Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)

1926-06-11 / nr. 5481

5**V Schneider Jacques & C­ nSe Stressccmrp -Franța FURNIZEAZĂ: Instaisfiirii de mori Transformări da m©ri Silozuri Mine Deviza $1 prospecte prin Reprezen­tanţa Generala »a­bbeba" Sosîstsie Anonimă București, Strada Bursei Ne. 4 A apărut in broșură: Pentru cei mai tineri G® mi văzut in Românis mică şi €© vii In România mare conferinţă ţinută de D-3 VINTELA I. MU la Ateneul Român in ziua de 28 Februarie 1926 Depozit general la CARTEA ROMÂNEASCA V - A APARUT REVISTA „DEMOCRAŢIA“ No. 5, pe luna Mai 1926 cu următorul sumar: Tastered Constarctinescu, Politica economică V. L­i­serată, Amintiri din 1925 Bucura Dumbravă, Note de drum B. D. Barzan, Politica externă. 3. Recenzii. Ce găteşte de vânzare la librării, depozitari, chioşcari şi vânzători de ziare. — PREŢUL UKUL KUMIlR 15 LEI — Costul abonamentului anual, pentru instituţiuni publice şi parti­culare Lei 300. Idem pentru particulari Lei 200. Stiinta literaturii A apărut VOLUMUL B (9 fascicole) in librării 250 lei La Tipografiile Unite (Câmpineanu 9) Sea 18© prin subscriere la ziarul „Viitorul“ 51LIRTIR“ Cabinet medical fondat in 1908 de mndici specialişti pentru boale VEMERECE şi SSFILIS BOALE da PIELE ^Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE prin meto­de electroterapeutice Electrotermic­ pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin analiza sângelui A şi al lichidului cefaloracloidian ’ Microscopic fi Ultramicroscopie Pasaggstafi Resnân 9 Lângă Teatrul National Bucureşti C®ns«It lf—I si 8—9. Telet. 33fSi f Horfcansa Th. Vasiliu soţie şi loan Vasiliu frate, au nemărgi­nita durere a anunţa pierderea scumpului lor de un Biarr­er»8e, Perle, Smaralde Aur, Pristina, Argintărie, Bijuterii uzate, Antichititi PLĂTESC PREŢURI MARI — Jtrimesc ţi în consegntare — „LA RUBKiN“­­ Calea Victoriei 63 fost 77. Hrela Tril». &rg@s Secţia ii-a EXTRACT D-l Constantin I. Stanculescu, din comuna Băseni-Argeş, prin petiţiu­­nea înreg. la No. 4297/926, a inten­tat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria, născută Ştefan Ion din comuna Costeşti pentru motive de­terminate de lege. Din căsătorie a rezultat copilul Gheorghe de una lună. Soţia pârâtă n'are avere. Grefier, Const. Rada Des. No. 540/926. No 23973. 1926 Iunie 7. Ch­eta Trift. Ilfov Secţia 1 c. c. EXTRACT fost profesor şi deputat încetat din viaţă în noaptea Miercuri 9 Iunie. înmormântarea va avea loc Vi­neri 11 Iunie ora 4 p. m. la Cimi­tirul Sf. Vineri unde se află de­pus corpul. Aceasta ţine loc de orice altă înştiinţare.­­ Textilă.­ Bucureşti Convocare D-na Victoria A. Polla din Bu­cure­şti Str. Hagi Ghiţă No. 91 prin petiţia înreg. la No. 19283/926 a in­tentat acţiune de divorţ contra so­ţului său Achil Polla pentru mo­tive determinate de lege, din căsă­torie a rezultat 2 copii anume : Lu­cian şi Ernest. Termen pentru a doua conciliere prezidenţială s-a fixat la 14 Iunie a. c. Acest extract se va­ publica în zia­­rul „Viitorul“ conform art. 285 cod. civil. Grefier, Indescifrabil No. 38679, Dos. 2213/26. D-nii acţionari sunt convocaţi în adunare generală ordinară pentru ziua de 25 Iunie 1926, ora 11 dimi­neaţa, la sediul societăţii, Strada Stravopoleos No. 6, etaj III, pentru a delibera asupra următoarei or­dine de zi: 1. Darea de seamă a consiliului de administraţie pe exerciţiul 1925; 2. Raportul censorilor pe acelaş exerciţiu ; 3. Aprobarea bilanţului pe