Viitorul, noiembrie 1923 (Anul 16, nr. 4696-4720)

1923-11-25 / nr. 4716

Anul as­saass-spre­ gcteteaNo. 471» 2LEI EX. In TARA 4 LEI u. In »uluit ABONAMENTE Eli TARA I En streinătate Un an------------£00 lei I Un an------------- 1200 lei ^ase luni------— 250 » | Șase luni------------600 T­rei » — 125 Trei — — 300 im m ■ REDACȚIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis de Hotel Capşa) Telefoanele ADMINISTRAŢIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Direcţia 51/23, Redacţia $1 Administraţia 59/23 /1­3/11 BECI Duminesa 25 noembrie 1928 Manuscriptele nepublicate se distrug 2 LEI EX. In TARA 4 LEI­­. in streinatati ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Deservirea ţărei ........... ■ % Patima politică e rău sfătui-! Negreşit din pricina lipsei lor toate. Felul în care, acum de eu- i de autoritate în faţa opiniei pu­­rând, un deputat din opoziţie p­ublice europene, acţiunea aceasta membru fruntaş al grupărei ţă­răniste, a adus la tribuna Parla­mentului chestiunea despăgubi­rilor cuvenite României de pe urma războiului, readuce în dis­­cuţiune atitudinea necugetată a „oamenilor noi“ cari nu pregetă a desemn interesele superioare ale Statului, în speranţa că pot da , nu a putut face tărei tot răul pe care autorii ei l’ar fi dorit, şi a­­părarea energică şi susţinută a drepturilor şi intereselor Româ­niei a dat rezultatele aşteptate. Acţiunea de denigrare nu este prin aceasta mai puţin condam-­ nabilă. * Clauza plătei în aur, care, în­ Ultimul act, acela de a înfăţişa nainte de războiu, deşi stipulată în vre-o „lovitură“ unor adversari f de la tribuna Parlamentului. Sta­­ma de contracte, totuşi, în practi­­politicia­­tul român ca pe un păgubaş ca­ au avea mar­r însemnătate din Chestiunea e prea însemnată re-şi măsluieşte nenorocirea pen- praui * necunoscute, a luat, pentru a nu ne opri o clipa asu- tru a obţine cat unanumit, arata astazi, 0 importantă deosebită, de pra ei, mai ales că nu e vorba de până unde poate să întunece pa- 0 palpitantă actualitate, un caz izolat, ci de un adevărat s­tima politică conştiinţele celor Profesorul Georges Ripert publi­­sistem,­­nepregătiţi pentru viaţa publică, că, în această privinţă, o serie de se nui sunt, însă, acelea pe care unii economişti optimişti le întrevăd. , . .. . ., , , , , , Prima consecinţă ar fi o deprecie­­za d-sale se întinde la nesfârşit,ca­ Buzău din punctul de vedere al De la tribuna Parlamentului, un ! Lumea va judeca această fap- articole, în cari ne arată, pe lângă re şi mai mare a monetei cu c­urs un efect, ce-i sclipa tot­ activităţii administrative, al­tă­deputat român a susţinut enor­­fă, aşa cum o merită. Incapabili părerea sa personnală şi diferitele forfat, şi am vedea cum fiecare ar- deauna. Lipsit de credinţă, d. Mad- surilor luate pentru organizarea mnita­tea că cifra pagrtâor *are- de a aduce vre-o lumină, vre-0 »Wtani iuricprudentiale. . ticol ar avea două preturi, duj* rite de România de pe urma râz­, contribuţie de orice fel la opera ,**«*“­ ”LSi!Pg£ » “r •“ “ jÄÄTÄCl nSrtdS HÄS Z tat pas cu pas pentru ca dreptele cereri ale României să fie recu- _ _ noscute. Şi în loc ca opoziţia, prin i IgT “ gs^ reprezentanţii ei, să ajute ac­ţiu- I S w H IS» nea guvernului, întreprinsă m­­tr’un interes superior