Viitorul, septembrie 1928 (Anul 20, nr. 6162-6187)

1928-09-15 / nr. 6174

Congresul al IXnea „F.LD.A.C.“ UN COW!îlN1CAT In urma unor ştiri tendenţioase­­diate de unele persoane dornice de reclamă, se aduce la cunoştinţa publicului că „F. I. D. N. C.-ul (Federation Intérallie des anciens combatt­ants) îşi tine congresul său anul acesta in Bucureşti, in zilele de 16—22 Septembrie și Co­mitetul de organizare al congresu­lui este compus după cum ur­mează : Doamnele general Traian Mo­goiu, președinte, Principesa Al. Cantacuzino, general Anastasiu, general Dragalina, amiral Coandă, EV. Voiculescu, colonel Gorsky. Domnii : general E. Nicoleanu, inginer Teodorescu, C. . Kiriţescu, general Marţian, consilier Vlado­­vanu, inginer I. Dimitrescu, gene­ral I. Manolescu, general Livezea­­­nu, inginer M. Constantinescu, co­lonel Danielopol, profesor G. Strat, Dir. Baldovici, Arh. G. Negoescu, insp. general I. Peter, inginer N. Petrescu, profesor Gr. Hanaris, doctor V. Gomoiu, inginer D. Mar­­dan, S. Ştefănescu, inspector Mun­­gopol. . . .­­Pentru asociaţiile romane afina­te la F. I. D. A. C. Domnii: gene­ral Rujinski, dr. V. Deleu, general Tăutu, inginer N. Miculescu, dr. IV. Nitescu, profesor D. Bădărău,­­Lt. colonel V. Gorsky, Lt. colonel p. Boerescu, Gh. Dumitrescu, Co­mandor Boten., căpitan Cocorăs­­cu, E. Bufnea, Maior, Stoenescu, inginer V. Iosub, A. Neguş, profe­sor V. Cădere. Comitetul lucrează zilnic între orele 8—13 şi 15—20 la Fundaţia Regele Carol I unde se pot obţine ori­ce lămuriri. MIŞCARE la ministerul industriei S-a făcut următoarea mişcare în personalul din administraţia centrală şi exterioară a ministe­rului industriei şi comerţului: D. Mircea Paucă, licenţiat în ştiinţele naturale şi geologie, geolog asistent la institutul geo­logic al României. D-na Liubovi Gribova a fost numită­ magazineră la şcoala de industrie casnică din Chişinău D-şoara Valentina Botnari, ab­solventă de liceu, secretară la şcoala de industrie casnică din Chişinău.­­ D. inginer Mircea Macedones­­cu a fost detaşat de la inspectora­tul minier Ploeşti, la inspectora­tul minier Comârneşti, urmând a conduce subinspectoratul minier Cernăuţi. — ................................... — l Biserica lui Luca Grisere (Continuare cSin pagina l*a) Domnului şi de sfântul Ion Bote­j­ea la Moldavia şi Humor,­­Asediul zătorul, este străină şi iconogia­ Constantinopolului, a Imnului Acatist. La frei clasice „ --------­Arbore, găsim exemplul cel mai, vechi al acestei introduceri ; un altul se află la Moldaviţa. Scena a 16-a deasemenea este curioasă şi rară. Aici, este repre­zentat Christos, condus de un personagiu în mantie verde, înain­tând spre crucea sa. Scena înfăţişând pe Născătoarea de Dumnezeu „lumină vie“,­ este deasemenea interesantă. Ea ţine în mână o lumânare mare, muntele în care se deschide peştera cu su­fletele setoase de lumină, este cu totul verde. O scenă rară este şi a 21-a, unde se vede crucea, aşezată pe o masă , cu instrumentele patimii şi evan­ghelia, înconjurate de două gru­puri de îngeri. Rară dacă nu unică, este de ase­­menea scena a 24-a. Maica Domnu­lui stă lângă un munte stâncos,­­din mijlocul căruia ese o flacără. Christos în genunchi priveşte spre­­ (îngerul, care vine în zbor din dreapta. ?i, un registru inferior, este pictat mantie lungă, cu guler, blănit. Este ras şi are mustăţi mici negre. Pe cap, poartă o pălărie curioasă ro­tundă. Soţia sa, îşi are capul aco­lar deasupra sa scena Apocalipsu-i periţ cu o pălărie cu borduri lui. La stânga, jos, este Paradisul, înconjurat de un cadru roşu, sus­ţinut de cete îngereşti, largi, asemănătoare celor pe care le poartă la Bălineşti soţia logofă­tului Tăut, iar la Humor Anasta-Registrul inferior cuprinde o­se­­sia Bubuioc, soţia ctitorului Teo­rie de mucenici.