Viitorul, iunie 1926 (Anul 19, nr. 5472-5497)

1926-06-15 / nr. 5484

sat, infORMATIUNI Decan al barouri de Vlaşca, a fost ales, cu mare număr de vo­turi, amicul nostru d. avocat An­gh­ei Rădulescu, care a fost sărbă­torit de colegii săi la o agapă, un­de a domnit cea mai mare însufle­ţire. . . Absolvenţii şcoalei normale „Va­sile Lupu“ din Iaşi Seria 1901 îm­plinind la 1 iulie 1926, un sfert de veac de la absolvire, sunt rugaţi a se întâlni la data sus arătată în lo­calul şcoalei noastre, adeziunile le vor trimite de urgenţă d-lui St. Bors institutor Piatra II. Examenele de Patologie Chirurgi­cală, cu stud­enţii anului III medi­cină, vor avea loc cu începere de azi Luni 14 iunie a. c. în amfiteatrul Spitalului Colțea, în ordine alfabe­tică (serii de 50 candidaţi). Se aduce la cunoştinţa persoane­lor care face reclamaţiuni Direcţiu­ne! Generale P. T. T„ fie direct prin poştă că orice reclamaţiune tre­­bueşte timbrată legal, contrariu nu se va lua în consideraţie. S’a luat dispoziţia ca prisosul a­­nual al produşilor nobili, de rasă ce rămân în Hergheliile depozite­lor de remontă, după ce se aleg cei calificaţi ca viitori reproduc­­tori şi se înlocuesc cei bătrâni şi deveniţi improprii reproducţiei, să fie vânduţi ofiţerilor pasionaţi şi doritori a încăleca asemenea cai de rasă. Societatea de cultură „Macedo-Ro­­mână“ aduce la cunoştinţa membri­lor ei că Duminică 20 iunie a. c de la orele 3 până la orele 7 p. m. va avea loc votarea pentru alegerea noului consiliu al soc în localul ei propriu din Calea Rahovei No. 29, unde se vor prezenta numai mem­brii care au drept la vot. Joi 10 iunie d. Adam Grunberg s-a prezentat şi susţinut cu suc­ces teza sa de doctorat în medi­cină având ca temă: complica­ţiile pancreatice ale lithiazei bi­liare. Toată lumea cunoaşte APA DE VICHY ETAT şi cei cari nu pot să şi o procure îşi prepar singuri apa lor alcalină cu SAREA de VICIU ETAT, singura care este intr'adevăr extrasă din Izvoarele Statului fran­cez. Din partea Primăriei primim turnătoarele : In ultimul timp, persoane nenn­­ificate prezentând liste şi spu­nând că sunt funcţionari au înca­sat bani de la cetăţeni pentru tăbli­ţele cu numere zmălţuite aplicate de primărie pentru numerotarea caselor. Se aduce la cunoştinţa generală, că numai percepţiile comunale sunt în drept de a încasa aceste taxe sub eliberarea de chitanţă în regulă din registru cu matcă şi rugăm publicul de a preda poliţiei pe orice alte persoane care s’ar prezenta în mod neregulat spre în­casare şi a anunţa în acelaş timp şi Direcţia Cassei Lucrărilor Ora­şului (localul primăriei, str. Sf. Vineri) pentru a se putea urmări vinovaţii. • •‡ '› ‡ J k Ministerul sănătăţii voind să or­ganizeze şi să exploateze sistematic terenurile afectate diferitelor insti­tuţii pendinte de acest minister a însărcinat pe d. Comârzan inspector general agronom să se ocupe cu a­­ceastă chestiune. D-l Const. Stoenescu consilier co­munal al sect. IV a fost delegat de către Primăria Municipiului Bucu­reşti a face controlul pieţelor ora­şului şi a studia măsurile ce se pot lua pentru oxtenirea alimentelor de prima necesitate. Scandalul de la societatea al» Membrii „societăţii ortodoxe albaneze“ din Capitală au fost convocaţi în adunare generală, ori după amiază la orele 5, la se­diul din str. Academiei, în ordi­nea­ zilei fiind diferite dări de seamă, modi­ficarea statutului, etc. Cum d. I. Danga, preşedintele societăţii fiind bolnav a anunţat că nu va putea veni, adunarea s’a deschis sub preşidenţia d-lui Lazăr. In momentul acela a sosit în­să şi d. Danga, care a trecut la prezidarea adunării. D-sa luând cel dintâi cuvântul a voit să­ vorbească dar a fost împedicat de câţiva participanţi la adunare cari au protestat că deţine în mod abuziv o parte din fondu­l societăţii. S’a produs un scandal enorm cu acest prilej astfel că adunarea nu s’a mai putut tine.