de Stat, în loc să se dea străinătăței impre­­siunea că, atunci când este vorba de apărarea drepturilor Statului român, nu există, deosebiri da partide și păreri protivnice, c­an deputat român să vie să de­clare că cererile României nu sunt serioase şi că evaluarea pa­gubelor aşa de grele pe cari le-am suferit ar fi fantastică, — iată o acţiune pur şi simplu monstru­oasă. Acest lucru l-a pus de îndată în evidenţă, în aplauzele majori­­tăţei Camerei, d. ministru de fi­nanţe. Cifra totalului pagubelor suferite de România nu este sta­bilită în mod fantezist, ci ea este rezultată din sentinţele judecăto-Din nenorocire, această jurispru . .. i­dentă, confor­mă cu nevoile timpu­riii cari fac preocuparea obişnui- lui, se schimbă când sunt în joc,­tă şi predilectă a ei, interese streine. Astfel, o societate Sunt oameni cari în aceste mo­­de asigurare americană se obligase­_______________ (u(iTO(iiv_. iaent®' grele se pasionează, paria­ faţă de un american cu reşed­inţa reşti, date în cunoştinţă de^cauză zâ’ se deartâ vin,ent cu prietenii, in Franţa, să-i plătească în aur su­­îu dovezi nînăite ci m ’ nitâ­ pe vrăjmaşi, ignoră că sunt ima pentru dare se asigurase. Ba­deratiuie eSîtfi 1 “ datorii ce tribuesc îndeplinite, pen­­zându-se pe decizia înaltei Curţi i­uate. j tru a se pasiona de calul Zagreb,­­de Casaţie din 11 Februarie 1873, ca i­nteres putea avea un depu-f°ri de Glonţ, ori de cutare luptător!re recunoştea cursul forţat al bi­fat român, să tăgăduiască seria­ din cires­oare Printr’o mişcare di­­letelor de bancă, caracterul de on­­itate a acestei cifre, care nu a­­liape a pus cu umerii la pământ pe dine publică, societatea de asigur a fost stabilită de vre-im organ po. «inexpugnabilul“ Ursus ori Goliath. Ire americană cerea să i se permită titri de partid, ci de instanţele — drept că şi alte popoare — cu'a se libera în bilete de bancă fran­­noastre judecătoreşti ? Ce necesa­r civdizar­e evidentă — au dat do- Ceze. Neobţinând câştig de cauză, fate era să sp­u’ ,vada unei atari slăbiciuni. E re-­a mers în Casaţie, unde a auzit, ?umpnfp îmnntr' • \ dor ar-. ccntă primirea triumfală la Paris spre mirarea tutulor, consacrându­­gumente împotriva intereselor ta-;a luptătorului Carpentier, ori do- se principiul că legea cursului far­­‘ . _­iliul naţional ce a cuprins Franţa ţat al biletelor de bancă, este de or-Dar acel deputat a mers cu in- când acelaş boxeur a fost învins i­dine publică numai între francezi, conştienta şi mai departe, susti- Suntem astfel în bună tovărăşie. D-l Riport se ridică, cu drept cu­rtând că Ungurii au dovedit în. Ceva mai caracteristic: Un profe- vant, contra acestei deciziuni, și a­­med mai serios pagubele pe cari sor de ist°rie ne-ar spune grav ei arată că legile de ordine publică se i: r„ „ ____u___ doclrtral că iocurile erau pasiunea am­iclă inhim­i­ locuitori­lor tărei. fă­li le-a pricinuit ocupaţiunea ro­mânească a Budapestei. Atâta mai lipsea ! Cum am spus însă­, acţiunea a­­ceasta condamnabilă de deservi­re a intereselor ţărei, nu este izo­lată. In toate clipele hotărâtoare, la Paris, la Genova, la Lausanne, jurul celor două ipodromuri, cine scoate aur dintr’o ţară. văzut interesul ce-1 deşteaptă­­ Decizia C­urţei, — adaugă d-1 Ri­ori de câte ori reprezentanţii Sta-!luptele