Viitorul, iulie 1926 (Anul 19, nr. 5498-5524)

1926-07-22 / nr. 5516

Friedr, Krupu w mm 9M fi&B o­feră 58 miESMkf DIESEL“ MODELUL CEL MAI NOU PERFECTIONAT CELE MAI REZISTENTE DEVIZE $1 INFORMAfiUNI : LA REPREZENTANTA GENERALA: S. fi. fost iUGENIU BIHLES BUCURESTI: Calea R®8$®we8 Ro. BRAILA - CONSTANTA — CRAIOVft gfisssi&â Judecătoria Ocolului VII Bucureşci Urban COPIE după dispoziţiile cărţei de­­jude­cată penală No. 2361 bis dinl//10 1924 pronunţată în baza art. 19 leg. speculei. D­IN NUMELE LEGEI 1 A HOTĂRĂŞTE : Condamnă pe contravenientul Stefan Ionescu din Bucureşti Hala Ghica comp. No. 80 la 15.000 lei a­­m­endă în folosul ministerului de Industrie si Comerţ cu apl. art. 24 leg. speculei în caz de insolvabi­litate. Cu apel. Dată 15 citită în ședinţă publică azi 1 Octombrie 1924.­­ Judecător (ss) V. Nestorescu • Grefier, (ss) I. Mihalescu Judecătoria Ocolului VII Bu­curești Urban. Prezenta copie fiind conformă cu originalul se legali­zează.­­ Judecător Indescifrabil. b. , Dos. 3977/924 #■­­ .----------------»•••»-#------------­ “O* Sccietcte finsnimă pentru expttre it­ăn­ari șî feristrae ca vapori MAI ÎNAINTE P.­­$ GOETZ & C-nie ACYEU BiEamt pr® 31 Decembrie 1925 PASIV Efecte de Stat şi acţiuni în participaţie— Păduri cumpărate------------------— Clădiri, ferăstrae, maşini, linii ferate, mat.rulant - — — — —-------— Stocul mărfurilor și avansuri asupra ma­nipulației curent-----------------------------­Debitori —-------—---------------------­Deport perdere din 1924------ 103.578,36 Pierdere pro 1925-----------—3.799.992,16 Lei 1 551 42930Capital în acțiuni — — — — — — — Lei 32.000 000 1 66 888.40230Oblig­aiuai---------------------------------------„ 3.796 000 1» 232.257.0888Zileleredere —-----------— — () 4.000.000 foli­ „M­arieiu Pflaum“ (fond de ajutor 160 369.20849­ pentru funcționari)-------— — — — „ 703.741 Fondul depreciere de valoare — — — ,, 16036 920 1» 405.470.15265Creditori — — — — — — — — — — „ 934 900.735 ,» 180.997.54705 3 903.56852 Lei 991.437.397 18 Lei 991.437.38718 PRERSIERE PRQgW și PEEPPERE ora 31 Decemvrie. 1925 PROFIT Dobânzi și comisioane— — — —- — Cheltueli generale — — — — — — Impozite industriale-----------— — Depreciere de valoare prescrise— — — Lei 103.57636Vânzări ») 65.937.659 81Pier­dere a 960.703 45 254.821 -»» 16 036 920,08* Leii 83.293.6aUizi'J” pro 1926 ---------- 3799.99246 97.390.112 3.903 568 Lei 83 2936301 /6 Șeful contabilității, Wilhelm HummeL Cont. aut. tribunalul Ilfov No. 49/1.345 Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: M. D. Cireşeanu, Gr. Arion, M. Seteanu, I. Fotino, Henry Marin OASPEŢI cehoslovaci la 3ssi TOP® M T©atm! MlâlUS Astă saară swel® seuccss 1­­­ft.. If |Siiil Revistă de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu !gyb||b p ai îndureraţii: Henriette, soţie, Na­talia şi Jean Popovici cu fiul, Margareta şi Neagoe Zamfirescu SAVOM DENTIFRICE pentru îngrijirea dinţilor. ELIXIR DENTIFRICE * pentru igiena gurei. ,­­ Ib­ ROGER & GALLET « siamTos“ Cabinet medical fondat în 1906 de indici specialiști peotru boale 1PEMESECE­RO SIFELES BOULE «Se 3»li£LE­­Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice T T.lectrotermie peotra prostatite V Operațiuni de­­specialitate I­IRETROSCOPIE tControlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI V ti al