Viitorul, iulie 1926 (Anul 19, nr. 5498-5524)
1926-07-22 / nr. 5516
Friedr, Krupu w mm 9M fi&B oferă 58 miESMkf DIESEL“ MODELUL CEL MAI NOU PERFECTIONAT CELE MAI REZISTENTE DEVIZE $1 INFORMAfiUNI : LA REPREZENTANTA GENERALA: S. fi. fost iUGENIU BIHLES BUCURESTI: Calea R®8$®we8 Ro. BRAILA - CONSTANTA — CRAIOVft gfisssi&â Judecătoria Ocolului VII Bucureşci Urban COPIE după dispoziţiile cărţei dejudecată penală No. 2361 bis dinl//10 1924 pronunţată în baza art. 19 leg. speculei. DIN NUMELE LEGEI 1 A HOTĂRĂŞTE : Condamnă pe contravenientul Stefan Ionescu din Bucureşti Hala Ghica comp. No. 80 la 15.000 lei amendă în folosul ministerului de Industrie si Comerţ cu apl. art. 24 leg. speculei în caz de insolvabilitate. Cu apel. Dată 15 citită în ședinţă publică azi 1 Octombrie 1924. Judecător (ss) V. Nestorescu • Grefier, (ss) I. Mihalescu Judecătoria Ocolului VII București Urban. Prezenta copie fiind conformă cu originalul se legalizează. Judecător Indescifrabil. b. , Dos. 3977/924 #■ .----------------»•••»-#------------ “O* Sccietcte finsnimă pentru expttre itănari șî feristrae ca vapori MAI ÎNAINTE P.$ GOETZ & C-nie ACYEU BiEamt pr® 31 Decembrie 1925 PASIV Efecte de Stat şi acţiuni în participaţie— Păduri cumpărate------------------— Clădiri, ferăstrae, maşini, linii ferate, mat.rulant - — — — —-------— Stocul mărfurilor și avansuri asupra manipulației curent-----------------------------Debitori —-------—---------------------Deport perdere din 1924------ 103.578,36 Pierdere pro 1925-----------—3.799.992,16 Lei 1 551 42930Capital în acțiuni — — — — — — — Lei 32.000 000 1 66 888.40230Obligaiuai---------------------------------------„ 3.796 000 1» 232.257.0888Zileleredere —-----------— — () 4.000.000 foli „Marieiu Pflaum“ (fond de ajutor 160 369.20849 pentru funcționari)-------— — — — „ 703.741 Fondul depreciere de valoare — — — ,, 16036 920 1» 405.470.15265Creditori — — — — — — — — — — „ 934 900.735 ,» 180.997.54705 3 903.56852 Lei 991.437.397 18 Lei 991.437.38718 PRERSIERE PRQgW și PEEPPERE ora 31 Decemvrie. 1925 PROFIT Dobânzi și comisioane— — — —- — Cheltueli generale — — — — — — Impozite industriale-----------— — Depreciere de valoare prescrise— — — Lei 103.57636Vânzări ») 65.937.659 81Pierdere a 960.703 45 254.821 -»» 16 036 920,08* Leii 83.293.6aUizi'J” pro 1926 ---------- 3799.99246 97.390.112 3.903 568 Lei 83 2936301 /6 Șeful contabilității, Wilhelm HummeL Cont. aut. tribunalul Ilfov No. 49/1.345 Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: M. D. Cireşeanu, Gr. Arion, M. Seteanu, I. Fotino, Henry Marin OASPEŢI cehoslovaci la 3ssi TOP® M T©atm! MlâlUS Astă saară swel® seuccss 1ft.. If |Siiil Revistă de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu !gyb||b p ai îndureraţii: Henriette, soţie, Natalia şi Jean Popovici cu fiul, Margareta şi Neagoe Zamfirescu SAVOM DENTIFRICE pentru îngrijirea dinţilor. ELIXIR DENTIFRICE * pentru igiena gurei. , Ib ROGER & GALLET « siamTos“ Cabinet medical fondat în 1906 de indici specialiști peotru boale 1PEMESECERO SIFELES BOULE «Se 3»li£LETratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice T T.lectrotermie peotra prostatite V Operațiuni despecialitate IIRETROSCOPIE tControlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI V ti al lichidului cefalorahidian Îticrotcopie si UUramicroscopie f'• ssasEtglaîS RoîrSk 9 ^pxiiigă teatrul National București jCcnsnlt li—l si 6—9. telet. S3f91 Cil CO]JlIi v_/UILiAiitui) ^ . ©rasg©raír@an«.s în etate de 71 ani înmormântarea va avea loc Joi 22 iulie, ora 6 p. m. în Capela cimitirului Belu, unde se află depus corpul defunctului. ne si Alexandra, fiice, fii si ginen, Alexandru şi Alexandrina Constantinescu cu copii, general Nicolae şi Maria Constantinescu cu copii, fraţi, Elena Constantinescu cu copii, precum şi familiile : Lăzărescu, Opreanu, Linaru, Dumitrescu, Bujor, Nicolau, Dragomir, Derassi, Rodocanachi, Catzagera, Vardala, aduc la cunoştinţa prietenilor încetarea din viaţă în ziua de 20 iulie a iubitului lor, G. Constantinescu '*■ c. w icA ti ■ VIITORUL primeşte abonamente de vilegiatură cu: Lei 5© pe lună în ţară 100 NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA Mersul vapoarelor pe dunăre Vapoarele navigaţiei fluviale române fac curse pe Dunăre după următorul itinerar : GALATI-BRAIDA Dela Galati plecarea la 7.30, 9.30, 12.30, 4.15 şi 6 30. Dela Brăila plecare la 7.30, 9.15, 12.45, 2.30 şi 0.30. MACIN-BRAHA Dela Măcin plecare 7.30, şi 3. Dela Brăila plecare la 10 şi 6. BRAILA-SULINA Plecare din Brăila Luni, Miercuri şi Vineri la 7.30 dim. şi soseşte la Sulina la 3.30 p. m. Plecare din Sulina Marţi, Joi şi Sâmbătă la 5.45 dim. şi soseşte la Brăila la 7.30 seara. BRAILA-TULCEA-ISMAIL-VALCOV Plecare din Brăila Duminică şi Joi la 7.30 dim. şi sosire la Vâlcov la 7 seara. Plecare din Vâlcov Luni şi Vineri la ora 4 dim. şi sosire la Brăila la 7.30 seara. BRAILA-TULCEA-ISMAIL- CHILIA Plecare din Brăila Marţi şi Sâmbătă şi sosire la Chilia Veche la 6 seara. Plecare din Chilia Veche Miercuri şi Duminică la 6 dim. şi sosire la Brăila la 7.30 seara. GALAŢI-SILISTRA Plecare din Galaţi Miercuri şi Sâmbătă la 5 dim. şi sosire la Silistra la 10 seara. Plecare din Silistra Joi şi Duminică la 7 dim şi sosire la Galaţi la 6.30 seara. OSTROV-SILISTRA-CALARAŞI Plecare din Ostrov la 6 dim. şi sosire la 11.45. Plecare din Călăraşi la 1.30 şi sosire la Ostrov la 6.30 seara. GIURGIU-RUSCIUC Plecare din Giurgiu la 8.30, 11.30 şi 4.25 p. m. Plecare din Rusciuc la 9.30, 11.20 şi 5.45. CALAFAT-VIDIN Plecare din Calafat la 7.45 dim. şi 4.30 p. m. Plecare din Vidin la 10.30 şi 7.30 seara. GALAŢI-TURNU-SEVERIN Plecare din Galati Duminică la 5 dim. şi sosire la T.-Severin Miercuri 2.30 p. m. Plecare din T.-Severin Duminică la 7 dim. şi sosire la Galati Marti 6.30 seara. T.-SEVERIN-BAZIAŞ / Plecare din T.-Severin Luni şi Joi la 6 dim. şi sosire la Baziaş la 6 seara. Plecare din Baziaşi Marti şi Vineri la 7.30 dim. şi sosire la T.-Severin la 4 p. m. CURSE DE MĂRFURI Serviciul navigaţiei fluviale române face serviciu regulat pentru transportul mărfurilor colete între Galaţi şi Turnu-Severin, cu plecare din Galaţi şi T.