greco-romane între campi-.pert, — para favorabilă validităţei I T... ---------------- .1. î__ ionii ce se întrec în fiecare seară la clauzei plăţei în aur, cu tot cursul tului român aveau de apărat îna­intea conferinţelor internaţionale interese mari ale României, o ac­ţiune de calomniare, de slăbirea autorităţei şi prestigiului acelor reprezentanţi, s’a dus cu aceiaşi vinovată îndârjire, de „oamenii noi“ intraţi în viaţa publică pen­tru ca să facă Statului pe care pretind totuşi că-1 servesc, cât mai mult rău, circul din Capitală , acela va înte- forţat al biletelor de bancă. Intr’a-­­lege cât omenesc este pasiunea devăr, această clauză nu are nici sportului şi a întrecerei şi cum au un caracter imoral şi se poate exe­­zantul. Roma, Paris, New-York: cuta prin piaţa efectivă de către a­­sau Bucureştii sunt cetăţi deopo- cei ce posedă moneda metalică su­pn trivă de pasionare de acele lucruri lată şi care, în realitate, nu a mici "despre care pretorul, în Con­ dispărut din circulaţie ci se află cepita romană, se presupunea că ' ascunsă. S’ar putea spune că plata nu trebue să se îngrijască!' iîn aur este numai un mod de cal- OMENESCUL PREOCU­PĂRILOR MARUHTE Romanii erau de părere că înaî­ Pomârla de h MMIOIiES€U De atâtea ori dorisem să vizitez ră. Soarele, aplecat spre asfinţit acest sat vestit prin liceul care a­ surâdea blind, aruncând unbre pre­dăposteşte. Şi nici­odată nu am a­­lungi până şi în­dărătul muşuroa­­juns până la el. De când e lumea:­ieior de cârtiţă. Casele, grijite pen­ică cinteva deosebită tragere de ini­mă, pentru ea, liceul statetizat a a­­juns ca un soiu de exil pentru prio­­fesori. Nimeni nu se îngrija de ei, nici administraţia superioară nici judeţul ori comuna. Trebuind to­tuşi ca şcoala să se menţie, în vir­turea vieţii creează 14 Pomârla, în ! Mai întâi s’au ivit o sumă­ de 1838, cea dintâi şcoală primară cu moştenitori, cari au atacat testa­­internat pentru copiii ţăranilor de mental, au dus procese îndelungi, pe moşiile lui. Gândul şcolii nu-i întârziind începerea şcolii şi mic­tru iarnă străluceau în curăţenia varului proaspăt dat pe păreţi, iar lumina roşciată ce le bătea în plin, pleau crâşma. Flăcăii şi fetele stă­ ale lui Anastase Başotă. Cât pu­teau de vorbă, rezemaţi de leaţu­ teai cuprinde cu ochii, se întindeau rile unui zaplaz căruia îi lipseau moşiile lui, numai ogoare. La spa­­scotea mai în relief brâul de Iuti- scândurile. te se înalţă dealuri cu codri deşi, u­şor tras dealungul prispei şi a u- Un drum, care arăta prin pietri- Lângă conac în umbra câtorva co- părăsi. Voia să-şi lege numele pen- şorând din averea iniţială. De la .sorilor. 111 jurul caselor stătea în­ şui rămas iei şi colo, că odată a paci stufoşi e frumoasa biserică, tru vecie — neavând nici­ un fiu —, înfiinţare e dreptul a fost o perioa­gră vădit belşugul ogoarelor. Sto­ fost şeseluit, urcă în­ pantă repede având uşă ferecată de stejar, ală­ de 0 instituţie culturală superioa-­ dă de avânt. Elemente de valoare, guri cu fân, grămezi de strujeni, coasta dealului, pe muchea căruia turca se întindea livada cu­ alee de 14 Şi astfel luă fiinţă liceul de la de la profesori universitari la ma­ori mormanele de bostani, de cum se află biserica şi liceul. Nici un nuci şi tot soiul de pomi roditori, Pomârla, în