Viitorul, iulie 1925 (Anul 18, nr. 5196-5222)
1925-07-22 / nr. 5214
GUVERNUL EGIPTIAN Ministerul Cultelor Din ordinul M. S. Regele Egiptului, un concurs se institue de către ministerul Vacufurilo® Egiptian (ministerul cultelor) pentru un proect de reconstrucţie a Moscheei Amru, la Cairo, aşa după cum era în timpurile ei de mare speridoare. La acest concurs pot lua parte architect de toate naţionalităţile. Cererile trebuesc adresate, cu arătarea precisă a adresei concurentului, Excelenţei Sale, sub-secretarului de Stat, la ministerul Vacuurilor, la Cairo. Aceste cereri pot fi făcute la adresa telegrafică Wakis, Cairo. Ministerul Vacufurilo® va trimite sau va remite gratis un exemplar de condiţiunile concursului. Premiile atribuite sunt: 1 2500 lire egiptene L. 1000 „ III 500 Aceste premii sunt supuse condiţiunilor stipulate la art. 11 din contract. Pentru condiţiunile concursului a se adresa la Legaţiunea Ilegală a Egiptului, la Athénée Palace. GUVERNUL EGIPTIAN Administraţia apărării coastelor şi a pescăriilor Legaţiunea Regală a Egiptului face cunoscut că administraţia Apărărei Coastelor şi a Pescăriilor Statului vinde la licitaţie publică crucişetorul „Baquib", aparţinând acestei administraţii, aflător actualmente la Alexandria port Bas et lin. Ţinem la dispoziţia celor interesaţi caietul de sarcini precum şi diferitele specificatului la legaţie, hotel Athénée Palace. Lungimea 244 fut anglais 8 inch Tonagiul 467.70 tone Puterea 3500 H. P. Ofertele se vor primi până la 1 August 1925 Orele 12 și trebuesc făcute în monedă egipţiană. Ele trebuesc prezentate în forma prevăzută prin caietele de adresare Direcţiune! Apărărei Coastelor şi Pescăriilor, Statului la Alexandria, Egipt. PURGEN ESTE CEL MAI IDEAL LAXATIV KVNZARE LA TOATE FARMACill£ KARLSBAD DOCTORUL Gr. GRAUR Hans Rubin fer AU SOSIT CU fîile de transmisiune ENGLEZEŞTI ca itate garantată. Jacques PAUGKER || Bucureşti, Str. Smârdan 27 De vânzare Casă cu 2 camere, 2 antreuri şi depedinţe, 60 metri pătraţi teren, tendre, până ce a ajuns la sufragerie. Aci, l’a aşteptat prima decepţie: Franţuzul n’avea rachiu la masă şi asta din pricină că băcanul din colţ nu’i mai dădea profesorului rachiu pe datorie. Dar bucatele ! Nefericitul musafir a preferat să rămână flămânde cât să se atingă de bucatele preparate de ,,madam Renaud”. Deşi doamna Renaud era românia, „o moldoveancă neaoşă din Botoşani”, totuşi d-l Pătrăşcanu nici n’a îndrăznit să se atingă de mâncările franţuzeşti. Apoi, în timpul mesei, musafirul franţuzului trecu prin adevărate momente de primejdie . Soţii Renaud, luându-se la ceartă — faţă de musafir — au fost pe punctul să-şi arunce farfuriile în cap. Nope că d. Pătrăşcanu a reuşit să aplaneze conflictul franco-român, începând să povestească scene hazlii din amintirile lui... Casian. La sfârşitul mesei, o altă decepţie . Când d. Eenaud ceru „cafeluţa”, madam Eenaud răspunse cu cruzime : ..Nu e cafea!” Eenaud începu să suduie în francezeşte iar d. Pătrăşcanu, temându-se de o înserare, îşi luă adiole la familia Eenaud. Dar, ca să nu credem cumva că d. Pătrăşcanu s’a culcat cu cafeaua nebăută, d-sa scrie că a plecat la centru, unde a intrat într-o cafenea, ca să-şi repare gustul stricat prin mâncările lui Renaud. La cafenea, s’a întâlnit cu un „prieten localnic care cunoştea toată cronica târgului”. Bucuros că a dat peste acest cronicar providenţial, d. Pătrăşcanu i-a cerut