Viitorul, decembrie 1925 (Anul 18, nr. 5325-5348)

1925-12-01 / nr. 5325

o­p­a d­e U­le­ste­a­c­a­n este cea mai apreciată l®fîusîffi din întreaga lume Preîntâmpină Căderea Panam­ii Curăţă Mătreaţa ASTRA Mina Fabrici Română lo­­ragoane şi Motoare S.A. Direcţiunea Generală: Bucureşti, Str. Lascar Catargiu 11 Adresa telegrafiei: Vagonastra. Scrisori: Căsuţa poştală 136’ Direcţiunea fabricelor ARAD Orice tei de vagoane de persoane, de evlariă şi de lux. Vagoane cisterne pentru spirt, patrol şi benzină. Veli­care industriale, forestiere şi agricole. Construcţia­] de fer, stâlpii nituiţi. Piese de maşini forjate. Zdro­bitoare de cânepă. Poduri. Piese turnat® de fer şi de bronz. Cazane cu înaita tensi­une sistem Cefia, Komwail, Tischbein. ..urr- MOdiin^ etc. Rezervoare pentru apă, spirt, prrfr©5 şi benzină de orice formă şi mări­me. Piese de rezervă pentru vagoane. — OFERTE şi DIV!Z£ la CERS82E — De vânzare la Drogherii, Farmacii şi Parfimerii. nSALVATOR“ Cabinet medical fondat in 1906 de indici specialişti pentru boale VEREBRE Si SIFILIS BOALE 1 28 PI­LE tratamentul bUNOflAGIEl CROM­J prin retoade electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate DRETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagiul Român 9 Lângă teatrul Raţional Bucureşti Consult, i­—j si G—9. 7elet. SSISi Eforia Spitalelor Civile Bucureşti Direcţia Spi­telor, Economalu Iui şi Technică Publicaţiune Grefa Trib. Dâmboviţa Secţia l-a EXTRACT M Petre Gheorghe Ghiţă din co­m­­una Româneşti jud. Dâmboviţa cu petiţia înreg. la No. 14360/924 a intentat acţiune de divorţ contra so­ţiei sale Dumitru Petre Gheorghe Chiţă din aceiaş comună pentru cauze determinate. Din căsătorie au rezultat copilul Mihail de 9 ani Soţia pârâtă nu posedă avere. Termen la 4 Decembrie 1925. Reclamanta 4 Decembrie 1925. Reclamantul se serveşte cu act de paupertate. Grefier, C. Georgescu. No. 30592. 925^Nommbrie 26.­­Grefa Tribunalului Argeş Secţia II-a 1 X flTk C T D-l Constantin Stancu Tâmboi zis Costică Stănculescu din comuna Budeasa judeţul Argeş, prin peti­­ţiunea înregistrată la No. 2152b din 925, a intentat acţiune de di­vorţ contra soţiei sale Ioana G-tin Stancu Tâm­boi zis C-tin Stăncu­­lescu din aceeaşi comună pentru fapte determinate de lege. Din căsătorie a resultat copilul Constantin de un an. Soţia pârâtă posedă 3 petece de pământ în suprafaţă de trei hec­tare în comuna Budeasa. Grefier, (ss) Const. I. Radu purtat şi al faptului că ţara a fost mai bine de jumătate ocupată, mai sunt încă de învins. D-sa atrage atenţiunea Europei, asupra muncei care se desfăşură în­­tr'o ţară, care de sute de ani a ju­cat rolul de zid de apărare al civi­lizaţiei şi care merită interesul tu­turor — şi moral şi material — în opera ei de consolidare Pentru cuvintele elogioase pe care autorul le are pentru ţara noastră ca şi pentru apelul pe care d-sa îl îndreaptă opiniei publice occidenta­le, orice român­ îi va păstra senti­mente de cea mai curată şi vie re­cunoştinţă. ION TOTU -———----©•«•©-------------­ Fos! oficiau sso­ii­­ serviciul F.T.T. cu STUDII LICEALE CAUTĂ OCUPAŢI­UNE în orice ramură de activitate A se adresa D-troa Str. Brâncoveanu 3. Bucureşti JL Sud Societatea Criminală