mijlocul naturii, în­gistraţi înalţi, au eşit din această floare a portocalelor roşii, care dă­ arbore nu-i umbreşte; nimic nu dă azi aproape în paragină. Era tipul plină populaţie română, singurul­­ şcoală curat românească. Repede* _________ Ideau o notă mai vioaie galbenului de bănuit că duce la cel dintâi şi feudelor moldoveneşti, căci satele liceu pe vremuri în capătul de nord rejfrede, viaţa institutului a ajuns­­ . dominant, culoarea de preferinţă singurul liceu, chiar azi, pus un mir cu căsuţele modeste se întind pe al ţării până la Botoşani. Testa­, la declin’. Averea a trecut în admi­­ntrid zi minunată de toamnă, am nu e Cum se socoteşte ci cum se a toamnei. Trecem prin câteva sa­ locul .population!! săteşti, cum stă coasta dealurilor mai joase, de jur montul lui este 0 pagină frumoasă­­­nistrarea statului, deci fără să ai­apucat drumul spre Dorohoi. Un nimereşte, te, în casele neîngrăjite, resletite scris la cartea pedagogiei sociale împrejur. Când boierul îşi lua ca­ de gânduri înalte şi simţiminte ro-­­ prieten, plugar de felul lui, mă ru- Am făcut un dram de un farmec coasta dealurilor trăgănate şi moderne. Mărturisesc dă avut, o­feaua în cerdac, cuprindea cu pri­­mâneşti, care aruncă o deplină fu­gă să iau parte la o mare sârbă- binefăcător. Cu aparenţă de mone­­dăm în şoseaua care duce spre ves- oarecare emoţie, când am intrat pe virea tot întinsul supuşilor săi, la­­mină asupra superiorităţii morale toate pentru el. Inaugura clădirea tonie, dealurile joase ce învecinesc tirul codru al Hexţei. Am intrat în poarta vechii curţi a lui Başotă, rea largă trecând peste târgul Do- a boarilor moldoveni. Urzeala e bi­unei şcoli, zidită în întregime pe Dorohoiul, sunt de o varietate, în Pomârla. Un liceu în mijlocul satului, depar rohoiului, nele ţării şi prosperitatea ei prin socoteala lui, in satul din care s’a amănunţimt, plina de a tracţiuni la Nimic deosebit de celelalte sate te de forfota oraşelor, în mediul 11­1 Anastase Başotă, avea toate în­ vlăstarele ieşite din popor. Infim­­ridicat la buna stare ajunsă en­tru tot pasul. O linişte desăvârşită dom­nu vestea influenţa unei institu-­niştii, înviorător al naturii, care suşirile boerilor de odinioară. Tre­­când institutul academic de la Po­­dă. Era cel mai de seamă monu­­nea. Pământul se odihnea­­se odih­­ţiuni culturale cu mulţi profesori, te îndeamnă spre reculegere, spre mura înaintea lui, stând ca lumâ- mârfa în care vor fi crescuţi copiii tutea principiului inerţiei, pe tâm­­pent înălţat dragostei de loc şi de neau, fiind zi de sărbătoare şi cei Aceleaşi case scunde, cu acoperişul muncă şi acţiune! Decepţia mi-a narea, ispravnicul, vataful carei „potrivit cu deprinderile lor 11a-­­gă elevii localnici s’au primit mai sătenii din mijlocul cărora a răsă­ care au cules roadele muncii lor, de stuh ca o căciulă trasă pe ochi. fost mai amară . In vatra satului, pe pajiştea rămasă Ici şi Colo câte un pom, măcar că­tut-o vreodată . Privind de pe dâmbul unde se încă verde, câţiva draci de Copii la câţiva paşi începe peria deasă a şi din orice punct înalta şcoala în vederea satului în­­se Căsneau a înteţi la bătălie ber- pădurii care ţine umbră. Nimic. Ruina unor vremuri trecute, ruina treg, zăresc pe coasta ' ’ ’ ‘ “ ' a mai depărtat, sub geană des, o clădire cu acoperişul tarea de o biserică cu turnuri ma­ valsul, pe când o a treia, tolănită decât şcoala primară, asemenea cu mârla!