Viitorul, iulie 1928 (Anul 20, nr. 6109-6134)

1928-07-22 / nr. 6127

Anul al doua PAGINI friithimga 32 iulie, 19 58 3 LEI EX. la TARA 6 LEI EX. In STREINATATE ABONA IN TARA Un an-------100 lei Sase luni—----- 350 „ Trei luni--------- 200 „ MENTE In streinătate Un a»---------100 lei Şese luni — — 700 , Trei luni — ■» *00 . REDACȚIA ADMINISTRAŢIA bucurești jSTR. EDGARD QUINET No. 21 * STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele ; Direcţia 351/23 ; Redactia •* Administraţia 349/23 şi 303/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Str. Academiei 17 si la toate Agenţiile de publicitate . Manuscriptele nepublicate se distrug 3 LEI EX. in TARA 6 LEI EX. în STREINATATE Şcoala secundară românească în cooperarea intelectuală DE MARE CONGRES CULTURAL Congresul internaţional al profesorilor secundari, care se ţine scama la Bucureşti, reprezintă o mare sărbătoare culturală legată de problemele cele mai importante ale desvoltărei generaţiilor tinere, pentru a deveni utile ţărei şi societăţei. Şcoala secundară în special este aceea care pregăteşte viaţa cetăţenească. Şcoala primară, dă primele elemente ale trezirei conştiinţelor spre o idealitate mai desvoltată. Universitatea creiază profesionişti şi specialişti. Liceul rămâne ca laboratoriul cel mai propriu desvoltărei minţei şi inimei. Iată de ce acest învăţământ este oarecum cheia de boltă a culturei unui neam, pentru că el ajută educaţia şi creiază atmosfera generală a culturei unui neam. In atare lumină congresul internaţional al profesorilor secundări, apare astfel ca una din cele mai importante adunări culturale din care pot esi directivele şi normele liceului de azi. Dar — cum reeşea din cuvântările înaltului Regent, d. G. Buzdugan sau d-lui dr. O. Angelescu, ministrul instructiunei — congresul internaţional de azi se ţine tocmai în momentul când ţara noastră are o nouă lege învăţământului secundar, care va intra în vigoare chiar cu începerea noului an şcolar, prin care se realizează concepţiile cele mai noi şi mai spornice în materie de învăţământ şi educaţie. Această nouă lege pune ca temelie a liceului armonizarea tuturor facultăţilor, ea organizează educaţia sub aspectul intelectual, moral şi fizic, şi pune desvoltarea sentimentului naţional ca stea polară a culturei medii liceale. Liceul românesc apare astfel in noua lege transformat şi adaptat noilor nevoi ale culturei moderne şi cerinţelor Statului românesc. De altfel evoluţia Statului român, de la cadrul vechiului Regat la România Mare, a creiat şi pentru liceul românesc noi condiţii de funcţionare şi desvoltare. Astfel d-l dr. O. Angelescu ministrul instrucţiunei, arată în cuvântarea de deschidere a congresului că pe când în vechiul Regat nu se găseau decât 59 licee, azi funcţionează 368, iar numărul elevilor care era înainte de război de 17.000, azi este de 117.000 elevi. Foarte just afirmă ministrul instrucţiunei: „învăţământul secundar la noi a atins o mare desvoltare şi a trebuit să ne oprim pentru a consolida ceea ce există”. Congresul internaţional al profesorilor secundari se ţine astfel într’o ţară unde învăţământul secundar îşi găseşte un nou cadru de desvoltare. E o coincidenţă care unită cu cinstea ce ni se face, îl valorifică în chip deosebit. Dar pentru că s’a putut ţine la noi, in capitala unui Stat care a eşit din război, cu drepturile lui la viaţa istorică mult mărite, este încă o contribuţie fericită la acea cooperare intelectuală, pe care toţi iubitorii de pace mondială, o cer cu insistenţă. Unirea tutulor oamenilor de cultură; colaborarea lor pe terenul intelectual; pătrunderea intereselor reciproce de la Stat la Stat, printr’o alianţă a tuturor contra