Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)
1926-06-15 / nr. 5484
sat, infORMATIUNI Decan al barouri de Vlaşca, a fost ales, cu mare număr de voturi, amicul nostru d. avocat Anghei Rădulescu, care a fost sărbătorit de colegii săi la o agapă, unde a domnit cea mai mare însufleţire. . . Absolvenţii şcoalei normale „Vasile Lupu“ din Iaşi Seria 1901 împlinind la 1 iulie 1926, un sfert de veac de la absolvire, sunt rugaţi a se întâlni la data sus arătată în localul şcoalei noastre, adeziunile le vor trimite de urgenţă d-lui St. Bors institutor Piatra II. Examenele de Patologie Chirurgicală, cu studenţii anului III medicină, vor avea loc cu începere de azi Luni 14 iunie a. c. în amfiteatrul Spitalului Colțea, în ordine alfabetică (serii de 50 candidaţi). Se aduce la cunoştinţa persoanelor care face reclamaţiuni Direcţiune! Generale P. T. T„ fie direct prin poştă că orice reclamaţiune trebueşte timbrată legal, contrariu nu se va lua în consideraţie. S’a luat dispoziţia ca prisosul anual al produşilor nobili, de rasă ce rămân în Hergheliile depozitelor de remontă, după ce se aleg cei calificaţi ca viitori reproductori şi se înlocuesc cei bătrâni şi deveniţi improprii reproducţiei, să fie vânduţi ofiţerilor pasionaţi şi doritori a încăleca asemenea cai de rasă. Societatea de cultură „Macedo-Română“ aduce la cunoştinţa membrilor ei că Duminică 20 iunie a. c de la orele 3 până la orele 7 p. m. va avea loc votarea pentru alegerea noului consiliu al soc în localul ei propriu din Calea Rahovei No. 29, unde se vor prezenta numai membrii care au drept la vot. Joi 10 iunie d. Adam Grunberg s-a prezentat şi susţinut cu succes teza sa de doctorat în medicină având ca temă: complicaţiile pancreatice ale lithiazei biliare. Toată lumea cunoaşte APA DE VICHY ETAT şi cei cari nu pot să şi o procure îşi prepar singuri apa lor alcalină cu SAREA de VICIU ETAT, singura care este intr'adevăr extrasă din Izvoarele Statului francez. Din partea Primăriei primim turnătoarele : In ultimul timp, persoane nennificate prezentând liste şi spunând că sunt funcţionari au încasat bani de la cetăţeni pentru tăbliţele cu numere zmălţuite aplicate de primărie pentru numerotarea caselor. Se aduce la cunoştinţa generală, că numai percepţiile comunale sunt în drept de a încasa aceste taxe sub eliberarea de chitanţă în regulă din registru cu matcă şi rugăm publicul de a preda poliţiei pe orice alte persoane care s’ar prezenta în mod neregulat spre încasare şi a anunţa în acelaş timp şi Direcţia Cassei Lucrărilor Oraşului (localul primăriei, str. Sf. Vineri) pentru a se putea urmări vinovaţii. • •‡ '› ‡ J k Ministerul sănătăţii voind să organizeze şi să exploateze sistematic terenurile afectate diferitelor instituţii pendinte de acest minister a însărcinat pe d. Comârzan inspector general agronom să se ocupe cu această chestiune. D-l Const. Stoenescu consilier comunal al sect. IV a fost delegat de către Primăria Municipiului Bucureşti a face controlul pieţelor oraşului şi a studia măsurile ce se pot lua pentru oxtenirea alimentelor de prima necesitate. Scandalul de la societatea al» Membrii „societăţii ortodoxe albaneze“ din Capitală au fost convocaţi în adunare generală, ori după amiază la orele 5, la sediul din str. Academiei, în ordinea zilei fiind diferite dări de seamă, modificarea statutului, etc. Cum d. I. Danga, preşedintele societăţii fiind bolnav a anunţat că nu va putea veni, adunarea s’a deschis sub preşidenţia d-lui Lazăr. In momentul acela a sosit însă şi d. Danga, care a trecut la prezidarea adunării. D-sa luând cel dintâi cuvântul a voit să vorbească dar a fost împedicat de câţiva