ace­laş exerciţiu şi descărcarea consi­liului de administraţie, a censori­­lor şi a direcţiunii ; 4. Propunerea consiliului de ad­ministraţie pentru întrebuinţarea beneficiului ; 5. Fixarea jetoanelor de prezenţă ale consiliului de administraţie şi ale censorilor; 6. Fixarea remuneraţiunii censo­rilor ; 7. Alegerea a 4 membrii în con­siliul de administraţie în locul ce­lor ieşiţi la sorţi; 8. Alegerea a 3 censori şi 3 cen­sori-supleanţi. D-nii acţionari cari vor voi a lua parte la această adunare generală, urmează să depună acţiunile până la 19 Iunie 1926, la una din băncile *. Banca Crisoveloni, Banca d° Credit Român, Banca Marmorosch, Blank & Co., Banca Românească, unde 11 se vor elibera cărţile de legitima­­ţiune pentru a lua parte la această adunare generală. Consiliul de Adiţie nr....................................... Concursul de automobile Sosirea la Cernăuţi Ieri între orele 5 şi 1. au sosit în localitate concurenţii turişti in Automobil clubului român, termi­nând etapa 4: Cluj-Dej-Bistriţa- Vatra Dornei (unde era etapa de ravitaliere), pe urmă Câmpulung- Gura Humorului-Storojineţ-Cerr­năuţi, în total 409 km. Drumurile foarte rele, desfun­date de ploi, podurile au fost re­parate. A. S. R- Principele Nicolae a fă­cut o medie foarte bună, în etapa a 4-a. N’au fost acidente de persoane. Automobilul d-lui Enăşescu, din cauza relei stări a drumului, a derapat la 15 km., de Vatra-Dornei făcând „tête-á queue” complet, fără accidente de persoane. In piaţa Unirii, numeros public, cercetaşi, autorităţile în frunte cu­­ general Florescu, primar, prefect et­c., au primit cu ovaţiuni pe A. S. Regală şi pe concurenţi. Mâine, continuarea etapei până la băile Tușnad, 450 km. VIITOR IX Diferite ştiri economice O societate pentru vânzarea aramei ame­ricane In Europa Praga, (Ceps).— Intre produ­cătorii de aramă brută din A­­merican s’au urmat în ultimul timp tratative pentru înfiinţarea unei societăţi de vânzare în Eu­ropa. Aceste tratative au fost acum terminate şi au dus la în­fiinţarea lui „Copper Export Tra­ding Company“, care îşi va în­cepe activitatea pe ziua de 1 Iulie. Societatea va avea câteva repre­zentante directe în Germania şi Anglia, care vor păstra aceleaşi preţuri şi condiţiuni. Preţul a fost stabilit la 3 centime pentru o fibră aramă. Reprezen-­a ge­nerală pentru Germania si Ceho­slovacia _ a fost acordată câtorva firme din Germania. Vama la automobile in Cehoslovacia Praga, (Ceps)— In­ noul pru­get de tarif vamal adus în fata Parlamentului cehoslovac se pro­pune’tarifarea automobilelor după greutate. Taxele propuse sunt in­dependente şi nu vor fi puse în aplicare acelor state cu care Ce­hoslovacia are convenţii comer­ciale (Franţa, Anglia, Italia) sau pentru care domneşte clauza na­­ţu­nei celei mai favorizate (Ame­rica). In aceste cazuri taxele nou­lui tarif vor fi puse în aplicare numai atunci când vor fi inferi­oare celor prevăzute în­­conven­ţiile existente. Noul tarif va pro­duce probabil o urcare a taxelor vamale la motociclete, a căror im­port era foarte favorizat prin ta­riful de până acum şi a atins anul trecut cifra de 5.000 bucăţi. Accelerarea transpor­turilor dinftra Cehoslo­­vacia şi Balcani Praga, (Ceps). Intre ministerul de comunicaţii cehoslovac si mi­nisterul de comerţ unguresc ur­mează tratative pentru transpor­tarea accelerată a mărfurilor. Mărfurile declarate ca exprese ar avea să fie transportate cu tre­b­urile accelerate şi taxate în sta­ţiunile de plecare ale trenurilor accelerate. După aceste tratative se vor închia asemenea convenţii şi cu Iugoslavia şi România. Rusia exportă ciment în America Moscova, (Ceps)__Comisariatul comerţului din Rusia sovietică a dispus încărcarea în vapoare în portul Novorosiste a 4.000 tone ci­ment destinate pentru America. ■ —'u Trei Reuniuni Colegiale la Iaşi IAŞI.