pericolului comun, care e ignoranţa şi înapoierea sufletească. Toate acestea sunt desiderate, care patronate de spiritul nou al Ligei Naţiunilor, pot fi tot atâtea condiţiuni de viaţă nouă şi fericită pentru popoare ale lumei, cari până acum au suferit atât de mult de pe urma urei, neînţelegerilor şi crudelor războaie. In atari condiţiuni congresul internaţional al profesorilor de liceu, ţinut în Bucureşti apare ca un eveniment cultural pe cât de simptomatic, pe atât de încrezător în direcţia nouilor concepţii de viaţă. Iar faptul că ţara noastră a ştiut să-şi organizeze atât de bine şcoala secundară pentru a o face conformă desideratelor lumei de azi, este încă o dovadă a putinţei noastre de a fi factori activi de cultură în mişcarea culturală mondială. In cursul lunei curente se întruneşte a doua conferinţă pentru desfiinţarea prohibirilor şi restricţiunilor importului şi exportului, comisiunea internaţională de cooperare intelectuală în sesiunea ei anualăt, comitetul de experţi pentru studiarea mortalităţei infantile, comitetul juridic al comisiunei pentru protecţia copilăriei şi adolescenţei. Conferinţa pentru desfiinţarea prohibiţiilor şi restricţiunilor importului şi exportului este o întrunire de plenipotenţiari la care participă, cam treizeci de state între cari America şi Turcia. Această conferinţă s’a deschis la 3 luna curentă. “ Actuala conferinţă va trebui să cerceteze şi să decidă asupra cererilor formulate, să determine numărul şi repartizarea geografică a statelor a căror adesiune este necesară pentru că acea convenţie să poată în special în Europa avea un efect deplin şi în acelaş timp stabilirea unui termen comun pentru ratificarea ei ca să se evite tulburări în viaţa economică din divese ţări printr’o abolire prea curând practicată. Lucrările comisiunei Internaţionale de cooperare intelectuală Această comisiune ţine în fiecare an în luna iulie, o sesiune. Actuala întrunire se va deschide la 25 luna curentă. Aproape cinci zeci de savanţi, profesori, literaţi, artişti, din aproape douăzeci ţări vor participa la aceste lucrări cari vor fi precedate de întrunirile a patru sub-comisiuni. Subcomisiunea relaţiunilor universitare a fost deschisă la 9 lub® pentru a lua cunoştinţă de anchetele privitoare la centrele de schimb şi primire a profesorilor şi studenţilor; asupra publicări unui Anuar universitar internaţional; bursele universitare ; asupra coordonărei studiilor superioare internaţionale, corespondenţa şcolară internaţională, etc. . Sub comisiunnea drepturilor intelectuale întrunită la 12. o., studiază un plan de convenţie internaţională referitoare la proprietatea ştiinţifică, rezultatele anchetei asupra condiţiilor juridice şi sociale a muncitorilor intelectuali; piedicile cari stau în calea răspândirei internaţionale a cărţei; raportul asupra conferinţei de la Roma relativ la dreptul de autor şi congresului statisticei din Cairo pentru partea privitoare la statistica intelectuală. La 16 iulie subcomisiunea literilor şi artelor a luat în cercetare rezultatul anchetelor asupra unificărei cataloagelor de muzee şi protecţiunea frumuseţilor naturale, propunerileexperţilor asupra rolului „educativ al muzeelor, acordul relativ la vânzarea, schimbul şi o expoziţie internaţională colectivă a mijloacelor ; pregătirea congresului de arte populare care se va ţine la Praga în toamna acestui an ; ultima lucrare va avea de scop înfiinţarea unui comitet internaţional al traducerilor. Bibliografia Baranuma La 20 iulie sub comisiiunea ştiinţelor şi bibliografia va studia lucrările experţilor bibliotecari în vederea înfiinţărei unui centru de informaţiune privitoare la biblioteci, lucrările experţilor