Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)
1926-06-11 / nr. 5481
5**V Schneider Jacques & C nSe Stressccmrp -Franța FURNIZEAZĂ: Instaisfiirii de mori Transformări da m©ri Silozuri Mine Deviza $1 prospecte prin Reprezentanţa Generala »abbeba" Sosîstsie Anonimă București, Strada Bursei Ne. 4 A apărut in broșură: Pentru cei mai tineri G® mi văzut in Românis mică şi €© vii In România mare conferinţă ţinută de D-3 VINTELA I. MU la Ateneul Român in ziua de 28 Februarie 1926 Depozit general la CARTEA ROMÂNEASCA V - A APARUT REVISTA „DEMOCRAŢIA“ No. 5, pe luna Mai 1926 cu următorul sumar: Tastered Constarctinescu, Politica economică V. Liserată, Amintiri din 1925 Bucura Dumbravă, Note de drum B. D. Barzan, Politica externă. 3. Recenzii. Ce găteşte de vânzare la librării, depozitari, chioşcari şi vânzători de ziare. — PREŢUL UKUL KUMIlR 15 LEI — Costul abonamentului anual, pentru instituţiuni publice şi particulare Lei 300. Idem pentru particulari Lei 200. Stiinta literaturii A apărut VOLUMUL B (9 fascicole) in librării 250 lei La Tipografiile Unite (Câmpineanu 9) Sea 18© prin subscriere la ziarul „Viitorul“ 51LIRTIR“ Cabinet medical fondat in 1908 de mndici specialişti pentru boale VEMERECE şi SSFILIS BOALE da PIELE ^Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin analiza sângelui A şi al lichidului cefaloracloidian ’ Microscopic fi Ultramicroscopie Pasaggstafi Resnân 9 Lângă Teatrul National Bucureşti C®ns«It lf—I si 8—9. Telet. 33fSi f Horfcansa Th. Vasiliu soţie şi loan Vasiliu frate, au nemărginita durere a anunţa pierderea scumpului lor de un Biarrer»8e, Perle, Smaralde Aur, Pristina, Argintărie, Bijuterii uzate, Antichititi PLĂTESC PREŢURI MARI — Jtrimesc ţi în consegntare — „LA RUBKiN“ Calea Victoriei 63 fost 77. Hrela Tril». &rg@s Secţia ii-a EXTRACT D-l Constantin I. Stanculescu, din comuna Băseni-Argeş, prin petiţiunea înreg. la No. 4297/926, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria, născută Ştefan Ion din comuna Costeşti pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copilul Gheorghe de una lună. Soţia pârâtă n'are avere. Grefier, Const. Rada Des. No. 540/926. No 23973. 1926 Iunie 7. Cheta Trift. Ilfov Secţia 1 c. c. EXTRACT fost profesor şi deputat încetat din viaţă în noaptea Miercuri 9 Iunie. înmormântarea va avea loc Vineri 11 Iunie ora 4 p. m. la Cimitirul Sf. Vineri unde se află depus corpul. Aceasta ţine loc de orice altă înştiinţare. Textilă. Bucureşti Convocare D-na Victoria A. Polla din Bucureşti Str. Hagi Ghiţă No. 91 prin petiţia înreg. la No. 19283/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Achil Polla pentru motive determinate de lege, din căsătorie a rezultat 2 copii anume : Lucian şi Ernest. Termen pentru a doua conciliere prezidenţială s-a fixat la 14 Iunie a. c. Acest extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 cod. civil. Grefier, Indescifrabil No. 38679, Dos. 2213/26. D-nii acţionari sunt convocaţi în adunare generală ordinară pentru ziua de 25 Iunie 1926, ora 11 dimineaţa, la sediul societăţii, Strada Stravopoleos No. 6, etaj III, pentru a delibera asupra următoarei ordine de zi: 1. Darea de seamă a consiliului de administraţie pe exerciţiul 1925; 2. Raportul censorilor pe acelaş exerciţiu ; 3. Aprobarea bilanţului pe acelaş exerciţiu şi descărcarea consiliului de administraţie, a censorilor şi a direcţiunii ; 4. Propunerea consiliului de administraţie pentru întrebuinţarea beneficiului ; 5. Fixarea jetoanelor de prezenţă ale consiliului de administraţie şi ale censorilor; 6. Fixarea remuneraţiunii censorilor ; 7. Alegerea a 4 membrii în consiliul de administraţie în locul celor ieşiţi la sorţi; 8. Alegerea a 3 censori şi 3 censori-supleanţi. D-nii acţionari cari vor voi a lua parte la această adunare generală, urmează să depună acţiunile până la 19 Iunie 1926, la una din băncile *. Banca Crisoveloni, Banca d° Credit Român, Banca Marmorosch, Blank & Co., Banca Românească, unde 11 se vor elibera cărţile de legitimaţiune pentru a lua parte la această adunare generală. Consiliul de Adiţie nr....................................... Concursul de automobile Sosirea la Cernăuţi Ieri între orele 5 şi 1. au sosit în localitate concurenţii turişti in Automobil clubului român, terminând etapa 4: Cluj-Dej-Bistriţa- Vatra Dornei (unde era etapa de ravitaliere), pe urmă Câmpulung- Gura Humorului-Storojineţ-Cerrnăuţi, în total 409 km. Drumurile foarte rele, desfundate de ploi, podurile au fost reparate. A. S. R- Principele Nicolae a făcut o medie foarte bună, în etapa a 4-a. N’au fost acidente de persoane. Automobilul d-lui Enăşescu, din cauza relei stări a drumului, a derapat la 15 km., de Vatra-Dornei făcând „tête-á queue” complet, fără accidente de persoane. In piaţa Unirii, numeros public, cercetaşi, autorităţile în frunte cu general Florescu, primar, prefect etc., au primit cu ovaţiuni pe A. S. Regală şi pe concurenţi. Mâine, continuarea etapei până la băile Tușnad, 450 km. VIITOR IX Diferite ştiri economice O societate pentru vânzarea aramei americane In Europa Praga, (Ceps).— Intre producătorii de aramă brută din American s’au urmat în ultimul timp tratative pentru înfiinţarea unei societăţi de vânzare în Europa. Aceste tratative au fost acum terminate şi au dus la înfiinţarea lui „Copper Export Trading Company“, care îşi va începe activitatea pe ziua de 1 Iulie. Societatea va avea câteva reprezentante directe în Germania şi Anglia, care vor păstra aceleaşi preţuri şi condiţiuni. Preţul a fost stabilit la 3 centime pentru o fibră aramă. Reprezen-a generală pentru Germania si Cehoslovacia _ a fost acordată câtorva firme din Germania. Vama la automobile in Cehoslovacia Praga, (Ceps)— In noul pruget de tarif vamal adus în fata Parlamentului cehoslovac se propune’tarifarea automobilelor după greutate. Taxele propuse sunt independente şi nu vor fi puse în aplicare acelor state cu care Cehoslovacia are convenţii comerciale (Franţa, Anglia, Italia) sau pentru care domneşte clauza naţunei celei mai favorizate (America). In aceste cazuri taxele noului tarif vor fi puse în aplicare numai atunci când vor fi inferioare celor prevăzute înconvenţiile existente. Noul tarif va produce probabil o urcare a taxelor vamale la motociclete, a căror import era foarte favorizat prin tariful de până acum şi a atins anul trecut cifra de 5.000 bucăţi. Accelerarea transporturilor dinftra Cehoslovacia şi Balcani Praga, (Ceps). Intre ministerul de comunicaţii cehoslovac si ministerul de comerţ unguresc urmează tratative pentru transportarea accelerată a mărfurilor. Mărfurile declarate ca exprese ar avea să fie transportate cu treburile accelerate şi taxate în staţiunile de plecare ale trenurilor accelerate. După aceste tratative se vor închia asemenea convenţii şi cu Iugoslavia şi România. Rusia exportă ciment în America Moscova, (Ceps)__Comisariatul comerţului din Rusia sovietică a dispus încărcarea în vapoare în portul Novorosiste a 4.000 tone ciment destinate pentru America. ■ —'u Trei Reuniuni Colegiale la Iaşi IAŞI. La liceul Naţional din Iaşi a avut loc întâlnirea colegială a absolvenţilor acestei şcoli, seria 1901. După un sfert de veac toţi colegii în viaţă împreună cu foştii loji profesori s’au întrunit la Iaşi. S’a oficiat un serviciu religios pentru colegii morţi. Cel mai în vârstă dintre foştii profesori ai acestei promoţii, d.Xenofon Gheorghiu, a făcut apelul nominal din clasa anului de absolvire. A rostit cuvântări d- Gh. Manoliu actualul director al liceului, d. Octav Botez, din acea serie actual profesor de liceu, d-nii Gh. Barbu, A. Radu, Dimitrie Pânteşti, D. Cădere, Xenofon Gheorghiu şi alţii. Seara a avut loc o agapă. O altă serbare a avut loc la acelaş liceu a