Viitorul, noiembrie 1923 (Anul 16, nr. 4696-4720)
1923-11-25 / nr. 4716
Anul assaass-spre gcteteaNo. 471» 2LEI EX. In TARA 4 LEI u. In »uluit ABONAMENTE Eli TARA I En streinătate Un an------------£00 lei I Un an------------- 1200 lei ^ase luni------— 250 » | Șase luni------------600 Trei » — 125 Trei — — 300 im m ■ REDACȚIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis de Hotel Capşa) Telefoanele ADMINISTRAŢIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Direcţia 51/23, Redacţia $1 Administraţia 59/23 /13/11 BECI Duminesa 25 noembrie 1928 Manuscriptele nepublicate se distrug 2 LEI EX. In TARA 4 LEI. in streinatati ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Deservirea ţărei ........... ■ % Patima politică e rău sfătui-! Negreşit din pricina lipsei lor toate. Felul în care, acum de eu- i de autoritate în faţa opiniei purând, un deputat din opoziţie publice europene, acţiunea aceasta membru fruntaş al grupărei ţărăniste, a adus la tribuna Parlamentului chestiunea despăgubirilor cuvenite României de pe urma războiului, readuce în discuţiune atitudinea necugetată a „oamenilor noi“ cari nu pregetă a desemn interesele superioare ale Statului, în speranţa că pot da , nu a putut face tărei tot răul pe care autorii ei l’ar fi dorit, şi apărarea energică şi susţinută a drepturilor şi intereselor României a dat rezultatele aşteptate. Acţiunea de denigrare nu este prin aceasta mai puţin condam- nabilă. * Clauza plătei în aur, care, în Ultimul act, acela de a înfăţişa nainte de războiu, deşi stipulată în vre-o „lovitură“ unor adversari f de la tribuna Parlamentului. Stama de contracte, totuşi, în practipoliticiatul român ca pe un păgubaş ca au avea marr însemnătate din Chestiunea e prea însemnată re-şi măsluieşte nenorocirea pen- praui * necunoscute, a luat, pentru a nu ne opri o clipa asu- tru a obţine cat unanumit, arata astazi, 0 importantă deosebită, de pra ei, mai ales că nu e vorba de până unde poate să întunece pa- 0 palpitantă actualitate, un caz izolat, ci de un adevărat stima politică conştiinţele celor Profesorul Georges Ripert publisistem,nepregătiţi pentru viaţa publică, că, în această privinţă, o serie de se nui sunt, însă, acelea pe care unii economişti optimişti le întrevăd. , . .. . ., , , , , , Prima consecinţă ar fi o deprecieza d-sale se întinde la nesfârşit,ca Buzău din punctul de vedere al De la tribuna Parlamentului, un ! Lumea va judeca această fap- articole, în cari ne arată, pe lângă re şi mai mare a monetei cu curs un efect, ce-i sclipa tot activităţii administrative, altădeputat român a susţinut enorfă, aşa cum o merită. Incapabili părerea sa personnală şi diferitele forfat, şi am vedea cum fiecare ar- deauna. Lipsit de credinţă, d. Mad- surilor luate pentru organizarea mnitatea că cifra pagrtâor *are- de a aduce vre-o lumină, vre-0 »Wtani iuricprudentiale. . ticol ar avea două preturi, duj* rite de România de pe urma râz, contribuţie de orice fel la opera ,**«*“ ”LSi!Pg£ » “r •“ “ jÄÄTÄCl nSrtdS HÄS Z tat pas cu pas pentru ca dreptele cereri ale României să fie recu- _ _ noscute. Şi în loc ca opoziţia, prin i IgT “ gs^ reprezentanţii ei, să ajute acţiu- I S w H IS» nea guvernului, întreprinsă mtr’un interes superior de Stat, în loc să se dea străinătăței impresiunea că, atunci când este vorba de apărarea drepturilor Statului român, nu există, deosebiri da partide și păreri protivnice, can deputat român să vie să declare că cererile României nu sunt serioase şi că evaluarea pagubelor aşa de grele pe cari le-am suferit ar fi fantastică, — iată o acţiune pur şi simplu monstruoasă. Acest lucru l-a pus de îndată în evidenţă, în aplauzele majorităţei Camerei, d. ministru