-Severin la 1, 10 şi 20 ale fiecărei luni. Intre Galaţi Tulcea-Ismail-Chilia- Vâlcov face curse de mărfuri odată pe săptămână, iar la Sulina din două în două săptămâni. Un grup de intelectuali cehoslovaci cari au venit în România au sosit la Iaşi unde au vizitat instituţiile şi monumentele publice precum şi edificiile culturale. Intre artele, au vizitat Universitatea, şcoala Vasile Lupu, Teatrul Naţional, monumentele istorice, Trei ierarhi, Sf. Nicolae şi primăria. Aci au fost primiţi de d. primar Petrea care a ţinut o cuvântare de bună sosire. In cursul zilei s’a oferit un banchet în onoarea oaspeţilor. S'au ţinut mai multe cuvântări. Astăzi oaspeţii au părăsit Iaşii. SINUCIDEREA unei morfinomane .................... la Cluj Din Cluj se anunţă că ieri după amiază, s’a sinucis prin strangulare d-na dr. Leherman, soţia medicului din Pâncota (jud. Arad). Doamna aceasta era în vârstă numai de 22 ani. Era stăpânită de patima morfinomaniei, ceea ce i-a pricinuit o sdruncinare a nervilor. Internată într’^ /'Unică de boale nervoase din Cluj, aproape intrase în convalescenţă şi peste câteva zile, urma să fie trimisă acasă. Dar pe neaşteptate a cerut, să i se îngăduie, să plece să-şi vadă familia. Medicii i-au refuzat aceasta. Enervată, tânăra doamnă Lebermann a folosit un moment, când a rămas liberă și s-a spânzurat de lampa electrică, din odaia, pe care o avea la clinică. NENOROCIREA din com. Gura Techi- Buzău BUZĂU, 20. — O groaznică nenorocire care a costat viaţa a doi tineri s’a întâmplat pe teritoriul comunei Gura-Teghi, acest judeţ, în următoarele împrejurări: Ciobanul Vasile Stoica Gavrilă, în etate de 19 ani, de fel din com. Goidesti si Gavrilă Ciontu, de 15 ani, de când se aflau cu oile la păşune, au găsit o granată.. Neavând altceva de făcut, sus numiţii s’au apucat să o ciocnească spre a o demonta. La un moment dat, granata făcând explozie, i-a rănit aşa de grav încât ambii au încetat din viaţă. Neexistând bănueli parchetul a autorizat înmormântarea cadavrelor, iar cazul se cercetează de către șeful postului de jandarmi respectiv. i VITORUII. DEZASTRELE PRICINUITE de PLOI la BUZIAŞ Cum s’au produs inundaţiile. — Victime omeneşti. — Pagube Imense BUZIAŞ, 20. — După cum am telegrafiat, zilele trecute s’a abătut asura regiune! o groaznică rupere de nori însoţită de furtună, care în mai puţin de nume oră a transformat întreg oraşul într’o mare de apă. Din regiunea muntoasă a Silajului, renumită pentru vinurile sale, torentele de apă s’au revărsat cu furie, ducând cu ele snopi de grâu, lemne, vite părţi din casele dărâmate şi tot ce întâlneau în calea lor. Cum la această oră, vizitatorii băilor obişnuesc a-şi face plimbarea în parcul băilor, ploaca venind brusc, i-a găsit în parc, şi cum singurul adăpost la îndemână nu era decât Casinoul băilor, toată lumea s’a refugiat acolo. Panica populatîei In mai puţin de jumătate de oră apele furioase au inundat complect frumosul parc precum şi Casinoul, unde populaţia îngrozită s’a urcat, parte pe mese, parte pe acoperişuri şi în pomi, iar cei mai uşori s’au căţărat pe stâlpii ce susţinea pânzele din grădină, apajungând după o oară la 2 morţi înălţime. Panica era de nedescris, majoritatea vizitatorilor fiind bătrâni și suferinzi.. Au avut loc scene impresionante, mulți din ei , oferind personalului băilor, cari încerca pe cât le era posibil, să salveze pe cei mai bătrâni, sume fantastice spre a-i scoate pe uscat, care era în partea de sus a orașului, sau în etajul II al hotelurilor din parc. Trebue să evidenţiez cu această ocaziune, purtarea bravă a soldaţilor din muzica militară, cari au luptat cu eroism, dând un