Viitorul, iulie 1924 (Anul 17, nr. 4893-4919)
1924-07-22 / nr. 4911
1 • A »»'»= •.■» •E'*».n--1 1 ■ * T vsmm T CEREŢI PRETUTINDENI numai »Lama Pierre“ Otel suedez, aliaj de argint — 8 lei In toată {ara — Ministerul justiţiei Direcţiunea afacerilor Indtcirea Publiciţiune D-l Ayarm Lupu sin Herşcu, domiciliat în Focşani, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic ide sin Herscu în acela de Adler, spre a se numi Avram L. Adler. 1 .Ministerul publică aceasta conorm art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevă-,ut de alineatul II al zisului articol. 191SALVATOR Ambulatoriu fondat în 1900 de Medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE tie PILLE Tratamentul BLFKOHAUIE] CRONICI prin netede electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Ureiroscopie ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie fi TJUramicroscop Pasagiu! Român 9 (Lângă ’teatrul National) Bucureşti Consult 11—1 si 6—9. 'telef. 83/81 VIITORUL PRIMEŞTE Abonamente de vilegiaturi cu Le!50 pe lună, la ţară . 100 . , In străinătate I ton avul He întâmpinai greut&fi mari şi diverge, atât din partea mi*cilor negustori cari o viaţă Întreagă Îşi făceau comerţul în b&râcuţele arătate cât şi cu formele greoae ala legii comptabilităţel publice, şi totuşi în luna Mai 1022, am dispus s& dărâm şi să ridic toate construc*ţiuniie de scânduri din piaţa oraşului şi să încep repararea plecarea Halei de alimenta. Încât la 1 Septembrie Intr’ivia canalele treptte au sosit lal comuna Cislău, din judeţul şi cemi Buzău, M. S. Regina Maria şi A. Încât la Regală Principesa Peana, pent ° dau Bpretru a vizita depozitul de remontă folosinţa publicului şi să avem cea din ^ comună insoţite & dom. AertinH colonel Rădescu N„ Aghiotanvânzarea camei, Iar in exterior 20 »I . , de prăvălii pentru diferite alimen* In localitate M. S. Regina și A. ...................... ■' "■ * *-------*— S. Regală Principesa, a descins la locuinţa comandantului Depozitului şi a fost primite de d-1 general M. Botez, directorul superior al remontei, şi d-1 licolonel Gimescu, comandantul depozitului1. La intrarea în locuinţă aufost întâmpinate de doamna general ÎM Bottez şi d-na Athena lt.-calote, având asfalt de jur Împrejur, iar piaţa propriu zisă pavată cu dale de mozaic. In subsolul halei am Instalat fabrica de ghiaţă şi frigolrifere pentru carne şi peşte, lucrări executate In anul 1923. Cu reparaţia halei am cheltuit 5J5£LOűű lei, — iar In primul an din 5AAoi‘l»u‘n mai^ci oare . oferit W venit cari zăcea Ingropstt In nişte,se buchete de flori M. S. Regina ziduri ruinate. Aci trebue să aduc şi Principesei Ileana, mulţumiri şi inginerului comunei H. W. Schmidt, cari m’a secondat în toate aceste lucrări. * _____ __________ ! Intr'un număr apropiat vontruna Maria şi A. S. Principesa Ileablica dările de seamă despre altechestiuni ce privesc pospoduiul Piteşti. intelectuală intensivă se face cu pierderi mari de fosfor din corp, ceea ce are ca urmare sigură surmenajul, neurastenia, (debilitarea sistemului nervos). Fosforul pierdut de organism trebue înlocuit pentru a preveni boala, ceea ce se face prin Glicerofosfatul granulat sau Glicerofosfatul efervescent produse aici