Viitorul, iulie 1923 (Anul 16, nr. 4592-4617)
1923-07-22 / nr. 4610
uni ici cincisprezeceiea Mo. 4610 I liuni. in lern ABORAMENTE IN TARA In streinătate LA ORASE LA SAU I Un an . . . .710 lei Sase luni . 360 . 175 lei 00 REDACŢIA ADMINISTRAŢIA STRADA ACADEMIEI No. 17 STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis da Hfitel Capsa) Telefoanele; Direcţia 61/23; Redacţia ;l Administraţia 19/23 /13/ll AKUKCIUK] COMERCIALE Fe trimese direc» la Administraţia ilarului strada Academiei Ro. 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se didime Duminecă 22 iulie 1923 1 l£U a. in tinil « in sirene» FALS SPIRIT DE OPOZIŢIE Observatorul nepărtinitor al vi:iritant, provocator, cu .violenţă în reî noastre publice nu poate să uu formă, pentru a ascunde fondul remarce cum în vremurile din uraşa de şubred... ~~ră în moravurile noastre politicei Negreşit că tocmai pentru că se ,'a ajuns la o falsificare a spiri- abuzează aşa de mult de acest fel a; iui de care trebuie să fie insufle-; de „a face opoziţie“ cu orice preţ rită acţiunea partidelor de opozi- şi în toate, de a amesteca luptele tie in Parlament şi în presă. | politice in chestiuni în cari ele In loc de o acţiune de control a n‘au ce căuta, numeroasele „camletelor Parlamentului şi guvernu- panii“ cari se perindă zilnic în pretur, în loc de o colaborare reală la sa de partid sau în cea zisă „inopera de legiferare ce se îndeplin; dependentă nu au nici un fel de răneşte, asistăm la ravagiile pe cari sunt în opinia publică, sec în sânul grupărilor de oport Lumea îşi vede de treabă, urmări..,e spiritul cel nou disolvant o iveşte şi apreciază munca şi străactivitate pur negativă, sterilă şi durnţa constructivă a celor cari au duşmănoasă, nu numai faţă de ac- ] răspunderea guvernărei, iar conseţijinea de legiferare şi de guver- f cinţa firească şi inevitabilă a unui nare în sine, dar chiar faţă de un asemenea fel de a înţelege îndato- resele dinăuntru şi din afară ale firile presei este scăderea a însuşi Statului, creditului de care cuvântul tipărit Se cunoaşte acţiunea anarhică ce se bucură în opinia publică. Este tare opoziţia de toate nuanţele a sancţiunea elementară pe care a pus-o în Parlament atât cu prilej primesc acei cari nesocotesc inteiul dezbaterilor Constituţiei cât şi regele obşteşti pentru a şi satisfa& celorlalte importante legi cari ce patimile mărunte... n‘au votat în ultima sesiune. Celei două grupări de opoziţie cari s'atecmit o elipă în atitudinea lor ne-' gătivă nu număr că n‘au colaborat cu nici o idee la opera legis- f lativă, dar au căutat să împiedice, prin violenţă, obstrucţie şi scandaluri perpetue îndeplinirea ei. “ “ Că n‘au reuşit în această acţiu-; In acţiimaa demagogică pe care le condamnabilă decât să învede conducătorii partidului ţărănesc o REALIZAREA InmpMMrei reze încă odată opiniei publice, lip duc prin ţară, aceşti salor de‘concepţii şi dezorientarea au imit obiceiul de*"a"revendica nu recâştigat independenţa, Polonia fapte izolate pentru a duce cu ori meniului, ce mijloace o campanie de digcreţii persoană şi membrii guvernuilitare şi bârfire a instituţiilor Sta- tuî s‘au dus în cele maî depărtate titlul şi a slăbi încrederea obşteas- culturi ale ţarei pentru a proceda fcă în însăşi autorităţile consti-.la punerea în posesiune a pămărituite. [turilor sătenilor împroprietăriţi. Exemplele ■ sunt numeroase. In Această formalitate a luat preţul chestiunea .valutară, în întreaga, tmndeni caracterul de sărbătoare, acțiune de consolidare și însănă- ! Interesăndu-se de aproape de drop a • P .I Vi - Oin L,1 nt /i n oi 1^7^, fit O tfîvnYi 