Viitorul, septembrie 1923 (Anul 16, nr. 4644-4669)

1923-09-15 / nr. 4656

smul al g»ngt°spre-zecelea i^o, 4656 1 IB ra. te ten­­ le! ex. in Mt» Un an — — — 300 lei Șase luni — — 150 » Trei ----------75­0 ABONAMENTE , I REDACTIA IN TAFA In streinătate LA ORASE............Lf,,si'JE [Un an — 700 lei Șase luni 350 » Trei » 175 — 175 lei 90 45­0 STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vls-â­ rli de Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele; Direcţia 51/23; Redacţia 11 Administraţia 19/23 şi 3/11 wmoaia a stepteMPHe 1923 ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Str. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distruj 1 ISU îi în tara 7 lei ex. în streinotnte CANCELARUL GERMANIEI m DISPRE REZISTENTA PASIVA NOUII P DECLARAŢII ALE D-LUI MUSSOLINI BULETINUL DE AZI: Vineri 74 Septembrie 1923 După telegramele din sursă germană, s’ar părea că situaţia ar fi neliniştitoare în Balcani. Se întrevede un conflict armat pe care noi nu-l vedem şi nici nu-l credem posibil. Diferendul Italiei cu Ser­bia nu poate duce la o asemenea soluţie extremă, pe care azi o evită de­o potrivă cu dreptate şi învinşi şi învingători. De altfel ultimele declaraţiuni ale d-lui Mussolini nu prezintă un caracter alarmant pen­­tru pace. E drept că mâine expiră termenul acordat Iugo-Slaviei ca chiar primul­ ministru italian a precizat că este încă posibilitatea unui acord direct. De acela nu vedem încă, prin urmare, apărând semnele cari să arate posibilitatea unei prea grave complicări a situaţiunei în Balcani, cum se afirmă din sorginte germană. Tot în declaraţiunile sale de erl, d. Mussolini vorbeşte de eva­cuarea insulei Corfu In legătură cu împlinirea reparaţiunilor de către Grecia. D-sa consideră chiar ca inoportune, tendenţioase şi ofensa­toare ori­ce insistenţe din străinătate pentru evacuarea Insulei Corfu,­­ pe care Italia o va evacua potrivit angajamentelor luate. I Odată cu declaraţiunile d-lui Mussolini care in chestiunea repara­­tiunilor germane a spus că a sfătuit guvernul dela Berlin să nu persiste In rezistenţa pasivă care nu are nici un sens şi nici utilitate, s’au pro­dus şi alte declaraţiuni ale d-lui Stressemann In aceiaşi chestiune. Can­celarul german păşeşte din co in ce spre o politică mai cuminte şi iu lat cazul mai împăciuitoare. D. Stressemann, voind să vadă mai clar in si­­tuaţiunea fărei sale, a emis adevărul că „fără soluţionarea conflictului ex­tern, problema financiară actuală nu poate fi rezolvată“. Aşa fiind, cancelarul a precizat chiar că „conflictul din Ruhr nu poate fi soluţio­nat numai prin continuarea rezistenţei pasive“.­La aceste declaraţiuni, cam­ din parte germană constitue totuşi un progres, presa franceză răspunde că soluţia practică pentru Germania ar fi să prezinte parlamentului măsurile nece­sare care să-i asigure mijloace efective de plata obligaţiunilor către aliaţi. E desigur punctul de vedere cel adevărat. In Spania se petrec evenimente cari nu vestesc nimic bun, tocmai fiind­că dovedesc amestecul armatei în luptele politice. In Catalonia militarii au pr­oclamat revoluţia contra guvernului, care e însă hotărât să păstreze puterea. OPERA ce se va înfăptui In pr­ea­jma raluărei activităţei politice, ziarele care reprezintă şi apără politica grupărilor inca­pabile de orice operă constructi­vă, îşi manifestă îngrijorarea că în cursul lunilor de vacanţă „nu s’a lucrat nimic“ şi că guvernul va veni la Octombrie în faţa Par­lamentului cu proectele din legi ,nestudiate“ cu­ îngrijorarea acestor ziare este pe cât de neîntemeiată şi atât de