Laboratorului Iteanu. Aceste preparate conţin fosforul sub forma organică şi este, în total asimilat de organism. sur tin la care- Ministerul de Războiu Direcţia 7-a intendentă PUBLICATIUNE Administraţia armatei in dorinţa ce are de a procura şi trupelor din Bucureşti o carne de calitate bună şi în condiţiuni de preţ convenabile, caută o modalitate pentru satisfacerea acestei nevoi. Persoanele, Societăţile sau doritorii, cari ar avea propuneri practice sunt rugate să se presinte Ministerului de Război, Direcţia 7-a Intendenţă, Calea Priviţei No. 28, in toate zilele de lucru, latre orele 11—12. Director superior al Intendenţei Intendant General (ss) L@ania Portal OteteMB Compania Lirică „Leonard“ Azi Luni 21 Iulie şi mSInoi Marti 22 Iulie ! Cui i-o sui?! Scaune, Fotolii, Quere, Mese, Salonaşe, Antreuri, Balansoare etc. etc. Parchete de stejar calitate superioară. MOBILE: Birouri americane, ministeriale, Clasoare mici şi mari, Mese pentru maşini de scris. Livrează ţi execută prompt „RAHOVA“ Soc. Anon. pt. Industria Lemnului Lack, Blau & Co. — Bucureşti —LEMNE de FOC Fag, Cercojit, Coca şi Antracit bulgări Furnizează la domiciliu „Rmom1* Soc. Anon. pt. Industria Lemnului Lack, Blau & Co. — Bucureşti — Tel. 23 I 28. — Heliade Obor 42. Doctor MIHAIL I. LECCA ASISTENT UNIVERSITAR Consultaţii chirurgicale şi sifilis 7—8 p. m. Bulevardul Lascar Catargiu No. 28 bis (Intrare prin str. Brutari). Revistă în 2 acte şi 6 tablouri StIUM Trei Doamne şi tot trei ore! cu intreg ansamblu al companiei 51 f ^ea Comptabilităţei .Statu «i nl balerinei ilul art- 72—83-5 I Ofertele vor fi făcut«, conform OCAZIUNE I KOTOS „Dinar fabricat „KOERTING1' 100 N.P. care a funcţionat numai 8 zile de probă Vinde cu preţ redus Jacques PAQCREB — BIROU TECHNIC — I Bucureşti. Str. Smârdan 27, Eissebeth Baskieva cu maestrul de balet Constant. Rametrescu Miercuri 23 iulie, Premieri Merge strună revistă de Mircea Râdulescu şi odată cu oferta se va prezenta Alfred Moşol cu D-na Tantzi, separat recipisa de garanţie provi- Cutava Barozzi şi D-l Leonard zorie de 4 la sută din valoarea ossOltKIMSMClMmmgi fertei şi va consta din efecte dej pe mim 100 Bucăţi miei 200 berbeci de prăsilă de un an. AGROCOMERCIA S.A. Oradea Mare, Str. Brătianu 11 a WWHMHMWMIHW» CUMPĂR BRILIANTE, Diamante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii uzate, PLATESC PHETURI MARI — Primesc ţi in consegnatie — yyLA RUBIN« Calea Victoriei 63 fost 77. ; mars EXTRACT 597-924. 1 Isigrasie TROTUARE de ASFALT PARDOSELI de ASFALT execută prompt ţieftin Summa „ASFALTUL” Bucureşti, Aleea Tono Ia 7 Telefon: 26 110, 36 36 I Din căsătorie a recultat copila Dorina de 7 ani. Soţia pârâtă posedă două cohuisuri de case în R. Vâlcea în str. Carol 27. Grefa Tribunalului Bi Iov SECŢIA I-A No. 28, pentru motive determinate lege. Grefier: Nedescifrabii Dosar No. 3802—924 No. 23972 „Opiniile unui singuratec” — cugetări asupra numele de Gr. Tau- 5an, in editura „Cartea Românească”. Au apărat de acelaşi in ediţie nouă (a treia) Filosofia lui Plotin ... , 1 . .. . ... . îi Evoluţia sistemelor de morală, S. Regală Principesa Ileana Jdecht, unul din eleniștii norm de studiu critic şi istorie. Ambele in editura Casei Şcoalalor. , PUBUCMWe