scă-t aceeaşi dată. La prima şedinţă, repatriotică a d-lui dr. Lupu, a pat eu bine din ghiarele morteî.^ ! am arătat, spune d. prof. Demo- a°est scop, făcut și o altă greşeală. El nu s’a Si viata ce este altceva de cat! ( istoricul acestui compres sfiit de. lua o atitudine bjt-tasă contra Tronului, intr’o tara unde Regalitatea nu este o formă conventională, ci face parte din conştiinţa şi sentimentul unanim, al poporului român. Animatorii partidului ţărănesc nu au înţeles nici una din aceste greşeli de logică, precum nici una din cerinţele timpului şi ale sufletului românesc. Iată de ce resultatul atâtor trude, atâtor cheltueli de fraze demagogice este atât de departe de speranţele făuritorilor şi conducătorilor ţărănismului. Cu instigăţii la ură între fiii I || %,Jr | £s2al BtVOLUTIA hUSEASGÂ mari criminali. °”UlU‘ I« Guvernul sovietelor a anunţat pe minierii din regiunea Don actualmente în grevă, că toţ* cei cari nu vor relua imediat lucru vor fi deportaţi în minele Siberie hicagoi a bătut recordul divorţurilor. In primul trimestru din acest an, au fost pronunţate 1588 divorţuri. Au fost însă în aceleaşi trei luni şi 7.505 căsătorii, constitue o proporţie de ceea ce constituea aceleaşi țări, cu exclusivism de cinei căsătorii pentru un divorț. A PETRONIUS ECOURI „Deocamdată ----------------—----—~ hihiwwiiimniIII I' i'lll'IUI UPI I I ' RSEMT a f A ™ L de O. TAFRALI Prof. IJniv. Săptămâna trecută a văzut cinstindu-se, în chip măreţ, eroii noştrii, cărora neamul românesc le datoreşte liberarea lui de sub jugul străin şi unirea sub acelaş steag naţional. Primăria oraşului Iaşi, luând parte la solemnităţile înhumării definitive a ostaşului necunoscut, şi-a îndreptat gândul şi căre cei cari au cinstit cultura românească şi cari zac somnul de veci în cimitirul „Eternitatea“. Din iniţiativa primarului, d. Toma şi a consiliului comunal s’a votat un fond pentru îngrijirea mormintelor oamenilor de litere, savanţilor şi artiştilor, morţi în Iaşi. D-nii Mihail Sadoveanu, Diaconescu, ajutor de primar şi eu am fost însărcinaţi să le vizităm şi să arătăm ce e de făcut pentru buna lor întreţinere. Şi într’o după amiză minunată, am luat calea cimitirului, aşe- zat pe înălţimea Tătăraşului, într’o poziţie pitorească. Aspectul său, deşi nu se poate, compara cu cel al cimitirelor străine, cum sunt, de pildă, cele din Paris, Torino, Atena, nu e totuşi displăcut. O alee de arbori urcă un povârniş uşor, de o parte şi die alta căreia sunt înşirate morminte, cam spre deosebire de cele ale cimitirului Bellu, nu atrag atenţiunea prinvanitatea luxului masiv şi pretenţios. Simple lespezi de piatră, stele modeste, coloane întregi sau frânte, toate de o banalitate obicinuită. Printre ele, se vede şi cavoul soldaţilor francezi, morţi pe pămânul nostru, deasupra căruia se înnalţă un fel de pilastru, având în Vârf o mică piramidă. Forma sa, foarte simplă, lipsită de proporţii şi de orice estetică, lasă o impresie maii mult displăcută. Să sperăm că monumentul, care se va ridica deasupra miilor de rataşi români, îngropaţi în cimitirul ieşan, va avea o înfăţişare mai artistică. Călăuziţi de păzitorul-şef al cimitirului, un român mărunţei la trup, viciu însă şi inteligent, am vizitat rând, pe rând mormintele celor cari aparţin Parnasului român. Spre marea noastră surprindere, două numai din ele se înfăţişau mai sărăcăcioase : al scriitorului Anghel şi al eruditului Dimitrie Gusti, fost primar al Iaşilor. Celelalte aveau un grilaj de fel şi un mic monument, de o formă simplă. In câteva se afla un bust al personagiului, făurit de un sculptor cu multă bunăvoinţă artistică. La toate însă, se simţia