hazlie. Ziarele care reprezintă politica grupărei ţărăniste şi a partidului naţional au curajul să vorbească de stud­i­area unei opere legislati­ve din importanţa aceleia pe care guvernul o va prezintă Parlamen­tului în sesiunea de toamnă. O asemenea îngrijorare când­ se ma­nifestă din partea unor asemenea ziare şi grupări, este, de­sigur, cel puţin hazlie. Căci ar fi sufi­cient să amintim „activitatea“ parlamentară a acestor grupări în trecuta sesiune a Corpurilor Legiuitoare şi „contribuţia“ pe care au fost în stare să o aducă în discutarea operei legislative ce s-a elaborat atunci, pentru a ne da seamă cât de deplasată şi co­mică apare astăzi preocuparea de studiul şi pregătirea ante­­proeotelor ce se vor depune în a­­propiata sesiune a parlamentului. Acei cari nu numai că nu ştiu ce înseamnă un proeot studiat, dar cari au încercat să saboteze acti­vitatea Parlamentului, sunt fără îndoială, cei mai puţin indicaţi să poarte grija unei opere pe care, cel puţin în trecut, au do­vedit că nici nu sunt în­ stare să o înţeleagă şi nici nu ştiu să o respecte. Şi, totuşi, ziarele şi grupările acţiunilor distructive şi ale sa­botajului parlamentar pot fi liniş­tite şi libere să-şi consume preo­cupările în orice altă direcţiune decât aceea a pregătirei şi studi­­erei proectelor pe care guvernul „Daily Express“, cu data de 8 Septembrie, publică un interview cu regele Greciei dat corespon­dentului acestui ziar din Atena. Audiența a avut loc în grădina palatului regal, după ce ziaristul remisese Regelui o scrisoare de introducere semnată de regina României. Iată interviewul: „Este o urâtă meserie Ca să fii Rege, a declarat Suveranul. Am incercat-o, timp de un an, deci o cunosc. „Ce van fiice puterile ! a întrebat Regele. Pe urmă, fără a aştepta răs­punsul meu, a continuat cu un rarâs: „Sunt soldat, O ştiţi şi eu mă pricep în politică, ascult numai ce­ea ce mi se spune. In armată este obiceiul când cineva a făcut ceva de e pasibil de vină, atunci se ordonă o anchetă şi vinovatul este pedepsit. D. Mussolini a schimbat pro­cedeul, pedepsind înainte de anc dietă. Şi totuşi se zice că nu gre­cii, ci albanezii au ucis pe italieni. Deplâng această chestiune, căci şi altfel Grecia avea destule pe cap. Am fost mobilizaţi timp de 12 ani şi gândeam că vom avea acum o perioadă de pace. Poporul nostru seamănă cu soldaţii voştri ari au fost răniţi în timpul ma­relui război, s nervii şi sunt a­­tnşi. „Fratele meu, tare este marinar, a­răsuţ pe italieni acum o lună, rebarcănd la Corfu pentru a face excreţie şi pentru a juca foot-ball. De­sigur că nu aceasta era, inten­ţia lor. „Relaţiunile noastre cu Italia de­veneau din ce în ce mai cordiale şi tocmai acum încheiasem un a­­vid economia. „Ni se spune azi că d. Musso­lini doria să arate Balcanicilor cât de mare putere este Italia. „Sârbii sunt indign»**- gân­dind că Italia este gata să-i atace la Fiume. Se zice chiar că ura iu­goslavilor contra Italiei este așa, ÎNVĂȚĂMINTE .urmează a se prezintă în viitoa­rea sesiune a Corpurilor Legiui­toare. Atât alcătuirea ante-proee­­i­selor de legi in legătură cu opera de organizare a Statului,, cât și lucrările în legătură i întocmi­rea viitorului budget, sunt destul de înaintate pentru a putea fi su­puse la timp discuţiunei Parla­mentului, în forma cea mai com­plectă şi într’un ansamblu care va da o înfăţişare nouă şi o viaţă intensificată întregei activităţi de Stat. Dar dacă din acest punct de vedere îngrijorarea şi criticile presei opoziţioniste sunt deplasa­te sau hazlii, ar fi, totuşi, locul ca în preajma viitoarei sesiuni