­jtatea şi dragostea de oameni. Ds- totdeauna curată a oraşelor. Şi Io­sive. Mi se spune: e­­ o mârla, pe iarbă, cum putea, le cânta p­­o- celelalte case.­­ Dar să o iau metodic­. vadă sunt numeroasele opere de bi­tuşi ce deosebire dela teorie la plac La Cotitura drumului, în faţa Pe vârful unei coline ce se s’cS-' refacere — de la biserici la spiţa- tică!' crâşmei, acelaş tablou ca pretutin- boară dinspre dealul, num­ai pă le, — care au rămas pretutindeni ! Bietul Başotă nu a pus în CUm­­de V­, Acolo era locul de întâlnire duri, al Ibăneştilor, erau odată în urma lor. _­­ pană şi pe o­amenii care aveau să-i al sătenilor. Cei mai în vârstă am­ curţile boereşti, cu stâlpi de piatră,­ Aşa fu şi Cu Başotă. Iffdl îfl pu-îndeplinească gândul* j înainte, Boierii moldoveni", cei adevăraţi, mult mai târziu, preconizau ideea mârfa era refugiul tuturor elemen­eu nemiloasa desconsiderare a ins­­tituţiunilor de binefacere şi de cul­­tură. Din întinsul moşiilor de odi-Continuarea în pa­gina 2*a Procesor universitar Când sunt Un foc inte­ress streine Scrisori am Paris' VALIDITATEA clauzei plătei în aur Ce deside jurisprudența francezi. — Pare­ aurului în momentul plătei sau dentei, . RessagiageB© admiterea sfaMsau plinei Sr attr dactat contractul. boraim este neserioasă, umflată, Je reparmite « la cea de consoli­­re­a dură;a deprecierea proba. larg da urmările dezastruoase pe ITM materia economică şi financiară dustrială. Acum publicăm însem­şi m disproporţie cu pagubele, dare a Statului, oamenii noi buză­m monetelor, stipUlase plata care le -ar avea admiterea clauzei1 cf­­A,ce obiectul tuturor beb­elelor nările redactorului nostru relati­veale suferite de Stat şi de parti-'st» mulţumesc să deservească ta­­chiriei în aur. Aceasta se ^tâmpla plătei în aur, profesorul Ripert­ere d'sale’ nu aduce nici 0 scantee de ve la cateva din bisericile din Bu­curari. b­a, atât cât îi ajută puterile. Şi nnca în 1912. Câtă vreme timpurile de că singura Ce s’ar putea admite originalitate în vânturarea tuturor zău şi la viaţa religioasă, cum şi Se cunoaşte cât de spinoasă şi ”11­8 Fina lor dacă răul pe care au fost normale, chiriaşul a putut ar fi aceia a plăţei în devize strei- teoriilor găsite prin ziarele- strai- oarecari notiţe despre viaţa inte­plină de dificultăţi este chestiu-­­ încearcă să-l săvârşească nu e ss conforme obligaţiunilor con- ne. Deşi nu e nici, ca fără de păca- î de ce singure-i formează bagajul lectuală, nea aceasta a despăgubirilor, şi laşa de mare cât e de mare vino­ tractuale;a venit, însă, războiul cu te, are, totuşi, mai puţine de­cât intelectual, cum guvernele României au lup-, vătra lor. ' _ n . ______________________ - vgînrai iniiTM.1 ciuir m i initM iiiiih iii«» crwinia ri_i mrwvr Tiinn n înmoTini»- »•« v« v»w f^vvv­ w f v «v- •«“•'v v"«- •••.