o mână pioasă, ce îngrijia ca tărâna, care acoperă rămăşiţele ce odinioară adăptaeau un suflet ales, să fie împodobită cu flori şi verdeaţă persistentă. Cine oare era acela, care îndeplinea acest surprinzător şi nobil act de pietate ! Păzitorul ne lămureşte : Ateneul din Tătăraşi. In salutul nostru respectuos, dat fiecărui mormânt, o parte se adresează şi acestei instituţiuni de cultură şi propagandă românească. Dar cine sunt morţii distinşi ai cimitirului ieşan ! Păzitorul ne călăuzeşte cu un pas sigur. El îi cunoaşte, el îi cinsteşte în fiecare zi cu o vizită pioasă, el le ştie trecutul şi nevoile actuale şi ne vorbeşte mult, dându-ne amănunte interesante. Şi-l ascultăm cu, plăcere. — Iată, Domnilor, mormântul lui Ion Creangă... O coloană frântă, rotundă, simplă, se ridică, foarte nepotrivită pentru cel, care este părintele, maestrul neîtrecut al prozei româna Inscripţia, văpsită cu negru, este banală, urât desemnată, greşită chiar ca continui Ea trebuie înlocuită. Un bust trebuie făcut. Trăsăturile însă ale luii Ion Creangă cată să fie cu adevărat imortalizate. Care artist se va încumeta să fie o aşa de grea sarcină! Ceva mai departe, în mijlocul unui teren pătrat îngrădit, alături de un arbore tuia solitar, se înalţă pe un soclu bustul lui Mihail Kogălniceanu. Aici, lipseşte, ca şi la alte morminte, o emblemă, nu ştim pentru ce omisă : crucea. Artistul făuritor al bustului şi admiratorii marelui om de stat, au uitat că cimitirul nu-i o simplă galerie de busturi, ci o anexă a bisericii vecine şi a credinţei noastre strămoşeşti Mormântul lui Anghel n’are nici o îngrădire. O cruce de lemn care şi ea începe să se aplece, roasă la temelie de umezeală, arată ţărâna, care acoperă pe cel ce a căutat cu atâta delicateţă sentimente scumpe inimilor simţitoare. Nicolae Gane, prozatorul cu care ne-am desfătat în copilăria noastră, are un mormânt îngrijit. Şi familia şi Ateneul din Tătăraşi îl învălue cu o deosebită dragoste. Primăria îi va aşeza un ust de bronz, care e deja gata. ntrebăm pe călăuza noastră : — Dar Aristiţa Romanescu !... Fără să rostească vreun cuvânt, el face un gest, arată o direcţie. Pornim. Intrum loc mai deschis, în apropierea unor arbori mari, zărim un mic mormânt elegant: o stelă, în mijlocul căreia se află fotografia artistei, iar deasupra o urnă zveltă, de formă aproape clasică. E un monument de o graţie femenină, potrivită celei căreia i s’a dedicat. Vecin cu Aristita Romanescu, zace Ion Niculescu, artist societar al teatrului Naţional din Bucureşti, mort în pribegie in 1917, uitat de toţi, afară de Ateneul din Tătăraşi şi de păzitorul cimitirului. întâmplarea a făcut ca aceşti doi artişti, cari au fost alăuri de multe ori pe scena teatrului, să odihnească în pace, unul lângă altul, pe pământul Iaşilor culturali. Ceva mai departe, se află mormântul unui vestit artist al teatului Naţional din Iaşi, Statea Dragomir. Prietenii şi admiratorii săi, i-au ridicat un bust, auuitat numai că artistul era creştin... Călăuza noastră ne conduce in fata mormintelor unor savanţi profesori nume cunoscute de : toti : Alexandru Lambrino, geologul Grigore Cobălcescu, elenistul Vasile Burlă, compozitorul Gavril Muizicescu, etnograful Teodor Burda, Nicolae Luchian fondatorul teatrului Naţional din Iaşi profesorul, fost primar al oraşului, Dimitrie Gusti. Acest din urmă mormânt este cel mai sărac, cel mai amărât, cel mai uitat de familie. Hotărâm ca primăria să îngrijească mai întâi de el şi de cel al lui Anghel. Mai departe, întâlnim numele lui Vasile Pogor, unul din întemeetorii „Junimei“. Mormântul atacat de vremea distrugătoare se înfăţişează destul de bine, are totuşi nevoie de mai multă îngrijire. Păzitorul cimitirului, care continuă a ne da explicaţii, presă-Continuarea în pag. 2 a ii Chestiuni bisericești Qjtyg SUNT ml Hsodotimiel IMVi! »ZILOR DM RAZBIii Cuvântarea rostită de S-l Q. II. Mârzescu, mSnîstrial sănătaței nublee, muncii și ocrotirilor sociale PIlHMg dela SensUnîinop floiesatm României la congres — Schimbarea calendarului.