pentru păstrarea imprimatelor şi manuscriselor. Iar în ce priveşte comisiunea acestei ramuri a cercetărilor de la Geneva, după ce a ales un nou preşedinte în locul d-lui Lorentz decedat, va lua în cercetare lucrările diverselor ei sub-comisiuni şi ale institutului de cooperare intelectuală. Va mai avea de examinat între altele şi rapoartele guvernelor asupra chestiune! schimbului international de publicatiuni : proectul de statut al Institutului international de cinematograf educativ ; întrunirea eventuală a reprezentanţilor diferitelor comisiuni naţionale de cooperare intelectuală, etc. Comitetul de experţi hygienişti pentru ocrotirea copiilor s’a întrunit la Londra la 3 iulie pentru a cerceta rezultatele anchetelor ce se fac timp de un an asupra cauzelor medicale şi sociale ale „natalităţei morţii“ (copii născuţi morţi) şi ale mortalităţei copiilor sugaci. Aceste anchete s’au făcut în regiuni urbane şi rurale din Germania, Anglia, Austria, Franţa, Italia, Norvegia şi Ţările-de Jos. Comitetul va căuta să tragă din rezultatele acelor anchete, concluzii practice cari să uşureze şi să simplifice aplicarea de măsuri preventive contra mortalităţii infantile. ............ ■ De la Geneva Ce se lucrează in Iulie la SOCIETATEA NAȚIUNILOR 1 ! Lecturile de vacanţă In fiecare an cu ocazia examenelor de bacalaureat cât şi atunci când s a adus în parlament reforma învăţământului secundar au avut loc discuţii asupra culturii generale pe care şcoala o dă individului şi s’a pus şi problema întrucât foloseşte şcoala vieţii practice. Steuţiile ce sau dat ,şi Intrau caz şi în altul cât şi argumentele ce sau adus in sprijinirea lor au oglindit mentalităţi diferite toate tinzând însă către acelaşi scop, a face din şcoală o instituţie care să corespundă atât necesităţilor actuale de cultură generală cât şi pregătirii pentru viaţa practică. Evident ca nu numai in sarcina şcoalei se poate pune răspunderea educaţiei generale, ci un rol important îl are şi familia a cărei grijă trebue să fie îndreptată spre o perfectă conlucrare intre normele de educaţie pe care le pune la dispoziţie şcoala şi care trebuesc respectate şi de către mediul familial. In legătură cu aceasta ca la orice început de vacanţă se pune din nom problema ocupaţiilor şcolăreşti în cele trei luni libere. „ Unii oameni de şcoală au fost de părere că trebueşte lăsată libertate absolută elevilor de a-şi întrebuinţa Grupul vacanţei în îndeletniciri cari nu cer sforţări, intelectuale iar la această opinie s’a mai adăogat aceia a familiei burgheze care crede că e necesar că odată terminat anul şcolar are datoria de a procura copiilor distracţiile obişnuite ale vremei, fără să-şi dea seama de importanţa pe care o au ocupaţiile din afară de şcoală în educaţia generală a individului. De aci pornesc o serie de conflicte tacite între concepţiile de educaţie ale şcoalei şi acele ale familiei. Nu o singură dată eşti obligat să asculţi încriminările părinţilor aduse profesorilor cari vor ca din cele trei luni de vacanţă una s’o întrebuinţeze pentru excursii cu caracter instructiv şi de aplicare a învăţământului teoretic de peste an. In cazul când lipseşte excursia, părinţii sunt furioşi pe profesorii cari obligă pe elevi in timpul vacanţei cu lecturi în afară de programele şcolare. Dacă sistemele de educaţie ar fi mai popularizate toate aceste mici neplăceri ar găsi o soluţiune favorabilă şi părinţii şi-ar explica şi necesitatea excursiilor şi necesitatea lecturilor din timpul vacanţelor iar pe deasupra ar exercita şi un control asupra progresului înregistrat de elev în cursul anului şcolar ce a becat, prin supravegherea activităţii din vacanţă şi îndrumarea acţiunilor