foarte preţios ajutor sinistraţilor. Pagube Smews© In marele hotel Muschong, apa inundând complect parterul, pasageri ce locuiau au rămas fără bagaje cari au fost luate de ape. Pagubele în general sunt enorme, se crede că depăşesc 30 milioane numai în plasa Buziaşi, deoarece a fost distrusă întreaga recoltă cosită ce se afla pe câmp. Băile Mnshong nu au funcţionat 48 ore din cauza avariilor produse la sala maşinelor. Direcţiunea băilor, cu toate silinţele ce-şi dă, nu va mai putea reface, nici măcar în parte splendoarea parcului şi vilelor distruse, — pagubele şi aci depăşesc 3-4 milioane — au mai suferit pagube însemnate, în parcul băilor, restaurantul Mihail Schans, căruia apele i-au luat întreaga veselă, mesele, scaunele etc. precum şi o sumă însemnată de bani ce se afla depositată într’un blurou, care a dispărut şi aci, ca şi în alte părţi, în asemenea triste ocaziuni, păsările de pradă furând tot ce le-a căzut în mâini Exodul vixStatorilor Apele au distrus totul în drumul lor si în comunele Bucova si Chevereşul-mare, în dreptul căreia, podul de cale ferată a fost rupt, din care cauză circulaţia pe ruta Timişoara-Buziaşi se face în acest punct prin transbordare iar linia Lugoj-Buziaşi nu mai funcţionează fiind distrusă în nenumărat puncte. Comunicaţia telefonică este de asemeni întreruptă, reţeaua pe această distanţăfiind distrusă. Din această cauză, majoritatea vizitatorilor speriaţi de cele văzute părăsesc zilnic localitatea, iar cei ce vin, rămân’ încremeniţi de pustiirile făcute de apă. lFim©pmâîiE stea victimele. După cum am relatat, cu această tristă ocazie și-au găsit moartea 3 persoane, dintre cari un taran din Silaj și 2 din Buziași. „ Azi, Duminică, a avut loc înmormântarea copilei A. Brandt de 14 ani, care fiind surprinsă de torentul apelor, s-a înecat, fără a-i fi putut veni cineva în ajutor. De asemeni un bătrân vizitator de 70 ani, care a murit de spaimă în urma unui atac de cord. Populaţia trăeşte şi acum sub impresia momentelor de groază prin care a trecut. Ajutoarele Prefectul judeţului Timiş d. dr. Bogdan, a venit la faţa locului şi a luat dispozitivul să fie ajutaţi de urgenţă sinistraţii, dintre cari linii au rămas fără locuinţe. In acelaşi timp a luat măsuri de repararea podurilor si şoselei ce leagă Buziaşul de Timisoara spre a putea înlesni accesul vizitatorilor precum si aprovizionarea localitătei, care suferă mult, alimentele ajungând la preturi exorbitante. De asemeni s’a început repararea nodului C. P. R., de la Cheveresul mare, care se speră a fi gata în cel mult o săptămână. FLORIN DONAREA S’A REVAHSAT la GIURGIU Din Giurgiu se anunţă că apele Dunării s’au revărsat şi au inundat Islazul comunei Malu în Întindere de 902 ha. Au mai fost inundate 107 ha. fâneţe, proprietatea locuitorilor şi 15 ha. grădini de zarzavat. Deasemeni au mai fost inundate terenurile de cultură din dreptul comunelor Gostin, Flămânda, Brădiştea şi Băneasa. S’au luat măsuri pentru salvarea vitelor cari se aflau la păşune pe aceste terenuri. Pagubele sunt mari. Şi în portul Ramadan apele Dunării au crescut simţitor. Apa a ajuns aproape la suprafaţa cheiului. Terenurile de lângă apa Camei sunt complect inundate. In calcarul Sf. Gheorghe deasemeni apa a crescut ajungând aproape de podul