participanţi la adunare cari au protestat că deţine în mod abuziv o parte din fondul societăţii. S’a produs un scandal enorm cu acest prilej astfel că adunarea nu s’a mai putut tine. it La faţa locului a sosit d. căpitan Marinescu, şeful circumscripţiei 12 poliţieneşti, care procedând la facerea anchetei a constatat că vina imputată nu e întemeiată deoarece d. Danga deţine suma de 60.000 lei din fondul societăţii pe care o prezidează, dar această sumă i-a fost acordată sub formă de împrumut cu o dobândă de 16%, chiar de adunare, cu prilejul unei alte şedinţi, astfel că cei cari au provocat scandalul n’au avut dreptatea. O -O - VIITORUL primeşte abonamente de vilegiatură cu: Lei 50 pe lună în ţară şi 100 % „străinătate Ernisiţa Cooperatorilor Organnizarea cooperatistă a ciriraţiei bogăţiilor lirei In urma înştiinţărei d-lui ministru al cooperaţiei Trancul Iaşi, a avut loc la centrala coopetivelor de producţie şi consum, în ziua de 12 iunie a. c., o consfătuire la care au participat reprezentanţii federalelor de cooperative şi organele de îndrumare ale Centralei Cooperativelor. Conferinţa a avut scopul să discute lucrările preliminare necesare în vederea alcătuirei codului cooperaţiei. Problema producţiei cooperatiste D. ministru Trancu-Iaşi dă cuvântul d-lui Mladenatz, referentul conferinţei, care discută problemele actuale ale mişcărei, d-sa după ce aminteşte desbaterile congresului din 8 şi 9 Maiu 1926, şi hotărârile luate cu această ocazie, vorbeşte despre problemele actuale ce are cooperaţia să le rezolve şi măsurile ce trebuena luate pentru aducerea la îndeplinire a dezideratelor de atunci. Astfel d-sa vorbeşte Înspre organizarea în voia a cursurilor cu conductorii cooperatori şi personalul lor technic, despre sărbătorirea zilei cooperaţiei la 3 iulie a. c., despre necesitatea intărirei fondurilor proprii ale cooperativelor şi despre nevoia creditului în cooperaţie, care să fie canalizat prin centralele respective. Intr’o expunere largă, desvoltă d-sa apoi problema producţiei cooperatiste, a desfacerei acestei producţii, accentuând mai cu seamă asupra organizărei vânzărilor în comun a producţiei satelor şi în deosebi a cerealelor. Ir.chee, cetind formularul de chestionar ce a fost propus discuţiur,pt potrivit ordinei de zi. Tsrsncu-lasi D, ministru referindu-se la, propunerile d-lui Mladenatz, arată că d-sa împreună cu întreg guvernul, au intenţiunea de a da cel mai larg sprijin mîşcărei pentru a face din ea baza economică a ţărei şi pavăza elementului românesc. Roagă pe reprezentanţii mîşcărei să facă propuneri concrete pentru organizarea cooperatistă a circulaţiei bogăţiilor ţarei, pentru ca aceste propuneri să le prezinte Comisiunei Economice a Guvernului, care ca și d-sa priveşte cu voi deosebit interes chestiunea, înţelegând să sprijine agricultura ,pe toate căile. Aceste propuneri sunt cu atât mai de actualitate, cu cât la modificarea tarifului vamal care urmeză să se facă în curând, d-sa intenţionează să facă însemnate avantaje cooperaţiei. Din discuţiile ce au avut loc, la care au luat parte d-nii Dumitrescu-Bumbeşti, Constantin Cercel, Titu Axente, Atanase Galan, C. Cameniţă, D. Stoianovici, P. Chiricescu, Florian Constantinescu, Toca, I. Rieman, etc. s’a arătat dl-lui ministru că pentru alcătuirea codului există un bogat material adunat, rezultat atât din congresele regionale din 1924, cât şi din congresul general din Ianuarie 1925, care poate fi folosit cu destul succes. Conferinţa se opreşte numai la ţinerea unor conferinţe regionale, pe specialităţi care să aibe loc după propunerile ce s’au făcut în August şi Septembrie a. c. pentru producţie la