lichidului cefalorahidian Îticrotcopie si UUramicroscopie f­'• ssasEtglaîS RoîrSk 9 ^pxiii­gă teatrul National București jCcnsnlt li—l si 6—9. telet. S3f91 Cil CO]JlIi v_/UI­LiAiitui) ^ . ©rasg©raír@an«.s în etate de 71 ani înmormântarea va avea loc Joi 22 iulie, ora 6 p. m. în Capela ci­mitirului Belu, unde se află depus corpul defunctului. ne si Alexandra, fiice, fii si ginen, Alexandru şi Alexandrina Cons­tantinescu cu copii, general Nico­lae şi Maria Constantinescu cu copii, fraţi, Elena Constantinescu cu copii, precum şi familiile : Lă­­zărescu, Opreanu, Linaru, Dumi­­trescu, Bujor, Nicolau, Dragomir, Derassi, Rodocanachi, Catzagera, Vardala, aduc la cunoştinţa prie­tenilor încetarea din viaţă în ziua de 20 iulie a iubitului lor, G. Constantinescu '*■ c. w i­­cA ti ■ VIITORUL primeşte abonamente de vilegiatură cu: Lei 5© pe lună în ţară 100 NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA Mersul vapoarelor pe dunăre Vapoarele navigaţiei fluviale ro­mâne fac curse pe Dunăre după ur­mătorul itinerar : GAL­ATI-BR­AIDA Dela Galati plecarea la 7.30, 9.30, 12.30, 4.15 şi 6 30. Dela Brăila plecare la 7.30, 9.15, 12.45, 2.30 şi 0.30. MACIN-BRAH­A Dela Măcin plecare 7.30, şi 3. Dela Brăila plecare la 10 şi 6. BRAILA-SULINA Plecare din Brăila Luni, Miercuri şi Vineri la 7.30 dim. şi soseşte la Sulina la 3.30 p. m. Plecare din Sulina Marţi, Joi şi Sâmbătă la 5.45 dim. şi soseşte­ la Brăila la 7.30 seara. BRAILA-TULCEA-ISMAIL-V­ALCOV Plecare din Brăila Duminică şi Joi la 7.30 dim. şi sosire la Vâlcov la 7 seara. Plecare din Vâlcov Luni şi Vineri la ora 4 dim. şi sosire la Brăila la 7.30 seara. BR­AILA-TULCEA-ISMAIL- CHILIA Plecare din Brăila Marţi şi Sâm­bătă şi sosire la Chilia Veche la 6 seara. Plecare din Chilia Veche Mier­curi şi Duminică la 6 dim. şi sosire la Brăila la 7.30 seara. GALAŢI-SILISTRA Plecare din Galaţi Miercuri şi Sâmbătă la 5 dim. şi sosire la Silis­­tra la 10 seara. Plecare din Silistra Joi şi Dumi­nică la 7 dim şi sosire la Galaţi la 6.30 seara. OSTROV-SILISTRA-CALARAŞI Plecare din Ostrov la 6 dim. şi sosire la 11.45. Plecare din Călăraşi la 1.30 şi so­sire la Ostrov la 6.30 seara. GIURGIU-RUSCIUC Plecare din Giurgiu la 8.30, 11.30 şi 4.25 p. m. Plecare din Rusciuc la 9.30, 11.20 şi 5.45. CALAFAT-VIDIN Plecare din Calafat la 7.45 dim. şi 4.30 p. m. Plecare din Vidin la 10.30 şi 7.30 seara. GALAŢI-TURNU-SEVERIN Plecare din Galati Duminică la 5 dim. şi sosire la T.-Severin Mier­curi 2.30 p. m. Plecare din T.-Severin Duminică la 7 dim. şi sosire la Galati Marti 6.30 seara. T.-SEVERIN-BAZIAŞ / Plecare din T.-Severin Luni şi Joi la 6 dim. şi sosire la Baziaş la 6 seara. Plecare din Baziaşi Marti şi Vi­neri la 7.30 dim. şi sosire la T.-Se­verin la 4 p. m. CURSE DE MĂRFURI Serviciul navigaţiei fluviale ro­mâne face serviciu regulat pentru transportul mărfurilor­ colete între Galaţi şi Turnu-Severin, cu plecare din Galaţi şi T.