Viitorul, iulie 1925 (Anul 18, nr. 5196-5222)

1925-07-22 / nr. 5214

GUVERNUL EGIPTIAN Ministerul Cultelor Din ordinul M. S. Regele Egip­tului, un concurs se institue de către ministerul Vacufurilo® E­­giptian (ministerul cultelor) pen­tru un proect de reconstrucţie a Moscheei Amru, la Cairo, aşa după cum era în timpurile ei de mare speridoare. La acest con­curs pot lua parte architect­ de toate naţionalităţile. Cererile trebuesc adresate, cu arătarea precisă a adresei concu­rentului, Excelenţei Sale, sub-se­­cretarului de Stat, la ministerul Vacuurilor, la Cairo. Aceste cereri pot fi făcute la adresa telegrafică Wakis, Cairo. Ministerul Vacufurilo® va tri­mite sau va remite gratis un exemplar de condiţiunile concur­sului. Premiile atribuite sunt: 1 2500 lire egiptene L. 1000 „ III 500 Aceste premii sunt supuse con­­diţiunilor­ stipulate la art. 11 din contract. Pentru condiţiunile concursului a se adresa la Legaţiunea Ilegală a Egiptului, la Athénée Palace. GUVERNUL EGIPTIAN Administraţia apărării coastelor şi a pescăriilor Legaţiunea Regală a Egiptului face cunoscut că administraţia Apărărei Coastelor şi a Pescări­ilor Statului vinde la licitaţie pu­blică crucişetorul „Baquib", apar­ţinând acestei administraţii, află­tor actualmente la Alexandria port Bas et lin. Ţinem la dispo­ziţia celor interesaţi caietul de sarcini precum şi diferitele spe­cificatului la legaţie, hotel Athé­née Palace. Lungimea 244 fut anglais 8 inch Tonagiul 467.70 tone Puterea 3500 H. P. Ofertele se vor primi până la 1 August 1925 Orele 12 și trebuesc făcute în monedă egipţiană. Ele trebuesc prezentate în forma pre­văzută prin caietele de adresare Direcţiune! Apărărei Coastelor şi Pescăriilor, Statului la Alexandria, Egipt. PURGEN ESTE CEL MAI IDEAL­ LAXATIV KVNZARE LA TOATE FARMACill£ KARLSBAD DOCTORUL Gr. GRAUR Hans Rubin fer AU SOSIT CU fîile de transmisiune ENGLEZEŞTI ca itate garantată. Jacques PAUGKER || Bucureşti, Str. Smârdan 27 De vânzare­­ Casă cu 2 camere, 2 antreuri şi depedinţe, 60 metri pătraţi teren, tendre, până ce a ajuns la sufra­gerie. Aci, l’a aşteptat prima decepţie: Franţuzul n’avea rachiu la masă şi asta din pricină că băcanul din colţ nu’i mai dădea profesorului rachiu pe datorie. Dar bucatele ! Nefericitul musa­fir a preferat să rămână flămând­­e cât să se atingă de bucatele preparate de ,,madam Renaud”. Deşi doamna Renaud era român­ia, „o moldoveancă neaoşă din Bo­­toşani”, totuşi d-l Pătrăşcanu nici n’a îndrăznit să se atingă de mân­cările franţuzeşti. Apoi, în timpul mesei, musafirul franţuzului trecu prin adevărate momente de primejdie . Soţii Re­­naud, luându-se la ceartă — faţă de musafir — au fost pe punctul să-şi arunce farfuriile în cap. No­pe că d. Pătrăşcanu a reuşit să aplaneze conflictul franco-român, începând să povestească scene haz­lii d­in amintirile lui... Casian. La sfârşitul mesei, o altă de­cepţie . Când d. Eenaud ceru „cafeluţa”, madam Eenaud răspunse cu cru­zime : ..Nu e cafea!” Eenaud începu să suduie în fran­cezeşte iar d. Pătrăşcanu, temân­­du-se de o înserare, îşi luă adio­­le la familia Eenaud. Dar, ca să nu credem cum­va că d. Pătrăşcanu s’a culcat cu ca­feaua nebăută, d-sa scrie că a ple­cat la centru, unde a intrat într-o cafenea, ca să-şi repare gustul stri­cat prin mâncările lui Renaud. La cafenea, s’a întâlnit cu un „prieten localnic care cunoştea toată cronica târgului”. Bucuros că a dat peste acest cro­nicar providenţial, d. Pătrăşcanu i-a cerut informaţiuni complete despre Renaud