a Tram­vaielor Bucureşti vinde avantagios cai reformaţi, buni pentru munca câmpului, sau alte servicii de tracţiune mai uşoară. Se pot vedea la depozitul din Sos. Bonaparte No. 21. in Dean, state, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuteria uzase, PLĂTESC PREŢURI MARI — t­rim­esc şi in consignatie — „LS RUBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. Grefa Trib. Dâmboviţa Secţia II-a EXTRACT D-na Nastasia Nicolae Bonaş, din Comuna Suţa Seacă, acest judeţ, prin petiţiunea înreg. la No. 11472 din 28 Aprilie 1924 a intentat acţiu­ne de divorţ contra soţului său Ni­­colae Bonaş, domiciliat în Comuna Lucieni, satul Ungureni acest ju­deţ, pentru cauze determinate. Din această căsătorie au rezultat copiii Ioana, Ion, Gheorghe, Ştefan, Elena şi Ilie, iar soţul are următoarea a­­vere în raza comunei Lucieni: 15 arii pământ cămin de casă’, a­­vând pe el o casă, un pătul şi grajd, învecinat cu D-tru Grădinaru şi Tudor Bonaş; Un hectar pământ cu pruni învecinat cu Tudor Bonaş şi cu D-tru Grădinaru şi 25 arii pă­mânt cu pădure, învecinat cu Tu­dor Bonaş şi Gg. Bonaş . Grefier, N. Săndulescu. No. 23267, 1925 Iunie 30. 1 Se aduce la cunoştinţă amatorilor că se vor ţine la Eforie în zilele mai jos notate următoarele licitaţii: 1 La 9 Ianuarie 1926, orele 10 jum­­dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea laptelui necesar pitalelor: Colţea, Colentina şi Pan­elimon în anul 1926.­­ 2. Furnizarea cărnei de vacă ne­cesară spitalelor: Colţea, Colentina , de Copii, Filantropia-Maternitatea Pantelimon în anul 1926. 3. Furnizarea pâinei şi făinei pen­tru sosuri, idem. La 11 Ianuarie 1926, orele 10 luni iîm. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea materialelor elec- I trice necesare spitalelor în anul Sd 920.­­­­ 2. Furnizarea materialelor nece­­sare la întreţinerea maşinelor idem. 3. Furnizarea obiectelor de servi­ciu, idem. 4. Furnizarea pănzei, idem. La 12 Ianuarie 1926, orele 10 ium. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea sodei necesară spi­talelor. 2. Furnizarea săpunului ordinar, idem. 3. Furnizarea petrolului, benzinei, uleiului mineral, şi valvolinei, idem. 4. Darea în antrepriză a curăţitu­lui latrinelor, idem. 5. Darea în antrepriză a mătura­­tului coşurilor, idem La 13 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea pastelor făinoase ne­cesare spitalelor în anul 1926. 2. Furnizarea articolelor de biu­­ron­, idem. 3. Furnizarea articolelor de cusă­torie, idem. 4. Furnizarea articolelor de rogo­­jinărie, idem. La 14 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea imprimatelor şi re­gistrelor necesare spitalelor în a­­nul 1926. 2. Furnizarea articolelor de biu­­rou, idem. 3. Furnizarea articolelor de cusă­torie, idem. 4. Furnizarea articolelor de rogo­­jinărie, idem. La 14 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea imprimatelor şi re­gistrelor necesare spitalelor în anul 1920. 