Viitorul, septembrie 1923 (Anul 16, nr. 4644-4669)
1923-09-15 / nr. 4656
smul al g»ngt°spre-zecelea i^o, 4656 1 IB ra. te ten le! ex. in Mt» Un an — — — 300 lei Șase luni — — 150 » Trei ----------750 ABONAMENTE , I REDACTIA IN TAFA In streinătate LA ORASE............Lf,,si'JE [Un an — 700 lei Șase luni 350 » Trei » 175 — 175 lei 90 450 STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vls-â rli de Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele; Direcţia 51/23; Redacţia 11 Administraţia 19/23 şi 3/11 wmoaia a stepteMPHe 1923 ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Str. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distruj 1 ISU îi în tara 7 lei ex. în streinotnte CANCELARUL GERMANIEI m DISPRE REZISTENTA PASIVA NOUII P DECLARAŢII ALE D-LUI MUSSOLINI BULETINUL DE AZI: Vineri 74 Septembrie 1923 După telegramele din sursă germană, s’ar părea că situaţia ar fi neliniştitoare în Balcani. Se întrevede un conflict armat pe care noi nu-l vedem şi nici nu-l credem posibil. Diferendul Italiei cu Serbia nu poate duce la o asemenea soluţie extremă, pe care azi o evită deo potrivă cu dreptate şi învinşi şi învingători. De altfel ultimele declaraţiuni ale d-lui Mussolini nu prezintă un caracter alarmant pentru pace. E drept că mâine expiră termenul acordat Iugo-Slaviei ca chiar primul ministru italian a precizat că este încă posibilitatea unui acord direct. De acela nu vedem încă, prin urmare, apărând semnele cari să arate posibilitatea unei prea grave complicări a situaţiunei în Balcani, cum se afirmă din sorginte germană. Tot în declaraţiunile sale de erl, d. Mussolini vorbeşte de evacuarea insulei Corfu In legătură cu împlinirea reparaţiunilor de către Grecia. D-sa consideră chiar ca inoportune, tendenţioase şi ofensatoare orice insistenţe din străinătate pentru evacuarea Insulei Corfu, pe care Italia o va evacua potrivit angajamentelor luate. I Odată cu declaraţiunile d-lui Mussolini care in chestiunea reparatiunilor germane a spus că a sfătuit guvernul dela Berlin să nu persiste In rezistenţa pasivă care nu are nici un sens şi nici utilitate, s’au produs şi alte declaraţiuni ale d-lui Stressemann In aceiaşi chestiune. Cancelarul german păşeşte din co in ce spre o politică mai cuminte şi iu lat cazul mai împăciuitoare. D. Stressemann, voind să vadă mai clar in situaţiunea fărei sale, a emis adevărul că „fără soluţionarea conflictului extern, problema financiară actuală nu poate fi rezolvată“. Aşa fiind, cancelarul a precizat chiar că „conflictul din Ruhr nu poate fi soluţionat numai prin continuarea rezistenţei pasive“.La aceste declaraţiuni, cam din parte germană constitue totuşi un progres, presa franceză răspunde că soluţia practică pentru Germania ar fi să prezinte parlamentului măsurile necesare care să-i asigure mijloace efective de plata obligaţiunilor către aliaţi. E desigur punctul de vedere cel adevărat. In Spania se petrec evenimente cari nu vestesc nimic bun, tocmai fiindcă dovedesc amestecul armatei în luptele politice. In Catalonia militarii au proclamat revoluţia contra guvernului, care e însă hotărât să păstreze puterea. OPERA ce se va înfăptui In preajma raluărei activităţei politice, ziarele care reprezintă şi apără politica grupărilor incapabile de orice operă constructivă, îşi manifestă îngrijorarea că în cursul lunilor de vacanţă „nu s’a lucrat nimic“ şi că guvernul va veni la Octombrie în faţa Parlamentului cu proectele din legi ,nestudiate“ cu îngrijorarea acestor ziare este pe cât de neîntemeiată