şi familia lui. Iată şi o parte din discuţia care s’a an­gajat între cei doi amici: — „Ce fel de om este el ? — „Un nebun şi un beţiv... — „Hm — făcui eu — Dar fe­meia ! — „Vai de mama ei !... — „ Aşa ?... Acum înţeleg totul — „Dar ce a fost ?... S’au bătut. — „Cât am fost eu... nu. Cred că după aceia... Apoi, după ce cei doi prieteni şi-au bătut bine joc de franţuz, d-na Pătrăşcanu s’a dus la hotel, îvtribbându-mă mereu pentru ce a finut el numai decât să mă cheme la masă”. Noi credem că franţuzul l’a pof­tit la masă, pentru că nu bănuia­­sfiracul—că musafirul sări era hu­morist şi că mai târziu avea să-l facă până şi de râsul... cetitorilor „Adevărului literar”. Nu ştiu dacă Jean Renaud a a­­vut prilejul să citească gra­ţiozită­­ţile invitatului său, ştiu însă că păţania d-lui Pătrăşcanu a intrat în literatura ..Adevărului subt tit­lul de... nuvelă. AL. CAZ AB AN. »tHMHIHM»—(MWWaW Mircea I. Lecca Agent oficial de schimb şi efecte la Bursa din Bucureşti Strada Paris Ec. ÎO. — Telefon 58-62 Secţiune specială pentru De­vise telefoane interbancare 27 şi 28 w Str Locot. Al. Paulescu No. 33 bis lost Hramului. Publicaţiune­­ — ‘ In ziua de 30 Iunie a. c. ora 11 di­mineaţa se va ţine licitaţie publică cu oferte Închise în localul Minis­terului Agriculturii şi Domeniilor. Direcţiunea Generală a Fermelor pentru vânzarea unei batoze de tree­­rat, sistem Klayton. Licitaţia se va ţine conform art 78—83 Legea Contabili­taţei Publice. Batoza se poate vedea în fiecare zi la fabrica Vulcan, str. Honzik, gara Dealul Spirei. Direc. Generală a Fermelor No. 27249 18 Iulie 1925. , 12250 DE VÂNZARE Un loc, 1000 m. p. 60 lei m. p., cartierul Colentina Andrortache. A se adresa Şoseaua Ştefan cel Mare No. 1­4. Ulicioara, d-na Ecaterina. S9LV9TD1“ Cabinet medical fondat In 1906 de medici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de PIELE Tratamentul l’U­­NOF­AGIEI CRONICE prin pretoade electroterapeutice electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi a­ lichidului cefalorachidian Microscopie fi Ultramicroscopie Pasagiu! fontan 9 L&tigă Teatrul Naţional­ Bucureşti Consult, li —1 si 6—9. Zele­. 3SiS1 Bll Comisiunea de naturalizări II Conform art 22 din legea privi­­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Szilagyi Ştefan, năs­cut la anul 1883 în comuna Vădaş judeţul Arad, domiciliat tot în a­­ceastă comună, de profesiune- plu­gar în baza legii privitoare la do­bândirea şi pierderea naţionalităţii române capitolul II paragraful I şi 2 vă rugăm cu tot respectul, bine­voiţi a dispune în merit pentru a-mi reprimi cetăţenia română, rapor­­tfindu-vă, că în anul 1922 luna iu­lie am emigrat la America cu care caziune conform ordinelor primite atunci am renunţat la cetăţenia ro­mână, în mod provizoriu temporal, având intenţia de a mă întoarce pe pământul unde am crescut. In anul 1918 m'am întreţinut tot în America, reîntorcându-mă în 1920 şi în anul 1922 emigrând a 2 oară, acum m’am reîntors pentru totdeauna în ţară. Anexez următoarele acte: 1) Ex­trasul de naşter­e 2) Declaraţiune de obţiune a cetăţeniei române, res­pective revocarea declaraţiunei de renunţare. 3) Paşaportul No. 342700. 4) Certificatul de bună purtare. 