Viitorul, iulie 1924 (Anul 17, nr. 4893-4919)

1924-07-22 / nr. 4911

1 • A »»'»= •.­■» •E'*».n--1 1 ■ * T vsmm T CEREŢI PRETUTINDENI numai »Lama Pierre“ Otel suedez, aliaj de ar­gint — 8 lei In toată {ara — Ministerul justiţiei Direcţiunea afacerilor Indtcirea Publiciţiune D-l Ayarm Lupu sin Herşcu, do­miciliat în Focşani, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic ide sin Herscu în acela de Adler, spre a se numi Avram L. Adler. 1­­ .­­Ministerul publică aceasta con­­­orm art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevă-,­­ut de alineatul II al zisului articol. 1­91SALVATOR Ambulatoriu fondat în 1900 de Medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE tie PILLE Tratamentul BLFKOHAUIE] CRONICI prin netede electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Ureiroscopie ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie fi TJUram­icroscop Pasagiu! Român 9 (Lângă ’teatrul National) Bucureşti Consult 11—1 si 6—9. 'telef. 83/81 VIITORUL PRIMEŞTE Abonamente de vilegiaturi cu Le!­50 pe lună, la ţară . 100 . , In străinătate I ton avul He întâmpinai greut&fi mari şi diverge, atât din partea mi*­cilor negustori cari o viaţă Întrea­gă Îşi făceau c­omerţul în b&râcuţele arătate cât şi cu formele greoae ala legii comptabilităţel publice, şi to­tuşi în luna Mai 1022, am dispus s& dărâm şi să ridic toate construc*­ţi­unii­e de scânduri din piaţa oraşu­lui şi să încep repararea plec­­area Halei de alimenta. Încât la 1 Septembrie Intr’ivia can­al­ele treptte a­u so­sit lal comuna Cislău, din judeţul şi cem­i Buzău, M. S. Regina Maria şi A.­­ Încât l­a Regală Principesa Peana, pen­t ° dau Bpre­­tru a vizita depozitul de remontă folosinţa publicului şi să avem cea­ din ^ comună­ insoţite & dom. A­ertinH colonel Rădescu N„ Aghiotan­vânzarea camei, Iar in exterior 20 »I­ . , de prăvălii pentru diferite alimen* In localitate M. S. Regina și A. ...................... ■' "■ * *-------*— S. Regală Principesa, a descins la locuinţa comandantului Depozitu­lui şi a fost primite de d-1 general M. Botez, directorul superior al re­montei, şi d-1 l­icolonel Gimescu, comandantul depozitului1. La intrarea în locuinţă au­­fost întâmpinate de doamna general ÎM­ Bottez şi d-na Athena lt.-calo­te, având asfalt de jur Împrejur, iar piaţa propriu zisă pavată cu dale de mozaic. In subsolul halei am Instalat fa­brica de ghiaţă şi frigolrifere pentru­­ carne şi peşte, lucrări executate In anul 1923. Cu reparaţia halei am cheltuit 5J5£LOűű lei, — iar In primul an din 5AAoi‘l»u‘n mai^ci oare . oferit W venit cari zăcea Ingropstt In nişte­,se buchete de flori M. S. Regina ziduri ruinate. Aci trebue să aduc­ şi Principesei Ileana, mulţumiri şi inginerului comunei H. W. Schmidt, cari m’a secondat în toate aceste lucrări. * _____ __________ ! Intr'un număr apropiat vont­ru­­na Maria şi A. S. Principesa Ilea­­blica dările de seamă despre alte­­chestiuni ce privesc p­os­pod­­uiul Piteşti. intelectuală intensivă se face cu pierderi mari de fosfor din corp, ceea ce are ca urmare sigură surme­najul, neurastenia, (debilitarea sis­temului nervos). Fosforul pierdut de organism trebue înlocuit pentru a preveni boala, ceea ce se face prin Glicerofosfatul granulat sau Glice­­rofosfatul efervescent