şi atât de hazlie. Ziarele care reprezintă politica grupărei ţărăniste şi a partidului naţional au curajul să vorbească de studiarea unei opere legislative din importanţa aceleia pe care guvernul o va prezintă Parlamentului în sesiunea de toamnă. O asemenea îngrijorare când se manifestă din partea unor asemenea ziare şi grupări, este, desigur, cel puţin hazlie. Căci ar fi suficient să amintim „activitatea“ parlamentară a acestor grupări în trecuta sesiune a Corpurilor Legiuitoare şi „contribuţia“ pe care au fost în stare să o aducă în discutarea operei legislative ce s-a elaborat atunci, pentru a ne da seamă cât de deplasată şi comică apare astăzi preocuparea de studiul şi pregătirea anteproeotelor ce se vor depune în apropiata sesiune a parlamentului. Acei cari nu numai că nu ştiu ce înseamnă un proeot studiat, dar cari au încercat să saboteze activitatea Parlamentului, sunt fără îndoială, cei mai puţin indicaţi să poarte grija unei opere pe care, cel puţin în trecut, au dovedit că nici nu sunt în stare să o înţeleagă şi nici nu ştiu să o respecte. Şi, totuşi, ziarele şi grupările acţiunilor distructive şi ale sabotajului parlamentar pot fi liniştite şi libere să-şi consume preocupările în orice altă direcţiune decât aceea a pregătirei şi studierei proectelor pe care guvernul „Daily Express“, cu data de 8 Septembrie, publică un interview cu regele Greciei dat corespondentului acestui ziar din Atena. Audiența a avut loc în grădina palatului regal, după ce ziaristul remisese Regelui o scrisoare de introducere semnată de regina României. Iată interviewul: „Este o urâtă meserie Ca să fii Rege, a declarat Suveranul. Am incercat-o, timp de un an, deci o cunosc. „Ce van fiice puterile ! a întrebat Regele. Pe urmă, fără a aştepta răspunsul meu, a continuat cu un rarâs: „Sunt soldat, O ştiţi şi eu mă pricep în politică, ascult numai ceea ce mi se spune. In armată este obiceiul când cineva a făcut ceva de e pasibil de vină, atunci se ordonă o anchetă şi vinovatul este pedepsit. D. Mussolini a schimbat procedeul, pedepsind înainte de anc dietă. Şi totuşi se zice că nu grecii, ci albanezii au ucis pe italieni. Deplâng această chestiune, căci şi altfel Grecia avea destule pe cap. Am fost mobilizaţi timp de 12 ani şi gândeam că vom avea acum o perioadă de pace. Poporul nostru seamănă cu soldaţii voştri ari au fost răniţi în timpul marelui război, s nervii şi sunt atnşi. „Fratele meu, tare este marinar, arăsuţ pe italieni acum o lună, rebarcănd la Corfu pentru a face excreţie şi pentru a juca foot-ball. Desigur că nu aceasta era, intenţia lor. „Relaţiunile noastre cu Italia deveneau din ce în ce mai cordiale şi tocmai acum încheiasem un avid economia. „Ni se spune azi că d. Mussolini doria să arate Balcanicilor cât de mare putere este Italia. „Sârbii sunt indign»**- gândind că Italia este gata să-i atace la Fiume. Se zice chiar că ura iugoslavilor contra Italiei este așa, ÎNVĂȚĂMINTE .urmează a se prezintă în viitoarea sesiune a Corpurilor Legiuitoare. Atât alcătuirea ante-proeeiselor de legi in legătură cu opera de organizare a Statului,, cât și lucrările în legătură i întocmirea viitorului budget, sunt destul de înaintate pentru a putea fi supuse la timp discuţiunei Parlamentului, în forma cea mai complectă şi într’un ansamblu care va da o înfăţişare nouă şi o viaţă intensificată întregei activităţi de Stat. Dar dacă din acest punct de vedere îngrijorarea şi criticile presei opoziţioniste sunt deplasate sau hazlii, ar fi, totuşi, locul ca în preajma