1W% fpf. flfi a opoziție împreună cu presa nfi-' reclamațiunile ce li se făceau, liată lor — care numai „indepen-^dănd curs imediat celor drepte. _ âcntâ“ nu este, — au căutat să dez-. In deosebi d-l ministru al agrimenteze opinia publică şi să îm-1 cultureî a străbătut ţara dela un piedice sforţările ce se făceau pen- [capăt la celălalt, şi pretutindeni tru a se grăbi normalizarea. ţărănimea s‘a arătat mulţumită Adversitatea meschină şi ura, recunoscătoare pentru opera de politică este introdusă astfel pre- realizare a împroprietărirei. tutindenî. Dacă din nenorocire se De curând, la Brăila, s‘a pus pia întâmplă un accident pe căile feratra fundamentală a viitorului pare, se face din această întâmplare lat al agricultureî, în mijlocul atristă şi regretabilă o chestiune de noi neuitate însufleţiri, ordin politic. Guvernul, ministrul î o altă ordine de idei, şi tot pen Comunicaţiilor şi directorul genetru clasa ţărăneascij,,^ s‘au consa- bil al căilorferate sunt atacaţi şi. crai anul acesta doua sute de mitasullatî. Dacă parchetul urmăreş! tloane pentru construcţii de tot fele conform legilor în vigoare gelul de şcoli în cari tinerimea se va iov cari otrăvesc şi demoralizeazălumina. Intr'o admirabilă omulatinerimea prin publicatiunî ohsce-\ţiune sătenii înşi-îi au dat^buze, guvernul şi magistratura sunt curoşi obolul şi munca lor , . , 1 — 1.« -— Cn OTldl /7*1 / fi. Obiectul unor atacuri nesăbuite și neserioase, invocându-se fără rost şi fără dreptate „principiul libertate! tiparului!“ binevoitoare, pentru a ajuta statul şi „acestei injariri mici în diferite pentru a opride mână credit precum şi condu-, reginim ale tărei, cina lor paza or măsurile necesare propaganda revoluţionară comunistă şi confiscă manifeste şi broşuri anarhice. — iarăşi se face urî sgomot asurzitor şi se invoacă „libertaten exprimărei cugetăreî“ sau maî nu maî ştim ce... Şi toate protestările acestea neîntemeiate, toamică şi culturală a păturei fără te atacurile sunt serise într'un ton ne^tî, ’realizată de partidul liberal, pozitivă pentru ridicarea econoţiuni mai bune pentru desfacere la ritm ««»utm» Culmea este că poşta engleză , produselor lor. . . toletona al cărei capital, am cauza cerut, destinatarului o taxă de plasaţă de acţiunea demagogică, de. neîncrtederei capitaliştilor streini, (tă, căci scrisoarea era francată cu făgăduelî goale, dusă 'de partidul; este exclutsiv indigen.tariful de acum 20 de ani. Acesta țărănesc, stă deci opera reală ? Intr'o altă ordine de ideii dease- refuzând pla a, scrisoarea nu i-a menea, boicotanul economic p© le noastre, care l‘a practicat Germania față —--------------------------------------- Situaţie financiară grea Desvoltarea normală a Statului polon, a spus d. Willos, este împiedicată de greaua sa situaţie financiară care, sub multe raporturi, nu corespunde cu conditiunile economice ale tărei. In adevăr, în timpul celor doi polticiani , ani dintâi de când Polonia şi-a rîjsselCperaStă °r'eră ^ lUmi î S «ursul ultimilor doi ani s‘au Dfela vecBnS Situația financiară $1 ECOHOmCA a POLONIEI — Deși cu o valută slaba, care nu corespunde cu condițiuniie economice, Polonia se bucurad^^numstai^ dustria se desvoltă repede — Intr'o clară și concisă expune-, de noi a fost de folos Poloniei, sire pe care a făcut-o tripunsului sperind pe polonezi să desvolte spirit cal al lui Le Temps, d-l Witos, de iniţiativă şi întreprindere, şeful guvernului polon a carae-' Acestui boicotaj îi datorăm înterizat situaţiunea financiară şi economică a statuluii vecin şi aliat. Deoarece în unele privinţe situaţiunea are analogii cu cea de