-Severin la 1, 10 şi 20 ale fiecărei luni. Intre Galaţi Tulcea-Ismail-Chilia- Vâlcov fac­e curse de mărfuri odată pe săptămână, iar la Sulina din două în două săptămâni. Un grup de intelectuali cehoslo­vaci cari au venit în România au sosit la Iaşi unde au vizitat insti­tuţiile şi monumentele publice pre­cum şi edificiile culturale. Intre artele, au vizitat Universi­tatea, şcoala Vasile Lupu, Teatrul Naţional, monumentele istorice, Trei ierarhi, Sf. Nicolae şi primăria. Aci au fost primiţi de d. primar Pe­­trea care a ţinut o cuvântare de bună sosire. In cursul zilei s’a oferit un ban­chet în onoarea oaspeţilor. S'au ţi­nut mai multe cuvântări. Astăzi oaspeţii au părăsit Iaşii. SINUCIDEREA unei morfinomane .................... la Cluj Din Cluj se anunţă că ieri după amiază, s’a sinucis prin strangu­­lare d-na dr. Leherman, soţia medicului din Pâncota (jud. Arad). Doamna aceasta era în vârstă numai de 22 ani. Era stă­pânită de patima morfinomaniei, ceea ce i-a pricinuit o sdruncinare a nervilor. Internată într’^ /'Uni­că de boale nervoase din Cluj, a­­proape intrase în convalescenţă şi peste câteva zile, urma să fie trimisă acasă. Dar pe neaşteptate a cerut, să i se îngăduie, să plece să-şi vadă familia. Medicii i-au refuzat aceasta. Enervată, tânăra doamnă Le­bermann a folosit un moment, când a rămas liberă și s-a spân­zurat de lampa electrică, din odaia, pe care o avea la clinică. NENOROCIREA din com­. Gura Techi- Buzău BUZĂU, 20. — O groaznică neno­rocire care a costat viaţa a doi ti­neri s’a întâmplat pe teritoriul co­­munei Gura-Teghi, acest judeţ, în următoarele împrejurări: Ciobanul Vasile Stoica Gavrilă, în etate de 19 ani, de fel din com. Goidesti si Gavrilă Ciontu, de 15 ani, de când se aflau cu oile la păşune, au găsit o granată.. Nea­vând altceva de făcut, sus numiţii s’au apucat să o ciocnea­scă spre a o demonta. La un moment dat, granata fă­când explozie, i-a rănit aşa de grav încât ambii au încetat din viaţă. Neexistând bănueli parchetul a autorizat înmormântarea cadavre­lor, iar cazul se cercetează de că­tre șeful postului de jandarmi res­pectiv. i VI­TORUII. DEZASTRELE PRICINUITE­­ de PLOI la BUZI­AŞ Cum s’au produs inundaţiile. — Victime omeneşti. — Pagube Imense BUZIAŞ, 20. — După cum am telegrafiat, zilele trecute s’a abătut asura regiune! o groaznică rupere de nori însoţită de furtună, care în mai puţin de nume oră a trans­format întreg oraşul într’o mare de apă. Din regiunea muntoasă a Silajului, renumită pentru vinu­rile sale, torentele de apă s’au re­vărsat cu furie, ducând cu ele snopi de grâu, lemne, vite părţi din casele dărâmate şi tot ce întâl­neau în calea lor. Cum la această oră, vizitatorii băilor obişnuesc a-şi face plimba­rea în parcul băilor, ploaca ve­nind brusc, i-a găsit în parc,­ şi cum singurul adăpost la îndemână nu era de­cât Casinoul băilor, toa­tă lumea s’a refugiat acolo. Panica populatîei In mai puţin de jumătate de oră apele furioase au inundat com­plect frumosul parc precum şi Casinoul, unde populaţia îngrozită s’a urcat, parte pe mese, parte pe acoperişuri şi în pomi, iar cei mai uşori s’au căţărat pe stâlpii ce susţinea pânzele din grădină, apa­jungând după o oară la 2 morţi înălţime. Panica era de nedescris, majoritatea vizitatorilor fiind bă­trâni și suferinzi.. Au­ avut loc scene impresionante, mulți din ei , oferind personalului băilor, cari încerca pe cât le era posibil, să salveze pe cei mai bă­trâni, sume fantastice spre a-i scoate pe uscat, care era în partea de sus a orașului, sau în etajul II al hotelurilor din parc. Trebue să evidenţiez cu această ocaziune, purtarea bravă a solda­ţilor din muzica militară, cari au luptat cu eroism, dând un foarte preţios ajutor