­­ La liceul Naţional din Iaşi a avut loc întâlnirea colegi­ală a absolvenţilor acestei şcoli, seria 1901. După un sfert de veac toţi cole­gii în viaţă împreună cu foştii loji profesori s’au întrunit la Iaşi. S’a oficiat un serviciu religios pentru colegii morţi. Cel mai în vârstă dintre foştii profesori ai acestei promoţii, d.­­Xenofon Gheorghiu, a făcut ape­lul nominal din clasa anului de absolvire. A rostit cuvântări d- Gh. Mano­­liu actualul director al liceului, d. Octav Botez, din acea serie actual profesor de liceu, d-nii Gh. Barbu, A. Radu, Dimitrie­ Pânteşti, D. Că­dere, Xenofon Gheorghiu şi alţii. Seara a avut loc o agapă. O altă serbare a avut loc la a­­celaş liceu a absolvenţilor de acum 20 de ani, promoţia 1906. Serbarea a decurs în acelaş fel, cu participarea foştilor profesori. Seria liceului, care termină acum şcoala, a dat, o serbare în o­­noarea acestor promoţii. In sfârit o a treia reuniune co­legială a avut loc la seminarul ,,Veniamin Costache“ la care au participat absolvenţii promoţiei a­­nulii 1896, — adică cei cari au ab­solvit Seminarul acum trei dece­nii. Au luat parte foștii profesori în viață și corpul profesoral al Semi­narului, în frunte cu rectorul preot Cicerone Iordăchescu. S’a rostit cuvântări omagiale. * Cronica judiciară Fraudele dela Direcţiunea ge­nerală a închisorilor... D. judecător Papadopol a lucrat şi ieri la cabinetul d-sale, pe baza materialului de acte, scripte şi de­claraţii, adunate in cele 6 zile cât a anchetat la Focşani. Ori la orele 9 seara, d. judecător Papadopol a ascultat pe Dum. Pas­­calopol, comerciant din Bucureşti Str. Mecet şi care avea calitatea de furnisor de doage pentru atelierul de la penitenciarul Focşani. Se ştie că Teodorescu a delapi­dat suma de un milion şi 450 mii lei, pe cari i-a dat maiorului Cer­nat , iar pentru a justifica Între­buinţarea banilor, a depus o fac­tură neadevărată din partea d-lui N. Moise furnisor de cereale şi o chitanţă din partea d-lui Pascalo­pol, prin care acesta recunoştea că a primit suma de 400.006 lei de la directorul Teodorescu, asupra fur­niturii de doage. Factura d-lui Moise a fost recu­noscută de acesta, ca fiind dată du­pă cererea lui Teodorescu, care îl asigurase că are nevoe de a­cest act spre a putea apoi obţine banii — şi că mai în urmă cerând banii, a fost rugat de maiorul Cernat să primească de la dânsul poliţe în va­loare echivalentă. Chitanţa d-lui Pascalopol a fost Însă declarată reală de către acesta deşi Teodorescu a declarat catego­ric să n’a dat numitului nici un ban. Contrazicerea între ambele susţineri, era atât­ de profundă, în­cât judecătorul de instrucţie şi-a dat extraordinară osteneală spre a­ fixa de partea cui este adevărul­­î­şi a­trage consecinţele. Cercetările d-lu­i Papadopol au dus la credinţa că d. Pascalopol nu spune adevărul şi că a dat chi­tanţa, de complezeţii, pe care o re­cunoaşte de bună, în vederea unor interese ascunse. Condamnarea unui magistrat O anchetă pornită de ministrul justiţiei stabilise că judecătorul de instrucţie de la trib. Ialomiţa, d. N. Simionescu,lua