—Recăsătorii preoţilor văduvi— D. Dragomir Demetrescu, profesor la facultatea de teologie din Bucureşti, s-a înapoiat din Constantinopol unde a reprezentat guvernul român în calitate de nomofilax al sfintei biserici ortodoxe, la congresul pan-ortodox deschis acolo la 1 Mai şi la care agită în bisericele ortodoxe, pentru ca biserica să fie alături de stat un factor important, sub toate raporturile, cum de altfel a fost în trecutul nostru istoric. Prima chestiune cu care s’a ocupat acest congres a fost modificarea calendarului nostru nod al bisericilor ortodoxe și am făcut o expunere asupralor mai însemnate chestiuni cu care are a se ocupa şi a-şi da avizul acest congres, ca reprezentând teologia bisericilor ortodoxe. Expunerea d-lui profesor Domerescu a fost ascultată cu un viu Interes, iar Patriarhul din Constantinopol a decis ca expunerea să fie publicată în revista patriarhiei „Adevărul bisericesc“, Sărbătoarea Paştelui .S’a intrat apoi în ordinea de zi continuândui-se diiscutiurtea asa- Căsatoria preoţilor văduvi In vederea plecărei d-lui profesor Demetrescu, s’a abordat şi chestiunea căsătoriei preoţilor văduvi, spre a se avea principial vederile tuturor asupra acestei chestiuni. Din expunerile ramate chestiunea se va rezolva în mod favoabil, după ce se va mai examina sub toate raporturile ca: mişti, al biseriicei faţă de misterul presiei. Iată ce scrie „Universul“ sub lit- jjj —-------—*••*•*••••»-----------tim pra calendarului Referatele comisiunilor asupra acestei chestiuni au fost următoarele: 1) S’a examinat dacă este absolută nevoea reformei calendarului. 2) Deoarece calendarul se leagă cu sărbătoarea Paștelui, s’a examinat de către comisiuni, chestiunea din punctul de vedere dog-Ceeace voim să scoatem în In- a scris-o de curând d. Stefan loan mintea să ne spue ca ei au fost lumatic, practic, canonic și calentină este că desagregarea parti- si în care se strâng note de zi lucrările Congresului și ce deciziaduluii ţărănesc în forma lui actu-zii ale cumplitelor, vremuri. îx . v . w „v In Rusia, in faza primitivă a reala nu putea să trăiască, pentru voluţiuneî s‘au întâmplat lucruri că un partid are o fantă omogenă extraordinare pe cari numai cine ce trăeşte in funcţie de opinie a fost acolo îa aceie timpuri le publică şi de spirit naţional. Un poate aprecia. In primul rând re partid nu este o creaţiune antifi- volutia în marile oraşe, nu a ţinu. dială, o improvizaţie şi un capri- °E® sau câteva zile, ci în unele ciu personal. El treluie * albit o ffÄÄÄIf , logică internă, să corespunda străzi, se ridicau baricade, se tră unei necesităţi sociale, să trăia gea cu tunul în clădirile măreţe, ecă cin puterile istoriei. Ş© îef",iau casel? ,bo^ate- s? Jfurau TSrănîcmul însă dein încemit bogăţiile acumulate cu zeci de ani ţărănismul insa, dela început de tinda. Un de nenorociri, a pus m temeliile lui o mare confata de care cel biblic nu poate tradicţie logică, şi nimic nu este da decât o icoană foarte slabă. A mai periculos pentru un curent tund în oraşele mari din imensa social, decât călcarea în picioare şi OdieSi era desfrâul a logicei eterne. Oare era acea îngrozitor al bestiei omeneşti care contradicţie ? ieşea din încorsetarea milenară ? Era aceea de a susţine de-o