Se aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de 12 August 1924, ora ti se va ţine licitaţie publică la Direcţiunea L. D. G. strada general Berthelot No. 8, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de imprejmuirea pavilioanelor construite de Casa Muncii la Galaţi. a planurilor şi devizului întocmit de Serviciul de Studii şi Construcţii al Muncii C. F. R. în care sunt trecute cantităţile de lucrări şi care trebuesc complectate cu preţuri deofertanţi .Stat sau numerar. Orice informaţiuni precum şi planurile, devizele, cadtul de sarcini şi contractul tip se pot vedea în fiecare zi de lucru. Intre orele 1—13, la Direcţiunea L. D. G. Serviciul de Studii şi Construcţii, sttrada general Berthelot No. 8. Ofertele rămânând valabile 2 luni de la data licitaţiei. Direct. Casei Muncii C.F. R. No. 12794 di ■ Primarin Com. Botoşani preşedintele Comis. Interimate " Eugen Neculau Secretar, H. O. VasiUn D. D’. Guşă, profesor de sociologie la Xuniversitatea din Bucu-D D. Gusn Areşîî a ţinut două interesante’ prelegeri la Vălenii de Munte. D-sa ‘a vorbit mai întâi despre „Superstiţia, prejuifecare şi misterul social ’ şi apoi despre „Minciună, ipocrizie şi sinceritate socială’ Pentr'o bogată documentare, Gusti a analizat şi a definit rolul ce-l au în viaţa socială aceşti factori, cari dealungul vremurilor au Întreţinut confuzia socială (şi adeseori au pus obstacole în calea ordinei, a binelui şi a progresului. D- Gustă a arătat apoi că, pentru ca democraţia să nu mai fie ca până astăzi doar un pretext de verbinaj sau de abile păcăleli, ca să fie întronată cu adevărat în societatea omenească, este nevoie ca superrstiţia, prejudecata şi misterul social, cari nu sunt decât nişte conferinţe ale ignoranţei, să fie combătute prin cultură, iar mineriuna, ipocrizia şi lipsa de sinceritate, să fie reprimate prin energia sincerităţii. Ambele conferinţe ale d-lui prof. D. Gusti au fost ascultate cu un deosebit interes lrecătre numerosul public venit din toate ţinuturile ţarei pentru a petrece vacanţa la Vălenii din Munte. . ' ’ ‘REE Anchetele noastre Teatrale Buni 2 Septembrie va avea loc teatrul Naţional prima premieră a stagiunei cu „Femeia îndărătnică“, celebra comedie a lui Shakespeare. Viitoarea stagiune a tra fi teatrului Naţiun4! i se va rcfeschide Sâmbătă 31 August cu „Viforul" de Delavrancea# u±***-~w* ■ In viitoarea stagiune’ se va da la Opera Română „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach & * Săptămâna asta au loc două premiere: Miercuri la Parcul Otetelişanu „Merge strună", iar Joi la Cărăbuş vQe are afabef^ Căpjlj^Reviste isNu cunoaştem Ro- ' mânia“.» „Gazetteide Prague“, publică un interesant articol lal cunoscutului publîciat francez, d-l Georges Brenaimé, cu titlul: „România văzută da la Paris“* D-sa arată câtă nevoe este ca ţara noastră să fie curios, cută in Franţa şi-şi îndeamnă compatrioţii să facă propagandă pentru România, fiindcă ei sunt în măsură mai mult decât oricine să fixeze simpatia şi atenţiunea opiniei publice asupra României. Văzută de la Bucureşti, Franţa este naţiunea generoasă care, in 11856, la tratatuldin Paris,puse capăt protectoratului rusesc, favorită unirea Moldovei’ cu Muntenia, şi care In 1878 ca şi în 1881 precum şi în alte împrejurări şi-ai arătat dragostea ei pentru poporul român. . Războiul cel mare şî evenimentele de după el au strâns şî’ mai mult aceste legături de prietenie carii unesc România de Franţa şi ambele naţiuni trăesc latma reciprocă încredere care a.’