——-«■»•-w­fost Cu aceste însemnări, ancheta în­armările lui dezastruoase asupra clausa plătei în aur. Plata în aur, dn aceste condifiuni discursul■ re-­treprinsă de acest ziar în jud. Ba­valerei monetelor. Atunci, bine în­ spune d-1 Ripert, fiind o întoarce- cent de la Cameră nu putea fi de zău, este terminată, ţeles, chiriaşul ne mai putând plăti re la vechile obiceiuri, ar deveni i- C­ it ceea ce a fost: o dezastruoasă Am­ arătat că, Buzăul a^ chiria la aur, proprietarul s’a adre mediat populară și am regăsi-o în dovadă a lipsei de aptitudini peri-, unul dintre cele mai vechi targu­sat justiţiei. Tribunalul Seinei, la­ toate contractele. Plata in­ monete 'ru v,aîa politică și a incompeten-j ri ale ţării.^ K ,17 Martie 1919, a anulat, ca imoxa- streine, din contra, presupune, la tei în acea economica. Adversarii­­ Şincai a găsit numele Buzău po­­:lo, ilicită, contrarie ordinei publi- contractanţi, o cunoaştere a cirsti- P® cer* voia să-i „distrugă“ au de­­menit intro epistola din anu­l Os, clauza plătei chiriei în aur, în­ lui devizelor şi nu poate fi admisă venit astfel azi mai puţin pericu­ după Crist. (Epistola esclesiae go­trucât derogă dela dispoziţiunile de ori şi cine. 10 şi ambiţiunilor d-lui Madgearu tlcae). Pe slavoneşte, cuvântul Re­formale ale legei de ordine publi-1 Nu trebuie, însă, uitat, că, şi de cât sunt proprii d-sale prieteni­­a înseamnă tulbure, că, prin care orice cumpărător se prin stipularea plătei în monetă care s au convins încă odată de câ­poate libera plătind articolele cum streină, se atrage, fatalmente, o de nevoc au de un om serios spre , . . . . „„A­părate în monetă de hârtie cu curs preciere a monetei naţionale. Dacă a ^ reface creditul.... economic. tul magistrat care se n ap- forţaj-_ O motivare lungă şi bazată deprecierea ar fi mai mică decât ^ răspunde criticilor d-lui Mad­­orul „nu se ocupă cu lucrurile pe consideratiuni aduce aspre Sentimentul de ordine ea fac latine, nu găsea că mici teristic rasei latine, nu găsea ca tanilui cât­­ notarului care a­re este potrivit pentru un om chemat a judeca şi a administra în nume­le maiestăţei poporului roman1 să se scoboare până la lucrurile ace­lea mărunte ale vieţei. Se vede că multă lume, foarte multă lume nu are temperament de pretor judecând după lucrurile :luni de ordin national cea care ar rezulta din admiterea mea nu este de prisos. Ele nu se ba­ timpul lui Alexand­u as imputări, atât proprie stipulărei plătei în aur, ar fi tot pe nici un fapt a cărui rec- (1300). In zilele lui făclii , ce ii notarului care a re­­tuşi destul de mare ca să ne facă!Utate să fie observată dincolo de re­sa înfiinţat de către mic doctorat că jocurile erau pasiunea ’aplică tutulor locuitorilor tărei, fă anticilor, şi că luptele de circ erau deosebire de naţionalitate. Apoi mai mult de­cât o distracţie: erau plata efectivă in aur poate să fie probleme­­de viaţă şi de moarte în leu neputinţă de făcut, şi pentru Byz­antul, fastuos, corupt, subtil şi streini, streinul având aceleaşi despotic. Cine urmăreşte entuziasmul din greutăţi ca şi francezul, când este vorba de-a obţine permisiunea de-a PHTRQNIUS jcul, şi că efectuarea ei se poate rea­­- . j»»— ......— liza în bilete de bancă după cursul duce o mare tulburare in opera de refacere economică a ţărilor. N.