sinistraţilor. Pagube Smews© In marele hotel Muschong, apa inundând complect parterul, pasa­geri­ ce locuiau au rămas fără ba­gaje cari au fost luate de ape. Pa­gubele în general sunt enorme, se crede că depăşesc 30 milioane nu­mai în plasa Buziaşi, de­oarece a fost distrusă întreaga recoltă co­sită ce se afla pe câmp. Băile Mnshong nu au­ funcţionat 48 ore din cauza avariilor produse la sala maşinelor. Direcţiunea băilor, cu toate silinţele ce-şi dă, nu va mai putea reface, nici mă­car în parte splendoarea parcului şi vilelor distruse, — pagubele şi aci depăşesc 3-4 milioane — au mai suferit pagube însemnate, în parcul băilor, restaurantul Mi­hail Schans, căruia apele i-au luat întreaga veselă, mesele, scaunele etc. precum şi o sumă însemnată de bani ce se afla depositată în­­tr’un blurou, care a dispărut şi aci, ca şi în alte părţi, în asemenea triste ocaziuni, păsările de pradă furând tot ce le-a căzut în mâini­ Exodul vixStatorilor Apele au distrus totul în drumul lor si în comunele Bucova si Che­­vereşul-mare, în dreptul căreia, podul de cale ferată a fost rupt, din care cauză circulaţia pe ruta Timişoara-Buziaşi se face în acest punct prin transbordare iar linia Lugoj-Buziaşi nu mai func­ţionează fiind distrusă în nenumă­rat puncte. Comunicaţia telefo­nică este de asemeni întreruptă, reţeaua pe această distanţă­­fiind distrusă. Din această cauză, majoritatea vizitatorilor speriaţi de cele vă­zute părăsesc zilnic localitatea, iar cei ce vin, rămân’ încremeniţi de pustiirile făcute de apă. lFim©pmâîiE stea victi­mele. După cum am relatat, cu aceas­tă tristă ocazie și-au găsit moar­tea 3 persoane, dintre cari un ta­ran din Silaj și 2 din Buziași. „ Azi, Duminică, a avut loc în­mormântarea copilei A. Brandt de 14 ani, care fiind surprinsă de to­rentul apelor, s-a înecat, fără a-i fi putut veni cineva în ajutor. De asemeni un bătrân vizitator de 70 ani, care a murit de spaimă în urma unui atac de cord. Popu­laţia trăeşte şi acum sub impresia momentelor de groază prin care a trecut. Ajutoarele Prefectul judeţului Timiş d. dr. Bogdan, a venit la faţa locului şi a luat dispozitivul să fie ajutaţi de urgenţă sinistraţii, dintre cari li­nii au rămas fără locuinţe. In ace­laşi timp a luat măsuri de repa­rarea podurilor si şoselei ce leagă Buziaşul de Timisoara­ spre a putea înlesni accesul vizitatorilor precum si aprovizionarea localită­­tei, care suferă mult, alimentele ajungând la preturi exorbitante. De asemeni s’a început repararea nodului C. P. R., de la Cheveresul mare, care se speră a fi gata în cel mult o săptămână. FLORIN DONAREA S’A REVAHSAT la GIURGIU Din Giurgiu se anunţă că apele Dunării s’au revărsat şi au inundat Islazul comunei Ma­lu în Întindere de 902 ha. Au mai fost inundate 107 ha. fâ­­neţe, proprietatea locuitorilor şi 15 ha. grădini de zarzavat. Deasemeni au mai fost inundate terenurile de cultură din dreptul comunelor Gostin, Flămânda, Bră­­diştea şi Băneasa. S’au luat măsuri pentru salvarea vitelor cari se aflau la păşune pe aceste terenuri. Pagubele sunt mari. Şi în portul Ramadan apele Du­­nării au crescut simţitor. Apa a ajuns aproape la suprafaţa cheiu­lui. Terenurile de lângă apa Camei sunt complect inundate. In calcarul Sf. Gheorghe dease­meni apa a crescut ajungând a­­proape de podul de fier. ACTIVITATEA­­ Craiova