produse aici Laboratorului Iteanu. Aceste pre­parate conţin fosforul sub forma organică şi este, în total asimilat de organism. sur tin la care- Ministerul de Războiu Direcţia 7-a intendentă PUBLICATIUNE Administraţia armatei in dorinţa ce are de a pro­cura şi trupelor din Bucureşti o carne de calitate bună şi în condiţiuni de preţ convenabile, caută o modalitate pentru satisfacerea acestei nevoi. Persoanele, Societăţile sau doritorii, cari ar avea propuneri practice sunt rugate să se presinte Ministe­rului de Război, Direcţia 7-a Intendenţă, Calea Priviţei No. 28, in toate zilele de lucru, latre orele 11—12. Director superior al Intendenţei Intendant General (ss) L@ania Portal OteteMB Compania Lirică „Leonard“ Azi Luni 21 Iulie şi mSIno­i Marti 22 Iulie ! Cui i-o sui?! Scaune, Fotolii, Quere, Mese, Salonaşe, Antreuri, Balansoare etc. etc. Parchete de stejar calitate superioară. MOBILE: Birouri americane, ministe­riale, Clasoare mici şi mari, Mese pentru maşini de scris. Livrează ţi execută prompt „RAHOVA“ Soc. Anon. pt. Industria Lemnului Lack, Blau & Co. — Bucureşti —­LEMNE de FOC Fag, Cer­cojit, Coca şi Antracit bulgări Furnizează la domiciliu „Rmom1* Soc. Anon. pt. Industria Lemnului Lack, Blau & Co. — Bucureşti — Tel. 23 I 28. — Heliade Obor 42. Doctor MIHAIL I. LECCA ASISTENT UNIVERSITAR Consultaţii chirurgicale şi sifilis 7—8 p. m. Bulevardul Lascar Catargiu No. 28 bis (Intrare prin str. Brutari). Revistă în 2 acte şi 6 tablouri StIUM Trei Doamne şi to­t trei o­re! cu intreg ansamblu al companiei 51 f ^ea Comptabilităţei .Statu «i nl balerinei ilul art- 72—83-5 I Ofertele vor fi făcut«, conform OCAZIUNE I KOTOS „Dinar fabricat „KOERTING1' 100 N.P. care a funcţionat numai 8 zile de probă Vinde cu preţ redus Jacques PAQCREB — BIROU TECHNIC — I Bucureşti. Str. Smârdan 27, Eissebeth Baskieva cu maestrul de balet Constant. Rametrescu Miercuri 23 iulie, Premieri Merge strună revistă de Mircea Râdulescu şi­­ odată cu oferta se va prezenta Alfred Moşol cu D-na Tantzi, separat recipisa de garanţie provi- Cutava Barozzi şi D-l Leonard zorie de 4 la sută din valoarea o­­ssOl­tKIMSMClMmmgi fertei şi va consta din efecte dej pe mim 100 Bucăţi miei 20­0 berbeci de prăsilă de un an. AGROCOMERCIA S.A. Oradea Mare, Str. Brătianu 11 a WWHMHMWMIHW» CUMPĂR BRILIANTE, Diamante, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii uzate, PLATESC PHETURI MARI — Primesc ţi in consegnatie — yyLA R­UBIN« Calea Victoriei 63 fost 77. ; mars EXTRACT 597-924. 1 Is­igrasie TROTUARE de ASFALT PARDOSELI de ASFALT execută prompt ţi­eftin Summa „ASFALTUL” Bucureşti, Aleea Tono­ Ia 7 Telefon: 26 110, 36­­ 36 I­­ Din căsătorie a recultat copila­­ Dorina de 7 ani. Soţia pârâtă posedă două coh­ui­suri de case în R. Vâlcea în str. Carol 27. Grefa Tribunalului Bi Iov SECŢIA I-A No. 28, pentru motive determinate lege. Grefier: Nedescifrabii Dosar No. 3802—924 No. 23972 „Opiniile unui singuratec” — cu­getări asupra numel­e de Gr. Tau- 5an, in editura „Cartea Româneas­că”. Au apărat de acelaşi in ediţie nouă (a treia) Filosofia lui Plotin ... , 1 . .. . ... . îi Evoluţia sistemelor de morală, S. Regală Principesa Ilean­a J­decht, unul din eleniștii norm­ de­ studiu critic şi istorie. Ambele in editura Casei Şcoalalor. , PUBUCMWe