2. Furnizarea vatei şi pansamen­telor, idem. 3. Furnizarea ghieţei, idem. La 21 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea unturei de porc ne­cesară spitalelor în anul 1926. Doritori de a lua parte la aceste licitaţiuni sunt invitaţi ca în sus ci­tatele zile şi ore să-şi prezinte ofer­tele d-lor sigilate însoţite de o ga­ranţie provizorie. Atât garanţia provizorie cât şi cea definitivă vor fi prevăzute în caetul de sarcini. Licitaţiile se vor ţine în condiţiu­­nile art. 72—83 din Legea Contabili­­tăţei Publice. Caetele de sarcini se pot vedea la Eforie, Direcţiunea Spitalelor, în ori­ce zi şi oră de lucru, p. Director, Nicu Petrescu12535 ----------------------------­Grefa Trib. Tutova , X flTa C T Mo. 61193 D-na Domnica G. Iacob cu cere­rea din 4 Decembrie 1921 a inten­tat proces de divorţ soţului ei Gh. Iacob. Din căsătoria lor a rezultat 2 copii: Elisabeta şi Iacob Iacob. Soţul posedă pământ şi casă în Com. Piteşti. Pe baza art. 285 c. c. Dispune ca prezentul să se pu­blice prin ziarul „Viitorul", p. Grefier, Leu Greta Trib. Teleorman Secţia I-a EXTRACT D-l Stan Tudor Ştefan din comu­na Lăceni prin pct înreg. la No. 58404925, a intentat acţiune de di­vorţ contra soţiei sale Chiriaca St. T. Ştefan din comuna Beiu judeţul Teleorman pentru părăsirea domi­ciliului conjugal şi insulte grave. Din căsătorie a rezultat doi copii şi anume Tudora de 7 ani şi Ioana de 5 ani. Termenul de judecată s-a fixat la 21 Ianuarie 1926. Drept care am format prezentul extract. Grefier. Indescifrabil. No. 42041. 1925 Noembrie, an. CONFERINŢELE Baroului Ilfov Membrii baroului Ilfov vor ţine o serie de conferinţe în lunile Decem­brie, Ianuarie, Februarie şi Martie. Dăm aci conferinţele din luna Decembrie. Sâmbătă 5 Decembrie. — D-l Is­­trati Micescu, decanul baroului: „Permanenţa tendinilor individua­liste în ştiinţa dreptului". Sâmbătă 12 — D-l C. Dissescu, profesor universitar: „Elementele determinante ale cabinetului minis­terial parlamentar“. Sâmbătă 19. — D-l Cezar Parté­mié, profesor universitar : „Aspecte din dreptul integral. Succesiunea idealurilor juridice“. Conferinţele sunt publice şi se vor ţine în sala Curţei cu juraţi din pa­latul de justiţie, la ora 4 p. m.­­ - PARASTASUL mira Fatin Ebks ca­ tri Duminică, la ora 11 dimi­neaţa s-a oficiat în biserica Vi­­sarion din Capitală parastasul de şapte ani pentru pomenirea regre­tatului Fotin Enescu, fost minis­tru şi director general al băncilor populare, cooperativelor şi obştii­­lor săteşti. Au asistat la parastas d-na Ale­xandrina Fotin Enescu cu fiul, d-na şi d. Eugen Enescu, d-na şi d. dr. Enescu, Dimitrie Enescu, Mi­hail Enescu, d-na şi d. colonel Fi­lip, d-na şi d. colonel Linaru, d-na şi d. Stoicănescu, soţie, fiu, fraţi, surori, cumnaţi şi cumnate ai de­functului. D-nii general C. Coandă, fost prim-ministru, I. G. Duca, minis­tru de externe, Oscar Kiriacescu, director la Banca Naţională, fost ministru,general N. Constantines­­cu, senator, Dem. I. Gheorghiu, se­cretar general al ministerului de finanţe, N. Budurescu, secretar ge­neral al ministerului muncii şi co­operaţiei, ing­iner A. Ioachimescu şi N. Căpităneanui, membri în con­siliul băncilor populare și coope­rativelor, Const. Cercel, director general al Casei centrale a coope­rativelor, Axente, director gene­ral al Casei centrale a băncilor populare; dr. Q. Ionescu-Brăila, director general al serviciului zoo­­technie, inginer inspector general Elie Bujor, prof. Gr. Dănescu, Iri­­mia Morandini, colonel Barbu Ro­man, Ionescu-Paşcani, director la Casa centrală a cooperativelor, V. Enescu, inspector general al băn­cilor populare, Gâdei, inspector general al cooperativelor, şi nu­meroşi funcţionari superiori ai băncilor populare și cooperative­lor. După parastas membrii familiei şi celelalte persoane s-au dus la cimitir unde au depus flori pe mormântul neuitatului Fotin E­­ nescu.