­­dor Bubuioc. Copii, înfăţişaţi pe Peretele apusan in­antis este de­corat cu vieţi de mucenici. Pe pilastru stâng, se zăresc încă nu­mele Vămilor Văzduhului. Frescele din interior sunt greu de distins, din pricina fumului şi prafului depuse pe ele. Totuşi se văd bine unele figuri de sfinţi şi sfinte, ca Agapia, Evdochia, Ma­rina şi numele rare, de Vasilissa şi Lucerna. In cor şi îi£ altar, scenele sunt în mare parte indescifrabile din cauza prafului şi fumului. Totuşi, pe peretele apusan al co­rului, la dreapta intrării, se dis­tinge Ctitorul şi familia sa. Chris­tos stând pe un jet cu partea din­dărăt rotundă, binecuvântează. In faţa sa vine, Luca Arbore, urmat de soţia sa Iuliana şi de cinci­­co­­pii, toţi oranţi. El ţine în mâna stângă biserica sa. Pe ea îşi rea­­zămă mâna Sfântul Ion Botezăto­rul care­ ţine cu stânga un sul. El este urmat de un înger. Luca Arbore este îmbrăcat într’o Inscripţia slavonă, care explică această scenă, dovedeşte până la evidentă exactitatea hipotezei mele că Asediul Constantinopolului de pe frescele bucovinene nu repre­zintă, cum au susţinut unii, pe cel din 1453, ci pe cel cu ocazia căruia s’a alcătuit Imnul Acatist. Iată după traducerea lui Dimi­­trie Dan : In anul 6035 (577) a venit împăratul Chonoe din Persia şi Li­bia, închinătorul de idoli, asupra Ţarigradului cu oaste în zilele îm­păratului Eraclie, cu rugăciunile sfintei Născătoare de Dumnezeu, Dumnezeu s’a mâniat pe dânşii, a lăsat asupra lor şi fulger şi ploaie şi fac şi i-a înecat pe toţi în mare. In partea anterioară a zidului meridional, este pictată Judecata de Apoi. Scenele de sus sunt şterse. Se zăreşte totuşi registrul cu evanghelia pe masă, înconjurată de heruvimi roşii, sub care apare, ca la Moldaviţa, o mână ţinând sufletele. De fiecare parte sunt re­prezentaţi Adam şi Eva ca planţi. Sub ei se vede balanţa, care cântă­reşte un suflet, înfăţişat în pielea goală, pe când un demon se agaţă pentru a înclina cumpăna spre dânsul. La dreapta limbii de foc al Gehenii, se văd urmele chitului, această frescă, al lui Luca Arbore par a fi patru băeţi şi o fată. So­ţia sa şi fata îşi au capul şi părul împodobite cu şiroaie de mărgări­tare, ca cele două figuri femenine dela Bălineşti sau domniţele lui Ştefan cel Mare dela Hârlău şi Pă­­trăuţi. Un al doilea portret al ctitorului, mai bine păstrat se află pe peretele mormântului său. La dreapta, Christos, stând pe jet se apleacă spre a binecuvânta pe Luca Ar­bore, care îi prezintă biserica Maica Domnului şi Ion Botezătorul îl asistă. Avem ilar aici o adevă­rată Deisis, foarte interesantă După ctitor, urmează doi copii şi soţia sa. Luca Arbore este îmbrăcat în­tr’o mantie, lungă, ornată cu flori şi ramuri, de culoare brună şi gal­benă, cu ape verzui, la guler blă­­nită. Iuliana poartă o mantie gal­benă, brună, o pălărie albă cu bor­duri largi, la fel cu cea precedentă şi o cămaşă cu mâneci brodate, cu motive naţionale (ca la Humor, Bă­tineşti, Hârlău, la domniţa). Figura ctitorului est© expresivă şi se distinge bine. Are ochii mari, sprâncene arcuite, mustăţi negre pletite, fără barbă, sau una foarte scundă. Pe cap poart­ă o pălărie, care pare occidentală; partea an­terioară este ceva mai