informaţiuni complete despre Renaud şi familia lui. Iată şi o parte din discuţia care s’a angajat între cei doi amici: — „Ce fel de om este el ? — „Un nebun şi un beţiv... — „Hm — făcui eu — Dar femeia ! — „Vai de mama ei !... — „ Aşa ?... Acum înţeleg totul — „Dar ce a fost ?... S’au bătut. — „Cât am fost eu... nu. Cred că după aceia... Apoi, după ce cei doi prieteni şi-au bătut bine joc de franţuz, d-na Pătrăşcanu s’a dus la hotel, îvtribbându-mă mereu pentru ce a finut el numai decât să mă cheme la masă”. Noi credem că franţuzul l’a poftit la masă, pentru că nu bănuiasfiracul—că musafirul sări era humorist şi că mai târziu avea să-l facă până şi de râsul... cetitorilor „Adevărului literar”. Nu ştiu dacă Jean Renaud a avut prilejul să citească graţiozităţile invitatului său, ştiu însă că păţania d-lui Pătrăşcanu a intrat în literatura ..Adevărului subt titlul de... nuvelă. AL. CAZ AB AN. »tHMHIHM»—(MWWaW Mircea I. Lecca Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris Ec. ÎO. — Telefon 58-62 Secţiune specială pentru Devise telefoane interbancare 27 şi 28 w Str Locot. Al. Paulescu No. 33 bis lost Hramului. Publicaţiune — ‘ In ziua de 30 Iunie a. c. ora 11 dimineaţa se va ţine licitaţie publică cu oferte Închise în localul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Direcţiunea Generală a Fermelor pentru vânzarea unei batoze de treerat, sistem Klayton. Licitaţia se va ţine conform art 78—83 Legea Contabilitaţei Publice. Batoza se poate vedea în fiecare zi la fabrica Vulcan, str. Honzik, gara Dealul Spirei. Direc. Generală a Fermelor No. 27249 18 Iulie 1925. , 12250 DE VÂNZARE Un loc, 1000 m. p. 60 lei m. p., cartierul Colentina Andrortache. A se adresa Şoseaua Ştefan cel Mare No. 14. Ulicioara, d-na Ecaterina. S9LV9TD1“ Cabinet medical fondat In 1906 de medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de PIELE Tratamentul l’UNOFAGIEI CRONICE prin pretoade electroterapeutice electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi a lichidului cefalorachidian Microscopie fi Ultramicroscopie Pasagiu! fontan 9 L&tigă Teatrul Naţional Bucureşti Consult, li —1 si 6—9. Zele. 3SiS1 Bll Comisiunea de naturalizări II Conform art 22 din legea privivitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Szilagyi Ştefan, născut la anul 1883 în comuna Vădaş judeţul Arad, domiciliat tot în această comună, de profesiune- plugar în baza legii privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române capitolul II paragraful I şi 2 vă rugăm cu tot respectul, binevoiţi a dispune în merit pentru a-mi reprimi cetăţenia română, raportfindu-vă, că în anul 1922 luna iulie am emigrat la America cu care caziune conform ordinelor primite atunci am renunţat la cetăţenia română, în mod provizoriu temporal, având intenţia de a mă întoarce pe pământul unde am crescut. In anul 1918 m'am întreţinut tot în America, reîntorcându-mă în 1920 şi în anul 1922 emigrând a 2 oară, acum m’am reîntors pentru totdeauna în ţară. Anexez următoarele acte: 1) Extrasul de naştere 2) Declaraţiune de obţiune a cetăţeniei române, respective revocarea declaraţiunei de renunţare. 3) Paşaportul No. 342700. 4) Certificatul de bună purtare. 