---------------------------------­ A apărut excelenta revistă „Pe­ninsula Balcanică”, număr politic, Anul al III-lea. No. 7 din Noem­brie, cu un bogat material infor­mativ asupra tuturor chestiunilor ce privesc ne Românii din dreap­ta Durtărei. A apărut: „Revista pagini Agrare şi Sociale“ No. 20—21 din 15 Noem­­bre a. c. cu următorul sumar: Ştefan Moitani: învăţământul A­­gricol. Gr. Stănescu: Agricultura în Buceagul Basarabiei. St. Zeletin: Istoria Socială. Ioan Moldoveanu: Cine's ploşniţe­le lui G. L. Aurel Sp. Pusiceanu : Camerele profesionale. V. Chimpu: progresul Agriculturei în ţările ci­vilizate. A. D. Carabella: O sărbă­toare agricolă. N. P.: Chenzina, Știri şi fapte. Pe masa de scris. A Apărut în „Biblioteca Minerva“, editura „Cartea Românească“ Vra­ja Iubire! de G. Niculescu Varone. - ormm­ár. Litere-Arte-Stiinte al lot d’Annqpzio la Scala din Milano „Martiriul Sfântului Sebastian al lui d’Annunzio în traducerea france­­ză a lui Doderet va fi jucată la Sca­la din Milan, cu muzica lui Debus­sy, pe care o va dirija regele șefi­lor de orchestră, marele Toscanini. Este o mare cinste, fiindcă tea­trul acesta este considerat ca un templu consacrat în mod exclusiv muzicei. A fost refuzat acest teatru lui Zacconi, Emmei Gramatica. „Martirul Sfântului Sebastian“ este o ocazie unică pentru a sărbă­tori pe d’Annunzio, cel mai celebru dintre literaţii şi dramaturgii ita­lieni. Concert® Astăseară are loc la Ateneu al doilea si ultimul concert dat de celebra primadonă vieneză Berta Kiurina. In interesantul program figu­rează si liedul „Am Brunnen” de Mihail Jóra, pe care distinsa cân­tăreaţă îl va cânta acompaniată chiar de compozitor. Opeera romanei ■WH— Marţi 1 Decembrie are loc a doua reprezentaţie extraordinară cu ce­lebrul bariton Sigismund Zajeski în rolul Boris din Opera „Boris Godunow“. * Miercuri se va relua Baletul Cop­pelia în noua înscenare a maestru­lui de balet A. Romanowsky. Spec­tacolul se va începe cu „Cavaleria Rusticană“. * D. Mircea Lazăr, prim tenor li­ric, îşi va face reintrarea la Ope­ra Română, săptămâna viitoare în „Boema“. Pe la jumătatea lunei Decembrie va crea rolul principal din „Ielele“ de Puccini. Sculptorul Severin şi-a deschis expoziţia de sculptură şi pictură în casele sale din Fundătura Bibe­­scu-Vodă 13 (prin Şerban-Vodă).­­* M. M. L. L. Regele şi Regina au vizitat ieri expoziţia pictorului Ip. Strâmbu, reţinând două din cele mai importante lucrări. Teatrul Reglata frSana Ordinea spectacolelor de la 30 Noembrie la 6 Decembrie 1925. Luni 30 Noembrie „Aripi Frân­te“; Marţi 1 Decembrie „Hamlet“ cu d. Manolescu ; Miercuri 2 De­cembrie „Comediana“; Joi 3 De­cembrie „Hamlet“ cu d. Manoles­cu ; Vineri 4 Decembrie „Come­diana“ ; Sâmbătă 5 Decembrie, matineu, „Hamlet“ cu d. Manoles­cu, seara „An­fisa“, premieră ; Du­minică 6 Decembrie, matineu „An­fisa“, seara 1 „Anfisa“. Repertoriul Trupei maghiare Luni 30 Noembrie „Antonia“; Marţi 1 Decembrie „Meştera Ma­noie“ şi „Taifun“ ; Miercuri 2 De­cembrie „Mişelul“; Joi 3 Decem­brie „Ţarina“; Vineri 4 Decem­brie „Fatalitatea învinsă“ şi „O­­mul. Animalul şi Virtutea“ ; Sâm­bătă 5 Decembrie matineu „Fata Morgană“ ; seara, „Institutoarea“; Duminică 6 Decembrie (matineu), „In razele Soarelui“; seara, „Ța­rina“. Premiera piesei „Pentru Ferici­re“ de Przbyszewski la Teatrul Po­pular a fost fixată pentru Luni 7 Decembrie. In rolurile principale d-nele Getta Popa şi Maria Anto­nov şi d-nîi Şubă şi Ronea. Un institut e de edituri la R.­Vâlcea P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului Noului Severin, care este iniţiatorul unei puternice miş­cări culturale­ bisericeşti în Oltenia, a întemeiat la Râmnicul-Vâlcea un „Institut de editură creştină al sfintei Episcopii a Râmnicului Nou­lui Severin“. Prima lucrare scoasă la lumină de acest institut de editură este o „Carte de rugăciuni“ datorită părin­telui Ion Tomescu, profesor la se­minarul din R.­Vâlcea. Spertacole de sites Teatrul Naţional. — „Anuţa“ Opera Română. — Belâche“. Teatral Regina Maria. — „Aripi frânte“ Palatul Ateneului. — Concert Kub­­rina. Teatral Alhambra. — Varieteu. Cinema Edison. — Păpuşa din New York“ cu Baby Poggi o come­die şi Trupa Niculescu-Buzău. * •m TEATRU-MUZICA PaEsatuEi Mîeksasiui. — Pr­­îrsjI concert „K­urina“. Celebra cântăreaţă de la Opera Mare din Viena este în trecere prin Bucureşti, unde a anunţat două concerte, cu programe compuse mai cu seamă din lieduri, d-na Kiurina, fiind în ziua de azi, după spusele chiar ale lui Richard Stra­uss, cea mai perfectă interpretă de lieduri. Am ascultat prima jumătate a concertului de Sâmbătă seara, şi am fost fermecat de frumuseţea, claritatea, tinereţea vocei d­emi Kiu­rina, care posedă o aleasă şcoală şi un atac sigur. Interpretarea este din cele mai artistice şi succesul cântăreţei a fost foarte mare, mai mult în lie­durile de Schubert. Mai puţin gus­tate au fost liedurile de Pfltzner. In astăseară are loc al doilea şi ultimul concert. Opera r­omână. — Za­le­wsky în Boris Godunow. Publicul să fie recunoscător di­­recţiunei Operei Române, care a adus pe Zalewsky pentru câteva pe prezentaţiuni extraordinare. Za­­lewsky a debutat în rolul lui Boris din „Boris Gudonow“ şi creaţiu­­nea acestui mare artist este for­midabilă. Rar am resimţit o atât de puternică senzaţie de artă su­perioară, înţelegem uşor, I reputa­­ţia mondială pe care şi-a cucerit-oi acest mare cântăreţ şi acest admi­rabil actor. Boris al lui Zaîewsky este gran­dios. In acest caz nu se mai poate spune că artistul interpretează un rol. In Zaîewsky trăeşte ţarul Bo­ris. Publicul a făcu­t o entuziastă pri­mire acestui artist de mare rasă, chemându-1 de zeci de ori la ram­pă după actele în care jucase. In urma marelui succes Sâmbătă seara, suntem convinşi că direcţiu­nea va interveni pe lângă Zalew­­sky să dea un cât mai mare nu­măr de reprezentaţiuni cu această operă. F. n/1 atemhel româm Dreptul naţionalităţilor — Conferinţa b­­ ruS Bstrata Mocescu Ba­­­şe­lăţos rau „t&tori trei Creguri“ Şezătoarea