Se aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de 12 August 1924, ora ti se va ţine licitaţie publică la Direcţiunea L. D. G. strada gene­ral Berthelot No. 8, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de im­prejmuirea pavilioanelor construite de Casa Muncii la Galaţi. a planurilor şi devizului întocmit de­­ Serviciul de Studii şi Construcţii al Muncii C. F. R. în care sunt tre­cute cantităţile de lucrări şi care trebuesc complectate cu preţuri de­­ofertanţi .Stat s­au numerar. Orice informaţiuni precum şi­ planurile, devizele, cadtul de sar­cini şi contractul tip se pot vedea în fiecare zi de lucru. Intre orele 1—13, la Direcţiunea L. D. G. Serviciul de Studii şi Construcţii, sttrada general Berthelot No. 8. Ofertele rămâ­nând valabile 2 luni de la data licitaţiei. Direct. Casei Muncii C.­­F. R. No. 12794 d­­­i ■ Primarin Com. Botoşani preşedintele Comis. Interimate " Eugen Neculau Secretar, H. O. VasiUn D. D’. Guşă, profesor de socio­logie la Xuniversitatea din Bucu-D­­ D. Gusn A­reşîî a ţinut două interesante’ pre­legeri la Vălenii de Munte. D-sa ‘a vorbit mai întâi d­espre „Superstiţia, prejuifecare şi miste­rul social ’ şi apoi despre „Minciu­nă, ipocrizie şi sinceritate socială’ Pentr'o bogată documentare,­­ Gusti a analizat şi a d­efinit rolul ce-l au în viaţa socială aceşti fac­tori, cari dealungul vremurilor au­ Întreţinut confuzia socială (şi ade­seori au pus obstacole în calea or­­dinei, a binelui şi a progresului. D- Gustă a arătat apoi că, pen­tru ca democraţia să nu mai fie ca până astăzi doar un pretext d­e verbinaj sau de abile păcăleli, ca să fie întronată cu adevărat în socie­tatea omenească, este nevoie ca su­perrstiţia, prejudecata şi misterul social, cari nu sunt decât nişte con­ferinţe ale ignoranţei, să fie com­­bătute prin c­ultură, iar m­ineriuna, ipocrizia şi lipsa de sinceritate, să fie reprimate prin energia sinceri­tăţii. Ambele conferinţe ale d-lui prof. D. Gusti au fost ascultate cu un deosebit interes lre­­către numero­sul public venit din toate ţinuturi­le ţarei pentru a petrece vacanţa la Vălenii din Munte. . ' ’ ‘REE Anchetele noastre Teatrale Buni 2 Septembrie va avea loc­­ teatrul Naţional prima premieră a stagiunei cu „Femeia îndărătni­că“, celebra comedie a lui Shakes­peare. Viitoarea stagiune a tra fi teatrului Naţiun4! i se va rcfeschide Sâmbătă 31 August cu „Viforul" de Dela­­vrancea# u±***-~w* ■ In viitoarea stagiune’ se va da la Opera Română „Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach & * Săptămâna asta au loc două pre­miere: Miercuri la Parcul Oteteli­­şanu „Merge strună", iar Joi la Cărăbuş vQe are afab­ef^ Căpjlj^Reviste isNu cunoaştem Ro- '­ mânia“.» „Gazette­­ide Prague“, publică un i­nteresant artic­ol lal cun­oscutului publîciat francez, d-l Georges Bre­­naimé, cu titlul: „România văzută da la Paris“* D-sa arată câtă nevoe este ca ţara noastră să fie curios, cută in Franţa şi-şi îndeamnă com­patrioţii să facă propagandă pen­tru România, fiindcă ei sunt în mă­sură mai mult decât oricine să fi­xeze simpatia şi atenţiunea opiniei publice asupra României. Văzută de la Bucureşti, Franţa este naţiunea generoasă care, in 11856, la tratatul­­din Paris,­­puse capăt protectoratului rusesc, favo­rită unirea Moldovei’ cu Muntenia, şi care In 1878 ca şi în 1881 pre­cum şi în a­lte împrejurări şi-ai a­­rătat dragostea ei pentru poporul român. . Războiul cel mare şî evenimente­le de după el au strâns şî’ mai mult aceste legături de prietenie carii u­­nesc România de Franţa şi ambele naţiuni trăesc latm­a reciprocă în­credere care a.’