5) Certificatul de mijloace suficiente pentru întreţinerea cu adaosul că nu obţin nici o naţionalitate străină. Cu distinsă stimă, rss Ştefan Szilagyi Vădas, ,d 29 Aprilie 1925. CasaLUCA P. NICULESCU ..CENTRALA BUCUREŞTI, Calea Moşilor No. 13 Aduce la cunoştinţa Onor. sale clientelă dorindu-i UN TRANSPORT IMPORTANT de olandă pentru lingerie de corp şi aşternut, Sifoane, Feţe de masă şi Şervete de olandă şi de bumbac, Atlasuri pentru plăpumi, zefiruri pentru cămări STOFE pentru haine bărbătești ft de damă, a pus In vânzare aceste mărfuri cu preturi cari desfid orice concurentă. m: vM- $ j •:vi. Îyv {; ■< f • Sí . Unele şcoli industriale au fost întreţinute de întreprinderi particulare cum au fost: Manufactura de tutun Belvedere, Creditul general de industrie şi comerţ, fabricile din Azuga, fabrica de hârtie Schiel din Buşteni, societatea Româno-Americană, uzinele Reşiţa, fabrica Vulcan, sindicatul chelnerilor, loja Noua fraternitate şi Academia de croitorie. Cu bunăvoinţă şi umanitate din partea patronilor, cu îndemnul şi controlul ministerului muncii, desigur că şcolile de ucenici vor lua în curând o frumoasă expansiune Ştiri din trib DE LA PRIMĂRIE— Un important consiliu comunal, va avea în cursul săptămânei viitoare sub preşedinţia d-lui Ion G. Alexe prim ajutor de primar. Se vor discuta mai multe chestiuni edilitare. DE LA CAMERA’ DE COMERŢ.— D. Ion G. Sassu, preşedintele Camerei de comerţ din localitate, a hotărât să ţină o serie de consfătuiri cu membrii corporaţiunei comercianţilor de pe lângă bursa Brăila, pentuu a putea termina lucrările referitoare la modificarea uzurile® portului Brăila, dându-i-se forma definitivă. — SERBARE.— Astăzi a avut loc în sala teatrului din com. Ianca, acest judeţ o serbare dată de ce® cui studenţesc din localitate. Programul a fost bogat şi variat. Serbarea a fost deschisă printr’o conferinţă după care au urmat declamaţii, cântece şi jocuri executate de tinerii studenţi şi studente. Serbarea a luat sfârşit cu piesa de teatru „Cinel-Cinel“ de V. Alexandri. Serbarea de astăzi a fost un început de activitate culturală pornită în judeţ şi pe care studenţii il vor prelungi pentru a trece mai departe la adevărata opera culturală. După cum am anunţat, tot astăzi au avut loc lacom. Stăm cuta din acest judeţ, grandioase serbări populare ţărănişti, sub patronajul d-lor Şerban Răducanu prefectul judeţului şi Ion G. Eremie, mare proprietari Au participat societăţile demobilizaţilor, şi I. O. V. din localitate. Dimineaţa a avut loc un parastas pentru eroi, după care au urmat cuvântări ocazionale, hora Unirei în piaţă şi alergări de cai, vizitarea expoziţiei de lucrări casnice, iar seara cinematograf şi bal. Produsul serbărei va fi destinat ridicărei unui monument eroilor, din Stăncuţa. ÎMBUNĂTĂŢIRI TECHNICE. Direcţia serviciilor technice a întocmit un proect pentru mărirea uzinei de apă, prin adăugarea mai multor decantare. AGRICOLE.— Din cauza secetei care a bântuit acest judeţ, anul trecut, d. Leonte Moldovan deputat şi d. Şerban Răducan prefectul judeţului făcând intervenţii pe lângă d. ministru al agriculturei s’a aprobat prin decizie ministerială de a se reduce plata arenzilor cuvenite statului pe anul 1924 din natură în bani, şocotindu-se câte 500 lei hectarul. CONFERINŢA. La inspectoratul agricol din localitate, va avea loc Marţi 21 Iulie, orele 10 dimineaţa, o conferinţă a întregului personal agricol din judeţ. Se vor face comunicări importante de către d. M. Popovici, inspector agronom. 