5) Certificatul de mijloace suficiente pentru întreţinerea cu adaosul că nu obţin nici o naţionalitate străină. Cu distinsă stimă, rss­ Ştefan Szilagyi Vădas, ,d 29 Aprilie 1925. CasaLUCA P. NICULESCU ..CENTRALA BUCUREŞTI, Calea Moşilor No. 13 Aduce la cunoştinţa Onor. sale cliente­lă dorindu-i UN TRANSPORT IMPORTANT de olandă pentru lingerie de­ corp şi aşternut, Sifoane, Feţe de masă şi Şervete de olandă şi de bum­bac, Atlasuri pentru plăpumi, zefiruri pentru cămări STOFE pentru haine bărbătești ft de damă, a pus In vânzare aceste mărfuri cu preturi cari desfid orice concurentă. m: vM- $ j •:vi. Îyv {; ■< f • Sí . Unele şcoli industriale au fost întreţinute de întreprinderi par­ticulare cum au fost: Manufac­tura de tutun Belvedere, Credi­tul general de industrie şi comerţ, fabricile din Azuga, fabrica de hârtie Schiel din Buşteni, socie­tatea Româno-Americană, uzinele Reşiţa, fabrica Vulcan, sindicatul chelnerilor, loja Noua fraterni­tate şi Academia de croitorie. Cu bunăvoinţă şi umanitate din partea patronilor, cu îndemnul şi controlul ministerului muncii, desigur că şcolile de ucenici vor­ lua în curând o frumoasă expan­siune Ştiri din trib DE LA PRIMĂRIE— Un im­portant consiliu comunal, va avea în cursul săptămânei viitoare sub preşedinţia d-lui Ion G. Alexe prim ajutor de primar. Se vor discuta mai multe ches­tiuni edilitare. DE LA CAMERA’ DE CO­MERŢ.— D. Ion G. Sassu, preşe­dintele Camerei de comerţ din localitate, a hotărât să ţină o serie de consfătuiri cu membrii corporaţiunei comercianţilor de pe lângă bursa Brăila, pentuu a putea termina lucrările referi­toare la modificarea uzurile® por­tului Brăila, dându-i-se forma de­finitivă. — SERBARE.— Astăzi a avut loc în sala teatrului din com. Ianca, acest judeţ o serbare dată de ce® cui studenţesc din localitate. Programul a fost bogat şi va­riat. Serbarea a fost deschisă printr’o confe­rinţă după care au urmat declamaţii, cântece şi jo­curi executate de tinerii studenţi şi studente. Serbarea a luat sfârşit cu piesa de teatru „Cinel-Cinel“ de V. Alexandri. Serbarea de astăzi a fost un în­ceput de activitate culturală por­nită în judeţ şi pe care studenţii il vor prelungi pentru a trece mai departe la adevărata opera culturală.­­ După cum am anunţat, tot astăzi au avut loc la­com. Stăm cuta din acest judeţ, grandioase serbări populare ţărănişti, sub patronajul d-lor Şerban Răducanu prefectul judeţului şi Ion G. Ere­­mie, mare proprietari Au participat societăţile demo­bilizaţilor, şi I. O. V. din locali­tate. Dimineaţa a avut loc un paras­tas pentru eroi, după care au urmat cuvântări ocazionale, hora Unirei în piaţă şi alergări de cai, vizitarea expoziţiei de lucrări cas­nice, iar­ seara cinematograf şi bal. Produsul ser­bărei va fi destinat ridicărei unui monument eroilor, din Stăncuţa. ÎMBUNĂTĂŢIRI TECHNICE. Direcţia serviciilor technice a în­tocmit un proect pentru mărirea uzinei de apă, prin adăugarea mai multor decantare. AGRICOLE.— Din cauza sece­tei care a bântuit acest judeţ, anul trecut, d. Leonte Moldovan deputat şi d. Şerban Răducan pre­fectul judeţului făcând interven­ţii pe lângă d. ministru al agri­­culturei s’a aprobat prin decizie ministerială de a se reduce plata arenzilor cuvenite statului pe anul 1924 din natură în bani, şo­­cotindu-se câte 500 lei hectarul. CONFERINŢA.­ La inspecto­ratul agricol din localitate, va avea loc Marţi 21 Iulie, orele 10 dimineaţa, o conferinţă a între­gului personal agricol din judeţ. Se vor face comunicări impor­tante de către d. M. Popovici, ins­pector agronom. 