de finanţe. Cifra totalului pagubelor suferite de România nu este stabilită în mod fantezist, ci ea este rezultată din sentinţele judecăto-Din nenorocire, această jurispru . .. identă, conformă cu nevoile timpuriii cari fac preocuparea obişnui- lui, se schimbă când sunt în joc,tă şi predilectă a ei, interese streine. Astfel, o societate Sunt oameni cari în aceste mode asigurare americană se obligase_______________ (u(iTO(iiv_. iaent®' grele se pasionează, paria faţă de un american cu reşedinţa reşti, date în cunoştinţă de^cauză zâ’ se deartâ vin,ent cu prietenii, in Franţa, să-i plătească în aur suîu dovezi nînăite ci m ’ nitâ pe vrăjmaşi, ignoră că sunt ima pentru dare se asigurase. Baderatiuie eSîtfi 1 “ datorii ce tribuesc îndeplinite, penzându-se pe decizia înaltei Curţi iuate. j tru a se pasiona de calul Zagreb,de Casaţie din 11 Februarie 1873, ca interes putea avea un depu-f°ri de Glonţ, ori de cutare luptător!re recunoştea cursul forţat al bifat român, să tăgăduiască seria din ciresoare Printr’o mişcare diletelor de bancă, caracterul de onitate a acestei cifre, care nu aliape a pus cu umerii la pământ pe dine publică, societatea de asigur a fost stabilită de vre-im organ po. «inexpugnabilul“ Ursus ori Goliath. Ire americană cerea să i se permită titri de partid, ci de instanţele — drept că şi alte popoare — cu'a se libera în bilete de bancă frannoastre judecătoreşti ? Ce necesar civdizare evidentă — au dat do- Ceze. Neobţinând câştig de cauză, fate era să spu’ ,vada unei atari slăbiciuni. E re-a mers în Casaţie, unde a auzit, ?umpnfp îmnntr' • \ dor ar-. ccntă primirea triumfală la Paris spre mirarea tutulor, consacrândugumente împotriva intereselor ta-;a luptătorului Carpentier, ori do- se principiul că legea cursului far‘ . _iliul naţional ce a cuprins Franţa ţat al biletelor de bancă, este de or-Dar acel deputat a mers cu in- când acelaş boxeur a fost învins idine publică numai între francezi, conştienta şi mai departe, susti- Suntem astfel în bună tovărăşie. D-l Riport se ridică, cu drept curtând că Ungurii au dovedit în. Ceva mai caracteristic: Un profe- vant, contra acestei deciziuni, și amed mai serios pagubele pe cari sor de ist°rie ne-ar spune grav ei arată că legile de ordine publică se i: r„ „ ____u___ doclrtral că iocurile erau pasiunea amiclă inhimi locuitorilor tărei. făli le-a pricinuit ocupaţiunea românească a Budapestei. Atâta mai lipsea ! Cum am spus însă, acţiunea aceasta condamnabilă de deservire a intereselor ţărei, nu este izolată. In toate clipele hotărâtoare, la Paris, la Genova, la Lausanne, jurul celor două ipodromuri, cine scoate aur dintr’o ţară. văzut interesul ce-1 deşteaptă Decizia Curţei, — adaugă d-1 Riori de câte ori reprezentanţii Sta-!luptele greco-romane între campi-.pert, — para favorabilă validităţei I T... ---------------- .1. î__ ionii ce se întrec în fiecare seară la clauzei plăţei în aur, cu tot cursul tului român aveau de apărat înaintea conferinţelor internaţionale interese mari ale României, o acţiune de calomniare, de slăbirea autorităţei şi prestigiului acelor reprezentanţi, s’a dus cu aceiaşi vinovată îndârjire, de „oamenii noi“ intraţi în viaţa publică pentru ca să facă Statului pe care pretind totuşi că-1 servesc, cât mai mult rău, circul din Capitală , acela va înte- forţat al biletelor de bancă. Intr’a-lege cât omenesc este pasiunea devăr, această clauză nu are nici sportului şi a întrecerei şi cum au un caracter imoral şi se poate exezantul. Roma, Paris, New-York: cuta prin piaţa efectivă de către asau Bucureştii sunt cetăţi deopo- cei ce posedă moneda metalică supn trivă de pasionare de acele lucruri lată şi care, în realitate, nu a