lui în timpul liber când lipseşte controlul profesorilor. Ce se întâmplă însă, în cele mai dese cazuri ! Şcoala actuală suprapopulată pune pe profesori în situaţia de a desfăşura o activitate atât de intensă, încât la sfârşitul anului şcolar nu mai au timpul şi puterea de a se îngriji de activitatea elevilor în timpul vacanţei. Odată liberi elevii, scăpând adesea de sub controlul familiei, îşi întrebuinţează timpul în lecturi de cea mai proastă calitate şi adeseori periculoase. — Dacă altădată se citeau pe furiş cărţi de haiduci, sau romane populare ca „Alexandra Varlaam şi Ioasaf," Sindipa etc., azi şi-au făcut un loc de frunte fascicolele de romane senzaţionale, revistele pornografice şi romanele de proastă calitate literară, importate pentru interesele materiale ale unor editori fără scrupule. Iar mai presus de toate se impune literatura sporturilor excluzând literatura de o înaltă valoare spirituala. Dacă vei întreba pe un elev de curs superior civil a fost Rousseau, Goethe, sau, din cultura românească Eminescu, Xenopol, Vasile Conta, etc., etc., va fi în stare să-ţi dea mai puţine amănunte decât asupra lui Tunney, Dempsey sau Paolino iluştri boxeuri. Dacă pe o elevă care e aproape să termine şcoala secundară o vei întreba despre caracteristicile picturei medievale sau despre ce a inspirat „Sonata III“ a lui Beethoven îţi va spune cu, mai multă uşurinţă câte succese a avut Josephine Backer în Europa şi la Paris şi de câte ori a fost logodit Rudolf Valentino. Iată dar către ce pericol de superficialitate se îndreaptă lumea noastră şcolărească care în afara obligaţiilor de la orele de curs se dedă la ocupaţii pe cari le imită dela un mediu neserios. Familia şi şcoala are deci datoria de a sustrage pe tineri dela aceste preocupări cari pot să ia proporţii dezastroase dacă nu intervin la timp măsurile de oprire ale unor predispoziţii periculoase Lectura serioasă trebueşte impusă de către şcoală, căci numai în această, epocă a şcolarităţei se pot forma bunele deprinderi şi mai ales gustul pentru cultura serioasă. Profesorii ■ nu se pot mărgini ca la sfârşitul anului şcolar să dea elevilor drept prime de încurajare reviste de acum treizeci de ani şi publicaţii în cari se expun banalităţi supărătoare sau prostii nemărginite. Unde se găsesc bani pentru diferite întrebuinţări ce ar putea lipsi şi unde comitetele şcolare îşi fac unele luxuri inutilizabile, s’ar putea găsi şi fonduri pentru cumpărarea de cărţi folositoare tineretului. Asociaţiile literare şi publicistice ar putea chiar indica la nevoe şcolarilor cărţile cari pot folosi atât la cunoaşterea trecutului nostru istoric cât şi acele cari contribuesc la desvoltarea forţelor morale ale elevilor. Desigur că numina tiparului trece orice mâna şi intelectuale orice vede lum e demn de a tânjirii lui care El se formează pentru societatea de mâine. Nu toate exhibiţiile unui spirit bolnăvicios caracteristic unor anumite cercuri literare pot contribui la educaţia intelectuală şi la trezirea energiei capabile să pună în valoare produsele spirituale ale omenirii. VI După cât e de inutilă şi periculoasă literatura romanelor de senzaţie, a sporturilor şi aceea a a aventurilor, tot aşa de puţin educative, dacă nu înseamnă pierdere de timp, pot fi lecturile din literatuura ultra-modernismului, şi a tuturor nuanţelor acestor curente lipsite de elementele intelectualităţii şi al sensibilităţii adevărate şi izvorâte din evocarea inseictelor primare. In încheere, problema lecturilor în şcoală nu e aşa de simplă, după cum s’a crezut până acum Işi ea e strâns legată de toată activitate pedagogică in şcoală. Neglijarea supravegherei lecturilor înseamnă desinterest.ro