absolvenţilor de acum 20 de ani, promoţia 1906. Serbarea a decurs în acelaş fel, cu participarea foştilor profesori. Seria liceului, care termină acum şcoala, a dat, o serbare în onoarea acestor promoţii. In sfârit o a treia reuniune colegială a avut loc la seminarul ,,Veniamin Costache“ la care au participat absolvenţii promoţiei anulii 1896, — adică cei cari au absolvit Seminarul acum trei decenii. Au luat parte foștii profesori în viață și corpul profesoral al Seminarului, în frunte cu rectorul preot Cicerone Iordăchescu. S’a rostit cuvântări omagiale. * Cronica judiciară Fraudele dela Direcţiunea generală a închisorilor... D. judecător Papadopol a lucrat şi ieri la cabinetul d-sale, pe baza materialului de acte, scripte şi declaraţii, adunate in cele 6 zile cât a anchetat la Focşani. Ori la orele 9 seara, d. judecător Papadopol a ascultat pe Dum. Pascalopol, comerciant din Bucureşti Str. Mecet şi care avea calitatea de furnisor de doage pentru atelierul de la penitenciarul Focşani. Se ştie că Teodorescu a delapidat suma de un milion şi 450 mii lei, pe cari i-a dat maiorului Cernat , iar pentru a justifica Întrebuinţarea banilor, a depus o factură neadevărată din partea d-lui N. Moise furnisor de cereale şi o chitanţă din partea d-lui Pascalopol, prin care acesta recunoştea că a primit suma de 400.006 lei de la directorul Teodorescu, asupra furniturii de doage. Factura d-lui Moise a fost recunoscută de acesta, ca fiind dată după cererea lui Teodorescu, care îl asigurase că are nevoe de acest act spre a putea apoi obţine banii — şi că mai în urmă cerând banii, a fost rugat de maiorul Cernat să primească de la dânsul poliţe în valoare echivalentă. Chitanţa d-lui Pascalopol a fost Însă declarată reală de către acesta deşi Teodorescu a declarat categoric să n’a dat numitului nici un ban. Contrazicerea între ambele susţineri, era atât de profundă, încât judecătorul de instrucţie şi-a dat extraordinară osteneală spre a fixa de partea cui este adevărulîşi atrage consecinţele. Cercetările d-lui Papadopol au dus la credinţa că d. Pascalopol nu spune adevărul şi că a dat chitanţa, de complezeţii, pe care o recunoaşte de bună, în vederea unor interese ascunse. Condamnarea unui magistrat O anchetă pornită de ministrul justiţiei stabilise că judecătorul de instrucţie de la trib. Ialomiţa, d. N. Simionescu,lua bani de la acei pe cari ii instruia. Parchetul general din Bucureşti, a trimes pe magistrat în judecata Curţii de apel S. N care l-a condamnat la 3 luni închisoare. Pedeapsa a rămas definitivă prin respingerea de către Curtea de casaţie S. N. a recursului făcut de fostul magistrat. Dizolvarea Camerei agricole este un act de guvernământ Acţiunea de Contencios administrativ, intentată de d. D. R. loaniţescu împotriva decretului regal prin care sub trecutul guvern, a fost dizolvată Camera Agricolă de Ilfov, al cărei preşedinte era reclamantul s'a judecat de Curtea de apel S. N unde s'a desbătut chestiunea de formă a admisibilităţii acţiunii. Reprezentantul ministerului ridicase incidentul că dizolvarea unui corp ales prin votul cetăţenilor este un act de guvernământ şi în tot cazul un act de natura acelora cari nu pot fi atacate pe calea acţiunii de Contencios administrativ. Incidentul a fost unit cu fondul, iar după mai multe zile de chibzuire, Curtea s-a pronunţat ieri, luând în considerare incidentul, ca întemeiat. Acţiunea a fost deci respinsă ca inadmisibilă. Neregulile dela ministerul instrucţiunii D, judecător Codin Ştefănascu, titularul cap. 3, a continuat ieri instrucţia în afacerea neregulilor că, s’ar fi petrecut cu construirea orfelinatului din Predeal. D-sa a chemat ieri pe d-nul P. Ghiţescu, directorul învăţământului primar, Alex. Ionescu, şef de birou, colonel Leonida Alexiu, delegatul comitetului de construcţie , şi le-a luat un supliment de interogator, cerându-le