7 CONDEMN îmm\ Justiţiei Comisiunea de thira fizici Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul inginer, Aladar Keri domiciliat în București str. Caragea Vodă No. 28 şef de birou technic la direcția generală G. F. R. am onoare a vă ruga să binevoiţi a-mi acorda pe baza alăturatelor acte cu scutire de stagiu, cetăţenia română. i»i Primiţi vă rog d-le Ministru asigurarea deosebitei mele consideraţiuni, î (ss) Inginer, KERI Bucureşti 31 Martie 1925. Alei G. Mita AVOCAT Str. General Cernat 15 bis. 6—S p. m.—Tefef. 7922 ARESTAREA unei bande de tâlhari în Basarabia CHIŞINĂU, 18. — Organele poliţiei judiciare au reuşit să dea de urma unei periculoase bande de tâlhari ce de un timp îndelungat teroriza populaţia paşnică a periferiilor, oraşului, prădându-le avutul. Banda a fost prinsă şi arestată în suburbia Italianca din apropierea cărei Hănceştilor. Alaltăeri noapte în apropierea cârciumei, proprietatea Angicăi Basso, unii din această bandă au încercat să prade pe fiul cârciumăresei Alexandru Basso, care venea acasă din oraş, unde vânduse nişte vin. La rezistenţa lui bandiţii făcând uz de revolvere, l’au rănit în mâna dreaptă şi contuzionat în regiunea ochiului drept, după care s’au făcut nevăzuţi fiind urmăriţi de lumea sărită la focurile de Revolver. Cazul fiind adus la cunoştinţa poliţiei şi în urma investigaţiunilor energice desfăşurate de organele poliţiei, întreaga bandă de eroi ai drumului mare în număr de cinci a fost prinsă. In urma descinderilor făcute la domiciliile lor s’au găsit un arsenal întregii arme şi revolvere. Cercetări energice se continuă pentru a stabili întreagă „activitatea rodnică” a acestei asociaţii tâlhăreşti. OMAGIUL grănicerilor din Banat Comunitatea de avere a grănicerilor din Banat, cu ocazia adunărei sale generale, a adresat următoarele două telegrame: MAJESTAŢII SALE REGELUI Urmaşii grănicerilor — eroi din vremi ce nu mai sunt, întruniţi azi în întâia adunare generală, convocată in baza nouei legi de fundamentare şi viitoare dăinuire a Comunicaţiilor de avere, sancţionate de părintească şi iubitoarea milă a Maiestăţii Voastre, Mare şi Viteaz Domn al întregirei noastre naţionale pe vecie — cu fiiască dragoste şi netrecător, sfânt devotament şi dinasticism incarnat şi de tron întăritor îşi depun la picioarele bunului şi sluvitului Domn a toată suflarea românească, toate mulţumirile lor, recunoscătoare pentru întărirea şi ocrotirea drepturilor grănicerilor, la stămoşeasca lor avere-SIRE. Am ridicat şi vom ridica în inimile noastre şi a copiilor noştri altare de închinare pentru preaslăvirea Desrobitorului şi întregitorului nostru şi a urmaşilor, săi mândri din falnica Sa dinastie, a cărei domnie peste plămada şi moştenirea neamului românesc, grănicerii vor întări-o totdeauna cu ultimul lor picur, de sânge 1 \ TRAIASCA REGELE! In numele grănicerilor, recunoscători : , ILIE ORZESCU Președintele Comunității de avere M*»*» din Caransebeș ...»—D-lui MINISTRU IAL AGRÎIVL, * -------- TURIl . -u. Reprezentanța ComunicafTî de avere întrunită azi în prima sa adunare generală convocată în baza nouilo® statute, cu nestrămutată recunoştinţă îşi aduce aminte de acel ales bărbat al neamului, care din înaltul loc ce-l deţine în conducerea destinelor scumpei noastre Ţări a înţeles să se facă ocrotitorul şi apărătorul drepturilor tradiţionale, fireşti şi legale ale descendenţilor familiilor grănicereşti prin recunoaşterea inalienabilei îndreptăţiri la averea lor strămoşească şi administrarea ei autonomă decantată in statutul Comunităţii de avere, — şi îşi ţine în