de fier. ACTIVITATEA Craiova politică partidului Babersla Dolj — Deşi în plină vacanţă, d. Const. Neamţu, conducătorul organizaţiei partidului liberal din Dolj, a hotăîn acelaş timp măsuri’ ca propaganda să nu lipsească din nici un sat, care depinde de aceste centre. Tot în legătură cu conducerea acestei propagande, s’a luat deriziunea de a se reorganiza şi ziarul „Straja”, organul partidului liberal din Dolj. S’a hotărât să se asigure apariţia regulată a acestui ziar, care va fi scos pentru moment de două ori pe săptămână, cu tendinţa ca imediat ce mijloacele vor permite „Straja” să fie transformate în cotidian. Ziarul nou organizat şi, tipărit în condiţiuni care să satisfacă şi interesele partidului şi nevoile publicului cititor, va apare în cursul lunei Septembrie. Din Oltenia tot începerea unei vii propagande pentru reorganizarea partidului, ji’ Intr’una din consfătuirile ce s’au Itra deciziei ministeriale, prin care tinut la club, s’a avizat ca franţa a fost suspendat. sii liberali să pornească în judeţ, pentru a avea convorbiri cu fruntaşii satelor, pentru a se primi nouile înscrieri în partid si pentru a se constitui comitetele cluburilor din diferitele centre ale judeţului Dolj. Astfel de consfătuiri vonr avea loc în tot cursul lunei August în toate comunele din judeţul Dolj. In conducerea acestei campanii de propagandă d. Const. Neamţu va avea ca auxiliar pe d. Negrescu, precum şi mai mulţi fruntaşi din partid între care d-nii Nolică Tătarăscu, F. Popescu, Al. Iliescu, Pescu-Dolj, Const. Popovici, Tică Ionescu, D. C. Negrescu, fostul primar al Craiovei, care a dat dovadă de multă muncă şi energie şi care se bucură de simpatia unanimă a membrilor clubului, va vizita toate satele de* Dolj. si va lua CONST. NEAMTUl CRONICA JUDICIARA Recursul unui magistrat Curtea de apel din Iaşi urma să judece astăzi recursul magistratului Octav Petrescu din Cluj, cond Se ştie, că această suspendare este o urmare a unui incident petrecut între d. magistrat Petrescu şi d. ministru Grozdea, în palatul de justiţie din Deva-Curtea a fost compusă din d-nii: Gane, preşedinte, Grigoriu şi Trandafirescu, membri. S’au ridicat câteva incidente. In primul rând, că, chestiunea nefiind urgentă, Curtea ar putea amâna judecarea până după vacanţă. Un alt incident, ridicat tot de către reprezentantul ministerului, învăta procesul ca pendinte de Curtea din Timişoara si ca atare, Curtea de apel din Iaşi să-şi decline competinta. Primul incident a fost respins, iar al doilea a fost primit. In consecinţă procesul a fost amânat, urmând să fie judecat deCurtea de apel din Timişoara, Vorbesc de principiul reciprocităţii din punct de vedere al dreptului internaţional privat, interesând într’o largă măsură pe Românii, actualmente veniţi şi stabiliţi, pentru mai multă sau mai puţină vreme, în Franţa, precum şi pe cei cari vor mai veni pe viitor. Şi chestiunea aceasta interesează, de asemenea, pe francezii dela noi, sau cari au de gând să vină în România, căci de felul cum sânt soluţionate cazurile prezintate românilor din Franţa, atârnă şi rezolvirea celor întâmplate sau cari vor surveni francezilor din România. Astăzi, lucrătorii români sânt aproape singura mare categorie de compatrioţi aflaţi în Franţa, unde umplu