explicaţii asppra diverselor puncte, a căror clarificare interesează instrucţia, întrebările puse şi operaţiunea de coordonare a materialului viu de construcţie adunat până acum, au menirea să fixeze linia de îndrumare a cercetărilor. înlesniri pentru exportul falnei Printr’un decret apărut în „Monitorul Oficial“ de ani s’a aprobat ca, prin derogare dela regulamentul de transporturi pe CFR, suprataxa de 30 la sută la făina destinată exportului, să fie suprimată pe ziua de 10 iunie curent. Preţul păcurei pentru consiliulElie Statului Printr'un jurnal al consiliului de mniştri a fost autorizat ministerul industriei şî comerţului sa vândă şi în viitor direcţiunii generale a căilor ferate române disponibilul de păcură cuvenit ministerului din executarea contractelor încheiate cu sindicatul rafinarilor români şi rafinăria „Bej“. Preţul cu care se va factura îceastă păcură este cel fixat prin jurnalul consiliului de miniştri cu No. 405 din 2 Martie 1926 de lei 1,50 kg. Consiliul de miniştri a mai aprobat ca furniturile de păcură făcute celorlalte instituţiuni publice de Stat şi de utilitate publică să se socotească cu minimum lei 1,50 kg. pentru păcură livrată din rafinăriile din provincie şi cu minimum lei 1,65 kg. pentru păcura livrată de rafinăriile din Bucureşti. Aceste preţuri se iinteleg loco-rafinărie, păcura încărcată în cazane, la care se adaugă taxele comunale respective. Noua conductă el® petrol Băiței” Consrtanţa Instituirea comisiunei de studiu Am anunţat că în ultima şedinţă a delegaţiunei economice a guvernului s’a aprobat în principiu propunerea făcută de un grup de bănci româneşti împreună cu Asociaţia generală a petroliştilor, de a se constitui o a doua conductă de petrol care să lege regiunea petroliferă cu portul Constanta, în vederea intensificărei exportului de petrol. Pentru studierea ofertei si chestiunei în sine, guvernul a instituit o comisiune formată din urmattoarele persoane: ing. St. Pretorian, directorul general al C. F. R., prof. L. Mrazek, directorul general al institutului geologic, ing. C. Osiceanu, director general al Soc. ..Steaua Română“; ing. Cezar Popescu, director general al industriei, un reprezentant al Creditului industrial, ing. Toroceanu, directorul conductei de petrol, un reprezentant al direcţiunii generale a minelor și un jurisconsult care se va desemna ulterior. ——--------------------------------— Victimele ploilor din ţară Hamern sielşi de trăsnet — din Basarabia — Din Basaraba vin ştiri alarmante în ce priveşte ultimele ploi căzute în diferite regiuni ale ţării. Odată cu aceste ploi s’a deslănţuit o mare furtună în judeţele Tighina, Bălţi, Ismail şi Lăpuşna, cari au pricinuit imense pagube locuitorilor din Basarabia. Grindina care a însoţit ploile a rănit grav trei ţărani din comuna Falîu (jud. Bălţi) cari în stare gravă au fost transportaţi la spital. judetul Ismail In judeţul Ismail inundaţiile au luat proporţii catastrofale, nimicind semănăturile pe mari întinderi şi acoperind cu apă comuna Bozeşti. Femeile Elena Moraru şi Ioana Măcănoiu au fost omorâte de trăznet iar ciobanul Vasile Arhip a fost luat de puhoiul apei şi înecat, fulgeraţi în Giurgiu Deasemenea ploaia a făcut ravagii şi asupra oraşului Giurgiu uit de pe platoul Ramadan au fost ucişi de trăznet caporalul Marin Ilie şi soldatul Burlacu Stere, plutonierul Brăgaru Dumitru , şi un alt soldat au fost grav răniţi. Toţi aceşti militari fac parte din reg. 9 roşiori şi ei se aflau în câmp pentru exerciţii. Oameni înecaţi In afară de oraş ploaia a cauzat mari pagube şi in judeţul Lăpuşna unde în afară de pierderile cauzate locuitorilor, puhoiul a înnocat pe fetiţa Ana Munteanu în etate de 10 şi care era de fel din comuna Ghidighici. De asemeni a fost ucis de trăznet ţăranul Ion Răşcanu. Râul Botnei revărsându-se a inundat mai multe sate din Valea Botnei. In