« făcut decât să spo «ase*, iiim In privinţa aceasta, România cu toate cele 17 milioane de locuitori Dar, adaogă cu drept cuvânt d-l Bienaimé, propaganda română în Franţa n­u trebue făcută numai de români; munca lor n’ar fi de a­. 13 apărut în volum „Prometheu înlănţuit şi Perşii” lui ESHIL cel mai mare poet tragic al Greciei antice, intr’o magistrală traducere de ION FOŢI. „­­ .. .rRtnew of Review’s iíust’rated“, LoridOn, No. .ţi/ţ. „Paza“, anul IV, No. 9—10. „Buletinul Camerei de comerţ şî industrie din Chişinău“, No. 3—4« „Viaţa agricolă“, anul XV, No. 12* îl ' . 1 ' , „Darea de seamă pe anul '1923 a Auro-clubului regal al Româ­niei^ *• _ _ a*«**—1^— „A'rfiî'va C. F. R.“ numărul 8 în Iulie 1924 cu un bogat şi variat sumar. „Revista ştiin­ţilor, veterinare“, anul V, No. 2. 1 „Informaţiuni economice“, anul II, No. 35, ş i Spectacolele zilei PARCUL OTETELEŞANH & „Oui ho spuj', revistă!. I | GRADINA O A­RĂBUŞ­I „Vorba vine” irevistă. • |t.ij'|ift,1. TEATRUL’ BREZEANU: „Ma. ' O ( ¡ ' Ai­ nevrele de toamnă”. cri» Romania raafl' cum' este, aşa cum a) fsifcuit-o irevenirea fe, vatra naţională a populaţiunilor româ­neşti din­­Ardeal şi Basarabia. Ei vor, vrodbi desnpe bogăţiile lui na­­turale, despre fertifitaitea minunată a solului ei, pe caii metodele ştiin­ţifice ale jagriqultturei moderne îl vor face şi­ mai iponic; despre pers­pectivele seducătoare ale industriei lemnului, petrolului, sării şi meta­lurgiei române; despre utilitatea primordială a marei căi de apă a­ Dunării, diematică să pună în comu­nicaţie directă Rinul cu, Marea Nea­gră şi Orientul« i . Istoria poporului român Ei vor trebuî să vorbească des­pre istoria­ poporului român şi des­pre formaţiunea sa de s­tat. Ei vor face cunoscutei însuşirile şi­ defecte­le acestui stat, pentru ca să se ştie In Franţa « primejdii ar putea în­tr’o bună zi să-i ameninţe. Eve­nimentele, spune »1.1 Bienaimé, ar putea să ne surprindă nepregătiţi, dacă n’avem decât o cunoştinţă su­perficială asupra unui popor amic; iar opinia publică, această forţă predontinantă a societăţilor modeme n’ar fi în măsură să dea la nevoie ajutor cauzei romaneşti, dacă ea va rămâne neştiuoare asupriV adevă­rate? sîtuaţiura a României Nouf, —- fadîeefcH Bnepafcne judiciosul său articolH- -fN ' “ ' "fi—- ' Iii! 11 prinJARDEAL -fiA Vizita de la Cluj 1, Bâimbătă dupîf ameazi a sosit în gate, Cluj trtenul în care se aflau in esculsie de înfrăţire membrii A­­teneulu­i populari Tătăraşi din Iaşi. In vederea primîrei oaspeţilor s’a alcătuit la Cluj un comitet sub Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi, că în ziua de 6 August 1924, la orele 11 dimineaţa, se va ţine li­citaţie publică In Oficiul acestei. „ , . , ,, . m Primării. ucitatie publică cu termen­ii circu­m­iie sunt vara „graîîni” —Se coa­ din CAPITALA PUBLICATIUNE Or, trebu« s’o spunem, Rotrâi­­iâa este foarte rău cunoscută în Franţa. Ignorată de masse, ea nu deşteaptă totdeauna o idei« precisă nici în citasa intelectuală. Câţi fran­cezi, mi­s­cari n’au decât cunoş­tinţe insuficiente şi­ adesea super­ficiale asupra nouei Românii, asu­pra popoardor cari o­ locuesc, asu­­pra activităţii safe economia o fi a­­supra situaţiei sale politice? Prea multă vreme, spune d-l Bîte Botoşani şi prelungirea stradei Ale-' .