ridicată în felul unei şepci de marinar. Zidurile lăturalnice ale mormân­tului sunt ornate cu sfinţi. Pe boltă, este zugrăvit ,un heru­vim, iar sub el, Sfântul Duh sub figura unui porumbel crucea şi evanghelia. Pe peretele apusan am citit şi câteva grafitti fără însemnătate. Unul este din 1503, altul din 1562, altele aparţin secolului al XVIII- lea, 1730, 1770, etc. Din odoarele vechi ale bisericii n’a rămas aproape nimic. Un potir de lemn cu frumoase motive trecut, un altul de un metal, în care intră mult cositor, (sec. XVIII-lea), câteva sfeşnice sculp­tate vechi, şi mai ales un pomelnic de lemn cu frumoase motive sculptate. O curiozitate particulară o cons­­titue două blocuri de piatră, în care sunt scobite găuri. Ele ar fi servit pictorilor — spune tradi­ția — ca recipiente de vopseli pen­tru executarea frescelor. f ' ' "yfi€Ä PREMIERELE T­­ . deschiderea stagiune!.., CABA­RETUL“ piesă în trei aste De când cu năvala Americanilor „­porc“ și te dau dracului la fiecare T­....................... ... ( f!nn 7) f! nn-\ A nn n 14- n nn /lOl/'1 fi/1 ys T­, U/Y* 0/1 fi /-l­Of11 O n 14 GO /I în Europa și mai cu seamă în Pa­ris, unde sunt atraşi de viaţa ief­tină pentru ei, mentalitatea mul­tor conducători de spectacole din capitala lumei s-a schimbat. Voind să fie pe placul unor spectatori care „miros a bani“ (întrebuinţări, o expresie din piesă) au organizat reprezentaţii pe placul lor. Nu e­­xistă piesă la Paris — afară de cele clasice — unde un personagiu să nu fie exotic, în mai toate ca­zurile american. Nu mai vorbesc­­de exibiţiile din music-halluri, unde scene întregi sunt scrise di­rect în englezeşte. Iar directorii zeloşi importă chiar, piese ameri­cane — piese poliţiste, cu detec­tivi, cu focuri de revolver, cu ur­măriri , cu descoperiri—pentru ca reprezentanţii celui mai bogat po­por din lume să se creadă chiar la Paris, ca la ei acasă. Asemenea piese îşi au oare­cum, rostul lor la Paris, dar la noi! La noi, reprezentarea unor aseme­nea piese poliţiste ne duce cu 25 de ani în urmă, când pe scena Tea­trului Naţional se juca „Sherlock Holmescu deosebirea că acţiii­­nea acelei piese se desfăşura în lumea bună, că Toneanu cânta la vioară Traumerei“ de Shumann, pe când în „Cabaretul“ acţiunea se petrece în lumea intenoră a culise­lor de varieteu, cari te tratează de PAUL I. PRODAN IN CAPITALA Teatrul NaticraaB ' AstSsearS Vineri 14 Septembrie crt. Teatrul National rerezintă pen­tru prima oară „Mult zgomot pentru nimic“ spectaculoasa comedie în 17 tablouri a lui William Shakespeare. Piesa se joacă pentru întâia oară în româneşte şi e montată cu un fast şi originalitate desăvârşită de către d. Paul Gusty. In rolurile principale apar d-nele: Marioara Zimniceanu, Puia Ionescu, Elena Parizianu, Gaby Danielopol, etc., şi d-nii Bulfinsky, Bălţăţeanu Athanasescu, Duţulescu, Sârbul, Barbelian, Săvulescu, Baldo­­vin, Polizu, Orendy, Brancomir, Ma­rius, Romano, Enescu, etc. Decoruri şi costume după schiţele pictorului Feodoroff lucrate în ate­lierele Teatrului Naţional. Costu­mele sub direcţia d-nei Florica Geor­­­gescu-Scârţan. Direcţiunea Teatrului Naţional­­roagă Onor Public să păstreze ţinu­ta de rigoare. „ Duminică 16 d­t. se va da pentru întâia oară în matineu „Omul de ză­padă“ de A. de Herz, marele succes­­al stagiunei trecute. Seara pentru a­­doua oară „Mult sgomot pentru ni­­mic“! —" ....... * minut, în culise zbârnâe un iaz și o autenti­că „Girl“ cântă şi dansează spanioleşte ! Doi contrabandişti de alcool, duş­mani