comuna Răpeștii-Nouj s’a înecat femeia Agapia Costică iar în satul Mileștii-Mici băiatul Petre Darie a avut aceeaș soartă. # Locuitorul Ion Bălan, de 30 ani a fost ucis de trăznet în apropiere de comuna Tolmești. EFTENIREA pâine! în Capital. Acum câtva timp primăria Capitalei a emis o ordonanţă firii care dădea voe brutarilor sa fabrice pâinea de 850 gr. Această ordonanţă a fost dată în urma constatărei făcute cu privire la urcarea preţului grâului. In ultimul timp, eftenindu-si grâul, d. Anibal Teodorescu a aprobat avizul comisiunei de ostenire a traiului, urmând ca azî sau mâine să apară o nouă ordonanţă prin care se hotărăşte revenirea la normal, adică la greutatea de 950 gr. a pâinei. Ordonanţa va intra în vigoare la 15 iunie. InstltufaUe CUM SE T S fi la IMweFSif&f© chiaeză iM MOSGQ¥a Un model de cowfyzSi — ESI Moscova, (Ceps).— Universitatea chinezească din Mosnii care poartă numele lui Sun-Yat- Sen, e poate cea mai interesantă școală superioară, din câte există. Această universitate, nu are profesori chinezi și nici prelegeri sau manuale chinezeşti. Bineînţeles, că profesorii nu înţeleg pe studenţi, dar au fost şi cazuri când studenta nu s’au putut înţelege nici între dânşii. Studenţii veniţi din Canton au încercat să vorbească cu cei din Sanghai şi Peking, dar nu le-a reuşit, deoarece dialectele sunt foarte diferite. Când s-a înfiinţat universitatea chinezească, o mare dificultate a fost alegerea limbei de predare. Numai puţin din studenţi cunosc limbi străine; din 300 studenţi chinezi cari învaţă la Moscova, numai io cunosc engleza sau o altă limbă străină. Aceştia servesc apoi de interpreţi celorlalţi. Ei traduc tot ce citesc, amicilor lor. La cursuri, profesorul prelege, iar studenţii cari cunosc rusa sau engleza, traduc imediat în chineză. Rectorul Universităţii este Karel Radek, care ţine un curs asupra istoriei Chinei moderne. Universitatea nu posedă manuale sau cărţi; prelegerile sunt scrise mai întâi în limbi străine, apoi traduse în chineză şi deabia pe urmă editateIn afară de aceasta se observă încă un fenomen interesant. Studenţii chinezi caută să invețe cât mai repede ruseşte. Ei arată în această privinţă foarte multă ardoare. Studenţii, cari înţeleg ruseşte, sunt în stare să stea câteva ore la un scurt articol din ziarele ruseşti, numai spre al putea ceti în original. Dacă întâlnesc cuvinte, care nu le înţeleg, ei trebue să le caute mai întâi într’un dicţionar ruso-englez Şi deabia apoi într’unul anglochinez. O parte din studenţi chinezi urmează cursurile de limba rusă pentru a învăţa exprimarea corectă. Studenţii chinezi se rusifică şi într'alt mod. Ei schimbă numele, înlocuindu-le cu nume ruseşti. Liu-Bi-San a devenit Niurian; la universitatea chinezească se întâlnesc foarte multi Usacevi, Cugunovi, etc. Multi din aceşti studenţi isi amintesc de numele lor original, numai când primesc scrisori din Patrie. VIZITA M. S. Reginei şi a Principesei Ileana la Spitalul „Regina El sabeîa“ n I~WIIW1WIHiMIM|iIIW ilWB In ziua de 8 iunie c., spitalul militar „Regina Elisabeta“, de sub conducerea d-lui medic general prof. dr. Butoianu, a fost vizitat de M. S. Regina Maria şi A. S. Regală Principesa Ileana, însoţite de doamna de onoare Procopiu şi d. colonel adjutant Bădescu. După prezentarea personalului spitalului, a început vizitarea serviciilor. Au mai viziat bucătăria bolnavilor și trupei, M. S. gustând din masa bolnavilor, apoi farmacia spitalului de sub conducerea farmacistului maior Gheorghevici și serviciul dentistic operativ de sub conducer d-lui medic colonel N. Constantinescu. M. S. adânc mişcată de ordinea, curăţenia şi stăruinţa d-lor doctori şi personalului în căutarea şi ameliorarea durerilor ostaşilor ţării, a rămas pe deplin mulţumită. Suverana a promis, că se va interesa stăruitor ca să se construiască noui pavilioane cu tot confortul modern, rugând