par­lamentare să ne exprimăm o tea­mă şi o dorinţă. Teama e că zia­rele şi grupările cari se arată atât de îngrijorate astăzi de pre­gătirea ante-proectelor ce se vor prezenta Parlamentului la toam­nă, vor fi mult mai puţin îngri jorat© şi vor manifesta un zel cu mult mai pe clit atunci când a­­cele proecte vor fi supuse discu­­ţiunei şi vor trebui să devină legi. Până atunci însă, uram acestor ziare şi grupări ca în desbaterile şi discuţiunile ce se vor face asu­pra ante-proectelor importante ce se vor prezenta Parlamentului, să dovedească mai multă pregătire, seriozitate şi grijă de interesul public decât au dovedit în trecut şi mai cu seamă în cursul ultimei sesiuni parlamentare. Să abandoneze toate sistemele care au făcut în trecut ruşinea vie­ţei noastre publice şi parlamenta­re, intrând pe drumul unei acti­vităţi care să scutească viaţa po­litică şi incinta Corpurilor Legiu­­itoare de spectacolele degradante oferite până acum.­­ Aceasta e singura şi adevărata preocupare ce trebue să o aibă presa disoluţiunei sociale şi gru­pările sabotajului parlamentar­ de marfe, încât, dacă Iugoslavia ar intra azi în război, contra Ita­liei chiar croaţii — cari se cear­tă acum cu sârbii — ar merge umăr la umăr cu fraţii lor de sânge“. NOTE Moartea ..dacei cuvernuii d-lui Mussolini a avut un adevărat curaj decretând în ţa­ra unde reclama teatrală este tot aşa de puternică, cum este şi în Franţa, oprirea dacei, sgomolului neinteligent plătit ca să secondeze arta mimului sau a cântăreţului. Ziarul francez care ne aduce la cu­noştinţă acest gest al d-lui Musso­lini nu uită să ne reamintească pe marele istrion Neron, care iubea atât de mult c­aca, încât — după povestirile lui Suetoniu — Întocmi­se un corp ales de claqueuri, cari sunau armonios, sistematic şi după­­ reguli bine stabilite, pentru a do­­­vedi augustului istrion că a reu­şit in unele părţi să ridice la înălţimele adevăratei arte. Ce iro­nie şi ce falsitate! Dar nebunia lui Neron s’a perpe­tuat în societatea modernă unde cele mai bune teatre au susţinut nevoia să adaoge la maşinişti, la orchestră ori la electriciani şi tru­pa flotantă a aplaudatorilor plătiţi cu seara şi cu ora pentru a se en­tuziasma la comandă şi la bagheta şefului. Această nevoe de­ a găsi în sală un ecou şi un răsunet al­ talentului, este totdeauna imperioasă celor de pe scenă. Intre ei şi public trebue să existe fluidul acela al comunica­­­tivităţei, fără de care nici un orator nu ar putea găsi în el entuziasmul vibrant. Dar comunicativitatea trebue sa stea in valoarea debitului, nu in claca plătită pentru a fi admiratoare mecanică. Iată de ce obiceiul craceî este un rău care oricât ar avea cu el tăria tradiţiei, trebuia evitat, înlăturat, ■ oprit prin regulamente chiar. Taine spunea cu multă maliţioz­t tate că orice italian e un actor. Ne­­ pare bine atunci că tocmai din Ita­­­­lia vine interdicția contra dacei, — obicei cu teatral care din fericire nu a avut la noi importanța din tea­trala occidentale* PETRONIUS On videw al regelui Speciei — CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE BN CURS - R­I —,~r^ ' -ty'1 DECLAM TIILE l-m MUSSOLINI s’a mai hotărât încă o şedinţă şi pe ziua de astăzi. Presa britanică se abţine dala ori­ce comentarii, minat lucrările Înaintând celor două Recunoaşte însă că toată lumea flnveme rezultatele obţinute. Gn­ face cele mai mari sforţări pentru vernul italian a no­di leat guverau- a găsi o soluţie şi nimeni nu doi lul Iugoslav că până la 15 Septemb­reste îngreunarea acestei probleme, bine va trebui sa se ajungă la o so- Intre