s’a ţinut la Ateneul Român sub patronajul A. S. R. Principele Carol. D. gen. Burileanu a arătat rolul cultural naţional îndeplinit de re­vista „Cele Trei Crişuri” de sub conducerea d-lui col. Bacaloglu, la graniţa de vest. Conferinţa d-lui IsSfsS© „De câtăva vreme se pare că sun­tem suspectaţi în aplicarea obliga­ţiilor luate prin tratatul de pace, is vizitaţi de improvizaţi procurori ai opiniei europene... Paţă de aces­te lucruri, e nevoie ca opinia noas­tră publică să-şi revizuiască conş­tiinţa stărilor de drept create prin tratate. Ştiinţa tebuie să găsească în a­­afară de principiul, care stă la ba­za relaţiilor dintre indivizi, şi pe acela, care conduce relaţiile dintre popoare. Acordându-le prin tratat cetăţe­nia română, trebuie să cerem mi­norităţilor, realitate faţă de statul nostru, cum ne cerem nouă înşine. Dacă în firea românului e bună­tatea, nu înţelegem ca streinii să privească cu nostalgie în afară. S’a făcut caz, în jurul chestiunii dacă prin tratat s’a ştirbit ceva din suveranitatea noastră naţiona­lă. Unii au susţinut că ea a fost ştirbită, dar datoria noastră e să veghem, ca aceasta să nu se în­tâmple, opunându-ne ca oricine să se erijeze un apărător­ al minorită­ţilor. Prin tratatul de pace adiţional, România „s’a angajat” să respecte drepturile naţionalităţilor, dar nu i s’a impus acest lucru. D. Balfour în primele­ şedinţe ale L. N., când se punea chestia ga­ranţiei minorităților, a făcut o de­claraţie care trebuie repetată, pen­tru a fi ştiută de diverşi musafiri­­inspectori : „Aceasta­­ (garanţia drepturilor minorităţilor) va fi o sarcină ingrată şi dificilă pentru L. N., pentru că acel membru care ar fi însărcinat cu aplicarea ei ar trebui să facă pe acuzatorul împo­triva Statului care nu şi-a respec­tat obligaţiile”. Este aici o parte ilogică : recu­noşti suveranitatea şi egalitatea tuturor statelor semnatare între ele, si în acelaş timp recunoşti drep­tul de control al altora împotriva aceluia care Şi-a dat votul său li­ber de adesiune în L. N. Dar se mai spune acolo : „TREBUE SA SE IA SEAMA CA PRIN ACE­LE DREPTURI SA NU SE ADU­­­CA O ATINGERE SUVERANI­TĂŢII SI SA SE CREEZE UN STAT IN STAT”. Regulamentul întocmit de Titoni în privinţa acestor obligaţii, a în­grădit drepturile celor care pot face apel la Ligă, limitându-i nu­mai la membrii Consiliului. Mino­rităţile au dreptul să informeze şi să facă petiţii Ligei, relativ la drepturile lor, nu însă denunţuri. Obligaţiile luate dintr'un spirit de cavalerism care ne caraterizea­­ză, înţelegem să le împlinim pen­­tru că vrem, dar nu pentru că ni se impune. Dacă cel ce le solicită e lipsit de cavalerism şi stă cât pri­virea aţintită în afară, avem drep­tul să i le refuzăm. Un om care se izolează de naţiu­nea căreia aparţine, nui mai are dreptul să pretindă nimic de la ea. Ce poate fi oare o „Ligă a drep­turilor omului”, care trimete emi­sari peste tot şi revendică drepturi care nu pot să fiinţeze ? Ea repre­zintă în lumea ideilor o realitate periculoasă, şi oameni, cari, fiind­că nu au putut organiza naţia lor simt nevoia de a desrădăcina şi pe alţii, pentru a-i face la fel cu ei. Noi cunoaştem mimai Liga Na­­ţiunilor’, cu reprezentanţi autori­zaţi ai fiecărui stat, dar nu cu­noaştem o ligă a drepturilor omu­lui, care colindă toate ţările pen­tru a semăna toate revoltele. Controlorilor n’avem să le pu­nem la dispoziţie arhivele noastre. Celor care îi sărbătoresc și vor să întemeieze dreptatea pe o nouă or­dine e bine să li se spună că drep­tatea nu se poate clădi decât pe statele actuale și numai prin pa­triotism.” - -­­ D.I Ministru al. Lapedatu la T.