­ it La­ faţa locului a sosit d. căpi­tan Marinescu, şeful circumscrip­ţiei 12 poliţieneşti, care proce­dând la facerea anchetei a cons­tatat că vina imputată nu e în­­temeiată deoarece d. Danga deţi­ne suma de 60.000 lei din fondul societăţii pe care o prezidează, dar această sumă i-a fost acorda­tă sub formă de împrumut cu o dobândă de 16%­, chiar de adu­nare, cu prilejul unei alte şedinţi,­­ astfel că cei cari au provocat scandalul n’au avut dreptatea. O -O - VIITORUL primeşte abonamente de vilegiatură cu: Lei 50 pe lună în ţară şi 100 % „străinătate Ernisiţa Cooperatorilor Organnizarea cooperatistă a cirir­aţiei bogăţiilor lirei In urma înştiinţărei d-lui mi­nistru al cooperaţiei Trancul Iaşi, a avut loc la centrala coope­­tivelor de producţie şi consum, în ziua de 12 iunie a. c., o consfătu­ire la care au participat repre­zentanţii federalelor de coopera­tive şi organele de îndrumare ale Centralei Cooperativelor. Conferinţa a avut scopul să dis­cute lucrările preliminare nece­­sare în vederea alcătuirei codului cooperaţiei. Problema producţiei cooperatiste D. ministru Trancu-Iaşi dă cu­vântul d-lui Mladenatz, referen­tul conferinţei, care discută pro­blemele actuale ale mişcărei, d-sa după ce aminteşte desbaterile congresului din 8 şi 9 Maiu 1926, şi hotărârile luate cu această o­­cazie, vorbeşte despre problemele actuale ce are cooperaţia să le rezolve şi măsurile ce trebuena luate pentru aducerea la îndepli­nire a dezideratelor de atunci. Astfel d-sa vorbeşte Înspre orga­nizarea în v­oia a curs­u­­rilor cu conduc­torii cooperatori şi personalul lor technic, despre sărbătorirea zilei cooperaţiei la 3 iulie a. c., despre necesitatea intărirei fondurilor proprii ale cooperativelor şi despre nevoia creditului în cooperaţie, care să fie canalizat prin centralele res­pective. Intr’o expunere largă, desvoltă d-sa apoi problema producţiei cooperatiste, a desfacerei acestei producţii, accentuând mai­­ cu seamă asupra organizărei vânză­rilor în comun a producţiei sa­telor şi în deosebi a cerealelor. Ir.chee, cetind formularul de ches­tionar ce a fost propus discuţiu­­r,pt potrivit ordinei de zi. Tsrsncu-lasi D, ministru referindu-se la, pro­punerile d-lui Mladenatz, arată că d-sa împreună cu întreg gu­vernul, au intenţi­unea de a da cel mai larg sprijin mîşcărei pentru a face din ea baza economică a ţărei şi pavăza elementului ro­mânesc. Roagă pe reprezentanţii mîşcărei să facă propuneri con­crete pentru organizarea coope­ratistă a circulaţiei bogăţiilor ţa­rei, pentru ca aceste propuneri să le prezinte Comisiunei Economi­ce a Guvernului, care ca și d-sa priveşte cu voi deosebit interes chestiunea, înţelegând să spriji­ne agricultura ,pe toate căile. A­­ceste propuneri sunt cu atât mai de actualitate, cu cât la modifi­carea tarifului vamal care ur­­meză să se facă în curând, d-sa intenţionează să facă însemnate avantaje cooperaţiei. Din discuţiile ce au avut loc, la care au luat parte d-nii Dumi­­trescu-Bumbeşti, Constantin Cer­cel, Titu Axente, At­anase Galan, C. Cameniţă, D. Stoianovici, P. Chiricescu, Florian Constanti­nescu, Toca, I. Riem­an, etc. s’a arătat dl-lui ministru că pentru alcătuirea codului există un bo­gat material adunat, rezultat atât din congresele regionale din 1924, cât şi din congresul general din Ianuarie 1925, care poate fi folosit cu destul succes. Conferinţa se opreşte numai la ţinerea unor conferinţe regionale, pe specialităţi care să aibe loc după propunerile ce s’au făcut în August şi Septembrie a. c. pentru producţie la