« făcut decât să spo «ase*, iiim In privinţa aceasta, România cu toate cele 17 milioane de locuitori Dar, adaogă cu drept cuvânt d-l Bienaimé, propaganda română în Franţa nu trebue făcută numai de români; munca lor n’ar fi de a. 13 apărut în volum „Prometheu înlănţuit şi Perşii” lui ESHIL cel mai mare poet tragic al Greciei antice, intr’o magistrală traducere de ION FOŢI. „ .. .rRtnew of Review’s iíust’rated“, LoridOn, No. .ţi/ţ. „Paza“, anul IV, No. 9—10. „Buletinul Camerei de comerţ şî industrie din Chişinău“, No. 3—4« „Viaţa agricolă“, anul XV, No. 12* îl ' . 1 ' , „Darea de seamă pe anul '1923 a Auro-clubului regal al României^ *• _ _ a*«**—1^— „A'rfiî'va C. F. R.“ numărul 8 în Iulie 1924 cu un bogat şi variat sumar. „Revista ştiinţilor, veterinare“, anul V, No. 2. 1 „Informaţiuni economice“, anul II, No. 35, ş i Spectacolele zilei PARCUL OTETELEŞANH & „Oui ho spuj', revistă!. I | GRADINA O ARĂBUŞI „Vorba vine” irevistă. • |t.ij'|ift,1. TEATRUL’ BREZEANU: „Ma. ' O ( ¡ ' Ai nevrele de toamnă”. cri» Romania raafl' cum' este, aşa cum a) fsifcuit-o irevenirea fe, vatra naţională a populaţiunilor româneşti dinArdeal şi Basarabia. Ei vor, vrodbi desnpe bogăţiile lui naturale, despre fertifitaitea minunată a solului ei, pe caii metodele ştiinţifice ale jagriqultturei moderne îl vor face şi mai iponic; despre perspectivele seducătoare ale industriei lemnului, petrolului, sării şi metalurgiei române; despre utilitatea primordială a marei căi de apă a Dunării, diematică să pună în comunicaţie directă Rinul cu, Marea Neagră şi Orientul« i . Istoria poporului român Ei vor trebuî să vorbească despre istoria poporului român şi despre formaţiunea sa de stat. Ei vor face cunoscutei însuşirile şi defectele acestui stat, pentru ca să se ştie In Franţa « primejdii ar putea într’o bună zi să-i ameninţe. Evenimentele, spune »1.1 Bienaimé, ar putea să ne surprindă nepregătiţi, dacă n’avem decât o cunoştinţă superficială asupra unui popor amic; iar opinia publică, această forţă predontinantă a societăţilor modeme n’ar fi în măsură să dea la nevoie ajutor cauzei romaneşti, dacă ea va rămâne neştiuoare asupriV adevărate? sîtuaţiura a României Nouf, —- fadîeefcH Bnepafcne judiciosul său articolH- -fN ' “ ' "fi—- ' Iii! 11 prinJARDEAL -fiA Vizita de la Cluj 1, Bâimbătă dupîf ameazi a sosit în gate, Cluj trtenul în care se aflau in esculsie de înfrăţire membrii Ateneului populari Tătăraşi din Iaşi. In vederea primîrei oaspeţilor s’a alcătuit la Cluj un comitet sub Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 6 August 1924, la orele 11 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică In Oficiul acestei. „ , . , ,, . m Primării. ucitatie publică cu termenii circumiie sunt vara „graîîni” —Se coa din CAPITALA PUBLICATIUNE Or, trebu« s’o spunem, Rotrâiiâa este foarte rău cunoscută în Franţa. Ignorată de masse, ea nu deşteaptă totdeauna o idei« precisă nici în citasa intelectuală. Câţi francezi, miscari n’au decât cunoştinţe insuficiente şi adesea superficiale asupra nouei Românii, asupra popoardor cari o locuesc, asupra activităţii safe economia o fi asupra situaţiei sale politice? Prea multă vreme, spune d-l Bîte Botoşani şi prelungirea stradei Ale-' .