bani de la acei pe cari ii instruia. Parchetul general din Bucureşti, a trimes pe magistrat în judecata Curţii de apel S. N­ care l-a con­damnat la 3 luni închisoare. Pedeapsa a rămas definitivă prin respingerea de către Curtea de ca­saţie S. N­. a recursului făcut de fostul magistrat. Dizolvarea Camerei agricole este un act de guvernământ Acţiunea de Contencios adminis­trativ, intentată de d. D. R. loani­­ţescu împotriva decretului regal prin care sub trecutul guvern, a fost dizol­vată Camera Agricolă de Ilfov, al cărei preşedinte era reclamantul s'a judecat de Curtea de apel S. N­ unde s'a desbătut chestiunea de formă a admisibilităţii acţiunii. Reprezentantul ministerului ridi­case incidentul că dizolvarea unui corp ales prin votul cetăţenilor este un act de guvernământ şi în tot cazul un act de natura acelora cari nu pot fi atacate pe calea acţiunii de Contencios administrativ. Incidentul a fost unit cu fondul, iar după mai multe zile de chibzui­­re, Curtea s-a pronunţat ieri, luând în considerare incidentul, ca înte­meiat. Acţiunea a fost deci respinsă ca inadmisibilă. Neregulile dela ministerul instrucţiunii D, judecător Codin Ştefănascu, ti­tularul cap. 3, a continuat ieri in­strucţia în afacerea neregulilor că, s’ar fi petrecut cu construirea or­felinatului din Predeal. D-sa a chemat ieri pe d-nul P. Ghiţescu, directorul învăţământu­lui primar, Alex. Ionescu, şef de bi­rou, colonel Leonida Alexiu, delega­tul comitetului de construcţie , şi le-a luat un supliment de interoga­tor, cerându-le explicaţii as­ppra di­verselor puncte, a căror clarificare interesează instrucţia, întrebările puse şi operaţiunea de coordonare a materialului viu de construcţie­ adunat până acum, au menirea să fixeze linia de îndru­mare a cercetărilor. înlesniri pentru exportul falnei Printr’un decret apărut în „Moni­torul Oficial“ de ani s’a aprobat ca, prin derogare dela regulamentul de transporturi pe C­­F­­R­, suprataxa de 30 la sută la făina destinată ex­portului, să fie suprimată pe ziua de 10 iunie curent. Preţul păcurei pentru consiliulElie Statului Printr'un jurnal al consiliului de m­niştri a fost autorizat ministerul industriei şî comerţului sa vândă şi în viitor direcţiunii generale a căi­lor ferate române disponibilul de păcură cuvenit ministerului din e­­xecutarea contractelor încheiate cu sindicatul rafinarilor români şi ra­finăria „Bej“. Preţul cu care se va factura î­­ceastă păcură este cel fixat prin jurnalul consiliului de miniştri cu No. 405 din 2 Martie 1926 de lei 1,50 kg. Consiliul de miniştri a mai apro­bat ca furniturile de păcură făcute celorlalte instituţiuni publice de Stat şi de utilitate publică să se so­cotească cu minimum lei 1,50 kg. pentru păcură livrată din rafină­riile din provincie şi cu minimum lei 1,65 kg. pentru păcura livrată de rafinăriile din Bucureşti. Aceste preţuri se iinteleg loco-rafi­­nărie, păcura încărcată în cazane, la care se adaugă taxele comunale respective. Noua conductă el® petrol Băiței” Con­srtanţa Instituirea comisiunei de studiu Am anunţat că în ultima şedinţă a delegaţiunei economice a guver­nului s’a aprobat în principiu pro­punerea făcută de un grup de bănci româneşti împreună cu A­­sociaţia generală a petroliştilor, de a se constitui o a doua conduc­tă de petrol care să lege regiunea petroliferă cu portul Constanta, în vederea intensificărei exportu­lui de petrol. Pentru studierea ofertei si ches­­tiunei în