• 'Jir: 'rvVÎităvimttttZfiii*«^"“V" uT a­u durat obiceiul de a trata xandru cel Bun, conform planuri- d­un­ei Capitalei a plerat spre ră- mititelul cu 5 lei fructele — cai- ;ca trimone popoarele danubiene și1 D. maion Mihail L Fundescudin lor. devizelor și castelor de sarcini. ?1. recreflea.gonf^ ^ ^Aura trufandale — cu câ- ■* -* J -\ Pitești prin cererea înreg. ia Nti Licitaţia va fi public^ cu oferte zilelor, £ vară aspectul de totdea- te XO-15 lei w vmul botezat CU a. Abatorului Comunal, ce urmează j sumă lucruri broaşte pe pretori mari a se construi la marginea oraşului j ——--m«m—«a—————mm pe terenul dintre şoseaua Tulbureni-J Cu toat€ că majoritatea popula- poiţia, friptura ife vacă cu 30 lei, Sm­ mTa intentat acţiune de­schise şi sigilate. iu^ TM a ^ SUfC' 8°~10° H divorţ contra soţiei sale Aida M. I oferte nu sunt admise. -nt vreo schimbare. . Plata balcanice! şî foarte greu tie hotă­răşti să crezi că de sunt in sfădit noţiuni' îrrtir’adevăr emancipa*^ j, I Fundescu fost« R Andronescu- Concurenţii pentru a fi admişi la1 _ Aceiaşi forfoteală de dimineaţă ’ Panaitescu din Piteşti str Viilor l{citaţie, vor fi însoţiţi de o garan- pană seara, aceeaşi goană neînceta- Răcoarea vegetaţiei din grădină v or de tie de 4% în numerar sau de 6% în­să a oamenilor de afaceri, aceeaşi — a celor doi-trei pomi — se ac efecte de ale Statului, asupra vale- îmbulzeală în localurile de petre­ transformă într’o adevărată căldu­rii lucrărei licitate şi vor trebui să, ceri ziua şi noaptea. ră ce se strecoară discret în trupul probeze cu acte că s­unt ingineri. Cei mai norocoşi sunt patronii consumatorului în momentul când architect­ sau antreprenori recunios­ grădinilor­ de vară, numite așa du- trebue să facă plata. Dar bucures­­c^dSunflucUr^deXimportanță st­ ^steLrfSa^sef bucîS teanuI/lăt^te f­­ace t^poi «vi­milar^ postesc câteva mese la care bucureș­te a doua seară sau schimbă locul ecurt, pentru darea în antreprinde­.0. TAFRAXII la CES3.AU Preţurile Controlând însă lista preţurilor ! Piesele proiectului sa pot vedea ,e3roul plictisit vine să se recreeze ca să se distreze şi să vadă „cum la serviciul technic al acestei comu- 51 să-şi verse punga,­­mai este în altă parte“* ^ ne în zilele de lucru între orele .ahiilsta 10—13(1) p. m. unde se pot lua ori-, Ş® naivSsSIB ce informaţiuni- | Căci nu se poate concepe noroc Dacă la centru aşa se petrec lu-Dispozitiunile are. 71—63 am decât presupunând naivitate din crurile, la mahalale este aceeaş via- K *ArtA .rSS„S,“15-PS« celor care-i dau prilej. Și HL Localurile tavernelor sunt pline de lucrări publice ale Statului şi ^11^ TM «re-» dau . municipale sunt aplicabile «ratei bucmeșteanul este in^această antreprize. pri. de cântece. jvinţă foarte naiv, lăsându-se ex- „Santezele“ antrenea­ză publicul ploatat. de patronii „grădinilor“ nu predispunându-i la băutură. Alcoo­­lde se jefuește fără milă. Iu! curge valuri, și tejghelele