mici "despre care pretorul, în Con dispărut din circulaţie ci se află cepita romană, se presupunea că ' ascunsă. S’ar putea spune că plata nu trebue să se îngrijască!' iîn aur este numai un mod de cal- OMENESCUL PREOCUPĂRILOR MARUHTE Romanii erau de părere că înaî Pomârla de h MMIOIiES€U De atâtea ori dorisem să vizitez ră. Soarele, aplecat spre asfinţit acest sat vestit prin liceul care a surâdea blind, aruncând unbre predăposteşte. Şi niciodată nu am alungi până şi îndărătul muşuroajuns până la el. De când e lumea:ieior de cârtiţă. Casele, grijite penică cinteva deosebită tragere de inimă, pentru ea, liceul statetizat a ajuns ca un soiu de exil pentru priofesori. Nimeni nu se îngrija de ei, nici administraţia superioară nici judeţul ori comuna. Trebuind totuşi ca şcoala să se menţie, în virturea vieţii creează 14 Pomârla, în ! Mai întâi s’au ivit o sumă de 1838, cea dintâi şcoală primară cu moştenitori, cari au atacat testainternat pentru copiii ţăranilor de mental, au dus procese îndelungi, pe moşiile lui. Gândul şcolii nu-i întârziind începerea şcolii şi mictru iarnă străluceau în curăţenia varului proaspăt dat pe păreţi, iar lumina roşciată ce le bătea în plin, pleau crâşma. Flăcăii şi fetele stă ale lui Anastase Başotă. Cât puteau de vorbă, rezemaţi de leaţu teai cuprinde cu ochii, se întindeau rile unui zaplaz căruia îi lipseau moşiile lui, numai ogoare. La spascotea mai în relief brâul de Iuti- scândurile. te se înalţă dealuri cu codri deşi, uşor tras dealungul prispei şi a u- Un drum, care arăta prin pietri- Lângă conac în umbra câtorva co- părăsi. Voia să-şi lege numele pen- şorând din averea iniţială. De la .sorilor. 111 jurul caselor stătea în şui rămas iei şi colo, că odată a paci stufoşi e frumoasa biserică, tru vecie — neavând nici un fiu —, înfiinţare e dreptul a fost o perioagră vădit belşugul ogoarelor. Sto fost şeseluit, urcă în pantă repede având uşă ferecată de stejar, ală de 0 instituţie culturală superioa- dă de avânt. Elemente de valoare, guri cu fân, grămezi de strujeni, coasta dealului, pe muchea căruia turca se întindea livada cu alee de 14 Şi astfel luă fiinţă liceul de la de la profesori universitari la maori mormanele de bostani, de cum se află biserica şi liceul. Nici un nuci şi tot soiul de pomi roditori, Pomârla, în mijlocul naturii, îngistraţi înalţi, au eşit din această floare a portocalelor roşii, care dă arbore nu-i umbreşte; nimic nu dă azi aproape în paragină. Era tipul plină populaţie română, singurul şcoală curat românească. Repede* _________ Ideau o notă mai vioaie galbenului de bănuit că duce la cel dintâi şi feudelor moldoveneşti, căci satele liceu pe vremuri în capătul de nord rejfrede, viaţa institutului a ajuns . dominant, culoarea de preferinţă singurul liceu, chiar azi, pus un mir cu căsuţele modeste se întind pe al ţării până la Botoşani. Testa, la declin’. Averea a trecut în admintrid zi minunată de toamnă, am nu e Cum se socoteşte ci cum se a toamnei. Trecem prin câteva sa locul .population!! săteşti, cum stă coasta dealurilor mai joase, de jur montul lui este 0 pagină frumoasănistrarea statului, deci fără să aiapucat drumul spre Dorohoi. Un nimereşte, te, în casele neîngrăjite, resletite scris la cartea pedagogiei sociale împrejur. Când boierul îşi lua ca de gânduri înalte şi simţiminte ro- prieten, plugar de felul lui, mă ru- Am făcut un dram de un farmec coasta dealurilor trăgănate şi moderne. Mărturisesc dă avut, ofeaua în cerdac, cuprindea cu primâneşti, care aruncă o deplină fugă să iau parte la o mare sârbă- binefăcător. Cu aparenţă de monedăm în şoseaua care duce spre ves- oarecare emoţie, când am intrat pe virea tot întinsul supuşilor