cea mai plăcută a sa datorie să aducă la expresie şi din acest loc prinosul celei mai profunde recunoştinţi Excelenţei Voastre, pentru dreptatea ce ni s’a făcut, înscriem, oameni săraci’ fiind, nu cu literile de aur ale banalei obicinuinţi de a vorbi strălucitor cu asemenea prilejuri, — ci cu devotamentul oamenilor grijelnici şi cu necazuri în paginile instituţiei noastre strămoşeşti numele AL. CONSTANTINESCU, pentru ca şi copiii noştri să poatăcunoaşte, din generaţie în generaţie, pe ocrotitorul averilo® vechilor, grăniceri eroi din alte vremi... Inăftând glasul doririlor noastre spre cer să dorim zile multe şi ne închinăm cu sănătate. In numele grănicerilor, recunoscători : ' I ’•'W ILIE ORZESCU ' Preşedintele Comunităţii de avere , din Caransebeş rmrmm iMii. ■■ Iiliacul banditesc din SOROCA D-na Mavrocordat rănită grav şi jefuită CHIŞINĂU, 20 Mie. — Autorităţile din Soroca au fost avizate că trei indivizi necunoscuţi s-au introdus în locuinţa d-nei Alexandra Mavrocordat, proprietara moşiei Corbu. Bandiţii au aplicat numeroase lovituri la cap d-nei Mavrocordat, rănind-o grav. Apoi au jefuit lucruri în valoare de circa 100.000 lei după care au dispărut. Şeful secţiei de jandarmi, formând putere, a plecat în urmărirea bandiţilor., ZIDAREANU Litere-Arte-Ştiinţe Teatrale "Stagiunea teatrului Naţional se va deschide cu „Vlaicu Vodă“. Vechea distribuţie va suferi câteva schimbări. „ Compania de reviste o. Vâna se va represinta în tot cursul acestei săptămâni la Cărăbuş revista „Când îşi vâră dracul coada“, de d-nii C. Solomonescu, Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. In primele roluri apa® d-nele Natalia Pavelescu, Tuchy Eremia, Marilena Bodescu, Lizica Petrescu, Puica Perieţeanu şi d-nii Tănase, Pizone Codruţ. Expoziţii in toamnă se vor inaugura cu o deosebită solemnitate noile săli de exposiţii şi conferinţe din subsolul Ateneului Român. * In salonul societăţei de Cultură Macedo-română din calea Rahovei 29, pictorul macedonean d. N. Durazzo expune icoanele ce formează tâmpla bisericei româneşti din Cortiza Albania. Expoziţia va fi deschisă până Mercuri 22 corent. Iiuzţca Compania de operă de la Parcul Oteteleşanu va representa astă seară „Lucia“ cu d-na Vaccari şi d-nii Gualtieri, Lupescu Titu Dumitrescu şi Indrieş. * Viitoarele spectacole ale companii de operă de la Parcul Oteteleşanu vor fi „Boema“ de Puccini, „Voevodul Ţiganilor“ de Strauss şi „Pericola“ de Offenbach. Bibliografii Au apărut No. 4 din revista La Roumanie nouvelle, de sub direcţia d-lui Jean T. Florescu, fost ministru, cu următorul cuprins : Les larmes hongroises â la Lîgue des Nations. F: Conference Internationale de chimie. Notes et impresssions. C. Daniel: La Sânte publique dans Ies Campagnes roumaines. Georges Plastara : Les conditions legales des Ouvriers e» Roumanie. Le Foyer des Intellectuels. Lettres Décbisées. La Presse de la Petite-Entente. G. Bals: L’exposition Roumaine â Paris. L’Art Ancien en Roumaine. La Consoli dation Monétaire en Roumanie. M. H. Georgesco : La Mouvement 3Artistique en Roumanie Peinture et Sclupture. Jean Vignaud : Le film latin. Pages Littéraires. Pages E- conomiques: Le Marebé d’Ecban tilons de Lemberg. Echos Lifté gaires. Ateneul literar, anul I, nr. 1 ei articole de d-nii: Gr. Tăbăreanu, G. Bacovia, Agata Grigorescu, Jos Amaru, etc. Emil I. Diaconescu: „Politici orientală burgundă şi Turcii în secolul XIV-XV“. , Câmpul, foaie