sine, guvernul a­ instituit o comisiune formată din urmat­­toarele persoane: ing. St. Preto­rian, directorul general al C. F. R., prof. L. Mrazek, directorul ge­neral al institutului geologic, ing. C. Osiceanu, director general al Soc. ..Steaua Română“; ing. Ce­zar Popescu, director general al industriei, un reprezentant al Cre­ditului industrial, ing. Toroceanu, directorul conductei de petrol, un reprezentant al direcţiunii gene­rale a minelor și un jurisconsult care se va desemna ulterior. ——--------------------------------— Victimele ploilor din ţară Hamern sielşi de trăsnet — d­in Basarabia — Din Basaraba vin ştiri alar­mante în ce priveşte ultimele ploi căzute în diferite regiuni ale ţării. Odată cu aceste ploi s’a deslăn­­ţuit o mare furtună în judeţele Tighina, Bălţi, Ismail şi Lăpuşna, cari au pricinuit imense pagube locuitorilor din Basarabia. Grindina care a însoţit ploile a rănit grav trei ţărani din comuna Falîu (jud. Bălţi) cari în stare gravă au fost transportaţi la spi­tal. judetul Ismail In judeţul Ismail inundaţiile au luat proporţii catastrofale, ni­micind semănăturile pe mari în­tinderi şi acoperind cu apă co­muna Bozeşti. Femeile Elena Moraru şi Ioana Măcănoiu au fost omorâte de trăznet iar ciobanul Vasile Arhip a fost luat de puhoiul apei şi îne­cat, fulgeraţi în Giurgiu Deasemenea ploaia a făcut ra­vagii şi asupra oraşului Giurgiu uit d­e pe platoul Ramadan au fost ucişi de trăznet caporalul Marin Ilie şi soldatul Burlacu Stere, plutonierul Brăgaru Dumitru , şi un alt soldat au fost grav răniţi. Toţi aceşti militari fac parte din reg. 9 roşiori şi ei se aflau în câmp pentru exerciţii. Oameni înecaţi In afară de oraş­ ploaia a cauzat mari pagube şi in judeţul Lăpuş­na unde în afară de pierderile cauzate locuitorilor, puhoiul a în­­nocat pe fetiţa Ana Munteanu în etate de 10 şi care era de fel din comuna Ghidighici. De asemeni a fost ucis de trăz­­net ţăranul Ion Răşcanu. Râul Botnei revărsându-se a i­­nundat mai multe sate din Valea Botnei. In comuna Răpeștii-Nouj s’a înecat femeia Agapia Costică iar în satul Mileștii-Mici băiatul Petre Darie a avut aceeaș soartă. # Locuitorul Ion Bălan, de 30 ani a fost ucis de trăznet în apro­piere de comuna Tolmești. EFTENIREA pâine! în Capital. Acum câtva timp primăria Ca­pitalei a emis o ordonanţă firii care dădea voe brutarilor sa fa­brice pâinea de 850 gr. Această ordonanţă a fost dată în urma con­statărei făcute cu privire la urca­rea preţului grâului. In ultimul timp, eftenindu-si grâul, d. Anibal Teodorescu a a­­probat avizul comisiunei de os­­tenire a traiului, urmând ca azî sau mâine să apară o nouă ordo­nanţă prin care se hotărăşte re­venirea la normal, adică la greu­tatea de 950 gr. a pâinei. Ordonanţa va intra în vigoare la 15 iunie. InstltufaUe CUM SE T S fi la IMweFSif&f© chiaeză iM MOSGQ¥a Un model de cowfyzSi — ESI Moscova, (Ceps).— Universita­tea chinezească din Mosnii care poartă numele lui Sun-Yat- Sen, e poate cea mai interesantă școa­lă superioară, din câte există. A­­ceastă universitate, nu are pro­fesori chinezi și nici prelegeri sau manuale chinezeşti. Bine­înţeles, că profesorii nu înţeleg pe studenţi, dar au fost şi cazuri când studenta nu s’au putut înţelege nici între dânşii. Studenţii veniţi din Canton au încercat să vorbească cu cei din Sanghai şi Peking, dar nu le-a reuşit, deoarece dialectele sunt foarte diferite. Când s-a înfiinţat universita­tea chinezească, o mare dificul­tate