săi, lamină asupra superiorităţii morale toate pentru el. Inaugura clădirea tonie, dealurile joase ce învecinesc tirul codru al Hexţei. Am intrat în poarta vechii curţi a lui Başotă, rea largă trecând peste târgul Do- a boarilor moldoveni. Urzeala e biunei şcoli, zidită în întregime pe Dorohoiul, sunt de o varietate, în Pomârla. Un liceu în mijlocul satului, depar rohoiului, nele ţării şi prosperitatea ei prin socoteala lui, in satul din care s’a amănunţimt, plina de a tracţiuni la Nimic deosebit de celelalte sate te de forfota oraşelor, în mediul 111 Anastase Başotă, avea toate în vlăstarele ieşite din popor. Infimridicat la buna stare ajunsă entru tot pasul. O linişte desăvârşită domnu vestea influenţa unei institu-niştii, înviorător al naturii, care suşirile boerilor de odinioară. Trecând institutul academic de la Podă. Era cel mai de seamă monunea. Pământul se odihnease odihţiuni culturale cu mulţi profesori, te îndeamnă spre reculegere, spre mura înaintea lui, stând ca lumâ- mârfa în care vor fi crescuţi copiii tutea principiului inerţiei, pe tâmpent înălţat dragostei de loc şi de neau, fiind zi de sărbătoare şi cei Aceleaşi case scunde, cu acoperişul muncă şi acţiune! Decepţia mi-a narea, ispravnicul, vataful carei „potrivit cu deprinderile lor 11a-gă elevii localnici s’au primit mai sătenii din mijlocul cărora a răsă care au cules roadele muncii lor, de stuh ca o căciulă trasă pe ochi. fost mai amară . In vatra satului, pe pajiştea rămasă Ici şi Colo câte un pom, măcar cătut-o vreodată . Privind de pe dâmbul unde se încă verde, câţiva draci de Copii la câţiva paşi începe peria deasă a şi din orice punct înalta şcoala în vederea satului înse Căsneau a înteţi la bătălie ber- pădurii care ţine umbră. Nimic. Ruina unor vremuri trecute, ruina treg, zăresc pe coasta ' ’ ’ ‘ “ ' a mai depărtat, sub geană des, o clădire cu acoperişul tarea de o biserică cu turnuri ma valsul, pe când o a treia, tolănită decât şcoala primară, asemenea cu mârla!jtatea şi dragostea de oameni. Ds- totdeauna curată a oraşelor. Şi Iosive. Mi se spune: e o mârla, pe iarbă, cum putea, le cânta po- celelalte case. Dar să o iau metodic. vadă sunt numeroasele opere de bituşi ce deosebire dela teorie la plac La Cotitura drumului, în faţa Pe vârful unei coline ce se s’cS-' refacere — de la biserici la spiţa- tică!' crâşmei, acelaş tablou ca pretutin- boară dinspre dealul, numai pă le, — care au rămas pretutindeni ! Bietul Başotă nu a pus în CUmde V, Acolo era locul de întâlnire duri, al Ibăneştilor, erau odată în urma lor. _ pană şi pe oamenii care aveau să-i al sătenilor. Cei mai în vârstă am curţile boereşti, cu stâlpi de piatră, Aşa fu şi Cu Başotă. Iffdl îfl pu-îndeplinească gândul* j înainte, Boierii moldoveni", cei adevăraţi, mult mai târziu, preconizau ideea mârfa era refugiul tuturor elemeneu nemiloasa desconsiderare a instituţiunilor de binefacere şi de cultură. Din întinsul moşiilor de odi-Continuarea în pagina 2*a Procesor universitar Când sunt Un foc interess streine Scrisori am Paris' VALIDITATEA clauzei plătei în aur Ce deside jurisprudența francezi. — Pare aurului în momentul plătei sau dentei, . RessagiageB© admiterea sfaMsau plinei Sr attr dactat contractul. boraim este neserioasă, umflată, Je reparmite « la cea de consolirea dură;a deprecierea proba. larg da urmările dezastruoase pe ITM materia economică şi financiară dustrială. Acum publicăm însemşi m disproporţie cu pagubele, dare a Statului, oamenii noi buzăm monetelor, stipUlase plata care le -ar avea admiterea clauzei1 cfA,ce obiectul tuturor bebelelor nările redactorului nostru relativeale suferite de Stat şi de parti-'st» mulţumesc să deservească tachiriei în