­A. I. Situaţia din Spania REGELE ŞI DICTATORS Un maestru nn nimicului T­. Madgearu este un om ce fiu Reuşeşte nici­odată să fie luat în serios. Această fatalitate apasă a­­supra carierei d-sale politice încă mai înainte ca d. Argetoianui să-i fi adresat lapidarele cuvinte Cu ca­re a revoluţionat limbajul parla­­mentar. In felul d-sale de a se a­­gita fără motiv, în nemăsurata do­rinţă de a se afirma pe un teren în care e complect străin, găsim a­­cest izvor de ridicul ce face deli­ciul propriilor d-sale tovarăşi de pe banca ţărănistă. Un discurs al d-lui Madgearu —p— S­uperstiţioşii din Anglia au din'deasupra uşii: D mm eparhia ECOURI­­ Biserica episcopiei Anchetele noastre BUZĂULUI — Bisenga Episcopi­ei.Vlădici din alte vremi, inscripţii şi notiţe istorice.— Răteştii.— Mânăsti­­­ rileMManuJBa^ — — Viaţa intelectuală a Buzăului —­ poartă totdeauna pecetia „puterii-' Rezultatele adm­iterei acestei d­au cei ‘ „apte personalităţi. Searbădă. Timp de cinci zile ziarul „Viilo- Dosoftei din Moldova şi prieten al destrămată şi mai ales banală, de rul“ a publicat dările de seamă des învăţaţilor fraţi Greceni. Mitrb­­o înspăimântătoare banalitate, fra pre situaţia judeţului şi oraşului Ian a înfiinţat cea dintâi tipogra­fie la episcopia Buzăului, tipogra­fie în care multă vreme s-au tipă­rit cărţi religioase şi cărţi de fo­los obştesc. Dosoftei care a trimes pe cheltuiala sa mulţi tineri în străinătate pentru studii. El a înfiinţat condica episcopiei Bu­zăului. A fost un bun patriot. Exilat de ruşi în 1810 a murit la Braşov în 1826. Episcopii Chesarie §1 Dionisie Chesarie a păstorit dela 1825— 1846. Literat cult, fost profesor prieten cu învăţatul episcop Io­sif de la Argeş, spirit organizator şi în acelaş timp, eminent slujitor al altarului, Chesarie al Buzăului a fost incontestabil una dintre cele mai curate figuri ale bisericii noastre. In cuprinsul episcopiei a zidit localuri pentru seminar și pentru tipografie clădiri ce se văd Nu se precizează însă dacă eu­ . . „ . . vântul Buzău este de origine gre­­f. m cuprinsul epar­cească, ori slavă. hlel Buzăului a. Zld.lt. % a r^arat Buzăul exista ca târg încă din 0 .de biserici. La Buzău Basarab a mai mtimtat apoi o şcoală de nia_ pictură bisericească, şcoală care tuşi destul de? mare ca să me fac ăl«*«« fie observată ameoto aere samnmtai ne caue mitropo- zu ^^{‘'un^ictor de^maS^ta­să o privim cu neîncredere. Tim-\percul îngust al patimilor țarănis- litul Nifon o episcopie a Buzău­­lei^az^'rit^ cu desâvâ^fre 3- purile sunt încă departe de a ne­­te. Mai mult, ele sunt produsul măr lui, dar episcopii nau avut rese- ■ A m TM desăvârşire să permite să renunţăm, fie chiar in-\ginirei oratorului ţărănist, —« riof,nu mai in Um care dinţa aici decât mai târziu, în tim rac* Le epitaful de pe mormântul »« «««« «/»w tal Matei Ba..»! ^ tat al biletelor de bancă. O schim-1 fiilor d-sale. Tot ce putem face este când episcopul Ştefan Tipograful­­ ? CJiesarie fr­e­bare precipitată a situaţiunei ar a- să felicitam pe acei pe can dato- ajungând mitropolit al tăiu botă i odihneşte de multele în puţin b­a nu i-a silit să asculte sau să ca reşedinţa episcopală să fie mu- Z ° m - 7 . * P t citească banalităţii veninoasa ale tată de la mi­năstirea Menedit la ftTMP 3.