politică partidului Babersl­a Dolj — De­şi în plină vacanţă, d. Const. Neamţu, conducătorul organizaţiei partidului liberal din Dolj, a hotă­în acelaş timp măsuri’ ca propa­ganda să nu lipsească din nici un sat, care depinde de aceste centre. Tot în legătură cu­ conducerea acestei propagande, s’a luat deri­ziunea de a se reorganiza şi ziarul „Straja”, organul partidului li­beral din Dolj. S’a hotărât să se asigure apari­ţia regulată a acestui ziar, care va fi scos pentru moment de două ori pe săptămână, cu tendinţa ca ime­diat ce mijloacele vor permite „Straja” să fie transformate în co­tidian. Ziarul nou organizat şi, tipărit în condiţiuni care să satisfacă şi interesele partidului şi nevoile pu­blicului cititor, va apare în cursul lunei Septembrie. Din Oltenia tot începerea unei vii propagande pentru reorganizarea partidului, ji’ Intr’una din consfătuirile ce s’au Itra deciziei ministeriale, prin care tinut la club, s’a avizat ca franţa­ a fost suspendat. sii liberali să pornească în judeţ, pentru a avea convorbiri cu frun­taşii satelor, pentru a se primi nouile înscrieri în partid si pentru a se constitui comitetele cluburilor din diferitele centre ale judeţului Dolj. Astfel de consfătuiri vonr avea loc în tot cursul lunei August în toate comunele din judeţul Dolj. In conducerea acestei campanii de propagandă d. Const. Neamţu va avea ca auxiliar pe d. Ne­gr­escu, precum şi mai mulţi fruntaşi din partid între care d-nii Nolică Tă­tară­scu,­­ F. Popescu, Al. Iliescu, Pescu-Dolj, Const. Popovici, Tică Ionescu, D. C. Negrescu, fostul primar al Craiovei, care a dat do­vadă de multă muncă şi energie şi care se bucură de simpatia una­nimă a membrilor clubului, va vi­zita toate satele de* Dolj. si va lua CONST. NEAMTU­l CRONICA JUDICIARA Recursul unui ma­gistrat Curtea de apel din Iaşi urma să judece astăzi recursul magistratu­lui Octav Petrescu din Cluj, cond Se ştie, că această suspendare este o urmare a unui incident pe­trecut între d. magistrat Petrescu şi d. ministru Grozdea, în palatul de justiţie din Deva-Curtea a fost­ compusă din d-nii: Gane, preşedinte, Grigoriu şi Tran­dafirescu, membri. S’au ridicat câteva incidente. In primul rând, că, chestiunea nefiind urgentă, Cur­tea ar putea amâna judecarea până după vacanţă. Un alt incident,­­ ridicat tot de către reprezentantul ministerului, î­n­­văta procesul ca pendinte de Curtea din Timişoara si ca atare, Curtea de­ apel din Iaşi să-şi decli­ne competinta. Primul incident a fost respins, iar al doilea a fost primit. In consecinţă procesul a fost a­mânat, urmând să fie judecat de­­Curtea de apel din Timişoara, Vorbesc de principiul reciproci­tăţii din punct de vedere al drep­tului internaţional privat, intere­sând într’o largă măsură pe Ro­mânii, actualmente veniţi şi stabi­liţi, pentru mai multă sau mai puţină vreme, î­n Franţa, precum şi pe cei cari vor mai veni pe vi­itor. Şi chestiunea aceasta intere­sează, de asemenea, pe francezii dela noi, sau cari au de gând să vină în România, căci de felul cum sânt soluţionate cazurile pre­­zintate românilor din Franţa, a­­târnă şi rezolvirea celor întâm­plate sau cari vor surveni fran­cezilor din România. Astăzi, lucrătorii români sânt a­­proape singura mare categorie de compatrioţi aflaţi în Franţa, unde umplu golul lăsat de războiu în mâna de lucru a diferitelor in­dustrii. Ei câştigă bine, sânt bine văzuţi, însă aceasta nu însemnea­ză că numărul luc®ătorilor, ro­mâni poate creşte la infinit. Pot chiar sfătui pe cei cari vor să vină în Franţa, să-şi deschidă bine ochii înainte de-a face acest pas. Golurile sunt, în multe ramuri, a­­coperite, aşa că, cu drept cuvânt, guvernul francez nu mai poate to­lera afluxul de lucrători străini în dauna numărului îndestulător de lucrători indigeni.