-Severin şi Orşova T.-Severin, 29.­ Azi dimineaţă la ora 9 a sosit în oraşul nostru d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi Artelor, invitat fiind să facă o conferinţă la soc. Culturală „Tea­trul“. La gară a fost întâmpinat de d. primar al oraşului şi de d. preşedinte.» al societăţii T. Costescu, înainte de conferinţă d. ministru a vizitat palatul cultural cu biblio­teca şi muzeul, rămânând impre­sionat de aranjamentul, ordinea şi activitatea ce domneşte şi se des­făşoară la această instituţiune. Conferinţa d-lui AL Lapedatu La ora 11 a avut loc în sala Tea­trului, în faţa unui foarte nume­ros şi ales auditor, conferinţa d-lui ministru Al. Lapedatu, despre „U­­nitatea Naţională“. Foarte interesant şi documentat, d-sa a arătat în desvoltarea aces­tei conferinţe că, fără acţiunea­ po­litică, iredentistă şi războinică, in tară si străinătate a reprezentan­ţilor poporului român din fosta Austro-ungarie, fără intrarea si participarea efectivă a vechiului regat la războiul mondial si fără imensa jertfă de sânge pe care nea­mul românesc a adus-o pentru des­robirea provinciilor subjugate, u­­nitatea naţională nu s’ar fi putut realiza în condiţiile de azi. Cei ce mai susţin, că această u­­nitate s’ar fi putut dobândi şi prin o politică de neutralitate, numai pe urma principiului şi a dreptu­lui de autodeterminare al popoare­lor, sunt zice d. Lapedatu, ori naivi cari nu pricep nimic din tot ce s’a petrecut dela toţi încoace ori mis­tificatori cari tind să-şi just­ifice prin aceasta o politică de desorţiu­ne dela cauza naţională in momen­tul cel m­ai de seamă din viaţa bi­milenară a neamului nostru. Conferinţa a fost viu aplaudată, iar conferenţiarul călduros felici­tat de numeroşii intelectuali cari se găseau de faţă şi cu care d. La­pedatu a continuat a discuta mai multă vreme diferite chestiuni în legătură cu obic­e conferinţei sale. Prânzul Gu­­imn La ora 12 jumătate comitetul so­cietăţii „Teatrul“ a dat un prânz la onoarea d-lui ministru Al. La­pedatu, la care a participat peste 150 persoane, fruntaşi ai oraşului şi intelectualităţii locale. Cel dintâiu toast a fost ridicat de d. ministru Al. Lapedatu, pen­tru M. S. Regele, Augustul protec­tor al culturei naţionale. Au toastat apoi pentru d. minis­tru Lapedatu d. Sbenghe, prima­rul oraşului, d. general Găvănescu, comandantul diviziei, părintele Parligras, protoer­eul judeţului, d. Al. Bărcăeilă, directorul liceului, d. Blaga farmacist, părintele Bu­rton, secretarul societăţii d. T. Costescu, preşedintele societăţii, care arătând că toate guvernele şi toţi miniştri de culte au sprijinit opera culturală a severinenilor, a accentuat însă că nici unul ca d. Lapedatu nu a acordat acestei o­­pere uri sprijin mai larg, mai în­ţelegător şi mai la timp venit. Tuturor le-a răspuns mulţumind de ministru. La Orşova La ora 3 d. ministru, însoţit de numeroşi fruntaşi din T­.Severin, a plecat la Orşova să viziteze bise­rica şi instituţiile culturale din lo­calitate, invitat fiind de o delega­­ţiune a orşovenilor, venită în acest scop la T.