Tarcău, jud. Neamţ, pentru pescării la Galaţi şi pentru consum la Craiova. __ De la C. F. P., Reluarea traficului de mărfuri SBm&BSBHSBgBEm­mBraaB pentru MOLDOVA Cu începere de la 15 iunie se reia programul circulaţiei trenurilor ele marfă, cari fac legătura cu Moldova Bucovina şi Basarabia. Toate trenurile, vor fi îndreptate pe lista Buzău-Barboşi-Tecuci. Pentru a face faţă nevoilor, s’au redus două trenuri de marfă (în to­tal o mie de tone), şi s’a sporit atât personalul din staţii cât şi cel de tren pe această linie, care va fi mai aglomerată ca de obicei. O conferinţă ţinută Vineri la di­recţia generală c. f. r. a hotărât re­partiţia trenurilor de marfă şi­­a personalului. Campania penntru tran­sportul recoltei La direcţia generală c. i. r. se ţin zilnic conferinţe, sub preşidenţie, d-lui ministru al comunicapii­or pen­tru a se stabili măsurile ce se vor lua relativ la activarea transportu­rilor recoltei, care anul acesta se prevede abundentă. S’a hotărât în principiu repararea a șapte mii de vagoane de marfă, pentru cari guvernul a acordat un­ prim credit de 100 milioane lei. lelsiai*@a circulaţi®! P® ziua de astăzi t©ase liniile da sale tapată sw.-ii piraeil­abSEe afară de SSnist CcîesSB Focșani, întreruptă la podul pest.® MEicov, uistí© s© face transbor­­dare. Două accidente grava­te aeromob:' .'Aseară Toc sosea în apropiere de Predeal automobilul d-lui Fi cu Jani din Ploești s’a răsturnat ră­nind prav două persoane ce se a­­flau înăuntru, dintre care una mortal. Al doilea accident s’a întâmplat pe șosea între Plocoli. si Câmpina. O mașină Citroen condusă de d. Tăricianu din Ploești făcând ut­ viraj mai brusc și mergând cu mare viteză mașina s’a rostogolit revenind iar ve roate, soţia d lui Tăriceanu este rănită mortal- xr rvu Twuv 14 CONCURS intru liceele militare Pentru ocuparea locurilor va­cante de elevi la liceele militare, se va ţine anul acesta concurs în următoarele localităţi: Cra­iova, în localul liceului militar; Bucureşti, în localul şcoalei mili­tare de infanterie No 1 (strada Isvor) ; Iaşi, în localul liceului militar şi Tg.-Mureş, în localul liceului militar. Concursul va începe în ziu­a de 5 August şi se va ţine pentru toate locurile vacante, pentru toate clasele şi pentru toate li­ceele militare. Numărul locurilor vacante va fi aproximativ de : Pentru clasa I, în total 130 lo­curi la liceele: Mănăstirea Dea­lului, Tg.-Mureş şi Cernăuţi-Pentru clasa II, în total 25 lo­curi la liceele : Mănăstirea Dea­lului, Craiova, Tg.-Mureş, Chişi­nău şi Cernăuţi. Pentru clasa. III 18 locuri, pen­tru clasa IV. 50 locuri, pentru cl. V. 80 locuri, pentru cl. VI. 45 lo­curi şi pentru el. VII. 20 locuri la toate liceele Cererile de înscriere, însoţite de actele necesare se vor adresa co­­misiunii de examen d­in localita­tea la care candidatul doreşte să depună examen, specificând lice­ul pentru care concurează. 1.ţif.Cw CONCURS mill» fcS5aa MBCI WMBBBBBBWaMBBWBHBBMBMBBB tară tie Pentru ocuparea celor 75 locuri vacante în anul I la şcoala militară de geniu, se va ţine un concurs de admitere cu începere din ziua de 9 August 1926, în localul şcoalelor de geniu (Cotroceni). Vor putea fi admişi fără concurs în anul I : Absolvenţii liceelor mili­tare, Bacalaureaţii liceelor civile, secţia reală ; Absolvenţii liceelor ci­­vile cu 8 clase, secţia reală. Absol­venţii ai 7 clase liceale, secţia reală, din liceele civile, cari au avut atât media generală, cât şi în parte la matematici şi ştiinţe fizico chimice cel puţin 8. Vor putea fi admişi cu concurs pentru anul I. Absolvenţii liceelor militare sau a 7 clase de liceu ci­vil, secţia reală, chiar dacă sunt sub drapel ca reangajaţi sau în termen. Subofiţerii de geniu cari au absolvit cursul