po civilizaţiei pentru abia foirme detrivă interesele muncitorului de primitive ale unei animalităţi ce o la oraşe, cu ale ţăranilor. Cum eădeam de alaturi înmormântaposibil a împăca internationalis- tană ilusiel Poporul rus se răsful mişcărei uvriere, — aşa cum culase pentru a dovedi omenirei o înţelegea sufletul ei, care este înapoerea luî si ferocitatea cea d-nil Lupu — cu conservatoris- “rai respingătoare, unul ţărănesc. Pe de o parte se prin propria experienţă, d-nul Ste susţinea naţionalizarea bogătu- fan loan, şi de aceea cărticicasa lor, şi pe de altă parte se fâlfâia de impresiune are savoarea crista drapelul proprietăţei individuale, lizărei unor impresii ce pot fi into . . celei mai acerb şi mai violent r©sa P° ©?I ce le-au avut şi ei, ca tru a studia şi a-şi da avizul asnapărate, adicS proprietatea mică £ Jfto"0“ % AttSA" Pra ® ţărănească. _ ni s’au luat, a binevoit să ne comunice următoarele: diaristic. Discutiunea s’a închis cu un ot negativ, în sensul că nici o cdlică nu se opune la modificării că biserica este liberă a idlite un calendar desăvârşit. Congresul a admis aducerea calidarului Iulian la zii cu cel Gregorian şi a avizat ca ziua de 1 Octombrie I să fie 14 Octombrie, anul acesta, recunoscându-se, prealabil, că cel dintâi este în urmă cu 13 zile. Fiiecare biserică va regula rivalul şi pomenirea sfintelor din el© 13 zile rămase pe din afară. Congresul a avizat apoi ca Sărbătoarea Paştelui să s© ţie în Duminica ce urmează după luna primă a echinocţiului de primavară, păstrându-se dispoziţiunile canonice şi bisericeşti exiistente. Spre acest sfârşit, pentru a se ajunge la o unitate de zi, congresul a hotărât a se adresa universităţilor din Bucureşti, Atena, Belgrad şi de e pasibil, celei din . , „ . Petrograd, ca observatoarele lor ■^ces^ congres s a^intrunit pen-astronomnice să desemneze -----istă Duminică, pentru un interval de cel puţin 50 ani, ţinându-se seama de meridianul Ierusalimului, care trece peste Golgota. Dacă luna plină după ecbinocţiul de primăvară va fi chiar ziua de Duminică atunci, ţinând seamă că răstignirea a avut loc la 3 Aprilie, iar învierea la 5 Aprilie (Duminică) sărbătoarea Paştelui se va amâna pentru Duminica viitoare, spre a nu se anticipa învierea, răstignirea. Congresul a hotărât să apeleze în acelaşi timp la ştiinţa astronomică pentru a se da lumei o măsură a timpului desăvârşită. Se va adresa apoi Ligei Naţiunilor în CRIMINALII ? Unele ziare au dat de mult alarma asupra „teroarei“ din Basara- bia. Au adus în sprijinul afirmaţiilor lor, fapte „certe“ cari însă s’au dovedit în, diversele anchete ce au urmat, complect false. Totuşi peste organe au persistat în autocongresul Asociatiunei Inva-j S‘a stabilit astfel, între stat şi dmea lor, care apm a fost adoptata Uzilor din război care a avut loc iniţiativă particulară, acea solida şi de opoziţia de scandal, cu numit ziua de 26 Mai în sala „Transttritate care face ca opera de ocroti,loc bun de calomniere a guvernu. vania“, d-l G. G. Mârzescu, minis-tre a invalizilor din răsboiu să ailui. De curând a fost în Cameră tiul sănătăţei publice, muncei şi că caracterul naţional ce i se cruîncă o manifestaţhme opoziţionis- ocrotirilor sociale a rostit urmă- vine. . . . tă în acest sens şi ziarele intere- boarea cuvântare: In decursul anului care sa stresate au avut un nou prilej de ata-\ Vă mulţumesc pentru primirea realizat şi alte rezultate ce nu trecum violente, călduroasă ce-mi faceţi şi pentni jj ce treceţi cu vederea. Venitul Pentru a dovedi din nou crimina cuvintele binevoitoare ce-mi a a re-; r^e oficiului national L O, V. tron^iti ^Zată^trÎZ' ^astoă 5i T VĂiti^ foßt sP°rite * tv-romanesti, speculată in străină- filialelor din provinciile alipite. j “ea ce erau acum trei ani la mtate de bolșevici, vom da mai jos j Nu vom avea deşărtăciunea de a fiinţarea lui şi invalizii indepenun exemplu clasic de uşurinţa şi vorbi de operile de asistenţa de dent de acţiunea societăţilor de reaua credinţă cu care lucrează ca răsboiu la care, chiar înainte de, invalizî, au primit direct, fără lominatorii, venirea mea la departamentul ce .