• 'Jir: 'rvVÎităvimttttZfiii*«^"“V" uT au durat obiceiul de a trata xandru cel Bun, conform planuri- dunei Capitalei a plerat spre ră- mititelul cu 5 lei fructele — cai- ;ca trimone popoarele danubiene și1 D. maion Mihail L Fundescudin lor. devizelor și castelor de sarcini. ?1. recreflea.gonf^ ^ ^Aura trufandale — cu câ- ■* -* J -\ Pitești prin cererea înreg. ia Nti Licitaţia va fi public^ cu oferte zilelor, £ vară aspectul de totdea- te XO-15 lei w vmul botezat CU a. Abatorului Comunal, ce urmează j sumă lucruri broaşte pe pretori mari a se construi la marginea oraşului j ——--m«m—«a—————mm pe terenul dintre şoseaua Tulbureni-J Cu toat€ că majoritatea popula- poiţia, friptura ife vacă cu 30 lei, Sm mTa intentat acţiune deschise şi sigilate. iu^ TM a ^ SUfC' 8°~10° H divorţ contra soţiei sale Aida M. I oferte nu sunt admise. -nt vreo schimbare. . Plata balcanice! şî foarte greu tie hotărăşti să crezi că de sunt in sfădit noţiuni' îrrtir’adevăr emancipa*^ j, I Fundescu fost« R Andronescu- Concurenţii pentru a fi admişi la1 _ Aceiaşi forfoteală de dimineaţă ’ Panaitescu din Piteşti str Viilor l{citaţie, vor fi însoţiţi de o garan- pană seara, aceeaşi goană neînceta- Răcoarea vegetaţiei din grădină v or de tie de 4% în numerar sau de 6% însă a oamenilor de afaceri, aceeaşi — a celor doi-trei pomi — se ac efecte de ale Statului, asupra vale- îmbulzeală în localurile de petre transformă într’o adevărată căldurii lucrărei licitate şi vor trebui să, ceri ziua şi noaptea. ră ce se strecoară discret în trupul probeze cu acte că sunt ingineri. Cei mai norocoşi sunt patronii consumatorului în momentul când architect sau antreprenori recunios grădinilor de vară, numite așa du- trebue să facă plata. Dar bucuresc^dSunflucUr^deXimportanță st ^steLrfSa^sef bucîS teanuI/lăt^te face t^poi «vimilar^ postesc câteva mese la care bucurește a doua seară sau schimbă locul ecurt, pentru darea în antreprinde.0. TAFRAXII la CES3.AU Preţurile Controlând însă lista preţurilor ! Piesele proiectului sa pot vedea ,e3roul plictisit vine să se recreeze ca să se distreze şi să vadă „cum la serviciul technic al acestei comu- 51 să-şi verse punga,mai este în altă parte“* ^ ne în zilele de lucru între orele .ahiilsta 10—13(1) p. m. unde se pot lua ori-, Ş® naivSsSIB ce informaţiuni- | Căci nu se poate concepe noroc Dacă la centru aşa se petrec lu-Dispozitiunile are. 71—63 am decât presupunând naivitate din crurile, la mahalale este aceeaş via- K *ArtA .rSS„S,“15-PS« celor care-i dau prilej. Și HL Localurile tavernelor sunt pline de lucrări publice ale Statului şi ^11^ TM «re-» dau . municipale sunt aplicabile «ratei bucmeșteanul este in^această antreprize. pri. de cântece. jvinţă foarte naiv, lăsându-se ex- „Santezele“ antrenează publicul ploatat. de patronii „grădinilor“ nu predispunându-i la băutură. Alcoolde se jefuește fără milă. Iu! curge valuri, și tejghelele se ! O sumedenie de întreprinderi îm umplu de bani. Nu este cârciumă provizate, numite localuri de pe la mahala care să nu-ș i zică „grătrecere, atrage gloata cea mare a dină“ şi nu este grădină unde să joamenlilor nevoiaşi, pironindu-i pe nu se întâmple o bătae. Noroc că 0 L ix ____. . „ -ţ ‘loc până peste jumătatea nopţii, omul la chef se împacă tot atât Sunt atâtea Burete " Iar grădinile reputate, vechile vade repede pe cât se Înfurie şi toate , la pasiune se pune m susţinCTe« duri fărS concurenţă, satisfac ce bătăile se termin prin Împăcare fie!"^0^1 ® în afara graniţelor gutărei sau cutărei t ;orai u gmnp rinţele unei alte categorii soaiale, Ia circumscripția poliţienească fie statului roman. I f* dornică de mai mult confort. „stante pede". Negustorul jubilea.nSt mnK teamâ. ^ totuşi câto! .Csu Puţ’.f muzică vulgară, cu luzi, părţile litigante îşi strâng mârja!S . mmâ multă şi cu mâncare şi băuna şi plătesc pe din două. f ^ x tnmnm»H la tură 06 ,aşă de dorit, bucureşteanul Aceasta este viaţa de noapte - şim bine, cai cinste, încununaţi, la ^ r. .......................- - - -Leasta întrecere internaţională de jj ^1^ rCnUnÎa 7^ pifafint din Soartă şi de industrie. Dar cineva,la ° asemenea Graţie. » ' '' REP' Din nefericire, opinia publică streină, şi cu deosebire cea franceză nu sunt suficient înarmate pentru a rezista la intoxicarea cu ceia ce am putea numi gazele asfixiante ale calomniei, face alegerea, cine va fi in stare să înfrunte uraganul acelora, pe care Horaţiu îi numia om drept cuvânt irascibile genus ? Şi apoi, mai este mâncărurilor se poate vedea jaful, şi altceva: fondurile. Se vor găsi Patronul încrezător în buna dispele pentru această expoziţie! O poziţie a consumatorului, pe care-l Mi-e teamă să nu ne prezentăm judecă mai totdeauna după îmbrăcat atât de slab ca la jocurile clim- căminte, ştie să-l stoarcă de bani, pice şi atunci aceasta va fi cea fără a se expune la vreo neplăcere. mal urâtă propagandă în potriva «Şi bucureşteanul ieste încântat fui noastră. ii se dă atenţia pe care o merită, sau grajdului taurilor com^eipelân„ie. ^ ne«. planul care să poate Vedea Ia Totul dai? atârnă de voinţa gn-’mai bine zis pe care n’o merită şi sf , vemului, care va da sau nu fon- plăteşte fără să protesteze. ţendul comunal, duri, şi de persoana carte va fi de- “ lega,M Ronâniei la Parte. Litere-Arte-Şfiinte „Poetica“ Lui Aristoiu.................. «imini.... teles Importanta României O operă de propagandă necesară ’Intr’o traducere corectă, Editura Culturii Naţionale, ne dă „Politica lui Aristoteles, cel mai realist dintre filosofii greci şi cel mai aproape de noi ca spintfainfifie. „Politica“ este una din cărţile cele mai cuties şi cele ma folositoare, pe cari ni le-a lăsat antichitatea. Pentru alcătuirea ei, Aristoteles a studiat peste patru sute de constituţii şi a meditat asupra organizaţiei politice a tuturor statelor din epoca sa. Veţi găsi în ea cele maiputernice argumente pentru democrație, cele mai aspre acuzații contra coM. S. Regina cu întreaga suită a ^munismului, cele mai severe impu taS irfe ff S R^l ;«£«"> *-»* X <***>*' na, d-1 general M. Bottez cu d-na. Necunooftirea acestei cărți este dl prefect Oroveanu, id-î lt.