la noi, credem că nu e fără interes să rezumăm mai jos această expunere, fiinţarea unuii mare număr de fabrici mulţumită cărora ţara produce tot ce îi este necesar pe când în trecut trebuia să importe multe produse din străinătate. Dacă luăm în consideraţie verniturile sporite ale căilor ferate, sporirea reţelei telefonice, tratatele de comerţ cu străinătatea, prograsele navigaţiei aeriene şi ale lea ale telegrafiei fără fir şi ale poştei, putem privi viitorul cu încredere, a spus d. Witos. Oraşul tiher Danfzig După ce a atins chestiunea Sifată de problemele mari de Stat mo. pentru domii solicitudinea a trebuit să importe zeci do mii. plebieeitului au fost__* cnrî .cereau o rezolvare, — asta e pentru clasa ţărănească. „Oligarai'tă chestiune şi faptul că n‘au hia“ şi „ciocoii" sunt după aceşti reuşit să oprească în loc opera de demagogi, streini de interesele alegiferare, consolidare şi unifica- certei clase. je. nu le scade întru nimic vina. _ . Dacă la început, această propa- Do acest fals spirit de opoziţie gandă a găsit câţiva naivi cari s‘a cu orice preţ şi în toate, s‘au mo creadă, astăzi, pa măsură ce aulipsit şi acele ziare cari se pretind vermul actual aplică pe tot cuprin „democrate“ şi „independente“, dar sul ţârei, cu cea mai mare solicitucare nu sunt nici una nici alta.A dine şi cu spirit de dreptate, refor Chestiunile şi "problemele de into- ma agrară, — sătenii îşi aau scares general nu sunt expuse pub’fi-. ma că vorbele amăgitoare ale cecului eu obiectivitate, şi totul e fal- lor cari n‘au .realizat nimic pentru sificat şi prezentat în mod iritant dânşii, nu pot sta în faţa faptelor ţi cu cea maî vădită rea credinţă, ce le au sub ochi. „Una monedei noastre actuale, şi în cele din guvernul din generalizându se şi exagerându-se îndată de niciMereaţada din timpul ocupa-1 Dantzig va înţelege să-şi îndeplinentului, preşedintele, consiliului _____ ____faţă de Potimnei. Dar sunt semne că Polonia nească obligaţiunile faţă de Powa eşi în curând biruiitoare din di-lonia, colaborând cu dânsa, facultăţile sale băneşti de azi. Impozite din nou votate şi aplicarea unui regim de economii severe vor stabili echilibrul bugetar şi mai ales oprirea complectă şi iminentă a maşinei de tipărit" Viaţa economică se desvoltă pune capăt în principiu actualei , dar ajunge să spunem că aceasta situaţii critice a Tezaurului. ..Cane se discuta în Cameră de un an de zile . Desbaterile au fost, după cât se vede foarte largi, şi au fost comsfin- . tite printr’un vot, dat zilele trecute. Viaţa economică a ţarei, cu Toate argumentele au fost exputpate dificultăţile noastre finan- ‘ se, toate părerile s’au exprimat în ciaT© se îmbunătăţeşte în fiecare toată libertatea. ^ 1 . * Lupta s’a dat între „modernişti“ * • ,I Jr___-a „ ’şi adepţii culturei clasice, iar re-Agncultura a devenit de pe cu, f0rma 0 armonizare a celor cuma aproape cu totul normala (Iouft curente, şi producţiunea sporeşte în acest domeniu ca şi în acela al indus- (W de multe ori ziarele noastre far triei agricole. Ur aprecieri puţin măgulitoare cu Recoltele diin anul acesta se a- , . nrivire la încetineala serviciului nostru poştal. • chiar foarte. Q,^ recordul încetinelei nunta bune, poate eiuar luiu lti . Or, recordul încetinelei pare • a-1 bune. Câtdespre industria noas- ^ deține poşta engleză. In adevăr ziare tră, îmbunătăţirea ei este consi-; le engleze relatează cazul unei scridersiDila. Is01’’* la poştă în comuna RedAșa dar scrisoarea a făcut 20 de Ele constituesc o industrie an-ianj,,..,iiî!L®â a Lieu Uit OU impt)I IC Ut? AxlilL : * . . . . , de vagoane de alimente şi artico- ^?