aur. Aceasta se ^tâmpla plătei în aur, profesorul Ripertere d'sale’ nu aduce nici 0 scantee de ve la cateva din bisericile din Bucurari. ba, atât cât îi ajută puterile. Şi nnca în 1912. Câtă vreme timpurile de că singura Ce s’ar putea admite originalitate în vânturarea tuturor zău şi la viaţa religioasă, cum şi Se cunoaşte cât de spinoasă şi ”118 Fina lor dacă răul pe care au fost normale, chiriaşul a putut ar fi aceia a plăţei în devize strei- teoriilor găsite prin ziarele- strai- oarecari notiţe despre viaţa inteplină de dificultăţi este chestiu- încearcă să-l săvârşească nu e ss conforme obligaţiunilor con- ne. Deşi nu e nici, ca fără de păca- î de ce singure-i formează bagajul lectuală, nea aceasta a despăgubirilor, şi laşa de mare cât e de mare vino tractuale;a venit, însă, războiul cu te, are, totuşi, mai puţine decât intelectual, cum guvernele României au lup-, vătra lor. ' _ n . ______________________ - vgînrai iniiTM.1 ciuir m i initM iiiiih iii«» crwinia ri_i mrwvr Tiinn n înmoTini»- »•« v« v»w f^vvv w f v «v- •«“•'v v"«- •••.——-«■»•-wfost Cu aceste însemnări, ancheta înarmările lui dezastruoase asupra clausa plătei în aur. Plata în aur, dn aceste condifiuni discursul■ re-treprinsă de acest ziar în jud. Bavalerei monetelor. Atunci, bine în spune d-1 Ripert, fiind o întoarce- cent de la Cameră nu putea fi de zău, este terminată, ţeles, chiriaşul ne mai putând plăti re la vechile obiceiuri, ar deveni i- C it ceea ce a fost: o dezastruoasă Am arătat că, Buzăul a^ chiria la aur, proprietarul s’a adre mediat populară și am regăsi-o în dovadă a lipsei de aptitudini peri-, unul dintre cele mai vechi targusat justiţiei. Tribunalul Seinei, la toate contractele. Plata in monete 'ru v,aîa politică și a incompeten-j ri ale ţării.^ K ,17 Martie 1919, a anulat, ca imoxa- streine, din contra, presupune, la tei în acea economica. Adversarii Şincai a găsit numele Buzău po:lo, ilicită, contrarie ordinei publi- contractanţi, o cunoaştere a cirsti- P® cer* voia să-i „distrugă“ au demenit intro epistola din anul Os, clauza plătei chiriei în aur, în lui devizelor şi nu poate fi admisă venit astfel azi mai puţin pericu după Crist. (Epistola esclesiae gotrucât derogă dela dispoziţiunile de ori şi cine. 10 şi ambiţiunilor d-lui Madgearu tlcae). Pe slavoneşte, cuvântul Reformale ale legei de ordine publi-1 Nu trebuie, însă, uitat, că, şi de cât sunt proprii d-sale prietenia înseamnă tulbure, că, prin care orice cumpărător se prin stipularea plătei în monetă care s au convins încă odată de câpoate libera plătind articolele cum streină, se atrage, fatalmente, o de nevoc au de un om serios spre , . . . . „„Apărate în monetă de hârtie cu curs preciere a monetei naţionale. Dacă a ^ reface creditul.... economic. tul magistrat care se n ap- forţaj-_ O motivare lungă şi bazată deprecierea ar fi mai mică decât ^ răspunde criticilor d-lui Madorul „nu se ocupă cu lucrurile pe consideratiuni aduce aspre Sentimentul de ordine ea fac latine, nu găsea că mici teristic rasei latine, nu găsea ca tanilui cât notarului care are este potrivit pentru un om chemat a judeca şi a administra în numele maiestăţei poporului roman1 să se scoboare până la lucrurile acelea mărunte ale vieţei. Se vede că multă lume, foarte multă lume nu are temperament de pretor judecând după lucrurile :luni de ordin national cea care ar rezulta din admiterea mea nu este de prisos. Ele nu se ba timpul lui Alexandu as imputări, atât proprie stipulărei plătei în aur, ar fi tot pe nici un fapt a cărui rec- (1300). In zilele lui făclii , ce ii notarului care a retuşi destul de mare ca să ne facă!Utate să fie observată dincolo de resa înfiinţat de către mic doctorat că jocurile erau pasiunea ’aplică tutulor locuitorilor tărei, fă anticilor, şi că luptele de circ erau deosebire de naţionalitate. Apoi mai mult decât o distracţie: erau plata efectivă in aur poate să fie problemede viaţă şi de moarte în leu neputinţă de făcut, şi pentru Byzantul, fastuos, corupt, subtil şi streini, streinul având aceleaşi despotic. Cine urmăreşte entuziasmul din greutăţi ca şi francezul, când este vorba de-a obţine permisiunea de-a PHTRQNIUS jcul, şi că efectuarea ei se poate rea- . j»»— ......