Tarcău, jud. Neamţ, pentru pescării la Galaţi şi pentru consum la Craiova. __ De la C. F. P., Reluarea traficului de mărfuri SBm&BSBHSBgBEmmBraaB pentru MOLDOVA Cu începere de la 15 iunie se reia programul circulaţiei trenurilor ele marfă, cari fac legătura cu Moldova Bucovina şi Basarabia. Toate trenurile, vor fi îndreptate pe lista Buzău-Barboşi-Tecuci. Pentru a face faţă nevoilor, s’au redus două trenuri de marfă (în total o mie de tone), şi s’a sporit atât personalul din staţii cât şi cel de tren pe această linie, care va fi mai aglomerată ca de obicei. O conferinţă ţinută Vineri la direcţia generală c. f. r. a hotărât repartiţia trenurilor de marfă şia personalului. Campania penntru transportul recoltei La direcţia generală c. i. r. se ţin zilnic conferinţe, sub preşidenţie, d-lui ministru al comunicapiior pentru a se stabili măsurile ce se vor lua relativ la activarea transporturilor recoltei, care anul acesta se prevede abundentă. S’a hotărât în principiu repararea a șapte mii de vagoane de marfă, pentru cari guvernul a acordat un prim credit de 100 milioane lei. lelsiai*@a circulaţi®! P® ziua de astăzi t©ase liniile da sale tapată sw.-ii piraeilabSEe afară de SSnist CcîesSB Focșani, întreruptă la podul pest.® MEicov, uistí© s© face transbordare. Două accidente gravate aeromob:' .'Aseară Toc sosea în apropiere de Predeal automobilul d-lui Fi cu Jani din Ploești s’a răsturnat rănind prav două persoane ce se aflau înăuntru, dintre care una mortal. Al doilea accident s’a întâmplat pe șosea între Plocoli. si Câmpina. O mașină Citroen condusă de d. Tăricianu din Ploești făcând ut viraj mai brusc și mergând cu mare viteză mașina s’a rostogolit revenind iar ve roate, soţia d lui Tăriceanu este rănită mortal- xr rvu Twuv 14 CONCURS intru liceele militare Pentru ocuparea locurilor vacante de elevi la liceele militare, se va ţine anul acesta concurs în următoarele localităţi: Craiova, în localul liceului militar; Bucureşti, în localul şcoalei militare de infanterie No 1 (strada Isvor) ; Iaşi, în localul liceului militar şi Tg.-Mureş, în localul liceului militar. Concursul va începe în ziua de 5 August şi se va ţine pentru toate locurile vacante, pentru toate clasele şi pentru toate liceele militare. Numărul locurilor vacante va fi aproximativ de : Pentru clasa I, în total 130 locuri la liceele: Mănăstirea Dealului, Tg.-Mureş şi Cernăuţi-Pentru clasa II, în total 25 locuri la liceele : Mănăstirea Dealului, Craiova, Tg.-Mureş, Chişinău şi Cernăuţi. Pentru clasa. III 18 locuri, pentru clasa IV. 50 locuri, pentru cl. V. 80 locuri, pentru cl. VI. 45 locuri şi pentru el. VII. 20 locuri la toate liceele Cererile de înscriere, însoţite de actele necesare se vor adresa comisiunii de examen din localitatea la care candidatul doreşte să depună examen, specificând liceul pentru care concurează. 1.ţif.Cw CONCURS mill» fcS5aa MBCI WMBBBBBBWaMBBWBHBBMBMBBB tară tie Pentru ocuparea celor 75 locuri vacante în anul I la şcoala militară de geniu, se va ţine un concurs de admitere cu începere din ziua de 9 August 1926, în localul şcoalelor de geniu (Cotroceni). Vor putea fi admişi fără concurs în anul I : Absolvenţii liceelor militare, Bacalaureaţii liceelor civile, secţia reală ; Absolvenţii liceelor civile cu 8 clase, secţia reală. Absolvenţii ai 7 clase liceale, secţia reală, din liceele civile, cari au avut atât media generală, cât şi în parte la matematici şi ştiinţe fizico chimice cel puţin 8. Vor putea fi admişi cu concurs pentru anul I. Absolvenţii liceelor militare sau a 7 clase de liceu civil, secţia reală, chiar dacă sunt sub drapel ca reangajaţi sau în termen. Subofiţerii de