­Severin, întâmpinat de primarul oraşului şi de prim-pretorul plăşei, d. mi­nistru a fost condus la biserică unde era aşteptat de întreaga popu­laţie românească, care l-a primit cu urale şi cu entusiaste cuvinte de bună venire rostite de părintele Dure. După vizitarea bisericei, în repa­raţie, pentru a cărei terminare d-l ministru a oferit suma de 100.000 lei ca ajutor de Stat, d-sa s’a oprit câteva momente la Cazina româ­nă, unde a avut ocazie să cunoas­că şi să convorbească cu conducă­torii instituţiilor culturale din lo­calitate, iar la ora 5 a revenit la T.­Severin. La liceul internat întors în oraş d. Lapedatu a vi­zitat noul local al liceului inter­nat unde d. director Al. Bărcăeilă a organizat în onoarea sa o recep­ţie a membrilor corpului didactic din localitate. După vizitarea localului (cons­truit în marginea Castrului român de la Drobetae) a avut loc recep­ţia, la care a participat şi frun­taşii vieţei culturale de Severin. D. Al. Bărcăeilă, într’o frumoasă cuvântare plină de reminiscenţe clasice şi de simţimente naţionale, a închinat pentru omul şcoalei de astăzi, pentru creatorul miilor de localuri de învăţământ, pentru d. dr. C. Angelescu, ministrul Ins­­tructiunei. A salutat apoi pe d. mi­nistru al Cultelor și Artelor. Al. Lapedatu a cărei vizită la T.­Seve­­rin, zice d-sa, va rămânea o dată însemnată pentru localnici prin faptul că s’a rezolvat definitiv chestiunea terminării teatrului și acea a exproprierei Castrului ro­man. A răspuns, mulțumind, căldural de ministru Al. Lapedatu care în­tre altele a declarat că își va face o chestie de onoare din a rezolva pe cale de lege, chestiunea expro­prierea Castrului roman, astfel ca să poată fi desgropat și cercetat în întregime și să rămână pentru viitor în paza şi grija celor mai buni custozi ce-i poate avea : pro­fesorii şi elevii noului liceu inte­rnat, din T.­Severin. După recepţie­ d. ministru a vizi­tat cu amănuntul colecţia de anti­chităţi romane şi de resturi pre­istorice a liceului Traian, de sub direcţiunea d-lui Al. Bărcăeilă. Între prie­teni politici La ora 8 parlamentarii şi condu­cătorii organizaţiei naţion­al-libera­le, în frunte cu şeful lor, d.P. Gâr­­boviceanu, au dat o cină intimă în sala restaurantului Paul, în cins­tea d-lui ministru Al. Lapedatu, iar la ora 10 d-sa împreună cu d. P. Gârboviceanu și d. deputat I. Tianu au plecat cu acceleratul la București REP. raraasaWptassKiSisasffiasH SS­­S3 D-l AL. LAPEDATU Ministrul cultelor -------------»-.-St,---------—• P©ra@r®a &€<ser®iraf3-BStej5 d® Ora» des-Msre Duminică 29 Noembrie, la ora 1.27 a deraiat în staţia Stana, între Cluj—Oradea Mare, trenul accelerat No. 401. Cauza deraiere! este ruperea unei şine, la curba ce o face li­nia după acul de intrare în staţie. Sunt şapte vagoane deraiate. Acceleratul și-a continuat dru­mul până la frontieră numai cu trei vagoane. Pagubele sunt mici. Accidente de persoane n’au fost. Ml ....­ —W„

Next