viitoarei sesiuni parlamentare să ne exprimăm o teamă şi o dorinţă. Teama e că ziarele şi grupările cari se arată atât de îngrijorate astăzi de pregătirea ante-proectelor ce se vor prezenta Parlamentului la toamnă, vor fi mult mai puţin îngri jorat© şi vor manifesta un zel cu mult mai pe clit atunci când acele proecte vor fi supuse discuţiunei şi vor trebui să devină legi. Până atunci însă, uram acestor ziare şi grupări ca în desbaterile şi discuţiunile ce se vor face asupra ante-proectelor importante ce se vor prezenta Parlamentului, să dovedească mai multă pregătire, seriozitate şi grijă de interesul public decât au dovedit în trecut şi mai cu seamă în cursul ultimei sesiuni parlamentare. Să abandoneze toate sistemele care au făcut în trecut ruşinea vieţei noastre publice şi parlamentare, intrând pe drumul unei activităţi care să scutească viaţa politică şi incinta Corpurilor Legiuitoare de spectacolele degradante oferite până acum. Aceasta e singura şi adevărata preocupare ce trebue să o aibă presa disoluţiunei sociale şi grupările sabotajului parlamentar de marfe, încât, dacă Iugoslavia ar intra azi în război, contra Italiei chiar croaţii — cari se ceartă acum cu sârbii — ar merge umăr la umăr cu fraţii lor de sânge“. NOTE Moartea ..dacei cuvernuii d-lui Mussolini a avut un adevărat curaj decretând în ţara unde reclama teatrală este tot aşa de puternică, cum este şi în Franţa, oprirea dacei, sgomolului neinteligent plătit ca să secondeze arta mimului sau a cântăreţului. Ziarul francez care ne aduce la cunoştinţă acest gest al d-lui Mussolini nu uită să ne reamintească pe marele istrion Neron, care iubea atât de mult caca, încât — după povestirile lui Suetoniu — Întocmise un corp ales de claqueuri, cari sunau armonios, sistematic şi după reguli bine stabilite, pentru a dovedi augustului istrion că a reuşit in unele părţi să ridice la înălţimele adevăratei arte. Ce ironie şi ce falsitate! Dar nebunia lui Neron s’a perpetuat în societatea modernă unde cele mai bune teatre au susţinut nevoia să adaoge la maşinişti, la orchestră ori la electriciani şi trupa flotantă a aplaudatorilor plătiţi cu seara şi cu ora pentru a se entuziasma la comandă şi la bagheta şefului. Această nevoe de a găsi în sală un ecou şi un răsunet al talentului, este totdeauna imperioasă celor de pe scenă. Intre ei şi public trebue să existe fluidul acela al comunicativităţei, fără de care nici un orator nu ar putea găsi în el entuziasmul vibrant. Dar comunicativitatea trebue sa stea in valoarea debitului, nu in claca plătită pentru a fi admiratoare mecanică. Iată de ce obiceiul craceî este un rău care oricât ar avea cu el tăria tradiţiei, trebuia evitat, înlăturat, ■ oprit prin regulamente chiar. Taine spunea cu multă maliţiozt tate că orice italian e un actor. Ne pare bine atunci că tocmai din Italia vine interdicția contra dacei, — obicei cu teatral care din fericire nu a avut la noi importanța din teatrala occidentale* PETRONIUS On videw al regelui Speciei — CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE BN CURS - RI —,~r^ ' -ty'1 DECLAM TIILE l-m MUSSOLINI s’a mai hotărât încă o şedinţă şi pe ziua de astăzi. Presa britanică se abţine dala orice comentarii, minat lucrările Înaintând celor două Recunoaşte însă că toată lumea flnveme rezultatele obţinute. Gn face cele mai mari sforţări pentru vernul italian a nodi leat guverau- a găsi o soluţie şi nimeni nu doi lul Iugoslav că până la 15 Septembreste îngreunarea acestei probleme, bine va trebui sa se ajungă