-colo- 0 lacună în cultura fiecărui om ifinel Gimescu, comandantul depoziteligent fi de aceea o recomandăm titluî cu d-na, d-1 colonel Rădescu I'7*4 toată convingerea. şi colonel Drosu. I Pentru a mări importanţa cărţii, A doua zi, M. S. Regina Maria jeditura a cerut dlui profesor Bessi A. S. Regală Principesa Ileana\dechi, unii din eleniftii noftri de cu întreaga suită au părăsit comu- ^seamă, o introducere foarte inter# I na, Cislău, înapoindu-se la Sinaia, sântă și foarte instructivă. I In vacanţă CURSURILE dela Vălenii de Munte -Prelegerile d-lui profesor D. Gusti- In această atmosferă nu este dej Licitaţia se va tinea 1 A «■ mirat că bucureşteanul plăteşte în lP’J^ ia S oare p. nn că puiul fript cu 8o lei, salata dep "*__Primara coiMinalit pătlăgele vinete tpcatte ax. SQ leii lnti*e flilatS Legăturile dintre] ROMANIA Un cunoacnt scriitor francez co mânia nu e bine cunoscută de opinia publei ftNmcozăjgjeere^compatrioyto atenţiune faţă de ţara noastră au“,«taa?,^ind67a lfet n'a îzS, * S S taS “ ProSW" CombtebuL de rerepţie, reprezen- nS jr- vorbeşte tonţii autorităţilor, ai diferitelor, instituţii culturale^ din localitat^ rasT dlÂ! conflictele de Intelectuali, etc. se aflau la gară tre,"n’n ■* can le poate oferi țara’ aceasta^ f 1 0, , De curând s’au răspândit in streietatea, primăriul orașului nătate știri tendențioase și chiar * 1ro^it « cuvântare de bun sosit, (complecjt inexacte tpriVind iRomâ'- facili apoi prezentarea memnia, știri cari au fost primite cu u. bnl°Í ^1reteror’ de și șutință! in diverse cercuri politice a so^ț^tilori și '.financiare dîn Paris își Lon-| + Dupf fot^ TM,for; ^ j tegiu în frunte efu muzica militară Localurile n petreceri Mahalalele ■Jă fi- Aceste informaţii eronate nu pot ^ pom3t P6 ^ Regele For' veni, afirmă (d-1 -B.ionajime, decât 'î.15Laa^,iS1 dela duşmanii României, duşmanii pe cari ii întâlneşti deopotrivă în- j p~r~!a’, s’a oprit în Piaţa Unirii, unde a avut loc palmirea po-! Aci s’au ţinut cuvântări de către persoanele înscrise în ordinea stabilită de comitet. După primire, oaspeţii conduşi de călăuze s’au dus la căminurile unde au fost găzduiţi. Seara a avut loc masa pe grupe la restaurantele din oraş. A doua zi Duminică dela ora 8 12:30, s’au vizitat pe grupe clinicile, biblioteca, biserica ortodoxă, unde s’a oficiat un Te-Doum cu personal religios şi caruri dintre oaspeţi şi expoziţia şcoalelor de meserii. La ora 1:30 a avut loc dejunul comun’a Orlat mld. Sibiu dăt în întreprindere prin licitaţie publi- juns. Francezii trebue să se asa- comun oferit oaspeţilor la postacă, cu oferte închise, lucrul dă creze la această operă. Mai bine de uraniul din Parcul oraşului, cât oricine ei ştiu ce trebue să spu La ora 3,3 a început festivalul nă compatrioţilor lor pentru a-i lăsa Teatrul naţional, dat de către muli şi a fixa simpatia şi atenţia, societăţile culturale din Moldova. n,ea lor. _ Azi Luni membrii Ateneului po-Ei nu trebuie să se mărginească pulari Tătăraşi au plecat din Cluj, doar la a aminti legăturile de prie, continuându-şi in Ardeal escursia ţimuie şi die recunoştinţă cari leagă/'die înfrăţire, 'i- W-. !;■(«■• Viy Sste jtoug țări.^Eî vor trebui să «fcjl rsr~ l'iirtCWii __ J ^WlTORUV