pe d. general Sion, care era de faţă, să facă un plan în acest sens. înainte de plecare, M. S. Regina şi A. S. R. Principesa Ileana, ara împărţit bolnavilor flori, ţigări, fotografii şi bomboana 2 Modul cum se execută noile lucrări la gura Dunării, provoacă cea mai mare nelinişte, iar în potmolirea vechiului şenal navigabil, întreţinut cu atât de mari sacrificii, este cauza unui adevărat marasm, cu atât mai justificat, cu cât motivele abandonării acestui şenal nu par datorite unor cauze neprevăzute. Deşi avizată din timp de către comitetul consultativ al inginerilor şi de căpitanul său de port, Comisiunea a crezut că trebue să persiste pe calea indicată ca cea mai periculoasă şi mai puţin sigură din toate, iar natura, conţinuându-şi metodic opera destructive a sfârșit, fără îndoială, să dea dreptate acelora cari vedeau realitatea fără egoism. Pe de altă parte comitetul consultativ al inginerilor constată în raportul său, că lucrările urgente, recomandate expres ca atare, și a căror continuă amânare este una din cauzele împotmolirii de astăzi, nici n’au fost începute şi au puţine şanse de a fi începute în viitor, cu toate angajamentele luate de serviciile Comisiunei de a proceda la executarea lor, încă din anul 1923. Insfirşit, încetineala constatată de ingineri în mersul lucrărilor, din cauza insuficienţei aprovizionărilor, complectează tabloul real al situaţiei, la gura fluviului. Aşteptând momentul fericit, când Comisiunea îşi va putea reîncepe executarea lucrărilor, navigaţia e redusă a se mulţumi cu un şenal lăsat la voia întâmplării a cărui cea mai mare adâncime, nu trece de 36 picioare şi jumătate, nomanşa lipsită ete un «Sebuşeu îs mar® Pentru a intra pe Dunăre un vas sau pentru a ieşi, Comisiunea este obligată să recurgă la mijloace de tracţiune foarte costisitoare, cari, nu pun însă, nici ele, navigaţia la adăpost de neplăceri. Numeroase vapoare încărcate de armatorii din Brăila şi Galaţi sunt obligaţi să descarce în radă, expunând pe interesaţi la cheltueli şi pierderi de timp considerabile, — alte vase, renunţă de a mai lua calea Dunării, lipsind astfel Comisiunea de propriile şi cinicele ei resurse, precum şi ţara întreagă de utilizarea unicului său debuşeu fluvial la mare. Pierderile României, sunt în această privinţă imense, şi natural,riveranii suferă şi ei, din cauză că, produsele cari iau calea Dunării sunt expuse la cele mai mari inconveniente şi la cheltueli neaşteptate. Guvernul român, constată cu nelinişte, că, deşi a făcut, sacrificii, România este expusă să ajungă într-o situaţiune cu mult mai nefavorabilă decât înainte. Această situaţiune a fost destul de rea în ultime if zilu şi din ce în ce mai mult devine mai rea; încercările de remediere făcute în condiţiunile de până, acum, sunt departe de a fi dat rezultatele dorite. Pe lângă acestea toate guvernul român are de adăugat că soluţiunile provizorii adoptate pentru noile lucrări — soluţiuni cari puteau corespunde nevoilor de acum 68 de ani — nu mai corespund necesităţilor unui fluviu de importanţa Dunării de astăzi, al cărui traffic s’a intensificat, şi trebue să progreseze din ce în ce mai mult.Din acest punct, de vedere, întreaga mişcare comercială fluvială este grav ameninţată. Accesul porturilor cu-Răresi© las mare Guvernul român crede că a sosit momentul, să fie abandonat cadrul vechilor conceptiuni de către Comisiunea europeană, cadru devenit prea strâmt fată de alinei țări teritoriale mai mult decât, dublată și ale cărei interese comerciale diferă mult de cele din 1856. Comisiunea trebue să pue porturile Brăila şi Galaţi, ca şi celelalte porturi de la gurile Dunării, în ce priveşte accesul la mare, în aceleaşi condiţiuni, ca şi porturile maritime moderne din Mediterana sau din altă parte. În adevăr, nici nu se poate concepe ca cu toată desvoltarea pe care nu luat-o aceste