la o so- Intre timp, ziarele britanice public? - de conferinţa iu tio dată fiind turburarea materia- următorul pasaj din nota trimeasi ambasadorilor, care în substanţă ală şî morală în care se găseşte Fiu- Vinerea trecută Greciei de către primii toate cererile cuprinse în prime, cu tot sprijinul şi ajutoarele conferinţa ambasadoris •mul ultimatum italian. Atitudinea acordate de guvernul ialian. O ui. ^ ferma » Italiei a reuşit să îndepărtăm o propunere absolut echitabilă şi , Conferinţa, luând nota de iervenţia Ligei Naţiunilor, conciliantă a fost făcută de Italia făptuită guvernul italian con Roma 13. /Rador). — La consiliul de miniştri Mussolini a făcut o expunere a situaţiei externe, primul ministru a arătat că conflictul itaiogreu se află în faza de executare a sancţiunilor impuse . Uioic. u.tpi va uiai.iv va*,., a “oneup uigei Naţiunilor, conciliantă a fost făcută de Italia '»piui ta guvernul- ucu/ctn cort să dea un răspuns In chestiunea Fiume. Indiferent de faptul Caras, EVACUAREA GORFULUI VA AVEA guvernului din Belgrad prin inter,firmă că ocuparea insulei Corft punsul Serbiei nu ar duce la o înțelegere directă, calea arbitragiulu^e loc, ^ DUPA^JTUM AM ^ DECLA- mediul d-lni Antonovici, ministrul s/ Insulelor adiacente nu an f încă deschisă pentru ambele părţi. In concluziile declaraţiunilor sale, RAT-0 Şl ItEPETAT-0 IMEDIAT iugoslaviei la Roma. Până azi gu- „u nhiorf Aorăt că nhtină rhlap nrlmul minietni italian a nrpfiiai cS ests încă nnsibilitatCă UilUÎ CE CONDIŢIUNILE FORMULATE vorauf inrwtfilnv n n a ravminc nnn«. r Su«vernul iugoslav nu a răspuns acea- ““ uu''"“ *fil m propuneri: este deci prematur Partea guvernului grec satisfac să se tragă vre-o concluzie, in sensul indicat de ziare. Există incă posibilitatea unui acord direct fără a fi nevoe de vre-un arbitraj, mai ales dacă guvernul din Belgrad va considera dintr’un punct de vedere mai ţia reparaţiunilor cerute, ţinând seamă şi de faptul că acest cereri sunt cuprinse în condiţiunle formulate mai sus de conferinţă, invită guvernul grec să puţin ingust şi mai puţin local reinformeze în cel mai scurt timp,laţiile dintre cele două ţări. In cu., simultan şi separat pe fiecare rând guvernul italian va demonstra dintre reprezentanţii diplomatici în Atena a celor trei Puteri mai sus menţionate, de acceptarea integrală a sus arăta CE CONDIŢIUNILE FORMULATE DE NOTA CONFERINŢEI AMBASADORILOR VOR FI FOST ÎNDELeafieîd. 13. Conferinţa ambasadorilor a ţinut ori două şedinţe consecutive cari au durat aproape 5 ore şi în care s’a discutat chestiunea insulei Corfu, cu tendinţa de a se ajunge la o soluţie acceptabilă pentru toţi. Neputându-se ajunge însă la un rezultat definitiv, Continuarea in pagina 2-PLINITE. Acest punct de vedere este absolut corect şi nimeni nu se poate Îndoi, in nici un fel de realitatea Italiei. De îndată ce reparaţiunile vor fi fost îndeplinite, Italia va evacua insulele care au fost ocupate ca simplu gaj. Anumite insistenţe din străilante, urmând apoi vărsămintele venătate sunt inoportune, tenşi chiar ofensa CONFLICTUL GREGO-ITALIAN telor condiţiuni». Declaraţiile primului ministru al lategiei ’Atena 13. Preşedintele consiliului vorbind ziariştilor asupra crimei din Kakavia s'a exprimat in termenii urmttorii „Avtnd in vedere că zvonurile de reacredinţă asupra complicităţi locotvnentului-colonel Botzaris la cu documente precise bunavointa si răbdarea de care a dat dovada. In chestiunea reparaţiilor Mussolini a declarat că s’a produs o ameliorare prin discursul finit de