*rţitiri spre gloria Domnu­­acestei victime a ’d-lui Argatohmu, fostul schit de călugări Frăsinetul pa­pei şi eternei sale memorii, aşezat pe locul unde se află şi as- xIai P8 Piatra mamei sale mgropa­­tăzi această reşedinţă, tă­iîn Prajma acestui lăcaş " Sunt maica episcopului tă­u se citeşte: de Buzău Chesarie; zac subt aceas­tă piatră, aşteptând judecata din­­ urmă.... am venit, am văzut, am plecat; nălucă toate mi s‘au pă­rut“. *) nou un motiv de spaimă. U- j ’Această sfântă şi dumnezeiască nul din membrii misiunei lor- bese­rică s'au zidit dhi temelie de dului Carnavon, sir Woolf Jool, ca­ răposatul întru fericire Martheiu­re a participat la deschiderea unor­ Basarab Voevod, la leat 1619 în Ca să se vadă câtă iubire de jură­mântului lui Tutankhamon, a mu- ritcul unei alte beserici vechi care ţi câtă putere de viziune a avut rit pe mare pe când călătorea spre a fost arsă Şi stricată de năvăliri acest arhiereu vrednic de recunos Egipt, D­irectori muzeului national de ... . . . . . .__, istorie naturală din Nfiw-York o^iScut Mnstraită după ti­ cârei redactare se recunoaşte cu­le varvariceşti.­­ tinta noastră, reproducem inscrip-Glădirea nu prezintă motive ar-^a­­uscricii din comuna Găvă­neşti, judeţul Buzău, pisanie in a­getarea şi stilul episcopului Che­sarie. Lăcaş dumnezeesc sunt, afiero­- St t­ro­­pul multora dintre bisericile mnim­­ii 6016 lei examinarea a «o oua ele . .. j, vtttt ci dinosaur, expediate din Mongolia. ,CUC,SL ,i mn s ®° ul.. . ' * .* 'Intr’un Ou este micul schelet al u­ de totuşi, o proporţie si si m m . . ....... ' . a liniilor, cari in total dau locaşu sit marelui ierarh Nicolai si mna în T acLte ouă au stann nisipu î­­n oarecare graţie. In pictura din nalt pe un pământ dulce pe care rinM noi nu in mi ii 1 interiorul bisericei se recunoaşte l‘a dăruit sfintei Episcopii a Bu- P P * j spiritul de compoziţie şi de artis- zăului Marele Mihai, viteazul cr­eş­­ ‘ tină executare al maestrul Nico­­tinătăţii, la anul 1598. Mult timp am fost prădat şi pustiit de păgănătate şi stropit de lacrimele creştinului căzut. Din ruine m-a înnălţat P. S. S. Chesa­­păstorit­ tie, Episcopul, la anul 180... Azi in cauza supraproducţiei de Le Zugravul, grâu preturile au scăzut mult­i­igri.,,, Hin alfp vrpml în Statele­ Unite. Președintele, “sau!C1 D,n a,ie vremi Coolidge a dispus ca pe viitor să­ fie scăzută cultivarea grâului. In episcopia Buzău au Peste 7 milioane pogoane de pă- unii dintre cei mai de seamă re- aud ruga umilită a Românului mânt ce produceau grâu vor fi a­­rarhi ai bisericii noastre, în­ cu- creştin. Fie ca mâine să­tilizate pentru alte cereale z­ia­rul „Times“ cu prilejul Ca a­­tivitate culturală. Aici au slujit:­paniei electorale anunţă: „Pa- Luca episcopul, care a fost unul blică în discursuri strălucite, dintre cei mai apropiaţi sfetnici *) N. Iorga: Inscripţii. **) B. Iorgulescu. Dicţionar geogra-Regele Alfons al Spaniei stand h­ondens­ate, redactate special pen- ui Ini Mihai Viteazul, Ştefan Ti­­fie, statistic, economic şi istoric al de girbă cu generalul Primo dentru candidaţii conservatori. Pre­­pograful ajuns mai apoi mitro- Jud- Buzău. Rivera şeful guvernului spaniol, tul: 3 livre pentru 500 cuvinte sau polit, care a tradus în limba romă­. în urma cunoscutei lovituri de [5 livre pentru 1000 cuvinte“. nă cărţile necesare cultului religios. stat. — -------^—— Mitrofan, ucenic al SMitSw' confinairea în pagina 2-a După cum arată inscripţia aşe- Un fragment de cronică prinsul acelei reşedinţe arhiereşti, triumful eroului român, la înflorit altă dată o rodnică ac-­alt Minai!“**) serbez sub un

Next