­ De aceia, românul să nu vină până ce nu are un angajament. O expu­nere amănunţită a situaţiunei mun­citoreşti ar evitai multe neajun­suri lucrărilor cari pornesc din ţară în voia întâm­plărei, ascultând de poveştile, de multe ori tenden­ţioase, ale anumitor persoane. Dar, in afară de aceasta, şi ad­miţând că lucrătorul român a a­­juns la Paris şi că­ a găsit de lucru într’o uzină, care este situaţiunea lui legală în privinţa accidentelor la care este expus ! Legea din 1898 Nu mă voiu ocupa decât de ca­zul special al acestor accidente, fiind unul din cele mai intere­sante şi mai de imediată actua­­litate Zilnic marii monştri ai maşinis­­mului fac victime omeneşti. Atâta,­­vreme cât accidentele­ nu sânt mor­tale şi atât victima cât şi repre­zentanţii ei legali se află în Fran­ţa, nimic de obiectat, asimilarea fiind perfectă cu lucrătorii fran­cezi. Cum, însă, majoritatea lucră­torilor nu-şi pot aduce familia şi sânt singurul ei sprijin, trebue să­ ne ocupăm şi de cazul special al lucrătorului român accidentat mortal de muncă în Franţa. Acest lucrător lăsând moşteni­tori, pentru ca dreptul la despăgu­bire să treacă asupra lor, trebue să-i fi avut cu el în Franţa, în momentul chiar al accidentului. Legea din 9 Martie 1898, modifi­cată în 1905, 31 Iulie, spune că re­prezentanţii străini ai unui lucră­tor străin nu vor primi nici o in­demnitate dacă, în momentul acci­dentului, nu-şi aveau reşedinţa pe teritoriul francez. O excepţie se face numai pentru naţionalii ţări­lor cu cari Franţa are tratate şi unde francezii se bucură de ace­leaşi avantagii. O convenţie necesară Nici un tratat nu a intervenit în­tre România şi Franţa în această privinţă, care să consacre princi­piul reciprocităţii. Acest principiu deşi, în chip logic şi natural, tre­bue subînţeles în toate chestiunile de drept internaţional, nu este a­­proape niciodată recunoscut de justiţie. Şi mai cu seamă în cazul special al accidentelor de muncă se poate înlătura, cu aparenţă de legalitate, aplicarea lui, întru­cât legiuitorul francez spunând că„ ces dispositions pourront être mo­­difiées par traités pour les étran­­gers dont les pays d’oriés„ne garan­­tiraient à nos nationaux des a­­vantages équivalents”, are aerul de a fi înțeles să excludă, în lipsă de tratate, aplicarea principiului reciprocităţii. Nu se poate spune că reciproci­tatea, de ar fi admisă în acest caz, ar constitui o sarcină pentru tara ai cărui naţionali se expatriază un număr mai restrâns. Teoria acea­sta, plauzibila la unele domeni, nu-si are rostul în materia acci­dentelor de muncă. Intr’adevăr, in­demnitatea cuvenită lucrătorului accidentat, nu rezultă din bună­voința statului unde se găsea lu­crătorul în momentul accidentului; ea este un drept decurgând din contractul de muncă încheiat cu patronul, și ca atare reprezintă patrimoniul lucrătorului, pe