7 CONDEMN îm­m\ Justiţiei Comisiunea de t­hira fizici Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române se publică urmă­toarea cerere de naturalizare, spre ştiința acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare potrivit dispozi­­țiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul inginer, Aladar Keri domiciliat în București str. Cara­­gea Vodă No. 28 şef de birou tech­nic la direcția generală G. F. R. am onoare a vă ruga să binevoiţi a-mi acorda pe baza alăturatelor acte cu scutire de stagiu, cetăţenia română. i»­i Primiţi vă rog d-le Ministru asi­gurarea deosebitei mele considera­­ţiuni, î (ss) Inginer, KERI Bucureşti 31 Martie 1925. Alei G. Mita AVOCAT Str. General Cernat 15 bis. 6—S p. m.—Tefef. 79­22 ARESTAREA unei bande de tâl­­hari în Basarabia CHIŞINĂU, 18. — Organele po­liţiei judiciare au reuşit să dea de urma unei periculoase bande de tâlhari ce de un timp îndelungat teroriza populaţia paşnică a peri­feriilor, oraşului, prădându-le a­­vutul. Banda a fost prinsă şi arestată în suburbia Italianca din apropie­rea cărei Hănceştilor. Alaltăeri noapte în apropierea cârciumei, proprietatea Angicăi Basso, unii din această bandă au încercat să prade pe fiul cârciu­­măresei Alexandru Basso, care venea acasă din oraş, unde vân­­duse nişte vin. La rezistenţa lui bandiţii făcând uz de revolvere, l’au rănit în mâna dreaptă şi con­tuzionat în regiunea ochiului drept, după care s’au făcut nevă­zuţi fiind urmăriţi de lumea să­rită la focurile de Revolver. Cazul fiind adus la cunoştinţa poliţiei şi în urma investigaţiuni­­lor energice desfăşurate de orga­nele poliţiei, întreaga bandă de eroi ai drumului mare în număr de cinci a fost prinsă. In urma descinderilor făcute la domiciliile lor s’au găsit un arsenal întreg­ii arme şi revolvere. Cercetări ener­gice se continuă pentru a stabili întreagă „activitatea rodnică” a a­­cestei asociaţii tâlhăreşti. ­ OMAGIUL grănicerilor din Banat Comunitatea de avere a grănice­rilor din Banat, cu ocazia adună­­r­ei sale generale, a adresat urmă­­toarele două telegrame: MAJESTAŢII SALE REGELUI Urmaşii grănicerilor — eroi din vremi ce nu mai sunt, întruniţi azi în întâia adunare generală, convocată in baza nouei legi de fundamentare şi viitoare dăinuire a Comunicaţii­lor­ de avere, sancţi­onate de părintească şi iubitoarea milă a Maiestăţii Voastre, Mare şi Viteaz Domn al întregirei noastre naţionale pe vecie — cu fiiască dra­goste şi netrecător, sfânt devota­ment şi dinasticism incarnat şi de tron întăritor îşi depun la pi­cioarele bunului şi sluvitului Domn a toată suflarea românea­scă, toate mulţumirile lor, recunos­cătoare pentru întărirea şi ocroti­rea drepturilor grănicerilor, la stămoşeasca lor­ avere-SIRE. Am ridicat şi vom ridica în ini­mile noastre şi a copiilor noştri altare de închinare pentru preaslă­­virea Desrobitorului şi întregito­rului nostru şi a urmaşilor, săi mândri din falnica Sa dinastie, a cărei domnie peste plămada şi moş­tenirea neamului românesc, grăni­cerii vor întări-o totdeauna cu ul­timul lor picur, de sânge 1 \ TRAIASCA REGELE! In numele grănicerilor, recunos­cători : , ILIE ORZESCU Președintele Comunității de avere M*»*» din Caransebeș ...»—­D-lui MINISTRU IAL AGRÎIVL­­, * -------- TURIl . -u. Reprezentanța Com­unicafTî de avere întrunită azi în prima sa a­­dunare generală convocată în baza nouilo® statute, cu nestrămutată recunoştinţă îşi aduce aminte de acel ales bărbat al neamului, care din înaltul loc ce-l deţine în condu­cerea destinelor scumpei noastre Ţări a înţeles să se facă ocrotito­rul şi apărătorul drepturilor tradi­ţionale, fireşti şi legale ale descen­denţilor familiilor grănicereşti prin recunoaşterea inalienabilei în­dreptăţiri la averea lor strămoşea­scă