cancelarul geman la Stuttgart. E probabil că In curând vor începe tratative decisive. Rezistenta pasivă nu are nici un sens şi nici o utilitate. Continuarea ei pentru Germania ar însemna o condamnare voluntară spre catastrofă. Guvernul Dalian a intervenit la Berlin spre a convinge Germania de acest lucru. După o discuţie care adurat 2 ore şi la Cairo au participat aproape, crima din Kakavia asupra pretins® toţi miniştrii, consiliul a aprobat sale arestaţiuni precum şi la alte în unanimitate deciziunile şi atitudinea primului ministru. O nouuă notă a Conferinţei poveştilur fanteziste în privinţa unui incident intre generalul Tellin şi colonelul Botzans, continuă a găsi loc in presa din streinătate suntem nevoiţi a desminţi odată pentru totdeauna un modul cel mai categoric toate aceste ştiri puse în circulaţi® cu scopul evident de a defăima Greccia şi reprezentantul său pe care guvernul grec continuă a-l înconjura cu cea mai mare încredere. Toate elementele pe care le posedăm stabilesc că locotenentul-colonel Botzaris s a achitat de misiunea sa în mod ireproșabil. Pe de altă parte toate raporturile primite conana Ambasadorilor . către Grecia DI MUSSOLINI Primul ministru al Italiei *4 gulate ale dobânzilor. In felul aces denţioase ta sar Îndeplini condiţiile franceze toate. pentru evacuarea Ruhruluiu, j . Dar pentru ca Germania s&| In ceeace priveşte chestiunea Ftapoată realiza o astfel de presie. Mussolini a amintit că la 31 Autaţie, ea trebue să dispună jflust comisiunea paritară şi a termin nou de Ruhr, restabiliri- du-se tot deodată suveranitatea ei în Rhenania. O astfel de prestaţie este de natură să OCUPAŢIA IN RUHR, (in Berlin ~Î3, (Radof). Miercuri seara cu prilejul recepţiei reprezentanţilor presei, cancelarul a relevat că asanarea economică este imposibilă atâta timp cât tiu se soluţionează conflictul din politica externă. Cancelarul a declarat textual: „Pentru noi, chestiunea suveranităţii in Renania şi redobândirea SSrtffAS’JSSrA « toata« certrunea rezistenţei oferim garanţii reale. Preşedintele pasive daca nu se garantează de consiliu al Franţei a declarat de Că nu Virtutea acordului C6 curând că nu voeşte să schimbe gas ar încheia Ruhr-ul V8 fiefurile actuale pe care oari garanţii vacuatţii că vechile noastre generale şi a relevat că garanţiile drepturi în Rhenania Vor fi propuse de mine fac parte din ipo- restabilite, pentru ca acestei KT CA1“.^' . re*1“‘ atât da od.Hu. roichuiut a. So, SL'gyrLffr«;«* /,a;Lt“?, mane. Aceasta este o greșeală. |t' fi redată, vechea ei energie propunerea mea însemna o, de lucru. Sper ca o astfel de IPOTECA DIRECTA ASUPRA PRO- Solutie ft Conflictului 6Ste POPRIETATII PRIVATE, OFERIND sibilă. T^A'1 Franța a declarat fa» repetate rân- TATUL DIN VERSAILLES Sarcina clinică nu urmăr65tfl anexinnl: Anaceasta impusă proprietății private flli M va asoci Cu siguranță acescenstitue na gaj realizabil, pe când tui t do veă iar Belgia va fi garanţiile tratatului dta Versailles dtssl muîtumi,â do «stabilirea ”n reaMxabile tn situaţia actua- ^ situatiuni economice normale. *,ar topune proprietăţii Simt6m convinşi că punctul de ve- R lchu_n şi proprietăţi! priva*« o den9 Dalian este asemănător. ipoteca in favoarea Reichului, con-, »-»ouptuuuu-ne a© „căzui a-iui ajans. lî o AtmţSi ASU dispuşi ,& ofere pro». A wl conflict dispoziţia unei societăţi fiduciare, raţiuni care vor permite exe- car® «a lvlt m partudui poporuadministravă tn parte de creditorii cutarea vărsămintelor pe ca-i lutiera SO datoreşte unei simple