pentru săteni’, anul XVII, No. 14. Spectacolele zilei TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Când îş vâră dracul coada. Parcul OTETELEȘEANU. — tu da. când se va face distribuirea perime trelor petrolifere BMHHMnBBHHDim Consiliul superior, al minelor, de acord cu ministerul de industrie şi comerţ a amânat pentru luna Septembrie rezolvirea cererilor, de perimetri petroliferi formulate de societăţile cu capital românesc. Această amânare a fost hotărâtă pentru a lăsa întreprinderilor miniere româneşti timp suficient, ca să-şi completeze toate actele şi să îndeplinească toate condiţiunile şi formalităţile cerute de legea minelor. In acelaş timp,până atunci ele pot încheia diferite aranjamente financiare, care să garanteze punerea imediată în exploatare pe o scară întinsă și cu un utilaj superior, a terenurilor miniere ce li se va distribui. d» ... -----OOOXXXOOV................ Din Cluj se anunţă că ieri fiind serbarea grupului 2 de aviaţie dela Someş s’au făcut mai multe zboruri. Locotenentul Marius Ionescu, şi mecanicul său Zabados Emil, care sburau pe un avion tip Potez voind să aterizeze pe la orele 12 şi neputând micşora viteza s’au prăbuşit cu aparatul dela o Înălţime de 40 metri. “n 3 Ambii sdrobiţi oribil au Încetat din viaţă la clinică. Locotenentul Marius Ionescu, de fel din comuna Bolovani, Judeţul Dâmboviţa, avea numai 28 ani, iar mecanicul său Szabados din Craiova 26 ani. Victimele aviaţiei GROAZNICUL ACCIDENT de AVIAŢIE de la CLUJ Un locotenent şi mecanicul său sdrobiţi Cărţi şi reviste A apărut în „Biblioteca Minerva“ (Editura „Cartea Românească“) VRAJA IUBIRII de G. Niculescu- Varone. • fe--1? C * / Preţul f N •*-— 10 lei. Punerea pietrei fundamentale la liceul din Sagzii. — Vizitarea şcoalelor. — Ponaţiunile făcute. — Cuvântările Duminecă dim. s’a pus la Mizil, cu o deosebita solemnitate, piatra fundamentală a liceului ce se construieşte în această localitate. Au asistat afară de un mare număr de ţărani şi cetăţeni din Buzău, d-nii prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiuni, Ştefan Bellu prefectul jud. Buzău, G. ,V. Stănescu, primarul oraşului Buzău, Justin Stănescu, Brădeanu deputaţi, T. Constantinescu, M. Cătuneanu, Stambuliu, Predescu, Rigu şi Mişu, senatori, Oprescu, ajutor de primar al oraşului Buzău, Plutarh Mareş, primarul oraşului Mizil, Teodoru şi Răşcanu, inspectori generali şcolari, Stancu, directorul liceului din Buzău, etc. etc. După săvârşirea serviciului religios de ministru a pus piatra fundamentală a noului liceu, căruia îi se vor anexa şi clase paralele pentru fete. Construcţia va fi compusă din trei etaje şi mansardă. După ce au vorbit pr. Jugureanu, Preoţescu, d. Constantinescu, dr. Sp. Georgescu, Ivanovici, D. Plutarh Mareş, primarul oraşului Mizil, a exprimat mulţumiri donatorilor cari au contribuiţi în mod benevol, la strângerea sumelor necesare începerei primelor lucrări şi , d-nei Sturdza, care a dăruit locul.