porturi, singurele debuşeuri mari ale ţării mărite, în ultimii ani, şi cu toate proectele de modernizare a utilajului lor, pe care guvernul român a şi început a le executa, accesul lor să nu fie rezervat decât unui canal de apă a cărui adâncime era consideratăsuficientă la 1856. Mărimea adâncimii, atât la gura fluviului, cât şi în partea lui maritimă, astfel ca să corespundă rezoluţiunilor ultimelor congrese de navigaţie, ar satisface nevoile traficului modern al unui mare fluviu internaţional care leagă Orientul cu Occidentul şi se prelungeşte prin Strâmtori dincolo de mările învecinate. Interesele ţării teritoriale România, putere direct interesată la navigaţia interioară a Dunării, care udă teritoriul ei pe o lungme de 1.200 km. şi la dezvoltarea legitimă a debuşeurilor ei la mare, aşteaptă din partea Comisiunei europene să’i dea garanţii suficiente pentru ameliorarea situaţiunei actuale , ea aşteaptă, ca printr’o mai bună organizare a serviciilor, printr’o activitate mai fecundă, ţinând socoteală de vederile expuse mai sus. Comisiunea Europeană să asigure în realitate nevoile sale prezente şi viitoare. Interesele ţării teritoriale — diferite sub acest raport de interesele celorlalte ţări reprezentate în Comisiune — sunt aşa de mari, şi situaţiunea de astăzi este, aşa de gravă, încât, dacă Comisiunea Europeană nu se decide să ia măsuri urgente şi eficace pentru a înlătura cauzele şi efectele acestei stări de lucruri. România, nu va putea continua să sufere o nouă agravare a răului de care, deja, este atât de grav atinsă. Neliniştea guvernului român faţă de situaţiunea grea de astăzi, îşi află ecoul în toată ţara, preocupată ca şi el de viitorul porturilor sale maritime şi de micşorarea importanţei lor,provocată de Comisiunea Europeană, şi întreaga viaţă economică a Regatului, e ameninţată să fie înăbuşită de un regim nepotrivit căruia trebue să i se supună împotriva oricărei aspiraţiuni legitime de desvoltare. Declaraţiunea delegatului României făcută în numele guvernului român Terminând expozeul de mai sus, d. Costescu, a cetit următoarea declaraţiune în numele guvernului român : Guvernul român constată cu îngrijorare, că, cu toate sacrificiile consimţite, România este expusă să ajungă într’o situaţiune şi mai defavorabilă decât mai înainte; că această situaţie se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult şi că toate încercările făcute până în prezent n’au dat rezultatele dorite. 2) Soluţiunea provizorie adoptată de Comisiunea Europeană a Dunării, care putea să corespundă situaţiunii de acum 68 de ani, nu mai corespunde necesităţilor unui fluviu de importanţa Dunării de astăzi, al cărei trafic, care trebue să se mărească din ce în ce mai mult, este grav ameninţat în momentul de faţă. 3) Guvernul român cere Comisiunei Europene a Dunării ca porturile sale maritime dunărene să fie puse — prin soluţiuni definitive — în acelenşi condiţiuni ca şi porturile maritime moderne ale Mediteranei şi din alte părţi 4) România, cea mai mult interesată la navigaţia pe Dunăre şi la siguranţa debuşeurilor acestui fluviu în Marea Neagră, cere Comisiunei Europene sa-i dea garanţii suficiente pentru ameliorarea imediată a situaţiunii actuale şi a-i face cunoscute soluţiunile sale definitive petru viitor. Interesele României sunt atât de mari, că dacă Comisiunea Europeană a Dunării nu ia măsuri urgente si eficace pentru a para starea actuală de lucruri, ea nu ar mai putea suporta consecintele agravării răului. O nelinişte legitimă, în prezenţa situaţiunei de astăzi, atinge toată ţara, din cauza importanţei ce o au porturile maritime pentru viaţa economică a Regatului, ameninţată să fie înăbuşită din ce în ce mai mult prin oprirea funcţionării normale şi progresive a debuşeurilor sale. Navigaţia maritimă a Dunărei Flancatei de vedere al cuvernului remuia şi Comisiunea iEuropeană —