geniu cari au absolvit cursul pregătitor de 10 luni. Vor putea fi adrişi direct în anul II fără examen tiperit cu termen redus absolvenţi ai şcoalelor de ofiţeri de rezervă, promoţia 1925—1926. Aceşti tineri nu pot fi decât din acei cari au absolvit şcoala de geniu şi vor fi admişi în limitele vacanţelor bugetare. Nu intră în această categorie tinerii cu termen redus absolvenţii ai seraicariilor şi şcoalelor normale. Pe timpul examenului, pentru candidaţii lipsiţi de mijloace, şcoala este autorizată a-i găzdui şi a le acorda înlesnirea de a lua masa la ordinarul elevilor. -O—d£ Şedinţa cais liniar comisia r cferamăria de fulbastru iMBBH jBAcss an Azi dimineaţă la ora II jum. s’a întrunit consiliul comunal al primăriei din culoarea de Albastru, sub preşidenţia d-lui Savian Bădulescu. S'a luat în discuţie chestiunea oficierei căsătoriilor. S’a hotărât ca cele de cl. I să se oficieze in cabinetul primarului, cele de cl. II în cabinetul secretarului general iar cele de cl. III la direcţia contabilităţei. Pentru fiecare ceremonie se va încasa o sumă care va forma un fond comunal. S-a mai hotărât ca pe ziua de 5 iulie să se scoată la licitaţie lucrările de pavarea şi canalizarea pe străzile: Meteor, Uranus, piaţa Lupescu. D. Dobrescu a cerut ca toţi consilierii să fie înştiinţaţi când se fac inaugurarea unor lucrari, pentru ca aceştia să poată participa la această solemnitate. Deasemeni a mai cerut să i se înainteze un tablou de vehiculele primăriei, pentru a vedea ce întrebuinţare se dă vehicule. Şedinţa s-a terorimnat la ora 12 jumătate. ---------------••------------------ Starea timpului şi a semănăturilor Pifilli 1- rm iu -1 r rmn- E931B81 După telegrame primite la Direcţia Statisticei Agricole din partea Consilieratelor agricole, în zilele de 11 şi 12 Iunie a. c-1) Jud. Arad. Timpul ploios, favorabil semănăturilor, cari se prezintă foarte bine. 2) Jud. Timis Torontal. Ultimile ploi au cauzat căderea păioaselor, cauzând pagube de aproximativ 19 la sută. 3) Jud. Severin. In seara zilei de 1 Iunie a bătut piatră în comunele Stinca, Satul Nou, Salbagel, Jene, Gavosda, Dragomirești si Olosag, cauzând pagube de 40 la sută la semănături. 4) Jud. Orhei. A plouat torenţial prin mijlocul, sudul şi răsăritul judeţului cauzând inundaţii. Au fost distruse circa 214 ha semănături, deasemenea au fost înecate şi ceva oi. In restul judeţului a plouat liniştit. 5) Jud. Romanafi. In urma unei furtuni deslănţuită în noaptea de 7 spre 8 ori., însoţită de grindină, au avut de suferit pagube semănăturile, viile şi pomii din comunele Celari, Zănoaga, Drăghiceni, Caracal, Devesele, Vladele, Traian, Fătcaşele, Reşca Stăneşti, şi Dobroslăveni. Au fost distruse aproximativ 2.550 Ha. Fătoase. Tipărit la atelierele' IMPRJJIEIII^.E INDEPENDENTA”, str. R. Poincaré No. 17 (fostă Academiei). E expunerea primului ministru anulez asupra SITUAȚIEI MINIERE Londra 14 (Rador). — La întrunirea conservatorilor din Wiltshira, primul ministru a făcut o scurtă expunere privitor la desbaterile asupra situaţiei miniere, care vor avea loc Marţi în Camera Comunelor. Aceasta în adâncul sufletelor lor. Au simţit că sunt în conflict cu loialitatea. Acelaş conflict a bântuit în sufletele a mii de oameni atunci când au luptat pentru ţara lor, acum zece ani. Sunt mulţi grevişti nemulţumiţi în adâncul conştiinţei lor căci după cum se ştie lucrătorul britanic nu încalcă niciodată obligaţiunile şi contractele încheiate. „Primul ministru urmează ca noi în ţară avem cea mai largă libertate. Avem sistemul partidelor, susceptibil opiniei publice din ţară şi legislaţia noastră este de acerd cu această opinie. Faţă de această