*a-sa a scos apoi în evidenţă marea donaţie făcută de defunctul Tase Dumitrescu, care a lăsat întreaga lui avere de peste cinci milioane lei, liceului ce se construieşte, apoi localurile în care sunt actualmente şcoala de meserii, judecătoria nouă şi un imobil pentru şcoala normală ce urmează să ia fiinţă în această localitate. D. Ştefănescu-Bârsan, în numele studenţîmei, a rugat pe d. ministru al instrucţiunii să sprijine iniţiativa luată, ca studenţii buzoieni să poată înfăptui un cămin la Bucureşti. D. dr. Angelescu a făgăduit tot concursul său, iar d. Ştefan Bellu, prefectul judeţului, a răspuns că va acorda şi d-sa din bugetul ministerului o sumă importantă pentru realizarea acestei fericite iniţiative. D. ministru Angelescu a spus că dacă vrem să consolidăm aceea ce s’a câştigat cu sacrificiul celor 800 mii de oşteni, căzuţi pentru întregirea neamului, trebue neapărat să răspândim cultura până în spăturile cele mai adânci ale ţârănimei noastre, aşa de dornică de lumină Mişcarea începută cu nouile construcţii şcolare pe tot cuprinsul României a găsit o însufleţire demnă de relevat. — --- — Lăsând la o parte cele peste 7000 de localuri de şcoale primare construite, se găsesc acum la acoperiş: 36 licee în construcţie, 44 şcoale normale şi 43 şcoale comerciale şi profesionale. D. Ştefan Bella, prefectul jud. Buzău, stăruie asupra îndemnuului răspândit în ţărănime de către d. ministru al instrucţiunii, de a se construi cât mai multe şcoli. In jud. Buzău ideia aceasta a găsit o mare putere de realizare. Judeţul Buzău figurează cu peste 200 de localuri de şcoale rurale, clădite în majoritate din contribuţia, în bani şi muncă, a ţăranilor. # După terminarea cuvântărilor asistenţa a vizitat şcoala de meserii „Tase Dumitrescu" şi numeroaselle ei ateliere. :*■ - a -y. .ţ ^ S’avizitat apoi şcoala T. C. Brătianu. La orele 9 şi jumătate primăria oaşului Mizil a oferit un bancet. Aci au vorbit d-nii Justin Stănescu, deputat, care a relevat numeroasele donaţiuni făcute de ţărănimea din jud. Buzău, R. Nestor, Râşcana şi Volănescu, inspectori generali şcolari, Vlădureanu, Spirică, Anastasiu, Tonciu, Bobeş, prof. pr. Cirilă Popescu, Ştefan Bellu, prefectul judeţului,—~ ■*” t Răspunsul fa-mi ministru fal instrucţiei D-l 'ministru ANGELESCU mulţumind tuturor, care i-au dat concursul preţios, în permanenţă, ca să se ridice atâtea construcţii pentru luminarea poporului, a arătat că această iniţiativă este adevărata operă de apărare şi întărire naţională, menită să consolideze neamul românesc. Poporul nostru este chemat acum la adevărata viaţă cetăţenească şi această impulsiune n’ar fi dat rezultatele admirabile, — adaogă d-sa — dacă n’ai fi avut colaboratori cari să nţeleagă această imperioasă necesitate. Alte vizite La orele 4 d. a. d. ministru însoţit de persoanele arătate mai sus, a inaugurat şcoala din com. Tohani-Pierşunari, compusă din două săli de clasă, donând suma de 20 mii lei comitetului şcolar. Ultima şcoală vizitată a fost aceea din com. Jugureni, compusă din două săli şi dependinţe. Aci d. ministru a donat suma de 40 mii lei pentru terminarea construcţiei necesară dirigintelui şcoalei. Rep. f1 INVAŢAMANTUL SOLEMNITĂŢILE şcolare dm ini Buzău D-1 dr. C. ANGELESCU Ministrul şcoalelor j — »I " îngropat de viu CHISINAU, 20. — Comuna Ceişia jud. Cetatea Albă, a fost zilele trecute teatrul unei impresionante nenorociri petrecute acolo in următoarele împrejurări: Locuitorul Vasilie Ivanov de 37 ani din Ceisia, scoţând nişte piatră dintr-o carieră situată în marginea satului, la un moment dat mai multe bolovane colosale s’au surpat de sus, rostogolindu-se peste nefericitul locuitor mutilându-1 într’un chip îngrozitor, încât nu mai este de recunoscut. La locul nenorocirei a fost un adevărat pelerinaj al tuturor locuitorilor din sat, care au fost adânc îndurerați de tragica moarte a consăteanului lor.