şi administrarea ei autonomă decantată in statutul Comunităţii de avere, — şi îşi ţine în cea mai plăcută a sa datorie să­ aducă la expresie şi din acest loc prinosul celei mai profunde recunoştinţi Excelenţei Voastre, pentru drepta­tea ce ni s’a făcut, înscriem, oameni săraci’ fiind, nu cu literile de aur ale banalei obici­­nuinţi de a vorbi strălucitor cu asemenea prilejuri, — ci cu devota­mentul oamenilor­ grijelnici şi cu necazuri în paginile instituţiei noastre strămoşeşti numele AL. CONSTANTINESCU, pentru ca şi copiii noştri să poată­­cunoaşte, din generaţie în generaţie, pe o­­crotitorul averilo® vechilor, gră­nicer­i­ er­oi din alte vremi... Inăftând glasul doririlor noastre spre cer să dorim zile multe şi ne închinăm cu sănătate. In numele grănicerilor, recunos­cători : ' I ’•'W ILIE ORZESCU ' Preşedintele Comunităţii de avere , din Caransebeş rmrmm iMii. ■■ Iiliacu­l banditesc din SOROCA D-na Mavrocordat rănită grav şi jefuită CHIŞINĂU, 20 Mie. — Autori­tăţile din Soroca au fost avizate că trei indivizi necunoscuţi s-au introdus în locuinţa d-nei Alexan­dra Mavrocordat, proprietara mo­şiei Corbu. Bandiţii au aplicat numeroase lovituri la cap d-nei Mavrocordat, rănind-o grav. Apoi au jefuit lu­cruri în valoare de circa 100.000 lei după care au dispărut. Şeful secţiei de jandarmi, for­mând putere, a plecat în urmări­rea bandiţilor., ZIDAREANU Litere-Arte-Ştiinţe Teatrale "Stagiunea teatrului Naţional se va deschide cu „Vlaicu Vodă“. Vechea distribuţie va suferi câte­va schimbări. „ Compania de reviste o. Vâna se va represinta în tot cursul aces­tei săptămâni la Cărăbuş revista „Când îşi vâră dracu­l coada“, de d-nii C. Solomonescu, Mircea Ră­­dulescu şi Alfred Moşoiu. In primele roluri apa® d-nele Natalia Pavelescu, Tuchy Ere­­mia, Marilena Bodescu, Lizica Pe­­trescu, Puica Perieţeanu şi d-nii Tănase, Pizone Codruţ. Expoziţii in toamnă se vor inaugura cu o deosebită solemnitate noile săli de exposiţii şi conferinţe din sub­solul Ateneului Român. * In salonul societăţei de Cultură Macedo-română din calea Raho­­vei 29, pictorul macedonean d. N. Durazzo expune icoanele ce for­mează tâmpla bisericei româneşti din Cortiza Albania. Expoziţia va fi deschisă până Mercuri 22 coren­t. Iiuzţca Compania de operă de la Parcul Oteteleşanu va representa astă seară „Lucia“ cu d-na Vaccari şi d-nii Gualtieri, Lupescu Titu Du­­mitrescu şi Indrieş. * Viitoarele spectacole ale com­panii de operă de la Parcul Otete­­leşanu vor fi „Boema“ de Pu­ccini, „Voevodul Ţiganilor“ de Strauss şi „Pericola“ de Offen­bach. Bibliografii Au apărut No. 4 din revista La Roumanie nouvelle, de sub dir­ec­­ţia d-lui Jean T. Florescu, fost ministru, cu următorul cuprins : Les larmes hongroises â la Lî­­gue des Nations. F: Conference Internationale de chimie. Notes et impresssions. C. Daniel: La Sânte publique dans Ies Campagnes rou­maines. Georges Plastara : Les conditions legales des Ouvriers e» Roumanie. Le Foyer des Intellec­­tuels. Lettres Décbisées. La Presse de la Petite-Entente. G. Bals: L’ex­­position Roumaine â Paris. L’Art Ancien en Roumaine. La Consoli dation Monétaire en Roumanie. M. H. Georgesco : La Mouvement 3Ar­­tistique en Roumanie Peinture et Sclupture. Jean Vignaud : Le film latin. Pages Littéraires. Pages E- conomiques: Le Marebé d’Ecban tilons de Lemberg. Echos Lifté gaires. Ateneul literar, anul I, nr. 1 ei articole de d-nii: Gr. Tăbăreanu, G. Bacovia, Agata Grigorescu, Jos Amaru, etc. Emil I. Diaconescu: „Politici orientală burgundă şi Turcii în secolul XIV-XV“. , Câmpul, foaie pentru săteni’, a­­nul XVII, No. 14.