— liza în bilete de bancă după cursul duce o mare tulburare in opera de refacere economică a ţărilor. N.A. I. Situaţia din Spania REGELE ŞI DICTATORS Un maestru nn nimicului T. Madgearu este un om ce fiu Reuşeşte niciodată să fie luat în serios. Această fatalitate apasă asupra carierei d-sale politice încă mai înainte ca d. Argetoianui să-i fi adresat lapidarele cuvinte Cu care a revoluţionat limbajul parlamentar. In felul d-sale de a se agita fără motiv, în nemăsurata dorinţă de a se afirma pe un teren în care e complect străin, găsim acest izvor de ridicul ce face deliciul propriilor d-sale tovarăşi de pe banca ţărănistă. Un discurs al d-lui Madgearu —p— Superstiţioşii din Anglia au din'deasupra uşii: D mm eparhia ECOURI Biserica episcopiei Anchetele noastre BUZĂULUI — Bisenga Episcopiei.Vlădici din alte vremi, inscripţii şi notiţe istorice.— Răteştii.— Mânăsti rileMManuJBa^ — — Viaţa intelectuală a Buzăului — poartă totdeauna pecetia „puterii-' Rezultatele admiterei acestei dau cei ‘ „apte personalităţi. Searbădă. Timp de cinci zile ziarul „Viilo- Dosoftei din Moldova şi prieten al destrămată şi mai ales banală, de rul“ a publicat dările de seamă des învăţaţilor fraţi Greceni. Mitrbo înspăimântătoare banalitate, fra pre situaţia judeţului şi oraşului Ian a înfiinţat cea dintâi tipografie la episcopia Buzăului, tipografie în care multă vreme s-au tipărit cărţi religioase şi cărţi de folos obştesc. Dosoftei care a trimes pe cheltuiala sa mulţi tineri în străinătate pentru studii. El a înfiinţat condica episcopiei Buzăului. A fost un bun patriot. Exilat de ruşi în 1810 a murit la Braşov în 1826. Episcopii Chesarie §1 Dionisie Chesarie a păstorit dela 1825— 1846. Literat cult, fost profesor prieten cu învăţatul episcop Iosif de la Argeş, spirit organizator şi în acelaş timp, eminent slujitor al altarului, Chesarie al Buzăului a fost incontestabil una dintre cele mai curate figuri ale bisericii noastre. In cuprinsul episcopiei a zidit localuri pentru seminar și pentru tipografie clădiri ce se văd Nu se precizează însă dacă eu . . „ . . vântul Buzău este de origine gref. m cuprinsul eparcească, ori slavă. hlel Buzăului a. Zld.lt. % a r^arat Buzăul exista ca târg încă din 0 .de biserici. La Buzău Basarab a mai mtimtat apoi o şcoală de nia_ pictură bisericească, şcoală care tuşi destul de? mare ca să me fac ăl«*«« fie observată ameoto aere samnmtai ne caue mitropo- zu ^^{‘'un^ictor de^maS^tasă o privim cu neîncredere. Tim-\percul îngust al patimilor țarănis- litul Nifon o episcopie a Buzăulei^az^'rit^ cu desâvâ^fre 3- purile sunt încă departe de a nete. Mai mult, ele sunt produsul măr lui, dar episcopii nau avut rese- ■ A m TM desăvârşire să permite să renunţăm, fie chiar in-\ginirei oratorului ţărănist, —« riof,nu mai in Um care dinţa aici decât mai târziu, în tim rac* Le epitaful de pe mormântul »« «««« «/»w tal Matei Ba..»! ^ tat al biletelor de bancă. O schim-1 fiilor d-sale. Tot ce putem face este când episcopul Ştefan Tipograful ? CJiesarie frebare precipitată a situaţiunei ar a- să felicitam pe acei pe can dato- ajungând mitropolit al tăiu botă i odihneşte de multele în puţin ba nu i-a silit să asculte sau să ca reşedinţa episcopală să fie mu- Z ° m - 7 . * P t citească banalităţii veninoasa ale tată de la minăstirea Menedit la ftTMP 3.