reparaţiilor. Dobânzile acestor ipore le propun eu azi“. (neînţelegeri dintre doi sau trei zeci ar urma să fie vărsate, societăţii Cancelarul a Încheiat declarând membri ai hotărârei şefului de a fiduciare care in virtutea ipotecilor că Germania e gata să suporte consia dobânzilor produse ar putea secinţele războiului pierdut şi că prin emiterea de obligaţiuni să con doreşte ca conducătorii Franţei să tracteze imprumuturL Franţa ar urmeze o politică de dreptate şi de primi astfel imediat same impur- pace. INCETAREA REZISTENTEI PASIVE Lafayette 13. — Din Germania, D. Stresemann vorbind Marţi seara in Berlin in faţa reprezentanţilor presei germane, a declarat că problema Ruhr-uluî nu poate şefi de organizaţii au luat hotăfi rezolvată prin continuarea rezistenţei pasive. Cancelarărea să facă o intervenţie, scrisul a expus părerea că un corp asociat de financiariasă, pe lângă d. general Averescu, vând drept garanţii ipoteci atât din partea Reich-ului rugându-l să readucă ordinea în cât şi din partea proprietăţei private, ar putea să înjghe partid, chiar cu riscul sacrifică-K T* ItSîem“n iÄÄÄÄ ESSZ «-* * / -ră între Franţa şi Germania şi că aceasta din urmă este J»amd aprobata do d-nui Petre pregătita să sufere consecinţele războiului pierdut. Diseur Dragomirescu,^ D. K. loamţescu, suil cancelarului a fost bine primit de presa guvernamen- Popovici Taşcă, N. Romanescu şi tată, iar presa dreptei para că se abţine de la o critică altit in Violentă. ^ Sajt»»»-*4%lLiO. Argeîoiabil s’a opus S» scri Ruptura este provocată de un ordin de zi pe care .................. ■'■!■■ ■■! «immun»....■■■■■......... d. general Averescu l’a dat pe căprării — aMEffiOMamgmiminiiiiiiU——■aB—MBMa—maaiim—eaBMaaagm■■ partizanii 8-!ni ^rgetofano se abțin dela congresul ditt Chișinău Ocupâm?une die „cazul d-lui înlătura din juru-i pe acel om pe care evenimentele îl indicaseră drept moştenitorul său prezumtiv. Bănuiala noastră de ori se adevereşte azi. Iată ce s’a întâmplat. Acum două săptămâni!, câţiva neze conflictul cu d. Argetoianu. Aşa stând lucrurile, înainte de-a fi convocată comisiunea de anchetă prevăzută de art. 18 din statutul partidului, şefii de organizaţii, partizani ai d-lui Argetoianu, vor trage consecinţele impuse prin ordinul de zi al generalului Averescu. In primul rând este aproape sigură abţinerea acestora de la congresul convocat la Chișinău. In al doilea rând nu este exclusă o demisiune, în fateea acestora din partidul poporului. Cum se vede, evenimentele se precipită în tabăra averescană. Partidul aceste, lipsit de conducere și frământat de certuri a intrat pe calea lichidării, soarea redactată să fie înaintată ,fă că d. Averescu a fost singurul.. d-lui Averescu, sub cuvânt că tex averescan care n’a dorit să apiatul ei ar avea darul să jicnească susceptibilitatea șefului. Cu toate că d. Averescu știa aceasta, d-sa a trimes ziarului „îndreptarea“ următorul ordin de zi: „D-l general Averescu este informat că unii membri ai partidului umblă să adune semnături pentru un demers pe lângă d-sa.In asemenea demers nu numai că va fi respins, dar va fi considerat de şeful partidului ca o încercare de a introduce în partid apucături anarhice şi de aceea. Iniţiatorii vor fi trimişi înaintea comisiunei de anchetă, prevăzută de art. 18 din statute, pentru motivul prevăzut la art 17, alin. b.“ Acest ordin dat pe căptunil nu va avea darul de a potoli apucăturile anarhice din partid ci dimpotrivă le va stimula. Dar, afară da aceasta, el fase dovadă cpmvler *âm*i*»' BI. B.