se ! O sumedenie de întreprinderi îm­ umplu de bani. Nu este cârciumă provizate, numite localuri de pe­ la mahala care să nu-ș i zică „gră­trecere, atrage gloata cea mare a dină“ şi nu este grădină unde să joamenlilor nevoiaşi, pironindu-i pe nu se întâmple o bătae. Noroc că 0 L i­x ____. . „ -ţ ‘loc până peste jumătatea­ nopţii, omul la chef se împacă tot atât Sunt atâtea Bure­te " Iar grădinile reputate, vechile va­­de repede pe cât se Înfurie şi toate­­ , la pasiune se pune m susţinCTe« duri fărS concurenţă, satisfac ce­ bătăile se termin prin Împăcare fie!"^0^1 ® în afara graniţelor gutărei sau cutărei t ;orai u gmnp rinţele unei alte categorii soaiale, Ia circumscripția poliţienească fie statului roman. I f* dornică de mai mult confort. „stante pede". Negustorul jubilea­.nSt mnK teamâ. ^ totuşi câto! .Csu Puţ’.f muzică vulgară, cu lu­­zi, părţile litigante îşi strâng mâ­rj­a!S . mmâ multă şi cu mâncare şi bău­­na şi plătesc pe din două. f ^ x tnmnm»H la tură 06 ,aşă de dorit, bucureşteanul Aceasta este viaţa­ de noapte - şim bine, cai cinste, încununaţi, la ^ r. .......................- - - -Leasta întrecere internaţională de jj ^1^ rCnUnÎa 7^ pifafint din So­artă şi de industrie. Dar cine­va,la ° asemenea Graţie. » ' '' REP' Din nefericire, opinia­ publică streină, şi cu deosebire cea france­ză nu sunt suficient înarmate pen­tru a rezista la intoxicarea cu ceia ce am putea numi gazele asfixian­te ale calomniei, face alegerea, cine va fi in stare să­­ înfrunte uraganul acelora, pe care Horaţiu îi numia om drept cuvânt irascibile genus ? Şi apoi, mai este mâncărurilor se poate vedea jaful, şi altceva: fondurile. Se vor găsi­­ Patronul încrezător în buna disp­ele pentru această expoziţie! O poziţie a consumatorului, pe care-l Mi-e teamă să nu ne prezentăm judecă mai totdeauna după îmbră­­cat atât de slab ca la jocurile clim- căminte, ştie să-l stoarcă de bani, pice şi atunci aceasta va fi cea fără a se expune la vreo neplăcere. mal urâtă propagandă în potriva «Şi bucureşteanul ieste încântat fui noastră. ii se dă atenţia pe care o merită, sau grajdului taurilor com^eipelân­„ie. ^ ne«. planul care să poate Vedea Ia Totul dai? atârnă de voinţa gn-’mai bine zis pe care n’o merită şi s­f , vemului, care va da sau nu fon- plăteşte fără să protesteze. ţend­ul comunal, duri, şi de persoana carte va fi de- “ lega,M Ron­âniei la Parte. Litere-Arte-Şfiinte „Po­etica“ Lui Aristo­iu­.................. «imini.... teles Importanta Româ­niei O operă de propa­gandă necesară ’Intr’o traducere corectă, Editura Culturii Naţionale, ne dă „Politi­ca lui Aristoteles, cel mai realist dintre filosofii greci şi cel mai a­­pro­ape de noi ca spint­­fainf­if­ie. „Politica“ este una din cărţile cele mai cu­­ties şi cele ma folo­sitoare, pe cari ni le-a lăsat antichi­tatea. Pentru alcătuirea ei, Aristo­teles a studiat peste patru sute de constituţii şi a meditat asupra or­ganizaţiei politice a tuturor state­lor din epoca sa. Veţi găsi în ea cele mai­­puterni­ce argumente pentru democrație, cele mai aspre acuzații contra co­M. S. Regina cu întreaga suită a ^­munismului, cele mai severe impu­ taS irfe ff S R^l ;«£«"> *-»* X <***>*' na, d-1 general M. Bottez cu d-na. Necunooftirea acestei cărți este dl prefect Oroveanu, id-î lt.