golul lăsat de războiu în mâna de lucru a diferitelor industrii. Ei câştigă bine, sânt bine văzuţi, însă aceasta nu însemnează că numărul luc®ătorilor, români poate creşte la infinit. Pot chiar sfătui pe cei cari vor să vină în Franţa, să-şi deschidă bine ochii înainte de-a face acest pas. Golurile sunt, în multe ramuri, acoperite, aşa că, cu drept cuvânt, guvernul francez nu mai poate tolera afluxul de lucrători străini în dauna numărului îndestulător de lucrători indigeni. De aceia, românul să nu vină până ce nu are un angajament. O expunere amănunţită a situaţiunei muncitoreşti ar evitai multe neajunsuri lucrărilor cari pornesc din ţară în voia întâmplărei, ascultând de poveştile, de multe ori tendenţioase, ale anumitor persoane. Dar, in afară de aceasta, şi admiţând că lucrătorul român a ajuns la Paris şi că a găsit de lucru într’o uzină, care este situaţiunea lui legală în privinţa accidentelor la care este expus ! Legea din 1898 Nu mă voiu ocupa decât de cazul special al acestor accidente, fiind unul din cele mai interesante şi mai de imediată actualitate Zilnic marii monştri ai maşinismului fac victime omeneşti. Atâta,vreme cât accidentele nu sânt mortale şi atât victima cât şi reprezentanţii ei legali se află în Franţa, nimic de obiectat, asimilarea fiind perfectă cu lucrătorii francezi. Cum, însă, majoritatea lucrătorilor nu-şi pot aduce familia şi sânt singurul ei sprijin, trebue să ne ocupăm şi de cazul special al lucrătorului român accidentat mortal de muncă în Franţa. Acest lucrător lăsând moştenitori, pentru ca dreptul la despăgubire să treacă asupra lor, trebue să-i fi avut cu el în Franţa, în momentul chiar al accidentului. Legea din 9 Martie 1898, modificată în 1905, 31 Iulie, spune că reprezentanţii străini ai unui lucrător străin nu vor primi nici o indemnitate dacă, în momentul accidentului, nu-şi aveau reşedinţa pe teritoriul francez. O excepţie se face numai pentru naţionalii ţărilor cu cari Franţa are tratate şi unde francezii se bucură de aceleaşi avantagii. O convenţie necesară Nici un tratat nu a intervenit între România şi Franţa în această privinţă, care să consacre principiul reciprocităţii. Acest principiu deşi, în chip logic şi natural, trebue subînţeles în toate chestiunile de drept internaţional, nu este aproape niciodată recunoscut de justiţie. Şi mai cu seamă în cazul special al accidentelor de muncă se poate înlătura, cu aparenţă de legalitate, aplicarea lui, întrucât legiuitorul francez spunând că„ ces dispositions pourront être modifiées par traités pour les étrangers dont les pays d’oriés„ne garantiraient à nos nationaux des avantages équivalents”, are aerul de a fi înțeles să excludă, în lipsă de tratate, aplicarea principiului reciprocităţii. Nu se poate spune că reciprocitatea, de ar fi admisă în acest caz, ar constitui o sarcină pentru tara ai cărui naţionali se expatriază un număr mai restrâns. Teoria aceasta, plauzibila la unele domeni, nu-si are rostul în materia accidentelor de muncă. Intr’adevăr, indemnitatea cuvenită lucrătorului accidentat, nu rezultă din bunăvoința statului unde se găsea lucrătorul în momentul accidentului; ea este un drept decurgând din contractul de muncă încheiat cu patronul, și ca atare reprezintă patrimoniul