a fost alegerea limbei de predare. Numai puţin din stu­denţi cunosc limbi străine; din 300 studenţi chinezi cari învaţă la Moscova, numai io cunosc engleza sau o altă limbă stră­ină. Aceştia servesc apoi de in­terpreţi celorlalţi. Ei traduc tot ce citesc, amicilor lor. La cursu­ri, pr­ofesorul pr­elege, iar stu­denţii cari cunosc rusa sau en­gleza, traduc imediat în chineză. Rectorul Universităţii este Ka­rel Radek, care ţine un curs asu­pra istoriei Chinei moderne. Uni­versitatea nu posedă manuale sau cărţi; prelegerile sunt scrise mai întâi în limbi străine, apoi tra­duse în chineză şi deabia pe urmă editateIn afară de aceasta se observă încă un fenomen intere­sant. Studenţii chinezi caută să invețe cât mai repede ruseşte. Ei arată în această privinţă foarte multă ardoare. Studenţii, cari în­ţeleg ruseşte, sunt în stare să stea câteva ore la un scurt arti­col din ziarele ruseşti, numai spre al putea ceti în original. Dacă în­tâlnesc cuvinte, care nu le înţe­leg, ei trebue să le caute mai în­tâi într’un dicţionar ruso-englez Şi deabia apoi într’unul anglo­­chinez. O parte din studenţi chi­nezi urmează cursurile de limba rusă pentru a î­nvăţa exprimarea corectă. Studenţii chinezi se rusi­­fică şi într'alt mod. Ei schimbă numele, înlocuindu-le cu nume ruseşti. Liu-Bi-San a devenit Ni­­urian; la universitatea chine­zească se întâlnesc foarte multi Usacevi, Cugunovi, etc. Multi din aceşti studenţi isi amintesc de numele lor original, numai când primesc scrisori din Patrie. VIZITA M. S. Reginei şi a Prin­cipesei Ileana la Spitalul „Regina El sabeîa“ n I~WIIW1WIHiMIM|iIIW ilWB In ziua de 8 iunie c., spitalul militar „Regina Elisabeta“, de sub conducerea d-lui medic ge­neral prof. dr. Butoianu, a fost vizitat de M. S. Regina Maria şi A. S. Regală Principesa Ileana, însoţite de doamna de onoare Procopiu şi d. colonel adjutant Bădescu. După prezentarea personalu­lui spitalului, a început vizita­rea serviciilor. Au mai viziat bucătăria bol­navilor și trupei, M. S. gustând din masa bolnavilor, apoi far­macia spitalului de sub condu­cerea farmacistului maior Gheor­­ghevici și serviciul dentistic ope­rativ de sub conducer d-lui medic colonel N. Constantinescu. M. S. adânc mişcată de ordi­nea, curăţenia şi stăruinţa d-lor doctori şi personalului în căuta­rea şi ameliorarea durerilor osta­şilor ţării, a rămas pe deplin mul­ţumită. Suverana a promis, că se va interesa stăruitor ca să se cons­truiască noui pavilioane cu tot confortul modern, rugând pe d. general Sion, care era de faţă, să facă un plan în acest sens. înainte de plecare, M. S. Regi­na şi A. S. R. Principesa Ileana, ara împărţit bolnavilor flori, ţi­gări, fotografii şi bomboana 2 Modul cum se execută noile lu­crări la gura Dunării, provoacă cea mai mare nelinişte, iar în pot­­molirea vechiului şenal navigabil, întreţinut cu atât de mari sacri­ficii, este cauza unui adevărat marasm, cu atât mai justificat, cu cât motivele abandonării aces­tui şenal nu par datorite unor ca­uze neprevăzute. Deşi avizată din timp de către comitetul consultativ al ingineri­lor şi de căpitanul său de port, Comisiunea a crezut că trebue s­ă persiste pe calea indicată ca cea mai periculoasă şi mai puţin si­gură din toate, iar natura, con­ţi­nuându-şi metodic opera destruc­tive a sfârșit, fără îndoială, să dea dreptate acelora cari vedeau realitatea fără egoism. Pe de altă parte comitetul con­sultativ al inginerilor constată în raportul