pregătitor de 10 luni. Vor putea fi adr­i­şi direct în anul II fără examen tiperit cu termen re­dus absolvenţi ai şcoalelor de ofi­ţeri de rezervă, promoţia 1925—1926. Aceşti tineri nu pot fi decât din acei cari au absolvit şcoala de ge­niu şi vor fi admişi în limitele va­canţelor bugetare. Nu intră în această categorie ti­nerii cu termen redus absolvenţii ai serai­cariilor şi şcoalelor normale. Pe timpul examenului, pentru candidaţii lipsiţi de mijloace, şcoala este autorizată a-i găzdui şi a le a­­corda înlesnirea de a lua masa la ordinarul elevilor. -­O—d£­ Şedinţa cais liniar comisia r cfera­măria de fulbas­tru iMBBH jBAcss an­ Azi dimineaţă la ora II jum. s’a întrunit consiliul comunal al primă­riei din culoarea de Albastru, sub preşidenţia d-lui Savian Bădulescu. S'a luat în discuţie chestiunea o­­ficierei căsătoriilor. S’a hotărât ca cele de cl. I să se oficieze in cabine­tul primarului, cele de cl. II în ca­binetul secretarului gener­al iar cele de cl. III la direcţia contabilităţei. Pentru fiecare ceremonie se va în­casa o sumă care va forma un fond comunal. S-a mai hotărât ca pe ziua de 5 iulie să se scoată la licitaţie lucră­rile de pavarea şi canalizarea pe străzile: Meteor, Ur­anus, piaţa Lu­pesc­u. D. Dobrescu a cerut ca toţi consi­lierii să fie înştiinţaţi când se fac­ inaugurarea unor lucr­ari, pentru ca aceştia să poată participa la această solemnitate. Deasemeni a mai cerut să i se îna­inteze un tablou de vehiculele pri­măriei, pentru a vedea ce între­buinţare se dă vehicule. Şedinţa s-a terorimnat la ora 12 jumătate. ---------------••------------------­ Starea timpului şi a semănăturilor Pifilli 1-­­ rm­ iu -1 r rmn- E931B81 După telegrame primite la Di­recţia Statisticei Agricole din par­tea Consilieratelor agricole, în zi­lele de 11 şi 12 Iunie a. c-1) Jud. Arad. Timpul ploios, fa­vorabil semănăturilor, cari se pre­zintă foarte bine. 2) Jud. Timis Torontal. Ultimile ploi au cauzat căderea păioaselor, cauzând pagube de aproximativ 19 la sută. 3) Jud. Severin. In seara zilei de 1 Iunie a bătut piatră în comunele Stinca, Satul Nou, Salbagel, Jene, Gavosda, Dragomirești si Olosag, cauzând pagube de 40 la sută la semănături. 4) Jud. Orhei. A plouat torenţial prin mijlocul, sudul şi răsăritul judeţului cauzând inundaţii. Au fost distruse circa 214 ha­ semănă­turi, deasemenea au fost înecate şi ceva oi. In restul judeţului a plouat liniştit. 5) Jud. Romanafi. In urma unei furtuni deslănţuită în noaptea de 7 spre 8 ori., însoţită de grindină, au avut de suferit pagube semănă­turile, viile şi pomii din comunele Celari, Zănoaga, Drăghiceni, Ca­racal, Devesele, Vladele, Traian, Fătcaşele, Reşca Stăneşti, şi Do­­broslăveni. Au fost distruse apro­ximativ 2.550 Ha. Fătoase. Tipărit la atelierele' IMPRJJIEIII^.E INDEPENDENT­A”, str. R. Poincaré No. 17 (fostă Academiei). E expunerea primului ministru­ anulez asupra SITUAȚIEI MINIERE Londra 14 (Rador). — La întruni­rea conservatorilor din Wiltshira, primul ministru a făcut o scurtă ex­punere privitor la desbaterile asu­pra situaţiei miniere, care vor avea loc Marţi în Camera Comunelor. A­ceasta în adâncul sufletelor lor. Au simţit că sunt în conflict cu loiali­tatea. Acelaş conflict a bântuit în sufletele a mii de oameni atunci când au luptat pentru ţara lor, a­­cum zece ani. Sunt mulţi grevişti nemulţumiţi în adâncul conştiinţei lor căci după cum se ştie lucrătorul britanic nu încalcă nici­odată obli­gaţiunile şi contractele încheiate. „Primul ministru urmează ca noi în ţară avem cea mai largă li­bertate. Avem sistemul partidelor, susceptibil opiniei publice din ţară şi legislaţia noastră este de acerd cu această opinie. Faţ­ă de această stare de lucruri simţim că