lucrătorului, pe care, în mod natural, trebue să-l transmită acelora pentru cari era singurul sprijin şi cari, de pe urma accidentului, rămân muritori de foame. Prorogarea chiriilor In domeniul chiriilor, obiecţiunea de mai sus bazată pe numărul neegal de naţionalii unei ţări aflaţi pe teritoriul celeilalte şi vice-versa, este întru câtva mai admisibilă. Totuşi, conducătorii Franţei nu pun această statistică la baza relaţiunii or internaţionale. Drămuirea concesiilor de acest, soi în raport cu numărul naţionalioir fiecărei naţiuni ieşiţi din Patrie, este contrarie bunelor raporturi dintre state. Am văzut chiar mulți proprietari francezi mulțumindu-se pentru a acorda Românilor prorogarea contractelor de închiriere, cu dovada eistemiei, în România, a reciprocitaței- Legea noastră a chiriilor consacră, formal, acest principiu, în art. 4. Cu toate acestea o lămurire a situatiunei prin tratate n’ar strica In materie fiscală gratie înterventiunei reprezentanţilor României s’a obţinut ca Românii să fie asimilaţi Francezilor în ce priveşte beneficiul reductiunilorr acordate pentru sarcini familiare. Aceasta era, în cestiune de impozite, singura latură în care, reciprocitatea își trebuia fixată aplicarea. N.A. L Scrisori dais Paris Prilipili! fBCipFOGÎtăţÎi m raporturile internationale — Situaţia Românilor din Franţii Sw maiŞarje ele impQzIfte, de cftSdl $8 de acel«denie de muncă . NânăstiriS® VECHILE CTITORII ale ŢARII Biserica mănăstirii Căldăruşani, situată la 40 km. de Bucureşti, a fost construită în anul 1683 de către Matei Basarab. Este vorba ca prin chiliile acestei mănăstiri locuite acum de călugări să fie instalat un orfelinat de copile, iar monahii de aci să fie trimişi la diferite mănăstiri de călugări din eparhia Ungro- Vlahiei. . › p Pilit mmm .....mm : ·'T' 8L-tmm ir--*-----' ' s - .. . l;;-j vxxlx / .• ›yK • &н.” • v.s' N ›vC:.v K x . s -. Cs .«› v Biserica Mânăstirii Căldăruşani Contrabandiştii din Galaţi au fost condamnaţi la 3 mW4n«MBwa wmrei—.. ■ — - n ■ i —■ milioane tei Ieri s’a terminat la Galaţi cercetările cu privire la contrabanda săvârşită de firma Gheron şi Dumitrescu. Vama din docuri a aplicat casei de expediţie o amendă de 3 milioane lei, pentru cele 1 baloturi cu stofe scoase prin contrabandă, pe poarta docurilor. Pe de altă parte, d. prim procuror Paraschivescu, continuă cercetările cu privire la complicitatea comercianţilor pentru cari se făcea cotrabanda, mu»— ■ N»—■"n«.n"‘ m Alte accidente la liiîîsdromu s'pîorec sca Pe ziua de eri s'au produs încă alte două accidente pe hypodromul dela Floreasca, din fericire însă fără urmări grave. In cursa a 11-a jockeul Hanson care călărea pe calul Eveline, proprietatea d-lui Grigore N. Filipescu, în vreme ce se ducea spre strat, un alt cal barându-i drumul a provocat o oprire bruscă a lui Eveline, ceeace a făcut ca jockeul să fie asvârlit jos la pământ. In cădere s’a ales cu contuziuni pe coloana vertebrală și eroziuni in regiunea frontală. * In cursa a VI-a, deasemeni, jockeul Szalay, când a ajuns la obstacole, pierzându-și echilibrul, a căzut de pe calul Gricara al d-lui locotenent Fălcoianu, căpătând mai multe contuziuni forte și leziuni. Internul Grigore Prie de la „Salvare", care se afla acolo, le-a dat îngrijirile necesare.