­­ Spectacolele zilei TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Când îş vâră dracul coada. Parcul OTETELEȘEANU. — tu d­­a. când se va face distribuirea perime­­ trelor petrolifere BMHHMnBBHHDim Consiliul superior, al minelor, de acord cu ministerul de industrie şi comerţ a amânat pentru luna Septembrie rezolvirea cererilor, de perimetri petroliferi formulate de societăţile cu capital românesc. Această amânare a fost hotărâtă pentru a lăsa întreprinderilor mi­niere româneşti timp suficient, ca să-şi completeze toate actele şi să îndeplinească toate condiţiunile şi formalităţile cerute de legea mine­lor. In acelaş timp,­­până atunci ele pot încheia diferite aranjamente financiare, care să garanteze pune­rea imediată în exploatare pe o scară întinsă și cu un utilaj supe­rior, a terenurilor­ miniere ce li se va distribui. d» ... -----OOOXXXOOV................ Din Cluj se anunţă că ieri fiind serbarea grupului 2 de aviaţie dela Someş s’au făcut mai multe zboruri. Locotenentul Marius Ionescu, şi mecanicul său Zabados Emil, care sburau pe un avion tip Potez voind să aterizeze pe la orele 12 şi nepu­­tând micşora viteza s’au prăbuşit cu aparatul dela o Înălţime de 40 metri. “­n 3 Ambii sdrobiţi oribil au Încetat din viaţă la clinică. Locotenentul Marius Ionescu, de fel din comuna Bolovani, Judeţul Dâmboviţa, avea numai 28 ani, iar mecanicul său Szabados din Craio­va 26 ani.­­ Victimele aviaţiei GROAZNICUL ACCIDENT de AVIAŢIE de la CLUJ Un locotenent şi mecanicul său sdrobiţi Cărţi şi reviste A apărut în „Biblioteca Minerva“ (Editura „Cartea Românească“) VRAJA IUBIRII de G. Niculescu- Varone. • fe--1? C * / Preţul f N •*-— 10 lei. Punerea pietrei fundamentale la liceul din Sagzii. — Vizitarea şcoalelor. — Pona­ţiunile făcute. — Cuvântările Duminecă dim. s’a pus la Mizil, cu o deosebita solemnitate, piatra fundamentală a liceului ce se con­struieşte în această localitate. Au asistat afară de un mare nu­măr de ţărani şi cetăţeni din Bu­zău, d-nii prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiuni, Ştefan Bellu prefectul jud. Buzău, G. ,V. Stăne­­scu, primarul oraşului Buzău, Jus­tin Stănescu, Brădeanu deputaţi, T. Constantinescu, M. Cătuneanu, Stambuliu, Predescu, Rigu şi Mişu, senatori, Oprescu, ajutor de primar al oraşului Buzău, Plutarh Mareş, primarul oraşului Mizil, Teodoru şi Răşcanu, inspectori generali şcola­ri, Stancu, directorul liceului din Buzău, etc. etc. După săvârşirea serviciului reli­gios de ministru a pus piatra fun­damentală a noului liceu, căruia îi se vor anexa şi clase paralele pentru fete. Construcţia va fi compusă din trei etaje şi mansardă. După ce au vorbit pr. Jugureanu, Preoţescu, d. Constantinescu, dr. Sp. Georgescu, Ivanovici, D. Plutarh Mareş, primarul ora­şului Mizil, a exprimat mulţumiri do­natorilor cari au contribuiţi în mod benevol, la strângerea sumelor ne­cesare începerei primelor lucrări şi , d-nei Sturdza, care a dăruit locul.