^ primul ministru polon a le de prima necesitate, şi totuşi vorbit de portul liber Dantzig dolarul valoră câteva zeci de ! Faţă de acest oraş liber, Polomărcii. Astăzi când nu numai Po-. nia avea sentimente tradiţionale lonia îşi satisface toate nevoile, de bună-voinţă şi simpatie. ^ Codar produce şi un surplus, astfel tuşi guvernul acestui oraş, uitând încât cifrele exportului nostru J rolul pe car© tratatul din ^ Vorîntrec pe acelea ale importului,1 sailes i-1 dădea, acela de a înlesni dolarul ne costă o sută de mii de Poloniei un acces liber la mare, a mărci. A luat de multe ori măsuri cari ne-Astfel se repercutează asupra ; socoteau revendicările Poloniei şi Poloniei dependenţa mareei polo- interesele ei. Totuşi, primul mineze faţă de marca germană, pri- nistru al Poloniei speră că pana guvernul din ECOURI ârâăîîS D-l ministru de finanţe Vintilă Brătianu a convocat azi dimineaţă la orele 11 în cabinetul d-sale pe reprezentanţii ziarelor din Capitală, pentru a da câteva desluşiri cu privire la chestiunile cari au făcut obiectul călătoriei d-sale în stteinătate. Dăm mai jos, în rezumat, expunerea d-lui ministru de finanţe. D-sa a arătat că încă din momen tul când a plecat, a supus consiliului de, miniştri care a aprobat sco~pul întreit al acestei călătorii. . Consolidarea bonurilor de — ■—mas NW11 WlWIMRr tezaur Irn primul rând era vorba de desăvârşirea lucrărilor privitoare la consolidarea bonurilor de tezaur. In această privinţă d-sa a dat câteva explicaţiuni în Italia, unde în unele cercuri s‘a cr’ezut la un moment dat că s'ar fi făcut detentorilor italieni o situaţiune nu destul de bunăi. In urma acestor, explicaţiunî s‘a văzut că nu se puteau face alte condiţiuni decât cele generale cari s‘au făcut celorpatru cincimi din bonurile de tezaur, prezentate la consolidare în Franţa Anglia. In aceste din urmă ţări consolidarea va fi definitiv terminată probabil în luna Septembrie, şi comisiunile ce sunt acolo vor fi rechemate. Reparaţiunile şi aplicarea tratatelor înainte de a pleca, d-l ministru de finanţe a expus guvernului situaţiunea pe care aplicarea tratatelor poate să o aducă României, cerându-i-se să-ş î execute cu anticipaţie obligaţiunile fără ca să i se dea şi drepturile ce rezultă din aceste tratate. Reparaţiunile României au fos, fixate la Spa, şi cota a fost aşa de mică încât ea nu a putut fi primită, nici din punct da vedere material şi nici moral, de vreme ce nu cores- pundea cu sacrificiile noastre. O parte din reparaţiuni trebuiau, să ne fie servite de Germania, care nu plăteşte, iar alta de Austria, Bulgaria şi Ungaria. Avantagii pentru urile învinse ! Or, ţările învinse au obţinut diferite avantagii de la comisia de reparaţii. Astfel Austria a obţinut o amânare pe 20 de ani, Bulgaria pe 60 de ani, transformându-se datoria din franci-aur în franci-hârtie, iar Ungaria a cerut şi ea o amânare ca a Austriei. Deci, pe când reparaţiunile din cari ne-ar reveni şi nouă sunt amânate, nouă ni se cere cu anticipare îndeplinirea obligaţiunilor. Astfel ni se cer câteva miliarde lei, partea ce ne revine din valoarea bunurilor de Stat aus- Striace şi ungare din teritoriile alipite, apoi o cotă de 235 millioane franci aur zisă „deliberare“, care a fost pusă într-un moment când se credea că Statele învingătoare dar devastate nu numai că se vor reface dar vor avea disponibilităţi şi pentru alţii. Astfel România a fost silită în diferite rânduri să ia în comisiunea de reparaţiuni o atitudine de refuz. Scopul călătoriei mele, a zis d. ministru de finanţe, a fost să explice atât comisiei de reparaţii cât şi