nici o schimbare survenită in urma unei revoluţii, nu se va putea procure, mai multă libertate democratică. Poporul britanic nu va prăbuşi nici­odată Parlamentul pentru a înfiinţa dreptul divin fie al capitalismului fie al trade-unionismului şi nu se­ va pleca niciodată în faţa dictaturei Nici o ţară din lume n­u are mai puţine motive politice pentru greva generală de­cât­ Anglia“. Primul ministru a mai declarat că doreşte să vadă mişcarea munci­torilor englezi liberă de orice in­fluenţă străină, desfăşurându-se du­pă liniile de directivă engleze. Dacă ce va înlătura din cale tribunările miniere, va încerca din­ nou să gă­­sească o cale şi metode mai bune pentru a înlătura diferendele din in­teriorul ţării. Sarcina armamentelor care a apăsat asupra Europei în anii din­ urraă, precum şi sumele chel­tuite in diferende industriale a în­greunat în măsură largă viaţa lu­crătorilor. , In curând va veni vremea — în­cheie pri­mul ministru — de a rea­lza cacff.ce a fost imposibil sub norii suspiciune!, datorit înţelepciune! mai luminate a patronilor şi diri­guitorii trade-trionurilor, cu ajuto­rul larg al guvernului, exprimat părerea de rău că ambele părţi au respins arbitrajul care l-a oferit, crede totuşi că această me­todă ar fi fost cea mai bună, până la înfiinţarea unei noi mașinării menită să aplaneze tulburările pe viitor. Ori­care ar fi aranjamentul la care se va ajunge, prima însărci­nare va fi de a repara pierderile su­ferite de țară. Referindu-se la ulti­mele evenimente industriale, primul ministru a declarat că lunile din urmă, vor ocupa un loc de seamă în istorie. Greva generală a fost convo­cată pentru a sprijini pe mineri şi dacă ar fi reuşit, atât greviştii ,cât şi cealaltă lume ar fi ajuns la foa­mete şi ruină. Dacă aceste eveni­mente s'ar fi produs la un popor mai puțin disciplinat, urmarea lor ar fi fost revoltele urmate în curând de revoluţie. Credincios tradiţiei sale, poporul englez şi-a păstrat judecata. A re­cunoscut curajul leaderilor munci­toreşti, de a păşi pe o cale false după cum au făcut la 12 Mai. Dacă această grevă a fost o manifestaţie de solidaritate şi simpatie cu mi­nierii, ne-a dovedit totuşi un fapt mult mai mare. Ne-a dovedit, sta­bilitatea structurei din Marea Brita­­nie. Spre mirarea lumei întregi, nici un foc nu a fost tras. Am fost salvaţi prin bunul simţ şi tempera­mentul poporului nostru. Publicul a înţeles că nu era în joc numai so­lidaritatea muncii sau soarta mine­rilor ci chiar viaţa de stat. Condu­cătorii şi lucrătorii au resimţit a­ D-l BALDWIN PREŢURILE de la STAŢIUNILE balneare şi climaterice Ministerul industriei şi comerţului publică în „Monitorul Oficial“ pre­ţurile fixate pe sezonul de vară la diferite staţiuni balneare şi clima­terice din ţară, după cum urmează: Băile Herculane Se fixează tarife pentru transpor­turile, hotelurile, hanurile, locuin­ţele, restaurantele şi ospătăriile din sta­ţiunea balneară „Băile Hercu­­lane”, pe tot timpul sezonului după categoriile specificate în dreptul fiecăruia . Tarif pentru transporturi: O cursă de la gară la băi sau invers ziua, cu 3 persoane şi până la 20 kg. bagaj lei 84. Idem cu mai mult de 3 persoane şi bagaj peste 20 kg lei 105. Cursa în staţiune dus şi întors din centrul băilor la podul de fier sau Poiana­ Podului lei 60. Trăsura pe oră în staţiune lei 100. Noaptea tariful de mai sus se ma­jorează cu 30 la sută. Tarif pentru băi: Preţurile băilor sunt cele fixate în tariful vizat de acest minister. Tarif pentru locuinţe de orice fel: La hotelurile: Ferdinand, Carol, Traian, Elisabeta, Cassa Funcţiona­rilor, Hercule, Severin şi Dacia sunt cele vizate de acest departament şi care fac parte integrantă din pre­zenta ordonanţă. Deasemenea