care, în mod natural, trebue să-l tran­smită acelora pentru cari era sin­­gurul sprijin şi cari, de pe urma accidentului, rămân muritori de foame. Prorogarea chiriilor In domeniul chiriilor, obiecţiu­­nea de mai sus bazată pe numă­rul neegal de naţionalii unei ţări aflaţi pe teritoriul celeilalte şi vi­ce-versa, este întru câtva mai ad­misibilă. Totuşi, conducătorii Fran­ţei nu pun această statistică la baza relaţi­unii or internaţionale. Drămuirea concesiilor de acest, soi în raport cu numărul naţionalioir fiecărei naţiuni ieşiţi din Patrie, este contrarie bunelor raporturi dintre state. Am văzut chiar mulți proprietari francezi mulțumindu-se pentru a acorda Românilor prorogarea con­tractelor de închiriere, cu dovada ei­stemiei, în România, a recipro­ci­taței- Legea noastră a chiriilor consacră, formal, acest principiu, în art. 4. Cu toate acestea o lămurire a si­­tuatiunei prin tratate n’ar strica In materie fiscală gratie în­terventiunei reprezentan­ţilor României s’a obţinut ca Ro­mânii să fie asimilaţi Francezilor în ce priveşte beneficiul reducti­­unilorr acordate pentru sarcini fa­miliare. Aceasta era, în cestiune de impozite, singura latură în care, reciprocitatea își trebuia fixată a­­plicarea. N.­A. L Scrisori dais Paris Prilipili! fBCipFOGÎtăţÎi m raporturile internationale — Situaţia Românilor din Franţii Sw mai­Şarje ele impQzIfte, de cftSdl $8 de acel«­denie de muncă . NânăstiriS® VECHILE CTITORII ale ŢARII Biserica mănăstirii Căldăruşani, situată la 40 k­m. de Bucu­­reşti, a fost construită în anul 1683 de către Matei­ Basarab. Este vorba ca prin chiliile acestei mănăstiri locuite acum de că­lugări să fie instalat un orfelinat de copile, iar monahii de­ aci să fie trimişi la diferite mănăstiri de călugări din eparhia Ungro- Vlahiei. . › p Pilit mmm .....mm : ·'T' 8L-tmm ir--*-----­' ' s - .. . l;;-j vxxlx / .• ›yK • &н.” • v.s' N ›vC:.v K x . s -. Cs .«› v Biserica Mânăstirii Căldăruşani Contrabandiştii din Galaţi au fost condamnaţi la 3 mW4n­«MBwa wmrei—.. ■ — - n ■ i —■ milioane tei Ieri s’a terminat la Galaţi cerce­tările cu privire la contrabanda săvârşită de firma Gheron şi Du­­mitrescu. Vama din docuri a aplicat casei de expediţie o amendă de 3 mili­oane lei, pentru cele 1 baloturi cu stofe scoase prin contrabandă, pe poarta docurilor. Pe de altă parte, d. prim procu­ror Paraschivescu, continuă cerce­tările cu privire la complicitatea comercianţilor pentru cari se făcea cotrabanda­, mu»— ■ N­­­­»—■"n«.n"‘ m Alte accidente la liiîîsdromu s'pîorec sca Pe ziua de eri s'au produs încă alte două accidente pe hypodromul dela Floreasca, din fericire însă fără urmări grave. In cursa a 11-a jockeul Hanson care călărea pe calul Eveline, pro­prietatea d-lui Grigore N. Filipescu, în vreme ce se ducea spre strat, un alt cal barându-i drumul a pro­vocat o oprire bruscă a lui Eveline, ceeace a făcut ca jockeul să fie as­­vârlit jos la pământ. In cădere s’a ales cu contuziuni pe coloana vertebrală și eroziuni in regiunea frontală. * In cursa a VI-a, deasemeni, joc­keul Szalay, când a ajuns la ob­stacole, pierzându-și echilibrul, a căzut de pe calul Gricara al d-lui lo­cotenent Fălcoianu, căpătând mai multe contuziuni forte și leziuni. Internul Grigore Prie de la „Sal­vare", care se afla acolo, le-a d­at îngrijirile necesare.

Next