diferitelor guverne Această situaţie nedreaptă, pentru ca să reiasă în mod clar motivul refuzului României de a executa anticipat obligaţiunile sale, cât timp nu îşi realizează drepturile. S-a premis în această privinţă un memoriu explicativ, cu date şi dr. VINTILA I. BRATIANU Ministrul de Fiiianţ© fre precise* — al cării text îl Voim publica într'un număr viitor. Recunoaşterea dreptăţii noastre România, a continuat d-l ministru de finanţe, a urmat sfaturile pe care toate congresele internaţionale le-au dat ţărilor după război, de a nu cere ajutor din afară decât după ce va fi dat dovada că se pot ridica prin măsuri interne, apucate cu severitate. Am făcut toate sforţările şi vom ajunge la consolidarea financiară,iar dacă se vor aplica numai dispoziţiile privitoare la obligaţii, neglijându-se cele privitoare la drepturi, nu vom putea merge decât până acolo până unde este în joc însăşî existenţa noastră. Deşi fiecare Stat e preocupat mai mult de interesele lui proprii, totuşi d-l ministru de finanţe agăsit pretutindeni recunoaşterea dreptelor şi legitimelor noastre observaţiuni Situaţiunea României a fost privită cu feerie multă simpatie şi bunăvoinţă. N’a fost vorba de nici un împrumut In al treilea rând, a continuat d-l ministru, de finanţe, chestiunea pentru care mă duceam era ca teă arăt, — în legătură şi cu această chestiune a reparaţiilor şi cu situaţia generală economiică, — cari sunt sforţările pe cari le-a făcut România şi ce rezidate s-au dobândit în anii după război, pentru normalizarea vieţeî financiara şi economice. S’a spus că mu am dus să cer bani ca împrumut, — continuă d-l ministru da finanţe. Este neadevărat. AH FI FOST FOARTE RAU PENTRU STATUL ROMAN CA MINISTRUL SAU DE FINANTE, SA PLECS IN STREÎNATATE SA CEARA BANI, SA SE MILOGEASCĂ... Ştiţi cum ssunt trataţi cei cari cer astfel bani. De altfel odată ce bugetul nostru je echilibrat, datoria i flotantă externă consolidată, nu. aveam nevoie să mă duc.— cu cuţitul la gât, — să cer bani. , M’am dus să explic unda am ajuns ’ cu consolidarea noas’ră financiară şi economică, să arăt CA SPERANŢELE PE CARI LE-AM EXPRIMAT ACUM UN AN, S’AU REALIZAT. Am remis un al doilea memoriu guvernelor francez, englez, amari can şi italian. Le-am arătat, sforţările făcute dela Î3î9 încsacs, «intru GA. SA SE VADA CA ROMANIA A REDEVENIT UN FACTOR IMPORTANT DE PRODUCTIUNE. se poate gândi acum la ziua de mâine, la opera de înzestrare şi punere în valoare a bogăţiilor sale. O politici prudectiv 3K£üK2SÍ .Am spus peste tot că Românie a făcut o politică de comprimarea cheltuelilor şi de restrângere anevoilor sale, tocmai pentru a cunoaşte bine adevărata situaţie a statului mărit, în condiţiuni cu totul schimbate decât acelea ale Vechiului Regat. Ar fi fost o politicăde aventură dacă înainte de a avea o oglindă a viitorului şi a posibilităţilor ţarei mărite, am fi angajat cheltuielile mari pentru înzestrare sau punere în valoare a bogăţiilor noastre. ] Pa cât am făcut o politică, am putea zice conservatoare, de stăpânire a cheltuelilor noastre, pe a tăia azî, când avem bugetul aşezat, ne putem bizui pe elasticitatea Iui pentru a păși la perioada de , înzestrarea României Mari cu tot ’ ceea ce e necesar. Am fi culpabilidacă am întârzia intrarea în acea Ala a doua perioadă. Adaptarea martor Instrumente economice in această operă, sunt debit două categorii. Trebue să se înzestreze cu utilajul şi să se adopteze la î lei României Mari marile nc Coiîffintrarea în paausa Consolidarea financiară a României Viața ministrului de finanţe AL ROMÂNIEI IN STRĂINĂTATE Expunerea IHus VINTILA