stare de lucruri simţim că nici o schimbare survenită in urma unei revoluţii, nu se va putea procure, mai multă libertate democratică. Poporul britanic nu va prăbuşi niciodată Parlamentul pentru a înfiinţa dreptul divin fie al capitalismului fie al trade-unionismului şi nu se va pleca niciodată în faţa dictaturei Nici o ţară din lume nu are mai puţine motive politice pentru greva generală decât Anglia“. Primul ministru a mai declarat că doreşte să vadă mişcarea muncitorilor englezi liberă de orice influenţă străină, desfăşurându-se după liniile de directivă engleze. Dacă ce va înlătura din cale tribunările miniere, va încerca din nou să găsească o cale şi metode mai bune pentru a înlătura diferendele din interiorul ţării. Sarcina armamentelor care a apăsat asupra Europei în anii din urraă, precum şi sumele cheltuite in diferende industriale a îngreunat în măsură largă viaţa lucrătorilor. , In curând va veni vremea — încheie primul ministru — de a realza cacff.ce a fost imposibil sub norii suspiciune!, datorit înţelepciune! mai luminate a patronilor şi diriguitorii trade-trionurilor, cu ajutorul larg al guvernului, exprimat părerea de rău că ambele părţi au respins arbitrajul care l-a oferit, crede totuşi că această metodă ar fi fost cea mai bună, până la înfiinţarea unei noi mașinării menită să aplaneze tulburările pe viitor. Oricare ar fi aranjamentul la care se va ajunge, prima însărcinare va fi de a repara pierderile suferite de țară. Referindu-se la ultimele evenimente industriale, primul ministru a declarat că lunile din urmă, vor ocupa un loc de seamă în istorie. Greva generală a fost convocată pentru a sprijini pe mineri şi dacă ar fi reuşit, atât greviştii ,cât şi cealaltă lume ar fi ajuns la foamete şi ruină. Dacă aceste evenimente s'ar fi produs la un popor mai puțin disciplinat, urmarea lor ar fi fost revoltele urmate în curând de revoluţie. Credincios tradiţiei sale, poporul englez şi-a păstrat judecata. A recunoscut curajul leaderilor muncitoreşti, de a păşi pe o cale false după cum au făcut la 12 Mai. Dacă această grevă a fost o manifestaţie de solidaritate şi simpatie cu minierii, ne-a dovedit totuşi un fapt mult mai mare. Ne-a dovedit, stabilitatea structurei din Marea Britanie. Spre mirarea lumei întregi, nici un foc nu a fost tras. Am fost salvaţi prin bunul simţ şi temperamentul poporului nostru. Publicul a înţeles că nu era în joc numai solidaritatea muncii sau soarta minerilor ci chiar viaţa de stat. Conducătorii şi lucrătorii au resimţit a D-l BALDWIN PREŢURILE de la STAŢIUNILE balneare şi climaterice Ministerul industriei şi comerţului publică în „Monitorul Oficial“ preţurile fixate pe sezonul de vară la diferite staţiuni balneare şi climaterice din ţară, după cum urmează: Băile Herculane Se fixează tarife pentru transporturile, hotelurile, hanurile, locuinţele, restaurantele şi ospătăriile din staţiunea balneară „Băile Herculane”, pe tot timpul sezonului după categoriile specificate în dreptul fiecăruia . Tarif pentru transporturi: O cursă de la gară la băi sau invers ziua, cu 3 persoane şi până la 20 kg. bagaj lei 84. Idem cu mai mult de 3 persoane şi bagaj peste 20 kg lei 105. Cursa în staţiune dus şi întors din centrul băilor la podul de fier sau Poiana Podului lei 60. Trăsura pe oră în staţiune lei 100. Noaptea tariful de mai sus se majorează cu 30 la sută. Tarif pentru băi: Preţurile băilor sunt cele fixate în tariful vizat de acest minister. Tarif pentru locuinţe de orice fel: La hotelurile: Ferdinand, Carol, Traian, Elisabeta, Cassa Funcţionarilor, Hercule, Severin şi Dacia sunt cele vizate de acest departament şi