întârzieri şi fără formalităţi şica-I Intri un articol apărut în Dimi- am onoare de a conduce, am avut natoriî, ajutoare în măsura cea neaţa şi întitulat „Ţara supliciilor“ . Parte de contribuţiune, dar ammaî largă ce i-au permis alocaţia constat, se fac .mvHrt.trinvai.arh/v,/,,/, an,i9n- datoria să constat, pentru ţinut: — „Se poate să nu fie rimeni in mijloc acestui guvern de „capacităţi“ şi „patriotisme“ exclusive care să-şi dea seama de catastrofa naţională ce se prepară cu un asemenea regim în Basarabia. „Când nu numai student, dar şi cetăţenii cu rosturi, buni români şi bucuroşi până mai eri de eliberarea Basarabiei, au ajuns să caute scăparea fugind peste... Nistru, vă închipuiţi care e starea de spirit a nenorocitei provincii „liberate“. Iar mai departe: — ,.Şi totuşi, inconştienţa criminală a celor vinovaţi îşi va continua opera!“ Ori in aceeaş zi apare şi „Universul“ , corespondenţă dii Basarabia în care d. dr. Duscian, arată ce este at „studenţii“ cari au trecut Nistrul, şi cine poartă vinovăţia acestui fapt. ’ banile bugetar© sporite destinate celui scop. îmi pare bine că, in ce priveşte împrumuturile, preşedintele asociaţiuneî d-voastră face aceeaşi constatare ca şi noi, dar nu eres* ?dem că ele trebuesc suprimate, ci îngrădite cu garanţiile ce expe- I renţa ne-a învederat ca necesare. Oficiul înţelege să înlesnească pe invalizii dornici de muncă, dar împrumutaţii trebue să înţeleagă că corelativul muncii este onestitatea. împrumuturile trebue să fie achitate pentru că, pe de o parte, cinstit este să restitui ceea ce ai împrumutat şi pentru că, pe de altă parte, fondul casei de credit, care se sprijină pe aceste restituiri trebue să satisfacă necesităţile altor invalizi. Oficiul va face toate înlesnirile de plată, dar nu va admite dispensa de restituire. Dacă această constatare nu ar fi fost făcuta de însăşi asociaţia dv., la ce critice acerbe am fi fost, poate, expuşii Cum suntem însă de acord, cu toţii, în societăţi şi la oficiu, trebue să aşezăm împrumuturile pe M. „Despre lie ui cn ’şti şi dumneavoastră — rezultatele aceleaşi normei Şi‘n această chesoare au fugit elevii m Rusia , dobândite şi cari, în fiecare an, time trebue să vă impuneţî dispij — „In fruntea şcoaleî este numit satisfac necesităţi şi alină sufe- j plina pe care v‘aţî impus-o în toate uri localnic, d. Victor Eliad, molrinte într‘o rază de activitate celelalte chestiuni şi care a avut eolovan de origină, dar rusificat în- ^ în ce maî întinsă.fectul binefăcător de a ridica si-i î.y Dacă astăzi aţi putut avea in mi- tuatia imorală a invalizilor din răz tratata in cât îşi pune lozincă Ciocul d-voastră pe reprezentanţii boi. In adevăr, datorită seminţei „Nici un picior de român în liceul provinciilor^ alipite şi dacă puteţi sănătoase ce am aruncat în conmeu“. Acesta lucrează în aşa chip fnu^a^ Sft. Sfs^nuse ^'csul trecut şi datorită organiza în cât din 30 de profesori sunt îndatoreşte numai iniţiative! dvs., Bunilor!oți care disciplina se poaprezent la liceu, numai români ci îndemnului constant ce vi se a te menţine, invalizii nu mai oferă : , , , ,, dat de oficiu de a crea organele spectacolul dureros pe care-l