I. BRATIANU— făcută reprezentanţilor presei — CARE A FOST SCOPUL ACESTEI VIZITE -- CONSTATĂRILE FĂCUTE ŞI REZULTATELE OBŢINUTE -•«MOM« Contin narea ingadită 2-3 Prof. univ. ori Costise, răsar, vedeniile din trecut. " » Sigismund al Ungariei, la sfârşitul veacului al 14-lea, veni cu puternică oştire, dar fu bătut. Toată valea est© împânzită de celi 200.000 de ostaşi ai lui. Mohamed al II-lea cuceritorul Constantinopolului, venit în 1476, ca să pedepsească şi să, răpuie pe Ştefan, sa dauu fireexu ne icre, iar capela sitoare, prin scenele care le evocă, „neînvinsul luptător al lui Hriscurin, Biserica lf. Ion Botezăto- sunt urmele picturilor, păstrate catos“. Peste vre-o 10 ani alt valtur. . ? ,d’a.vi - se nărue, pai asita, un amir din drapela în care atâtea'! cese arde oraşul dar nu poate păşi în.iduşită un dudău pri popuşol. i ,ug, sincere se înălţau cătră cel trunde în cetate. Alţi vre-o 10 ani Cea maî veche biserică din oraş, Atotputernici Biserica Mirăuţilor, mitropolia în jra tmbra zidurilor de cetate, care a fost uns ca domn Ştefan , privirea îţi alunecă în lungul văii cel Mare, trecând prin batjocura suceviî, deschisă ‘n sus până anegustorilor care au făcmt o maga- aproape de Rădăuţi, iar în jos păzin de piei de vită, azi străluceşteuă‘n valea Siretului. înţelegi de ce ca un juvaci sub înbrăcămintea aice s*a ales punct de apărare, atelt Te locui paMurii domnesc, rămas ici . colo câte ceva. Indui s a clădit Liceul de fete, iar capela currul. de I. SIMIONESCU \ SUCEAVA bioul fostului împărat, pus între spre nord se arată turnul mânăscuitori, amintind samavolnicia. Cu care oraşul sfânt al trecutului nostru, atât de îndelungă vreme a uris Dragomirna. Jos apa Sude vii curge liniştită prin sălcii, aşa de liniştită în cât fost pus la graniţa tăiată în truj podul cei leagă Suceava de frumoasul ţărişoarei, pentru a cărei apă samară străjuită de plopi înalţi, rare oraşul a suferit atâtea devas se oglindeşte în întregime în apă, ţări. Ştia însă să vie şi năvalnică spre Podoaba oraşului de azî însă e a apăra cetatea de năvălitori, ruina Cetăţii de pe pintenul de Din eleata sării care începe să deal despărţit de oraş printr‘un se aştearnă peste holdele din luncă mic pârâiaş. Cu evlavie treci şanţul din afară, azî pădurice de brădet. Zidurile împrejmuitoare sunt încă în picioare, după cum din ce Nu este alt oraş . . . , , , „, . *. , „ itatea din lăuntru s‘au păstrat nea din ţara care. nimic da cat zidurile bisencelor. , , , arcuri sim-t tinse bolţile largi ca arcuri simtă cuprinaa ataiea vn aminun a |icu.ci.uo iw »» triple de piatră cioplită, cât şi îmtimpurilor de închegare nationali se află la adanc, sub temelia du- arioala încăperilor înguste. Din ca Suceava. La Târgovişte ori, ghenilor de azi îngrămădite uaereu , mai Curteta de Argeş se găsesc frumoase monumente şi vechi. Dar ele ne povestesc numai crâmpeie din succesiunea fenomenelor istorice ne demult întâmplate. Pietrele Subevii sunt însă pagini neîntrerupte din sbuciumurile cu care bătrânii noştri au putut să ne fie pământul Moldovei scumpe. întreaga perioadă de răzbgare din veacul al 14-lea pănă’n al 17-lea, vrepturî de restrişte şi bejenii de nesiguranţă dar şi de glorie, îşi pomenirea nî gro-xin monu- Inent cuprins în Suceava. Din vechiul oraş n‘a mai rămas nouă, cam nepotrivită cu modestia vechilor noastre monumente şi doriţi poate maî puţin împodobită de cât cur este acum, dar fără rela faţă se înşiră dealuri trăgănate numai ogoare. Burdujeniî cu biserica-î veche stă adăpostit într‘o îndoitură de teren, iar mai trec şi de data acesta vine 0l brecht craiul leşesc; a înconjurat