­­*a-sa a scos apoi în evidenţă marea donaţie făcută de defunctul Tase Dumitrescu, care a lăsat întreaga lui avere de peste cinci milioane lei, liceului ce se construieşte, apoi localurile în care sunt actualmente şcoala de meserii, judecătoria nouă şi un imobil pentru şcoala normală ce urmează să ia fiinţă în această localitate. D. Ştefănescu-Bârsan, în numele studenţîmei, a rugat pe d. ministru al instrucţiunii să sprijine iniţia­tiva luată, ca studenţii buzoieni să poată înfăptui un cămin la Bucu­reşti. D. dr. Angelescu a făgăduit tot concursul său, iar d. Ştefan Bellu, prefectul judeţului, a răspuns că va acorda şi d-sa din bugetul ministe­rului o sumă importantă pentru realizarea acestei fericite iniţiative. D. ministru Angelescu a spus că dacă vrem să consolidăm aceea ce s’a câştigat cu sacrificiul celor 800 mii de oşteni, căzuţi pentru între­girea neamului, trebue neapărat să răspândim cultura până în s­pături­le cele mai adânci ale ţârănimei noastre, aşa de dornică de lumină Mişcarea începută cu nouile cons­trucţii şcolare pe tot cuprinsul Ro­mâniei a găsit o însufleţire demnă de relevat. — --- — Lăsând la o parte cele peste 7000 de localuri de şcoale primare cons­truite, se găsesc acum la acoperiş: 36 licee în construcţie, 44 şcoale normale şi 43 şcoale comerciale şi profesionale. D. Ştefan Bella, prefectul jud. Bu­­zău, stăruie asupra îndemnuului răs­pândit în ţărănime de către d. mi­nistru al instrucţiunii, de a se con­strui cât mai multe şcoli. In jud. Buzău ideia aceasta a gă­­sit o mare putere de realizare. Judeţul Buzău figurează cu peste 200 de localuri de şcoale rurale, clă­dite în majoritate din contribuţia, în bani şi muncă, a ţăranilor. #­­ După terminarea cuvântărilor a­­sistenţa a vizitat şcoala de meserii „Tase Dumitrescu" şi numeroaselle ei ateliere. :*■ - a -y. .ţ ^ S’a­­vizitat apoi şcoala T. C. Bră­­tianu. La orele 9 şi jumătate primăria o­­­aşului Mizil a oferit un bancet. Aci au vorbit d-nii Justin Stăne­scu, deputat, care a relevat nume­roasele donaţiuni făcute de ţărăni­mea din jud. Buzău, R. Nestor, Râş­­cana şi Volănescu, inspectori gene­rali şcolari, Vlădureanu, Spirică, A­­nastasiu, Tonciu, Bobeş, prof. pr. Cirilă Popescu, Ştefan Bellu, pre­fectul judeţului,—~ ■*” t Răspunsul fa-mi ministru fal instrucţiei D-l 'ministru ANGELESCU mulţumind tuturor, care i-au dat concursul preţios, în permanenţă, ca să se ridice atâtea construcţii pentru luminarea poporului, a a­­rătat că această iniţiativă este adevărata operă de apărare şi în­tărire naţională, menită să conso­­lideze neamul românesc. Poporul nostru este chemat acum la ade­vărata viaţă cetăţenească şi a­­ceastă impulsiune n’ar fi dat re­zultatele admirabile, — adaogă d-sa — dacă n’a­i fi avut colabo­ratori cari să nţeleagă această im­perioasă necesitate. Alte vizite La orele 4 d. a. d. ministru înso­ţit de persoanele arătate mai sus, a inaugurat şcoala din com. Toha­­ni-Pierşunari, compusă din două săli de clasă, donând suma de 20 mii lei comitetului şcolar. Ultima şcoală vizitată a fost aceea din com. Jugureni, compusă din două săli şi dependinţe. Aci d. mi­nistru a donat suma de 40 mii lei pentru terminarea construcţiei ne­cesară dirigintelui şcoalei. Rep. f1 INVAŢAMANTUL SOLEMNITĂŢILE şcolare dm ini Buzău D-1 dr. C. ANGELESCU Ministrul şcoalelor j — »I " îngropat de viu CHISINAU, 20. — Comuna Cei­­şia jud. Cetatea Albă, a fost zilele trecute teatrul unei impresionante nenorociri petrecute acolo in ur­mătoarele împrejurări: Locuitorul Vasilie Ivanov de 37 ani din Ceisia, scoţând nişte pia­tră dintr-o carieră situată în mar­ginea satului, la un moment dat mai multe bolovane colosale s’au surpat de sus, rostogolindu-se pes­te nefericitul locuitor mutilându-1 într’un chip îngrozitor, încât nu mai este de recunoscut. La locul nenorocirei a fost un a­­devărat pelerinaj al tuturor locui­torilor din sat, care au fost adânc îndurerați de tragica moarte a consăteanului lor.

Next