său, că lucrările urgente, recomandate expres ca atare, și a căror continuă amânare este una din cauzele împotmolirii de astăzi, nici n’au fost începute şi au pu­ţine şanse de a fi începute în vii­­tor, cu toate angajamentele luate de serviciile Comisiunei de a pro­ceda la executarea lor, încă din a­­nul 1923. Ins­firşit, încetineala constatată de ingineri în mersul lucrărilor, din cauza insuficienţei aprovizio­nărilor, complectează tabloul real al situaţiei, la gura fluviului. Aşteptând momentul fericit, când Comisiunea îşi va putea re­începe executarea lucrărilor, na­vigaţia e redusă a se mulţumi cu un şenal lăsat la voia întâmplării a cărui cea mai mare adâncime, nu trece de 36 picioare şi jumă­tate, nomanş­a lipsită ete un «Sebuşeu îs mar® Pentru a intra pe Dunăre un vas sau pentru a ieşi, Comisiunea este obligată să recurgă la mijloa­ce de tracţiune foarte costisitoare, cari, nu pun însă, nici ele, navi­gaţia la adăpost de neplăceri. Numeroase vapoare încărcate de armatorii din Brăila şi Galaţi sunt obligaţi să descarce în radă, expunând pe interesaţi la cheltu­­eli şi pierderi de timp considera­bile, — alte vase, renunţă de a mai lua calea Dunării, lipsind ast­fel Comisiunea de propriile şi ci­nicele ei resurse, precum şi ţara întreagă de utilizarea unicului său debuşeu fluvial la mare. Pierderile României, sunt în a­­ceastă privinţă imense, şi natural,­­riveranii­ suferă şi ei, din cauză că, produsele cari iau calea Du­nării sunt expuse la cele mai mari inconveniente şi la cheltueli ne­aşteptate. Guvernul român, constată cu ne­linişte, că, deşi a făcut, sacrificii, România este expusă să ajungă într-o situaţiune cu mult mai ne­favorabilă decât înainte. Această situaţiune a fost destul de rea în ultim­e if zilu şi din ce în ce mai mult devine mai rea; încercările de remediere făcute în con­diţiu­­­nile de până, acum, sunt departe de a fi dat rezultatele dorite. Pe lângă acestea toate guvernul ro­mân are de adăugat­ că soluţiuni­­le provizorii adoptate pentru noi­le lucrări — soluţiuni cari puteau corespunde nevoilor de acum 68 de ani — nu mai corespund nece­sităţilor unui fluviu de im­portan­ţa Dunării de astăzi, al cărui traf­fic s’a intensificat, şi trebue să progreseze din ce în ce mai mult­.Din acest punct, de vedere, în­treaga mişcare comercială fluvi­ală este grav ameninţată. Accesul porturilor c­u-Răresi© las mare Guvernul român crede că a so­sit momentul, să fie abandonat cadrul vechilor conceptiuni de că­tre Comisiunea europeană, cadru devenit prea strâmt fată de al­­i­nei țări teritoriale mai mult decât, dublată și ale cărei interese co­merciale diferă mult de cele din 1856. Comisiunea trebue să pue porturile Brăila şi Galaţi, ca şi celelalte porturi de la gurile Du­nării, în ce priveşte accesul la mare, în aceleaşi condiţiuni, ca şi porturile maritime moderne din Mediterana sau din altă parte. În adevăr, nici nu se poate con­cepe ca cu toată desvol­tarea pe care nu luat-o aceste porturi, sin­gurele debuşeuri mari ale ţării mărite, în ultimii ani, şi cu toate proectele de modernizare a utila­jului lor, pe care guvernul român a şi început a le executa, accesul lor să nu fie rezervat decât unui canal de apă a cărui adâncime era considerată­­suficientă la 1856. Mărimea adâncimii, atât la gura fluviului, cât şi în partea lui ma­ritimă, astfel ca să corespundă re­­zoluţiunilor ultimelor congrese de navigaţie, ar satisface nevoile tra­ficului modern al