Cetatea“ şi începua o bate din patru părţi, nădăjduind că Moldovenilor li s‘ar fi urât cu Ştefan Vodă. Ce rău s‘au greşit Craiul în socotelele sale , că măcar că au avut 80000 de oaste fără altă adunătură şi altă pihotă şi cu cărucioara treizeci de mii în tabără ; eară cetăţenii tare se apărau ; că unde glonţurile ziua spărgeau, eară ei noaptea tocmiau cu pământ, cu scânduri şi cu piatră ; că grijise bine Cetatea Sucevei Ştefan Vodă“ (N. Costin). Albrecht, fuge abea scăpând din desişul Codrului Cosminului. Polonii lui Kameniecki în 1509, puternicul sultan Soliman Magnificul, cuceritorul Ungariei în 1538, tătarii în 1624, cazacii în 1653, toţ care reprezintă urgia şi jalea lăsată veacuri peste Moldova, cântară să ce lovească în inimă. Şi vijeliosul Mihai, în 1600, călcă în cetatea tovarăşului său în gloria străbună. Părăsită o vreme sub Lăpuşneanu, care mută la Iaşi scaunul domniei, restaurată apoi de Ieremia Movilă, la 1675, ca să se facă pe voia Turcilor, i se dădu foc. Şi azi se văd pietrele de la temelie calcinate de focul care a transformata în ruine. Din pietrele ei se clădiră locuinţile oraşului" non. "Colţii câţi au rămas, sunt îndeajunşî ca să ne povestească întreaga tragedie a neamului nostru, valurile care l-au asaltat dar şi destoinicia şi vitejia cu care a fost apărat. . . . Când vii dinspre Iaşi nu începi a zări din oraşul de azi al Sucevii decât partea lu' de sura nord, cu case bătrâneşti acoperite cu şindrilă, cu cerdăcutul sprijinit cu 4 stâlpi, cu rufe şi alte flori în jur. Dintre biserici nu se zăreşte decât bisericuţa din vale, a Adormirii Maicei Domnului din veacul al XVlI-Iea, şi zidurile ca de cetate, ce împrejmuesc Mănăstirea armenească, Zamca, din veacul al 16-lea. Cu brâu frumos de piatră în jurul turnului de la intrare, cu metereze şi ochiuri pentru Bineţe, ea toata mănăstirile şi aceasta servea de apărare. Se mai păstrează în jurul ei valurile de pământ ridicate de oastea polonă a lui Sobieschi în luptele cu Constantemir. O frumoasă privelişte, molcomitoare, se prinde din acest capăt opus celuia unde se află Cetatea lui Ştefan. Drumul din oraş e numai printre holde, iar cărărui tăinuite, te ascund în sacara şi grâul până la brâu. Cu cât înaintezi cu trenul spre gara Burdujeni, cu atât pe rând apar şi cele alte monumente din oraş. Pe toate le domină turnul ele lângă biserica veche a "Stulul Du"mitru, zidit dei Alexandru Lăpuş- Ineanu, având pe faţa-isudică o ipreă frumoasă piatră cu sculptura I capului (Je bou)în chip deosebit de celelalte pietre, reproducând o veche sculptură, aflată în muzeul istoric. De pe ceridacul turnului şi prinde panorama oraşului întregcu priveliştea dealurilor depărtaţi care-î formează cadrul larg, linişt tor. Biserica însăşi e un monument măreţ, cu lungi ferestre jipticei la intrare şi d pictura veche , complect păstrată în lăuntru. Când ai ajuns în gana Burdujeui,abea atunci prinzi întinderea întreagă a oraşului, de jos din vale unde tinde să se prelungească, până sus la Direptate, tapşanu de lângă Cetate, unde Ştefan , strâns „boiariî mari" şi mici şi ştti ,curte măruntă“ care l-au strigat într'un glas: „In rftuliî ani de Dumnezeu să domneşti“. Iar ,de sus, de la Adâncată, pe dealul cu mulţi mesteceni, de stânga Sucevei, oraşul apare în toată a lui desfăşurare, cu sclipirea de soare, a celor două mănăstiri restaurate, cu acoperitul de ţigle smălţuite; Biserica Mirăuţilor mai pe coastă şi Mănăstirea Sf. loan, loc de pelerinaj anual , în ce se păstrează, în sicriu de abănos cuprins în altul de argint Bătut, moaștele Sf. Ioan de la Suceava, care n‘a găsit nici dup? *