complectă de educaţia morală şi în partid şi de cea intelectuală. I V. G. -BARCA --------------------------------- • i • . • ' Minţiţi d-lor... democraţi Minţiţi domnilor „reprezentanţi“ ai opiniei publice, minţiţi domnilor exponenţi ai ,,masselor populare“, minţiţi domnilor campioni ai „democraţiei"... Este o ocupaţie m care v’a perfecţionat zece ani de continuu exerciţiu iar progresele ce le-aţi realizat sunt uimitoare. Zece ani de activitate în viaţa publică a României întregite a fost pentrudemocraţie“ zece ani de continuă minciună, meschină ,* stearpă. Un om, nu s’a găsit în searbăda grupare naţional-ţărănistă care, în una din numeroasele şedinţe ale numeroaselor comitete să întrebe la ce servesc toate aceste minciuni ? Căci adevărul iese la iveală totdeauna, fără greș, fie că în joc e ...onorabilitatea“ lui Kirschen sau meschinele intrigi la Paris, sau aventurile dinastice de la Londra, și atâtea altele... Unde au dus aceste minciuni se poate uşor constata: la Alba-Iulia un oficios naţional-ţărănist îndeamnă la asasinate balcanice, un altul la Cluj critică vechiul Regat cu patimă pur maghiară iar cel da la Bucureşti ameninţă cu anarhia in tovărăşia comuniştilor! Frumoase rezultate pentru acei cari prin .,democraţie“ voesc să „regenereze“ România! Ultima minciună o răspândesc de două zile, în cor, ziarele national-tărăniste, anumita presă, cluburile si cafenelele d-lui Maniu .în chestiunea împrumutului si-a stabilizărei nu s’a făcut nimic! Răspândesc această minciună măsluind comunicatul guvernului cu toate că ştiu că într’o săptămână-două, faptele îi vor desminţi, o răspândesc în dorinţa de-a obţine, o singură zi măcar, satisfacţia înşelărei opiniei imblice. Sunt ridiculi şi fireschini. Iar în aceste două ,,calităţi“ găsim cauzele înfrângerilor ce le-au suferit până acum, şi carii, le vor suferi încă, atât timp cât se vor identifica cu interese ce nu sunt ale ţării şi vor face tovărăşie nu toţi compromişii, cu toţi aventurierii. Minţiţi deci domnilor. Minţiţi cât mai mult pentru ca prăpastia ce-o săpaţi între adepta minciuna în care trăiţi să devină atât de adâncă, încât să vă poată înghiţi definitiv.... După asasinarea GENERALULUI OBREGON care după cum anunță o telegramă se crede că va fi autorizat printr’o lege specială, să rămână și după 1 Decembrie preşedinte al Mexicului PREŞEDINTELE CALLES ZI CU ZI , „împrumutul nu se va face“, scriau ziarele opoziţiei naţional-ţărrăniste. : „Un mare eşec" al guvernului. Azi: „împrumutul s’a făcut. Un mare eşec al guvernului“. Dacă eşecul este în ambele cazuri, probabil că victorios în opoziţie perpetuă rămâne numai d. Maniu !. .* In fine a apărut convocarea la marele parlament, care de la început a luat iniţiativa să ridice în incintă un bust lui Caragiale. In această convocare sunt chemaţi şi candidaţi căzuţi în alegeri. „Şi cei din urmă ca şi cei dintâi“, cum glăsueşte Biblia! .. . i totea alianţă a spiritelor — Juvenal şi d. Herriot — Acel faimos „mens sana in corpore sano“, vers scris de Juvenal,, şi tradus rău totdeauna, pentru că gândirea poetului latin întreagă e aceasta: „Daţi-mi Zei nemuritori şi minte sănătoasă şi corp sănătos“ , iar nu dă-mi una pentru că fatal vine şi cealaltă, acest vers a devenit azi de actualitate când educaţia fizică este în discuţia şi preocuparea tuturor —Găsim—interesant ca—pe—vremea când legea nouă românească "a liceului, pune un deosebit accent pe educaţia fizică, să notăm un gest al d-lui Herriot pe care ziarele franceze îl numesc pe drept cuvânt simbolic, şi anume acordarea de patru milioane de franci pe care ministrul instrucţiei în numele statului francez, a făcut-o pentru organizarea educaţiei fizice. Dar ceea