timp, ziarele britanice public? - de conferinţa iu tio dată fiind turburarea materia- următorul pasaj din nota trimeasi ambasadorilor, care în substanţă a­­­lă şî morală în care se găseşte Fiu- Vinerea trecută Greciei de către primii toate cererile cuprinse în pri­­me, cu tot sprijinul şi ajutoarele conferinţa ambasadoris •­mul ultimatum italian. Atitudinea acordate de guvernul ialian. O ui. ^ ferma » Italiei a reuşit să îndepăr­­tăm o propunere absolut echitabilă şi , Conferinţa, luând nota de i­ervenţia Ligei Naţiunilor, conciliantă a fost făcută de Italia făptui­tă guvernul italian con Roma 13. /Rador). — La consiliul de miniştri Mussolini a făcut o ex­punere a situaţiei externe, primul ministru a arătat că conflictul itaio­­greu se află în faza de executare a sancţiunilor impuse . U­­ioic. u.tpi va uiai.iv va*,., a “oneup uigei Naţiunilor, conciliantă a fost făcută de Italia '»piui ta guvernul- ucu/ctn cort să dea un răspuns In chestiunea Fiume. Indiferent de faptul Ca­ras­, EVACUAREA GORFULUI VA AVEA guvernului din Belgrad prin inter,­firmă că ocuparea insulei Corft punsul Serbiei nu ar duce la o înțelegere directă, calea arbitragiulu^e loc, ^ DUPA^JTUM AM ^ DECLA- mediul d-lni Antonovici, ministrul s/ Insulelor adiacente nu an f încă deschisă pentru ambele părţi. In concluziile declaraţiunilor sale, RAT-0 Şl ItEPETAT-0 IMEDIAT iugoslaviei la Roma. Până azi gu- „u nhiorf Aorăt că nhtină­­ rhlap nrlmul minietni italian a nrpfiiai cS ests încă nnsibilitatCă UilUÎ CE CONDIŢIUNILE FORMULATE vorauf inrwtfilnv n n a ravminc nnn«. r Su«­vernul iugoslav nu a răspuns acea- ““ uu''"“ *fil m propuneri: este deci prematur Partea guvernului grec satisfac să se tragă vre-o concluzie, in sen­sul indicat de ziare. Există incă po­sibilitatea unui acord direct fără a fi nevoe de vre-un arbitraj, mai ales dacă guvernul din Belgrad va con­sidera dintr’un punct de vedere mai ţia reparaţiunilor cerute, ţinând seamă şi de faptul că acest cereri sunt cuprinse în condiţi­­unl­e formulate mai sus de con­ferinţă, invită guvernul grec să puţin ingust şi mai puţin local re­­informeze în cel mai scurt timp,­laţiile dintre cele două ţări. In cu., simultan şi separat pe fiecare rând guvernul italian va demonstra dintre reprezentanţii diploma­tici în Atena a celor trei Pu­­t­­eri mai sus menţionate, de ac­ceptarea integrală a sus arăta CE CONDIŢIUNILE FORMULATE DE NOTA CONFERINŢEI AMBA­SADORILOR VOR FI FOST ÎNDE­Leafieîd. 13.­ Conferinţa amba­sadorilor a ţinut ori două şedinţe consecutive cari au durat aproape 5 ore şi în care s’a discutat ches­tiunea insulei Corfu, cu tendinţa de a se ajunge la o soluţie accep­tabilă pentru toţi. Neputându-se a­­junge însă la un rezultat definitiv, Continuarea in pagina 2-PLINITE. Acest punct de vedere este absolut corect şi nimeni nu se poate Îndoi, in nici un fel de reali­tatea Italiei. De îndată ce reparaţiunile vor fi fost îndeplinite, Italia va evacua insulele care au fost ocupate ca simplu gaj. Anumite insistenţe din străi­­lante, urmând apoi vărsămintele ve­­nătate sunt inoportune, ten­şi chiar ofensa­ CONFLICTUL GREGO-ITALIAN telor condiţiuni». Declaraţiile primului ministru al lategiei ’Atena 13. Preşedintele consiliului vorbind ziariştilor asupra crimei din Kakavia s'a exprimat in termenii urmt­­torii „Avtnd in vedere că zvonurile de reacredinţă asupra complicităţi locotvnentului-colonel Botzaris la cu documente precise bunavointa si răbdarea de care a dat dovada. In chestiunea reparaţiilor Mussolini a declarat că s’a produs o ameliorare prin discursul finit de cancelarul geman la Stuttgart. E probabil că In curând vor începe tratative deci­sive. Rezistenta pasivă nu are nici un sens şi nici o utilitate. Continua­rea ei pentru Germania ar însem­na o condamnare voluntară spre ca­tastrofă. Guvernul Dalian a interve­nit la Berlin spre a convinge Ger­mania de acest lucru. După o discuţie care a­­durat 2 ore şi la Cairo au participat aproape, crima din Kakavia asupra pretins® toţi miniştrii, consiliul a aprobat sale arestaţiuni precum şi la alte în unanimitate deciziunile şi ati­tudinea primului ministru.