*rţitiri spre gloria Domnuacestei victime a ’d-lui Argatohmu, fostul schit de călugări Frăsinetul papei şi eternei sale memorii, aşezat pe locul unde se află şi as- xIai P8 Piatra mamei sale mgropatăzi această reşedinţă, tăiîn Prajma acestui lăcaş " Sunt maica episcopului tău se citeşte: de Buzău Chesarie; zac subt această piatră, aşteptând judecata din urmă.... am venit, am văzut, am plecat; nălucă toate mi s‘au părut“. *) nou un motiv de spaimă. U- j ’Această sfântă şi dumnezeiască nul din membrii misiunei lor- beserică s'au zidit dhi temelie de dului Carnavon, sir Woolf Jool, ca răposatul întru fericire Martheiure a participat la deschiderea unor Basarab Voevod, la leat 1619 în Ca să se vadă câtă iubire de jurământului lui Tutankhamon, a mu- ritcul unei alte beserici vechi care ţi câtă putere de viziune a avut rit pe mare pe când călătorea spre a fost arsă Şi stricată de năvăliri acest arhiereu vrednic de recunos Egipt, Directori muzeului national de ... . . . . . .__, istorie naturală din Nfiw-York o^iScut Mnstraită după ti cârei redactare se recunoaşte cule varvariceşti. tinta noastră, reproducem inscrip-Glădirea nu prezintă motive ar-^auscricii din comuna Găvăneşti, judeţul Buzău, pisanie in agetarea şi stilul episcopului Chesarie. Lăcaş dumnezeesc sunt, afiero- St tropul multora dintre bisericile mnimii 6016 lei examinarea a «o oua ele . .. j, vtttt ci dinosaur, expediate din Mongolia. ,CUC,SL ,i mn s ®° ul.. . ' * .* 'Intr’un Ou este micul schelet al u de totuşi, o proporţie si si m m . . ....... ' . a liniilor, cari in total dau locaşu sit marelui ierarh Nicolai si mna în T acLte ouă au stann nisipu în oarecare graţie. In pictura din nalt pe un pământ dulce pe care rinM noi nu in mi ii 1 interiorul bisericei se recunoaşte l‘a dăruit sfintei Episcopii a Bu- P P * j spiritul de compoziţie şi de artis- zăului Marele Mihai, viteazul creş ‘ tină executare al maestrul Nicotinătăţii, la anul 1598. Mult timp am fost prădat şi pustiit de păgănătate şi stropit de lacrimele creştinului căzut. Din ruine m-a înnălţat P. S. S. Chesapăstorit tie, Episcopul, la anul 180... Azi in cauza supraproducţiei de Le Zugravul, grâu preturile au scăzut multiigri.,,, Hin alfp vrpml în Statele Unite. Președintele, “sau!C1 D,n a,ie vremi Coolidge a dispus ca pe viitor să fie scăzută cultivarea grâului. In episcopia Buzău au Peste 7 milioane pogoane de pă- unii dintre cei mai de seamă re- aud ruga umilită a Românului mânt ce produceau grâu vor fi ararhi ai bisericii noastre, în cu- creştin. Fie ca mâine sătilizate pentru alte cereale ziarul „Times“ cu prilejul Ca ativitate culturală. Aici au slujit:paniei electorale anunţă: „Pa- Luca episcopul, care a fost unul blică în discursuri strălucite, dintre cei mai apropiaţi sfetnici *) N. Iorga: Inscripţii. **) B. Iorgulescu. Dicţionar geogra-Regele Alfons al Spaniei stand hondensate, redactate special pen- ui Ini Mihai Viteazul, Ştefan Tifie, statistic, economic şi istoric al de girbă cu generalul Primo dentru candidaţii conservatori. Prepograful ajuns mai apoi mitro- Jud- Buzău. Rivera şeful guvernului spaniol, tul: 3 livre pentru 500 cuvinte sau polit, care a tradus în limba romă. în urma cunoscutei lovituri de [5 livre pentru 1000 cuvinte“. nă cărţile necesare cultului religios. stat. — -------^—— Mitrofan, ucenic al SMitSw' confinairea în pagina 2-a După cum arată inscripţia aşe- Un fragment de cronică prinsul acelei reşedinţe arhiereşti, triumful eroului român, la înflorit altă dată o rodnică ac-alt Minai!“**) serbez sub un