ce este şi mai vrednic de relevat sunt cuvintele care au însoţit alocarea sumei. Ministrul de instrucţie a spus : Programele trebue să fie simplificate. Copii trebue să aibă timpul a-şi cultiva şi corpul. Programele trebue să fie simplificate până la un minimum, pentru ca să iasă sănătoşi. Este o concepţie cu adevărat plină de echilibru , pentru că ţine seamă de adevărul că viaţa nu e nici spirit pur, nici animalitate. Compensarea avânturilor spre ideal cu tendinţele bunei animalităţi, este o normă de viaţă înţeleaptă. Anahoreţi şi schimnici sunt fiinţe nenorocite. Sunt dincolo de normal, atleţi slabi, înţelept, este acela care ştie să dozeze şi să împace cerinţele contrare. Eclectismul dietetic cere sport şi cugetare. Şcoala şi-ar contrazice cerinţele ei care se reduc la meşteşugul adaptaţiei omului la mediul social dacă ar scoate tipuri spirituale (schelele cu capete enorme, cum figura. Teme pe savant), sau dacă ar produce robuste, corpuri. Aulicii înţelegeau acestea. Ei construiau Therme minunate, şi făceau versuri. Lucrau in direcţia bunei corporalităţi, dar înţelegeai „Bucolicele“, savurau „Amorurile“ şi se asociau cu biciuirile lui Juvenal, deşi se vedeau zugrăviţi iambii şi dactilete satirice. Dar iniţiativa d-lui Herriot care înţelege să dea un mare impuls educaţiei fizice, este interesantă pentru că vine în Franţa, care cu toată splendida ei cultură, nu a preţuit îndeajuns grija de sănătate. Băile sunt departe de a avea extensiunea din Ţările anglo-saxone. Şcolile cu internat erau mănăstiri igrasioase, fără lumină, fără aer. Jack“ a lui Daudet ne dă imaginea unei vieţi de şcolar în internat. Ce Iad ! Ce tristeţă care să înconjure atâta primăvară tinerească. Pionii mohorâţi, profesori pedanţi, masă proastă, învăţătură de tortură şi de marasm. Şcoala totuşi trebue să fie anticamera vieţei. Şi viaţa nu e un lung şir de dureri, ci o serie de succese, când omul social e pregătit pentru marea arenă a luptelor. Cugetarea sănătoasă şi trupul sănătos, sunt condiţiile vieţei. Şcoala nu poate uita acest lucru. PETRONIUS Luni 16. — Deputatul francez Bergery, făcându-se haut,parteurul gramofonului marca Maniu et comp., a adresat guvernului francez o interpelare împotriva împrumutului nostru de stabilizare. Parlamentarul francez a vorbit ca un vrednic ginere al ambasadorului sovietelor la Paris, Krassin, şi ca devotat amic al amicilor comuniştilor de la noi. Ecoul acestei interpelări în opinia publică românească a fost însă atât de sdrobitor pentru partidul d-lui Maniu — care o pusese la cale — încât toţi naţional-ţărăniştii de la noi, au exclamat... indignaţi. Nu ştim, nu-l cunoaştem ! Ce ochi trebue să fi făcut dl Bergery aflând că d-nii Mihail Popovici şi Magearu nu-şi mai aduc aminte de dânsul, deşi-l părăsiseră, după o masă copioasă, cu puţinezile înainte. Să se fi băut oare atunci atâta vin ! ■ A câtea ieşire? Marţi 17. — Pentru ziarele naţional-ţărăniste, cuvintele rostite de d.l luliu Maniu, în tren, în, tramvai sau aiurea, sunt câteodată... „avertismente“, altădată... ieşiri, şi mai rar anateme. In general, interviewurile d-lui Maniu, sunt., ieşiri categorice. Ultimul interview a fost deci... ieşire şi încă... cu consecinţe ce se vor vedea curând. Mă rog n’ar putea spune ziarul „Dreptatea” care ţine socoteala ieşirilor d-lui Maniu, a câtea este aceasta . Refuzăm a discuta Miercuri 18. — Sunt şi ziare naţional-ţărăniste care refuză să creadă că un partid politic românesc sau om politic român, au putut să aibă măcar gândul de a întrebuinţa mijloacele ditamatorii de cari s’au folosit în străinătate emisarii nărăviţi ai partidului zis naţional şi ţărănist. Când însă s’a făcut dovada că aceşti emisari