care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă. Deasemenea sunt fixate de minister preţuri la oţelurile şi vilele particulare şi la restaurante şi ospătarii. Pretutindeni funcţionarii şi pensionarii publici au un rabat de 30 la sută din tarif. La diferite stagiuni în staţiunile balneare şi climaterice : Călimăneşti-Căciulata, Govora Olăneşti, Sovata, Slănicul din Moldova, Tekirghiol-Movila, Tekirghiol- Sat, Tuşnad, Borsec, Buziaşi, Predeal şi Buşteni, se reneţin pe tot timpul sezonului din vara anului 1926, tarifele de preţurile fixate din anul trecut 1925, sporite cu 15 la sută. In staţiunile balneare şi climaterice : Amara, Budachi-Cordon, Episcopia-Bihor, Felix, Lacul-Sărat, Ocna Mureşului, Puciosa, Sărata-Monteoru, Vâlcelele, Vizantea şi Poiana- Ţapului se menţin pe tot timpul sezonului din vara anului 1926, tarifele de preţurile fixate din anul trecut 1925, sporite cu 13 la sută. In staţiunile balneare şi climaterice : Bălţăteşti, Budachi-sat, Bugaz, Covasna, Dorna-Candreni, Iacobeni, Oglinzi, Solea, Topliţa-Româna, Vulcana, Zizin, Sâna-din-Vale, Ţinea, Boboci, Lipova, Agapia, Azuga, Breaza, Comarnic, Rucăr, Săcelele, (Satu-Lung), Soveja, Mânăstirea Văratec, Brezoiu şi Mănăstirea Neamţului, se menţin pe tot timpul sezonului din vara, anului 1926, tarifele de picturile fixate din anul trecut 1925, sporite cu 10 la sută. La toate aceste staţiuni funcţionarii şi pensionarii Statului se bucură de o reducere de 30 la sută la toate preţurile din tarife. BBflBWEWSMHMBBBBKMBWiBl frfalnaş°liăi S’au fixat următoarele tarife pentru băile, hotelurile, hanurile, locuinţele, ce se închiriază pe timpul sezonului, restaurantele şi ospătăriile din staţiunea Balneară „Malnaş-Băi“: TARIF PENTRU BAL— Baie caldă de acid carbonic concentrat 60 lei; cu numol 60 lei; simplu 50 lei; rece 20 lei. TARIF PENTRU LOCUINŢE DE ORICE FEL.— O cameră cu Printre personalul medical al sanatoriului d-rului A. Antoniu, de la şosea, se afla ca internă şi d-ra dr. Alexandrina Tănăsescu. Ori înainte de amiază, colegele sale au rămas foarte intrigate văzând că Alexandrina Tănăsescu nu se sculase de dimineaţă, ca de obicei, să’şi viziteze bolnavii pe cari’i avea sub îngrijirea sa. Pe la orele 11 jum. a. m. una dintre colege s’a dus s’o deştepte din somn, dar la bătăile repetate în uşe, constată cu uimire, că nu primea nici un răspuns. Punând mâna pe clanţă, văzu că uşa cedează şi se deschide dar în momentul când intră în cameră, un tablou dureros i se înfăţişe înaintea ochilor . Alexandrina Tănăsescu, îmbrăcată numai în costumul de noapte, zăcea neînsufleţită pe s patul pe care se odihnea de obicei. Fata de perină, pe care se odihnea capul tinerei doctore era înroşită de o dâră de sânge ce se prelinsese dintr’un colţ al gurii. Examinând-o cu atenţiune constată că nefericita tânără încetase din viaţă cu puţin mai înainte. Dându-se de veste autorităţilor la faţa locului au venit îndată, d-nii procuror Băşcanu şi comisarul Dezideratu, şeful circumscripţiei poliţieneşti II periferî» cari procedând la facerea primelor cercetări au putut constata următoarele : Alexandrina Tănăsescu îşi pusese singură capăt zilelor, înghiţind o soluţie toxică extrem de puternică, probabil cianură de potasiu. Pe mesuţa de noapte aşezata la capătul patului, reprezentanţii autorităţilor au găsit un bilet scris de sinucigaşe cu câteva clipe înainte de a’şi fi pus funestui plan în aplicare. In acest bilet tânăra doctoră arată că s’a hotărât să se omoare fără însă a da vre-o lămurire cu privire la cauza care a determinat-o la aceasta. * Din ordinul d-lui procuror Rășcanu, cadavrul sinucigașei a fost transportat la Institutul Medicolegal, unde