­­ O nouuă notă a Confe­rinţei poveşti­lur fanteziste în privinţa unui incident intre generalul Tellin­ şi colonelul Botzan­s, continuă a găsi loc in presa din streinătate suntem nevoiţi a desminţi odată pentru tot­deauna un modul cel mai categoric toate aceste ştiri puse în circulaţi® cu scopul evident de a defăima Grec­cia şi reprezentantul său pe care guvernul grec continuă a-l înconju­­ra cu cea mai mare încredere. Toate elementele pe care le pose­­dăm stabilesc că locotenentul-colo­nel Botzaris s a achitat de misiunea sa în mod ireproșabil. Pe de altă parte toate raporturile primite con­ana Ambasadorilor . către Grecia D­I MUSSOLINI Primul ministru al Italiei *4 gulate ale dobânzilor. In felul aces­ denţioase ta sar Îndeplini condiţiile franceze toate. pentru evacuarea Ruhruluiu, j . Dar pentru ca Germania s&| In ceeace priveşte chestiunea Fta­­poată realiza o astfel de pres­ie. Mussolini a amintit că la 31 Au­­taţie, ea trebue să dispună jflust comisiunea paritară şi­ a ter­­min nou de Ruhr, restabiliri-­­ du-se tot deodată suveranita­tea ei în Rhenania. O astfel de prestaţie este de natură să OCUPAŢIA IN RUHR, (in Berlin ~Î3, (Radof). Miercuri seara cu prilejul recepţiei repre­zentanţilor presei, cancelarul a re­levat că asanarea economică este imposibilă atâta timp cât tiu se so­luţionează conflictul din politica externă. Cancelarul a declarat tex­tual: „Pentru noi, chestiunea suvera­nităţii in Renania şi redobândirea SSrtffAS’JSSrA « toata« certrunea rezistenţei oferim garanţii reale. Preşedintele­ pasive daca nu se garantează de consiliu al Franţei a declarat de Că nu Virtutea acordului C6 curând că nu voeşte să schimbe ga­­s­ ar încheia Ruhr-ul V8 fi­e­­furile actuale pe care oari garanţii vacuat­ţii că vechile noastre generale şi a relevat că garanţiile drepturi în Rhenania Vor fi propuse de mine fac parte din ipo- restabilite, pentru ca acestei KT CA1“.^' . re*1“‘ atât da od.Hu. roichuiut a. So, SL'gyrLffr«;«* /,a;Lt“?, mane. Aceasta este o greșeală. |t' fi redată, vechea ei energie propunerea mea însemna o, de lucru. Sper ca o astfel de IPOTECA DIRECTA ASUPRA PRO- Solutie ft Conflictului 6Ste PO­­PRIETATII PRIVATE, OFERIND sibilă. T^A'1 Franța a declarat fa» repetate rân- TATUL DIN VERSAILLES Sarcina clini­că nu urmăr65tfl anexinnl: An­aceasta impusă proprietății private flli M va asoci Cu siguranță aces­­censtitue na gaj realizabil, pe când tui t do veă iar Belgia va fi garanţiile tratatului dta Versailles dtssl muîtumi,â do «stabilirea ”n reaMxabile tn situaţia actua- ^ situatiuni economice normale. *,ar topune proprietăţii Simt6m convinşi că punctul de ve- R lchu_n şi proprietăţi! priva*« o den9 Dalian este asemănător. ipoteca in favoarea Reichului, con-, »-»ouptuuuu-ne a© „căzui a-iui ajans. lî o AtmţSi ASU dispuşi ,& ofere pro». A wl conflict dispoziţia unei societăţi fiduciare, raţiuni care vor permite exe- car® «a lvlt m partudui poporu­­administravă tn parte de creditorii cutarea vărsămintelor pe ca-i luti­era SO datoreşte unei simple reparaţiilor. Dobânzile