-colo- 0 lacună în cultura fiecărui om ifi­nel Gimescu, comandantul depozi­­teligent fi de aceea o recomandăm titluî cu d-na, d-1 colonel Rădescu I'7*4 toată convingerea. şi colonel Drosu. I Pentru a mări importanţa cărţii, A doua zi, M. S. Regina Maria jeditura a cerut dlui profesor Bes­­si A. S. Regală Principesa Ileana\dechi, unii din eleniftii noftri de cu întreaga suită au părăsit comu- ^seamă, o introducere foarte inter# I na, Cislău, înapoindu-se la Sinaia, sântă și foarte instructivă. I In vacanţă CURSURILE dela Vălenii de Munte -Prelegerile d-lui profesor D. Gusti- In această atmosferă nu este dej Licitaţia se va tinea 1 A «■ mirat că bucureşteanul plăteşte în­ lP’J^ ia S oare p. nn că puiul fript cu 8o lei, salata dep "*__Primara coiMinalit pătlăgele vinete tpcatte ax. SQ leii lnti*e flilatS Legăturile dintre] ROMANIA Un cunoacnt scriitor francez co mânia nu e bine cunoscută de opinia pu­blei ftNmcozăjgjeere^compatrioyto atenţiune faţă de ţara noastră au“,«taa?,^ind67a lfet n'a îzS, * S S taS “ ProSW" CombtebuL de rerepţie, reprezen- nS jr- vorbeşte tonţii autorităţilor, ai diferitelor, instituţii culturale^ din localitat^ rasT dlÂ! conflictele de Intelectuali, etc. se aflau la gară tre,"n’n ■* can le poate oferi țara’ aceasta^ f 1 0­, , De curând s’au răspândit in strei­etatea, primăriul orașului nătate știri tendențioase și chiar * 1ro^it « cuvântare de bun sosit, (complecjt inexacte tpriVind iRomâ'- facili apoi prezentarea mem­­nia, știri cari au fost primite cu u. bnl°Í ^1reteror’ de și șutință! in diverse cercuri politice a so^ț^tilori și '.financiare dîn Paris își Lon-| + Dupf fot^ TM,for; ^ j tegiu în frunte efu muzica militară Localurile n petreceri Mahalalele ■Jă fi- Aceste informaţii eronate nu pot ^ pom3t P6 ^ Regele For' veni, afirmă (d-1 -B.ionajime, decât 'î.15Laa^,iS1 dela duşmanii României, duşmani­i pe cari ii întâlneşti deopotrivă în- j p~r~!a’, s’a oprit în Piaţa Uni­rii, unde a avut loc palmirea po-! Aci s’au ţinut cuvântări de că­tre persoanele înscrise în ordinea stabilită de comitet. După primire, oaspeţii conduşi de călăuze s’au dus la căminurile unde au fost găzduiţi. Seara a a­­vut loc masa pe grupe la resta­urantele din oraş. A doua zi Duminică dela ora 8 12:30, s’au vizitat pe grupe clini­­cile, biblioteca, biserica ortodoxă, unde s’a oficiat un Te-Doum cu personal religios şi caruri dintre oaspeţi şi expoziţia şcoalelor de meserii. La ora 1:30 a avut loc dejunul comun’a Orlat m­ld. Sibiu dăt în întreprindere prin licitaţie publi-­ juns. Francezii trebue să se asa- comun oferit oaspeţilor la posta­­că, cu oferte închise,­ lucrul dă creze la această operă. Mai bine de uraniul din Parcul oraşului, cât oricine ei ştiu ce trebue să spu La ora 3,3 a început festivalul nă compatrioţilor lor pentru a-i lă­­sa Teatrul naţional, dat de către muli şi a fixa simpatia şi atenţia, societăţile culturale din Moldova. n,ea lor. _­­ Azi Luni membrii Ateneului po-Ei nu trebuie să se mărginească pulari Tătăraşi au plecat din Cluj, doar la a aminti legăturile de prie, continuându-şi in Ardeal escursia ţimuie şi die recunoştinţă cari leagă/'die înfrăţire, 'i- W-. !;■(«■• Viy Sste jtoug țări.^Eî vor trebui să «fcjl rsr~ l'iirtCWii __ J ^Wl­TORUV

Next