urmează a i se face autopsia spre a se putea stabili ce anume otravă a înghițit. Capitala SINUCIDEREA de la sanatoriul dr. A. ANTONIU © SáRárá €g"iré 2p pusst© gspit zSBe3®r, ® sgSaaţi© tonică VIITURUL“ in ŢARA Bârlad DESCOPERIREA UNEI BANDE DE SPĂRGĂTORI BARLAD, 11 Iunie. De două săptămâni compania de jandarmi, din localitate cercetează o serie de spargeri, săvârşite în ultimul timp, în judeţul nostru. Cercetările făcute, de plutonierul de jandarmi Pană, au stabilit, că autorii spargerilor sunt 11 indivizi, în frunte cu Ion Zaharagiu, zis Bonceiu, zis Toader Cuţitaru, din com. Băneasa jud. Covurlui şi ei arată douăzeci de persoane la care au plasat lucrurile furate în oraşele : Bârlad, Galaţi, Botoşani şi corn. Iveşti. Percheziţiile făcute în aceste localităţi au găsit parte din obiecte. Tâlhari mărturisesc până acum şase spargeri. Cercetările continuă, a fost luat de valuri. ARESTAREA UNUI HOŢ PRECOCE. — Poliţia noastră a capturat un hoţ precoce, abia în etate de 16 ani. E vorba de ţiganul nomad Vasile Tudorică, pripăşit tocmai din Fereşti Ilfov în oraşul nostri, care a şterpelit la casa de bilete a staţiei locale, în timpul aglomeraţiei, un ceasornic din buzunarul bătrânului comerciant Azril Hofman. La percheziţia corporală ce i s’a făcut, s'a găsit în cizma ţiganului un alt ceasornic. Dânsul a fost înaintat parchetului. FURTURI. — Hoţi necunoscuţi introducându-se prin spargere în casa săteanului Toader N. Ungureanu, din comuna Vlăsineşti, i-au furat scoarţe, obiecte casnice şi suma de 2000 lei . Un alt furt s’a comis de necunoscuţi în paguba săteanului Ioan Budişteanu din Şendriceni. BRUNO Absolvenţi ai şcoalei speciale die marină Următorii sublocotenenţi de marnă au fost declaraţi absolvenţi la şcoalei speciale a marinei: Promoţia 1923 : Dragoş Alexandru, Ghenădescu Paul, Petrescu Tocineanu Gh., Budescu Radu, - 'Promoţia 1924 : Băniaă loan, Cristescu loan, Grecescu Emil, JTeohari Mircea, Popovici Horia, Calăraşu Petre, Pârăianu Nicolae, Vasilescu Nicolae, Mircescu loan, Stanciu Dumitru, Miarinescu Vasile, Popescu loan, Mocanu Gheorghe, Petrescu-Tocineanu, Popescu Tudor, Gheorghiu Romulus.. Promoţia 1925 : Ringhiopol Haralambie, Crăciuneanu Constantin, Ionescu Mircea, Bors Constantin, Nedelescu Corneliu, Drinceanu Gabriel, Bellu Pompiliu, Dumitrescu Armand. Au fost numiţi în comisia de examinare a candidaţilor pentru ocuparea catedrelor vacante la liceul militar Craiova . Profesor dr. N. Şerban de la universitatea din Iaşi, pentru limba franceză: locotenentul-colonel Grigorescu-Traian, comandantul liceului militar Cernăuţi; maiorul Călăreanu Constantin, comandantul şcoalei tehnice a aeronauticei din Mediaş. Cemisiunea de examinare a elevilor ce urmează a absolvi secţia pregătitoare de ofiţeri activi din şcoala navală se va compune din: Comandor Amiral Gavrilescu Mihail, preşedinte ; comandor Bucholtzer Corneliu, delegatul inspectorului marinei; comandor Bărbuneanu Petre, comandantul școalei navale , căpitan Stoianovici Alexandru și profesorul respectiv. XI R S Luni 14 Iunie 1926 E lipsa de efecte și acoemi enta împroprietărire 1 33 % ; 40. Banca Românească vechi 615. Banca Românească pui 590 ; 600. Creditul Minier opt. 2420; 10 ; 400 ; 10 ; 30 ; 40 ; 35 ; 30 ; 35. Creditul Minier pui II vărs. 1880 ; 75 ; 60 ; 50. I. R. D. P. opt. 1300 ; 290 ; 300. I. R. D. P. pui II vărs. 755. România Petroliferă ex. ccp. 340. Petrol Govora 2000. Reşiţa 480 ; 85. Mica 605. Govora Călimănești 120. -----------.--------- DEVIZS ELICURIȘTI Fr.3Btt3 Fes• f* L. st. Aererica Vol................ Italia L. it...................... EEvefia Fes. Sergua Fes. bel............... tehCSI. Cor................. Austria Seh.................. Berlin Sofia .. Oferii Ueruii: încheiat 6, 235 8,52 45,6S 7,65 8,97 3IS25 58,00 6,67 _ 1142 Uorohol NENOROCIREA DIN PROBOTESTI. — Din satul Proboteşti, pendinte de comuna Tarnauca, jud. Dorohoi, vine vestea unei mari nenorociri petrecută acolo In timpul unei ploi torenţiale, din cauza deselor şi puternicelor manifestatiuni electrice, s’a aprins casa femeei Anghelina L Găinuţă din Proboteşti-Tarnauca. Focul a nimicit casa cu întreaga gospodărie, obiecte casnice, cerealele aflate în pod şi altele. Curentul electric însă a trăsnit şi pe nenorocita Anghelina, remes în etate de 26 ani, care a fost carbonizată pe loc. DOUA ÎNECURI.— Săteanul Dumitru Nichifor, din satul Teţcani, pendinte de comuna Crasnalenca, jud. Dorohoi, voind să se scalde în Prut, a fost luat de curent şi s’a înecat. De asemenea a fost pescuit m apa Siretului pe teritoriul satului Grămeşti, cadavrul intrat în putrefacţie al unui necunoscut cam de 50—60 ani. Probabil că necunoscutul a căzut victima ploilor, fiind surprins pe câmp de șiroaele apelor două paturi pe zi 165 Iei , cu un pat pe zi 115 Iei ; Pentru fiecare pat suplimentar care se reclamă pe zi 55 lei. TARIF PENTRU RESTAURANTE.— Mâncări: Două ouă fierte 10 lei; Două ouă preparate 12 lei; Supe 6 lei; Ciorbele 10 lei; Mâncare cu carne de vacă 16 lei; Mâncare cu carne de viței 20 lei ; Mâncare cu carne de porc 22 lei; Friptură de vacă la tavă 20 lei; Friptură de viţei la tavă 25 lei; Friptură de porc la tavă 30 lei ; Pui un sfert 20 lei ; Brânză 12 lei; Compot 14 lei; Mâncări fără carne 15 lei. Funcţionarii Statului şi pensionarii Statului se bucură de o reducere de 30 % la toate preţurile. litisfinilui Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Constantin G. Tacticos, de origină grec, născut în anul 1874 în comuna Contisa, district Muolongia, Grecia, căsătorit cu o româncă Alexandrina Nicolae D .Papadopol născută în corn. Broşteni jud. Ialomiţa având o fată de 20 ani Vasilica, de profesiune administrator de moşie, stabilit în tara încă din anul 1890, actualmente domiciliat, în comuna Ghimpaţi ,jud. Vlaşca, fiind administrator al moşiei Cămineasca-Ghimpaţi dorind a deveni cetăţean român, înainte, odată cu aceasta, actele cerute de lege notate mai jos, adăogând că am renunţat la supuşenia Greacă şi la orice altă supuşenie străină, şi întrucât fiind căsătorit cu o româncă vă rog să binevoiţi a supune cererea mea Comisiunei de naturalizare pentru a fi împământenit ca cetăţean român cu dispensă de stagiil. 1. Declaraţiunea autentică a Ocol. Ghimpaţi Vlaşca No. 295/925 prin care renunţ la protecţiunea greacă şi la orice altă protecţiune străină. 2. Certificatul de indigenat No. 2856/924 al Consulatului Grec, Bucureşti. 3. Extract eliberat de Primăria Oraş. Călăraşi Ialomiţa, vizat de grefa Trib. Ialomiţa S. I. No. 109/906 de căsătorie. 4. Certificat eliberat de Poliţia oraş. Călăraşi No. 13849/925 prin care se dovedeşte că subsemnatul sunt venit, în ţară din 1890 şi că mă ocup cu meseria de administrator de moşii, având bune purtări. 5. Certificat eliberat de Grefa judecătorii mixte Călăraşi, constatator că n’am fost condamnat pentru nici un fapt penal de la 1890—1916. 6. Idem certificatul trib. Ialomiţa, idem, idem. 7. Certificatul eliberat de Primăria Ghimpaţi- Vlaşca, de bună purtare. 6. Certificat eliberat de judecătoria rurală, Ghimpaţi-Vlaşca, că n’am fost condamnat dela 1919 până acum. Primiţi vă rog. Domnule Ministru asigurarea deobseitei mele consideraţiuni. (ss) C. G. Tacticos Marin Vîărîuţ vinde e?t'n case cu 609 mctri teren lângă , şcoală. Girant responsabil CONSTANTIN STAN