acestor ipo­­re le propun eu azi“. (neînţelegeri dintre doi sau trei zeci ar urma să fie vărsate, societăţii Cancelarul a Încheiat declarând membri ai hotărârei şefului de­ a fiduciare care in virtutea ipotecilor că Germania e gata să suporte con­­si­a dobânzilor produse ar putea secinţele războiului pierdut şi că prin emiterea de obligaţiuni să con­ doreşte ca conducătorii Franţei să tracteze imprumuturL Franţa ar urmeze o politică de dreptate şi de primi astfel imediat same impur- pace. INCETAREA REZISTENTEI PASIVE Lafayette 13. — Din Germania, D. Stresemann vor­bind Marţi seara in Berlin in faţa reprezentanţilor pre­sei germane, a declarat că problema Ruhr-uluî nu poate şefi de organizaţii au luat hotă­­­fi rezolvată prin continuarea rezistenţei pasive. Cancela­­rărea să facă o intervenţie, scri­­sul a expus părerea că un corp asociat de financiari­a­­să, pe lângă d. general Averescu, vând drept garanţii ipoteci atât din partea Reich-ului rugându-l să readucă ordinea în cât şi din partea proprietăţei private, ar putea să înjghe­ partid, chiar cu riscul sacrifică-K T* ItSîem“n iÄÄÄÄ ESSZ «-* *­ / -ră între Franţa şi Germania şi că aceasta din urmă este J»amd aprobata do d-nui Petre pregătita să sufere consecinţele războiului pierdut. Diseur Dragomirescu,^ D. K. loamţescu, suil cancelarului a fost bine primit de presa guvernamen- Popovici Taşcă, N. Romanescu şi tată, iar presa dreptei para că se abţine de la o critică altit in Violentă. ^ Sajt»»»-*4%lLiO. Argeîo­iabil s’a opus S» scri­ ­ Ruptura este provocată de un ordin de zi pe care .................. ■'■!■■ ■■! «immun»....■■■■■......... d. general Averescu l’a dat pe căprării — aMEffiOMamgmiminiiiiiiU——■aB—MBMa—maaiim—eaBMaaagm■■ partizanii 8-!ni ^rgetofano se abțin dela congresul ditt Chișinău Ocupâm?u­ne die „cazul d-lui înlătura din juru-i pe acel om pe care evenimentele îl indicaseră drept moştenitorul său prezum­tiv. Bănuiala noastră de ori se ade­vereşte azi. Iată ce s’a întâmplat.­­ Acum două săptămâni!, câţiva neze conflictul cu d. Argetoianu. Aşa stând lucrurile, înainte de-a fi convocată comisiunea de anchetă prevăzută de art. 18 din statutul partidului, şefii de orga­­nizaţii, partizani ai d-lui Arge­toianu, vor trage consecinţele im­puse prin ordinul de zi al genera­lului Averescu. In primul rând este aproape si­gură abţinerea acestora de la con­­gresul convocat la Chișinău. In al doilea rând nu es­te exclusă o demisiune, în fatee­­a acestora din partidul poporului. Cum se vede, evenimentele se precipită în tabăra averes­­cană. Partidul aceste, lipsit de con­ducere și frământat de certuri a intrat pe calea lichidării, soarea redactată să fie înaintată ,fă că d. Averescu a fost singurul.. d-lui Averescu, sub cuvânt că tex averescan care n’a dorit să apia­tul ei ar avea darul să jicnească susceptibilitatea șefului. Cu toate că d. Averescu știa a­­ceasta, d-sa a trimes ziarului „în­dreptarea“ următorul ordin de zi: „D-l general Averescu este informat că unii membri ai par­tidului umblă să adune semnă­turi pentru un demers pe lân­gă d-sa.­­In asemenea demers nu nu­mai că va fi respins, dar va fi considerat de şeful partidului ca o încercare de a introduce în partid apucături anarhice şi de aceea. Iniţiatorii vor fi tri­mişi înaintea comisiunei de an­chetă, prevăzută de art. 18 din statute, pentru motivul prevă­zut la art 17, alin. b.“ Acest ordin dat pe căptunil nu va avea darul de a potoli apucătu­rile anarhice din partid ci dimpo­trivă le va stimula. Dar,­­ afară da aceasta, el fase dovadă cpmvler *âm*i*»' BI. B.

Next