sunt fixate de minis­ter preţuri la oţelurile şi vilele par­ticulare şi la restaurante şi ospă­tarii. Pretutindeni funcţionarii şi pen­sionarii publici au un rabat de 30 la sută din tarif. La diferite stagiuni în staţiunile balneare şi climate­rice : Călimăneşti-Căciulata, Govora Olăneşti, Sovata, Slănicul din Mol­dova, Tekirghiol-Movila, Tekirghiol- Sat, Tuşnad, Borsec, Buziaşi, Pre­deal şi Buşteni, se reneţin pe tot timpul sezonului din vara anului 1926, tarifele de preţurile fixate din anul trecut 1925, sporite cu 15 la sută. In staţiunile balneare şi climate­rice : Amara, Budachi-Cordon, Epis­­copia-Bihor, Felix, Lacul-Sărat, Ocna Mureşului, Puciosa, Sărata-Mon­teoru, Vâlcelele, Vizantea şi Poiana- Ţapului se menţin pe tot timpul se­zonului din vara anului 1926, tari­fele de preţurile fixate din anul tre­cut 1925, sporite cu 13 la sută. In staţiunile balneare şi climate­rice : Bălţăteşti, Budachi-sat, Bugaz, Covasna, Dorna-Candreni, Iacobeni, Oglinzi, Solea, Topliţa-Româna, Vul­­cana, Zizin, Sâna-din-Vale, Ţinea, Boboci, Lipova, Agapia, Azuga, Breaza, Comarnic, Rucăr, Săcelele, (Satu-Lung), Soveja, Mânăstirea Vă­­ratec, Brezoiu şi Mănăstirea Neam­ţului, se menţin pe tot timpul sezo­nului din vara, anului 1926, tarifele de picturile fixate din anul trecut 1925, sporite cu 10 la sută. La toate aceste staţiuni funcţio­narii şi pensionarii Statului se bu­cură de o reducere de 30 la sută la toate preţurile din tarife. BBflBWEWSMHMBBBBKMBWi­Bl frfalnaş°liăi S’au fixat următoarele tarife pentru băile, hotelurile, hanurile, locuinţele, ce se închiriază pe timpul sezonului, restaurantele şi ospătăriile din staţiunea Bal­neară „Malnaş-Băi“: TARIF PENTRU BAL— Baie caldă de acid carbonic concentrat 60 lei; cu numol 60 lei; simplu 50 lei; rece 20 lei. TARIF PENTRU LOCUINŢE DE ORICE FEL.— O cameră cu Printre personalul medical al sanatoriului d-rului A. Antoniu, de la şosea, se afla ca internă şi d-ra dr. Alexandrina­ Tănăsescu. Ori înainte de amiază, colegele sale au rămas foarte intrigate văzând că Alexandrina Tănă­­sescu nu se sculase de dimineaţă, ca de obicei, să’şi viziteze bolna­vii pe cari’i avea sub îngriji­rea sa. Pe la orele 11 jum. a. m. una dintre colege s’a dus s’o deştepte din somn, dar la bătăile repetate în uşe, constată cu uimire, că nu primea nici un răspuns. Punând mâna pe clanţă, văzu că uşa cedează şi se deschide dar în momentul când intră în ca­meră, un tablou dureros i se în­­făţişe înaintea ochilor . Alexandrina Tănăsescu, îm­brăcată numai în costumul de noapte, zăcea neînsufleţită pe s pa­tul pe care se odihnea de obicei. Fata de perină, pe care se o­­dihnea capul tinerei doctore era înroşită de o dâră de sânge ce se prelinsese dintr’un colţ al gurii. Examinând-o cu atenţiune con­stată că nefericita tânără înceta­se din viaţă cu puţin mai îna­inte. Dându-se de veste autorităţilor la faţa locului au venit îndată, d-nii procuror Băşcanu şi comi­sarul Dezideratu, şeful circum­scripţiei poliţieneşti II periferî» cari procedând la facerea prime­lor cercetări au putut constata următoarele : Alexandrina Tănăsescu îşi pu­sese singură capăt zilelor, înghi­ţind o soluţie toxică extrem de puternică,­ probabil cianură de potasiu. Pe mesuţa de noapte aşezata la capătul patului, reprezentanţii autorităţilor au găsit un bilet scris de sinucigaşe cu câteva cli­pe înainte de a’şi fi pus funestui plan în aplicare. In acest bilet tânăra doctoră arată că s’a hotărât să se omoare fără însă a da vre-o lămurire cu privire la cauza care a determi­nat-o la aceasta­. * Din ordinul d-lui procuror Răș­­canu, cadavrul sinucigașei a fost transportat la Institutul Medico­legal, unde urmează a i se face autopsia spre a se putea­­ stabili ce anume otravă a înghițit. Cap­itala SINUCIDEREA de la sanatoriul dr. A. ANTONIU © SáRárá €g"iré 2p pusst© gspit zSBe3®r, ® sgSaaţi© tonică VIITURUL“ in ŢARA Bârlad DESCOPERIREA UNEI BANDE DE SPĂRGĂTORI BARLAD, 11 Iunie.