unui mare flu­viu internaţional care leagă Ori­entul cu Occidentul şi se prelun­­geşte prin Strâmtori dincolo­ de mările învecinate. Interesele ţării teri­­toriale România, putere direct intere­sată la navigaţia interioară a Du­nării, care udă teritoriul ei pe o lungme de 1.200 km. şi la dezvolta­rea legitimă a debuşeurilor ei la mare, aşteaptă din partea Comisi­unei europene să’i dea garanţii su­ficiente pentru ameliorarea situa­­ţiunei actuale , ea aşteaptă, ca printr’o mai bună organizare a serviciilor, printr’o activitate mai fecundă, ţinând socoteală de vede­rile expuse mai sus. Comisiunea Europeană să asigure în realitate nevoile sale prezente şi viitoare. Interesele ţării teritoriale — di­ferite sub acest raport de intere­sele celorlalte ţări reprezentate în Comisiune — sunt aşa de mari, şi situaţiunea de astăzi este, aşa de gravă, încât, dacă Comisiunea Europeană nu se decide să ia mă­suri urgente şi eficace pentru a înlătura cauzele şi efectele acestei stări de lucruri. România, nu va putea continua să sufere o nouă agravare a răului de care, deja, este atât de grav atinsă. Neliniştea guvernului român fa­ţă de situaţiunea grea de astăzi, îşi află ecoul în toată ţara, preo­cupată ca şi el de viitorul portu­rilor sale maritime şi de micşora­rea importanţei lor,­provocată de Comisiunea Europeană, şi întreaga viaţă economică a Regatului, e a­­meninţată să fie înăbuşită de un regim nepotrivit căruia trebue să i se supună împotriva oricărei as­­piraţiuni legitime de desvoltare. Declaraţiunea dele­gatului României fă­cută în numele gu­vernului român Terminând expozeul de mai sus, d. Costescu, a cetit următoarea declaraţiune în numele guvernu­lui român :­­ Guvernul român constată cu îngrijorare, că, cu toate sacrifici­ile consimţite, România este ex­pusă să ajungă într’o situaţiune şi mai defavorabilă decât mai în­ainte­; că această situaţie se înră­utăţeşte din ce în ce mai mult şi că toate încercările făcute până în prezent n’au dat rezultatele dorite. 2) Soluţiunea provizorie adopta­tă de Comisiunea Europeană a Dunării, care putea să corespundă situaţiunii de acum 68 de ani, nu mai corespunde necesităţilor unui fluviu de impor­tanţa Dunării de astăzi, al cărei trafic, care trebue s­ă se mărească din ce în ce mai mult, este grav ameninţat în mo­mentul de faţă. 3) Guvernul român cere Comisi­unei Europene a Dunării ca portu­rile sale maritime dunărene să fie puse — prin soluţiuni definitive — în acelenş­i condiţiuni ca şi por­turile maritime moderne ale Medi­­teranei şi­ din alte părţi­ 4) România, cea mai mult inte­resată la navigaţia pe Dunăre şi la siguranţa debuşeurilor acestui fluviu în Marea Neagră, cere Co­misiunei Europene sa-i dea garan­ţii suficiente pentru ameliorarea imediată a situaţiunii actuale şi a-i face cunoscute soluţiunile sale definitive petru viitor. Interesele României sunt atât de mari, că dacă Comisiunea Eu­ropeană a Dunării nu ia măsuri urgente si eficace pentru a para starea actuală de lucruri, ea nu ar mai putea suporta consecintele a­­gravării răului. O nelinişte legitimă, în prezenţa situaţiunei de astăzi, atinge toată ţara, din cauza importanţei ce o au porturile maritime pentru via­ţa economică a Regatului, amenin­ţată să fie înăbuşită din ce în ce mai mult prin oprirea funcţionă­rii normale şi progresive a debu­­şeurilor sale. Navigaţia maritimă a Dunărei Flancatei de vedere al cuvernului remuia şi Comisiunea iEuropeană —

Next