au întrebuinţat, în realitate aceste mijloace de ponegrire împotriva ţării, presa naţăonal-ţărănistă, n’a mai refuzat de a crede ceea ce refuza să creadă ci s’a mulţumit „să refuze a discuta“. Acest refuz este explicabil. Fără el, în ce situaţie s’ar fi găsit această presă ! Regimul escrocilor politici mmmmmmummnmaamMmm «moggy Joi 19. — De câteva zile „Dreptatea“ vorbeşte de regimul escrocilor poliţiei. Lumea a înţeles de bună seamă că este vorba de acea clică de oameni „noi“ cu apucături „vechi“ şi cari sub firma de „patrioţi adevăraţi“ colindă streinătatea ca să doboare reputaţiunea ţării în afară. „Dreptatea” îşi gratifică deci singură oamenii, încadrând în acest regim de escroci politiei pe reprezentanţii autorizaţi ai falsului naţional-ţărănism, în fruntea căruia merg alături, mână m mână toate ciurucurile cari improvizează parlamente în săli de dancing sau revoluţiuni cu căruţe, cu ouă sau cu „arme piramidă.“ Spre fericirea patriei Vineri 20. — Mandatarul tuturor calomniilor şi infamiilor contra ţarei a mai perdut câteva nopţi recitind traducerea făcută de alţii în englezeşte a broşurei imunde cu care spurcă ţara în străinătate. D-sa a apostilat manuscrisul cu bun de imprimat, după ce consultând dicţionarul englezesc a retuşat unele cuvinte spre a le da întregul sens injurios cu care spera să facă prozeliţi în Anglia, după cum a izbutit să facă şi în Franţa. Broşura este destinată opiniei publice engleze, de unde va răsări poate un alt binevoitor , la Bergery, care să pue un cuvânt bun pentru patria noastră atât de iubită de d-l V. Magearu et comp. Suspendarea vizitelor______ Sâmbătă 21. — Marele protector al naţional-ţărăniştilor noştri, d. Kira Kh’schen zis şi conte de Bellagio este implicat, într’o afacere neplăcută care se va desbate în faţa instanţelor corecţionale din Franţa. Presa pariziană dă câteva amănunte asupra isprăvilor... bancherului român, precizând că este vorba de un abuz de încredere, săvârşit, în complicitate cu un alt tovarăş. Până ce tribunalul se va pronunţa asupra acestei afacieri contele Kira de Bellagio a suspendat primirile aşa încât prietenii şi protejaţii săi din partidul naţional-ţărănesc trebue să caute alt om care să le comanditeze broşurile imunde şi alt loc de întâlnire cu duşmanii ţărei noastre din afară !NT. IMCHEERI Bazar săptămânal — Nu ştim, nu-l cunoaştem. — A câtea ieşire a d-lui Maniu ?. — Refuzăm a discuta. — Regimul escrocilor politici. —Spre fericirea patriei.—Suspendarea vizitelor B ECOURI iroul de educaţie de la Departamentul Internelor din Washington a publicat o dare de seamă asupra bibliotecilor din diferitele state de pe glob. O atenţie specială s-a acordat Cehoslovaciei, despre care se spune că e o ţară cu o lege, care prevede că fiecare comună cu mai mult de 10.000 locuitori trebue să-şi creeze o bibliotecă. Statistica biroului de Educaţie american cuprinde numeroase date asupra bibliotecilor publice din Cehoslovacia, accentuând că la acest grad a ajuns un stat, care a început să existe abia după războiul mon dial i n ultimii ani populaţia Europei a crescut considerabil. Aceasta în special în Sud-estul Europei.. După ultimele date statistice Polonia prezintă cea mai mare creştere a populaţiei. Creşterea naturală a populaţiei poloneze a fost în 1027 de 420,000 suflete. In 1924 Polonia a fost în locul al treilea în ce piveşte creşterea populaţiei, iar în prezent ocupă primul loc. Germanie, unde numărul populaţiei este dublu faţă de numărul populaţiei poloneze, nu a înregistrat decât o creştere de 403,000 suflete. In Italia, care are o populaţie de 43 milioane meşterea a fost de 410,000. In Polonia numărul nașterilor este de două ori mai mare