­­ De două săptămâni compania de jandarmi, din localitate cercetează o serie de spar­geri, săvârşite în ultimul timp, în judeţul nostr­u. Cercetă­rile făcute, de plutonierul de jan­darmi Pană, au stabilit­, că autorii spargerilor sunt 11 indivizi, în frunte cu Ion Zaharagiu, zis Bon­­ceiu, zis Toader Cuţitaru, din com. Băneasa jud. Covurlui şi ei arată douăzeci de persoane la care au plasat lucrurile furate în oraşele : Bârlad, Galaţi, Botoşani şi corn. Iveşti. Percheziţiile făcute în aces­te localităţi au găsit parte din o­­biecte. Tâlhari mărturisesc până acum şase spargeri. Cercetările continuă,­­ a fost luat de valuri. ARESTAREA UNUI HOŢ PRE­COCE. — Poliţia noastră a capturat un hoţ precoce, abia în etate de 16 ani. E vorba de ţiganul nomad Va­sile Tudorică, pripăşit tocmai din Fereşti Ilfov în oraşul nostri, care a şterpelit la casa de bilete a staţiei locale, în timpul aglomeraţiei, un ceasornic din buzunarul bătrânului comerciant Azril Hofman. La percheziţia corporală ce i s’a făcut, s'a găsit în cizma ţiganului un alt ceasornic. Dânsul a fost înaintat parchetu­lui. FURTURI. — Hoţi necunoscuţi in­­troducându-se prin spargere în casa săteanului Toader N. Ungureanu, din comuna Vlăsineşti, i-au furat scoarţe, obiecte casnice şi suma de 2000 lei . Un alt furt s’a comis de necunos­cuţi în paguba săteanului Ioan Bu­­dişteanu din Şendriceni. BRUNO Absolvenţi ai şcoalei speciale die marină Următorii sublocotenenţi de ma­rnă au fost declaraţi absolvenţi la şcoalei speciale a marinei: Promoţia 1923 : Dragoş Alexan­­dru, Ghenădescu Paul, Petrescu Tocineanu Gh., Budescu Radu, - 'Promoţia 1924 : Băniaă loan, Cristescu loan, Grecescu Emil, JTeohari Mircea, Popovici Horia, Calăraşu Petre, Pârăianu Nicolae, Vasilescu Nicolae, Mircescu loan, Stanciu Dumitru, Miarinescu Va­sile, Popescu loan, Mocanu Gheor­­ghe, Petrescu-Tocineanu, Popescu Tudor, Gheorghiu Romulus.. Promoţia 1925 : Ringhiopol Ha­­ralambie, Crăciuneanu Constan­tin, Ionescu Mircea, Bors Constan­tin, Nedelescu Corneliu, Drinceanu Gabriel, Bellu Pompiliu, Dumi­­trescu Armand. Au fost numiţi în comisia de exa­minare a candidaţilor pentru ocu­parea catedrelor vacante la liceul militar Craiova . Profesor dr. N. Şerban de la uni­versitatea din Iaşi, pentru limba franceză: locotenentul-colonel Gri­­gorescu-Traian, comandantul liceu­lui militar Cernăuţi; maiorul Că­lărea­nu Constantin, comandantul şcoalei tehnice a aeronauticei din Mediaş. Ce­misiunea de examinare a ele­vilor ce urmează a absolvi secţia pregătitoare de ofiţeri activi din şcoala navală se va compune din: Comandor Amiral Gavrilescu Mi­hail, preşedinte ; comandor Bucholt­­zer Corneliu, delegatul inspectoru­lui marinei; comandor Bărbuneanu Petre, comandantul școalei navale , căpitan Stoianovici Alexandru și profesorul respectiv. XI R S Luni 14 Iunie 1926 E lipsa de efecte și acoemi­ ­enta împroprietărire 1 33 % ; 40. Banca Românească vechi 615. Banca Românească pui 590 ; 600. Creditul Minier opt. 2420; 10 ; 400 ; 10 ; 30 ; 40 ; 35 ; 30 ; 35. Creditul Minier pui II vărs. 1880 ; 75 ; 60 ; 50. I. R. D. P. opt­. 1300 ; 290 ; 300. I. R. D. P. pui II vărs. 755. România Petroliferă ex. ccp. 340. Petrol Govora 2000. Reşiţa 480 ; 85. Mica 605. Govora Călimănești 120. -----------.---------­ DEVIZS ELICURIȘTI Fr.3Btt3 Fes• f* L. st. Aer­erica Vol................ Italia L. it...................... EEvefia Fes. Sergua Fes. bel............... tehC­SI. Cor................. Austria Seh.................. Berlin Sofia .. Oferii Ueruii: încheiat 6,­ 235 8,52 45,6S 7,65 8,97 3IS25 58,00 6,67 _ 1142 Uorohol NENOROCIREA DIN PROBO­­TESTI. — Din satul Proboteşti, pendinte de comuna Tarnauca, jud. Dorohoi, vine vestea unei mari nenorocir­i petrecută acolo In timpul unei ploi torenţiale, din cauza deselor şi puternicelor manifestatiuni electrice, s’a aprins casa femeei Anghelina L Găinu­­ţă din Proboteşti-Tarnauca. Fo­cul a nimicit casa cu întreaga gospodărie, obiecte casnice, cerea­lele aflate în pod şi altele. Curentul electric însă a trăsnit şi pe nenorocita Anghelina, re­mes în etate de 26 ani, care a fost carbonizată pe loc. DOUA ÎNECURI.— Săteanul Dumitru Nichifor, din satul Teţ­­cani, pendinte de comuna Cras­­nalenca, jud. Dorohoi, voind să se scalde în Prut, a fost luat de cu­rent şi s’a înecat.­­ De asemenea a fost pescuit m apa Siretului pe teritoriul satu­lui Grămeşti, cadavrul intrat în putrefacţie al unui necunoscut cam de 50—60 ani. Probabil că necunoscutul a că­zut victima ploilor, fiind sur­prins pe câmp de șiroaele apelor două paturi pe zi 165 Iei , cu un pat pe zi 115 Iei ; Pentru fiecare pat suplimentar care se reclamă pe zi 55 lei. TARIF PENTRU RESTAU­RANTE.— Mâncări: Două ouă fierte 10 lei; Două ouă prepa­rate 12 lei; Supe 6 lei; Ciorbele 10 lei; Mâncare cu carne de vacă 16 lei; Mâncare cu carne de viței 20 lei ; Mâncare cu carne de porc 22 lei; Friptură de vacă la tavă 20 lei; Friptură de viţei la tavă 25 lei; Friptură de porc la tavă 30 lei ; Pui un sfert 20 lei ; Brân­ză 12 lei; Compot 14 lei; Mâncări fără carne 15 lei. Funcţionarii Statului şi pensi­onarii Statului se bucură de o reducere de 30 % la toate pre­ţurile. litisfinilui Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit d­ispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Constantin G. Tac­ticos, de origină grec, născut în a­­nul 1874 în comuna Contisa, dis­trict Muolongia, Grecia, căsătorit cu o româncă Alexandrina Nicolae D .Papadopol născută în corn. Broş­­teni jud. Ialomiţa având o fată de 20 ani Vasilica, de profesiune ad­ministrator de moşie, stabilit în tara încă din anul 1890, actualmente do­miciliat, în comuna Ghimpaţi ,jud. Vlaşca, fiind administrator al mo­şiei Cămineasca-Ghimpaţi dorind a deveni cetăţean român, înainte, o­­dată cu aceasta, actele cerute de lege notate mai jos, adăogând că am re­nunţat la supuşenia Greacă şi la orice altă supuşenie străină, şi în­trucât fiind căsătorit cu o româncă vă rog să binevoiţi a supune cere­rea mea Comisiunei de naturalizare pentru a fi împământenit ca cetă­ţean român cu dispensă de stagiil. 1. Declaraţiunea autentică a­ Ocol. Ghimpaţi Vlaşca No. 295/925 prin care renunţ la protecţiunea greacă şi la orice altă protecţiune străină. 2. Certificatul de indigenat No. 2856/924 al Consulatului Grec, Bu­cureşti. 3. Extract eliberat de Pri­măria Oraş. Călăraşi Ialomiţa, vizat de grefa Trib. Ialomiţa S. I. No. 109/906 de căsătorie. 4. Certificat eli­berat de Poliţia oraş. Călăraşi No. 13849/925 prin care se dovedeşte că subsemnatul sunt venit, în ţară din 1890 şi că mă ocup cu meseria de administrator de moşii, având bune purtări. 5. Certificat eliberat de Grefa judecătorii mixte Călăraşi, constatator că n’am fost condamnat pentru nici un fapt penal de la 1890—1916. 6. Idem certificatul trib. Ialomiţa, idem, idem. 7. Certificatul eliberat de Primăria Ghimpaţi- Vlaşca, de bună purtare. 6. Certificat eliberat de judecătoria rurală, Ghimpaţi-Vlaşca, că n’am fost con­damnat dela 1919 până acum. Primiţi vă rog. Domnule Ministru asigurarea deobseitei mele conside­raţi­uni. (ss) C. G. Tacticos Marin Vîărîuţ vinde e?t'n case cu 609 mctri teren lângă , şcoală. Girant responsabil CONSTANTIN STAN

Next