ofesă restul toţi streini. Manife tandru de asristenţă în judeţele în care nu reau pe o scară atât de întinsă se pe faţă contra a tot ce este ro- există nici o organizare până a- în aniî trecut!,• când îi găseam cermânesc, educându-şi propriul copil cam- Căci dacă am înţeles P°tri-1 ind colturile de stradă. Fără a , Z . vit legei care vă conferă calitatea 1. „ __, _ mirio şcoală rusească, acest direc- de societate delegată să vă acord ^ tî tor și-a împănat liceul cu profesori subvenţiunea la care aveţi drep- 1* 11“ ccnstiinta prin r' cari n‘au titluri, nu ştiu limba ro- disciplină care-i onorează şi care-i menească şi a închis porţile şcoalei comitetului d-voastră că această face să păstreze Cu demnitate titlu numai românilor din Regat dar subventiune nu este menită de a s «„„liante nu asista numai pe invalizii din Ca-St basarabenitor cu sentimente ro pitală” că ^ trebue s& folosească mâncștii. Cu o altă ocQzie, acest d%~ invalizilor, ^ fanUA^ni Iul de invalizi din război, cu care se mândresc. Acest titlu trebue să-l facă să nu se lupte între ei, nici individual nici de la o asociaţie la alta, şi să dea şi după război pilda acelei solidarităţi şi Camaraderii care în timpul războiului, în vite de pe întreg teritoriul rector ia partea unui profesor batării. , n____ _____• Pentru aceasta insă trebue să esarabean Popescu care pedepsi- xis^ Pretitindenî organele de asiste pe un elev român din Regat ca tentă, ceea ce însuşi d-nul preşe-. . re neînţelegând ruseşte a rugat pe dinte,al asociatiunei a recunoscut Tesul ţării şi al neamului, î-a dus _ 7. . . că nu sa realizat de cat in cursul ila isbanidă, profesor să-i explice in româneşte , anulat acesta şi nu în măsura în Situaţia morală, ca şi situaţia Prin intervenţia acestui director, care ar fi dorit. Astfel fiind, intere materială sau aceea sanitară, ca şi fratele elevului Vinitzki care a probându-mă în mod constant de aso-lta.porturile asociaţiei d-v. du ofi„ , „ , v j- T- ciatiunea d-vs..,u vom acorda aju- , , .„...„,1 t n V care vor favocat fuga celor 8 elevi din liceu torul meu pe măsura desvoHarei , . d .j acestui a căpătat o bursă dela stat ca să-şi sale şi nu depinde de cât de dvs., obiectul discutiunii or a - TM , , ^ , .... . la Pra de activitatea ce vetî desfăşura şi congres, nu ne sunt chestiuni necufocă studiile in strainătate, la Pindp rezultatele ce ne vetî semnala noscute şi preşedintele asociatiunei ga!" Iată deci de cine au fost rătăci v, este în măsură de a vă arăta tot ceea ce am realizat în această direcţie, în Comitetul de specialitate. Pentru ajutorarea trimiterei la băi a invalizilor suferinzi, constaca să obţineţi în viitor un spor de subvenţiune. Spre deosebire de „ r ■, la ceea ce a fost în trecut, între A-ciţi „elevii cari au fugit după agociaţia d-tă ca şi între celelalte venturi în Pusia. Vedem însă că societăţi de asistentă de răsboi, in- ^ _____ tu e vorba de nici o asuprire ci valizi, văduve şi orfani oficiul na- (^dndu.se reaua organizare şi insudin contra de-o libertate excesivă. Condamnând uşurinţa criminală a şedinţele lunare obligatorii ale caziardor de scandal noi cerem în toate chemarea faptelor relatate de „Uni- cererile, examinăm toate interesed versul“ spre a se dovedi adevărul le şi toate necesităţile, şi cu toţii of „ 00 9,0^09,0i în comun acord, le vom deslega şi a se pedepsi vinovaţii. în tot ^ vom găsi drept şa legizată în budgetele trecute, am instituit o comisiune specială de organizare căreia i-am pus la dispoziţie în anul acesta 0 suma de nti milied două sute mii el.__________ Continuarea în pagina 2-a VII Prof. Dr. DRAGOMIR DEMETRESCU res Marți 29 SVIaTu 10*23