încvrşunaţi se întâlnesc în culisele unui varieteu, se boxează, unul împuşcă pe celălalt. Un de­tectiv e prin împrejurimi, urmă­reşte asasinul, care moare ucis de o altă „girl“. Piesă naivă, scrisă pentru copii mari, pentru oameni pasionaţi de lectura romanelor de senzaţie şi de aventuri. Cântece, dansuri, mat­­churi de box, foeuri de revolver, şapte perechi de picioare goale (de­sigur un punct de atracţie al spec­tacolului,) un decor frumos, o in­terpretare vioaie, din care desprin­dem drăgălăşenia d-rei Leng Cai­lor, care posedă şi frumoase aptitu­dini coreografice, comicul trist al d-lui Timică, cinismul d-lui Lives­­cu, în rolul unui director de caba­ret, atitudinile de contrabandist ale d-lui Mielu Constantinescu, vocea stridentă a d-rei Deculescu, atitudinea rece a d-lui Tudor Că­lin, excelenta comică Vauvrina în scena beţiei precum şi şapte girls“ care intră şi ies în scenă, sue şi co­boară scări, se îmbracă şi se dez­bracă, iată ce se poate vedea la „Cabaretul“. Teatrul Mic Deschiderea Mic a filant a stagiunei Teatrului puternică impresie. „Cabaretul“ — montat excepţional— a obţinut un mare succes. Aplauze unanime au subliniat căderile de cortină, ca şi numeroase scene ca­racteristice piesei. „Cabaretul“ se joacă toată săptă­mâna la Teatrul Mic cu aceiaşi dis­­tribuţie de la premieră în frunte cu Ion Livescu, G. Timică, Al. Ghiberi­­con, Tudor Călin, Mielu Constanti­nescu, Theo Teodorescu, Leny Caller, Stanca Alexandrescu, Maria Wau­­wrina, Marietta Deculescu, etc, etc. * Azi, mâine şi poimâine seară au foc la „Parcul Oteteleşeanu“ 3 spec­tacole excepţionale date de compa­nia de sub conducerea d-lui Mişu Fotino. Se va reprezenta marele succes din vara asta „Satirul" cu: Mişu Fo­tino, Niculescu Buzău, Jenică Cons­tantinescu, Renne Anny, Anny Ca­­pustin, Liana Constantinescu. m m­m­mmr ■ iTE-fINEMA ate... ...teb ^ umi.'aAki. In STRAINATATE Adevărata sursă de Blănărie fină, Importată direct de la origine: ASTRAGAN, SAMURI, BIBERI, NUTRIA, VIDRE, OPUZUM, SCONGI, NURCI, JDERI, BIZAM, LUTRU, PETIT GRIS, VULPI LYNX etc. precum şi tot felul de imitaţiuni fine Este la vastul si vechiul depozit de engros WILHELM STEINHART Bucureşti, Calea Moşilor No. 188. — Telefon 74/15 In depozitele de desfacere ale produselor noastre din str. Lipscani (Sft. Gheorghe), str. Buzeşti No. 1 şi calea Rahovei No. 134 vindem: Ceara lichidă pentru parchete bidonul de 1 kgr. Lei 75 Ceara pastă pentru parchete cutia. . . . „ 30 Glazura Zimmer pentru dușumele cu luciu durabil „ 70 kgr. ZIMMER & O S. A. R. BUCUREȘTI A aparut Cu următorul sumar s­­ar * Jf * “ 6 §f» No. 35 ' tf.lilli Hitt *ts imim S9fi* 1*9 * LEALITATEA Muss trai (Ms Un manuscris a! Poetului roman Cattulus găsit la Leningrad Moscova, (Ceps). — La cerceta­rea colecţiei cunoscutului colec­ţionar rus F. M. Plişkin, care a fost donată Academiei de Ştiinţe din Leningrad a fost găsit cel mai interesant manuscris al poetului roman Catullus, care a trăit în Sec. I, înainte de Chr. Manuscri­sul prezintă o foaie de pergament îngălbenit cu o scriere excelent Vineri 14 Septembrie TEATRUL NAŢIONAL. — Mult sgo­mot pentru nimic, (premieră). TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Cioc, cioc, cioc“. PARCUL OTETELEŞANU. — Sati­rul, cu M. Fotino. TEATRUL MIC. — „Cabaretul“, moravuri americane (premieră). MAXIM’S D’ETE. — Succese enor­me obţine Evelyn Novelly în fiecare seară. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL . — 6 Fete caută adăpost cu Jeny Iuga, Verebesei Georg Alexander şi Kraissin spăr­gătorul de ghiaţă. CINEMA SELECT. — „Altfel de femei“, cu Vivian Gibson, Mary Kid, Onkar’ Beregi şi Oskar Ma­rion, şi o comedie. TEATRUL TRIANON CINEMA. — „Doctorul Schafer, specialist în boli de femei“, Evelyn Holt, Ivan Petrovici, M-me Mosjoukine, Ia­­cobs Jatz. Jurnal. Expoziţie CINEMA SCALA. — „Să nu te su­peri că te’njur“. CINEMA M. VOICULESCU (Palatul Cercului Militar). — „Grădina lui Allah“ cu Ivan Petrovich şi Alice Tery şi quartetul Rabega. CINEMA LIPSCANI. — „Dragoste de primăvară“ cu Marion Davies. GRADINA CINEMA VICTORIA. — Dragoste de primăvară, cu Mardon Davies. CINEMA EFORIA . — Sfârşitul lui Monte Carlo, 10 acte cu Francesca păstrată. Această interesantă descoperire a fost analizată de Prof. Malein de la Universitatea din Leningrad, care a declarat: „Manuscrisu­l găsit în colecţia lui F. M. Pliuş­­kin, este un fragm­ient din manu­scrisele lui Catullus şi spre deose­bire de cel mai vechi manuscris al acestui poet roman, care are nu­mai un singur vers, actualul frag­ment conţine trei versuri. Aceste trei versuri prezintă o mare im­portanţă pentru cunoaşterea sti­lului poetului. Au un caracter de epigramă şi sunt îndreptate con­tra lui Iulius Cesari., Ber­lini şi Jean Angelo. CINEMA BULEVARD PALACE. — O urmărire în Alpi cu Harry Piei şi o comedie în 2 acte. CINEMA RAHOVA. — O mie şi una de nopţi, cu Nicolas Rimsky şi Natalie Kovanka. Trupa Stoenescu şi Duo Leontinov. CINEMA REX (Dudeşti). — „Regi­na Amorului“ cu Harry Holm şi o comedie. CINEMA MRANA­. — Excetrica Charlotti, cu Lya de Puţi şi trupa de reviste Ion Pribeagu, Foaie verde ismă creaţă. CINEMA ROMA. — „Fiul câmpii­lor“ cu Wiliam Hart şi o comedie. CINEMA MARCONI. — „Fantoma de la Operă“ cu Lon Chaney copie nouă şi o comedie. CINEMA JUPITER. — „Studentul dansator“., operă complectă. CINEMA DICHIU. — „Sonata Kreu­tzer“ de Leo­ Tolstoi şi o comedie 2 acte cu Moşulică. TERASA CINEMA BASARAB. — Trupa de comedii Vasile Brezeanu şi formidabilul film „Prinţ şi ban­dit“ cu Hary Liedtke, Vivian Gib­son. GRADINĂ SI SALA CINEMA FI­LANTROPIA. — „Sora Albă“ cu cor, orgă şi clopote. CINEMA COLUMBIA (Colentina). — „Bohema“ cu Maria Iacobini şi „Protejatul Morţii“ cu Samson. CINEMA DOROBANŢI. — „Iubiţi viaţa“ cu Vladimir Gaidarov 6 ac­te şi Edie Polo. — -------— r*lQ y BANI Vă costă fiertul unui fu­riu de apă, v/njjţuicâ, ceai, cu F­ERBATORUL NOSTRU ELECTRIC NUMAI POSESORII DE INSTALAŢIUNE ELECTRICĂ SE POT FOLOSI DE EL. Prospecte la cerere. IMMi raiMARIA GRASULUI BÂRLAD Biroul Financiar de Comptabili­­tate şi al Bunurilor PVBUGAŢIE Noi, Primarul Oraşului Bârlad, a­­duceri­ la cunoştinţa generală că în ziua de 18 Noembrie 1928 la orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publi­că în cancelaria acestei primării pen­tru procurarea a unui automobil ca­mion pentru cărat gunoiul de pe străzi. Condiţiunile şi caetul de sarcini se pot vedea în cancelaria Serviciului Contabilităţii în orice zi de lucru în­tre orele 9—12 şi 15—18. Licitaţia se va ţine cu oferte sigi­late şi orale. Ofertele vor fi însoţite de o ga­ranţie provizorie de 10 la sută din suma oferită. Textul art. 72—83 inclusiv din le­gea contabilităţii publice se va apli­ca la ţinerea licitaţiei. Primar, Ioan G. Guriţă Şeful serv ad-tiv. I. Vasiliu No.19802, 1928 Septembrie 11. PRIMĂRIA ORAŞULUI BÂRLAD Biroul Financiar de Comptabili­­tate şi a­ Bunurilor PUBLICAŢIE Noi, Primarul Oraşului Bârlad, aducem la cunoştinţa generală că în ziua de 27 Septembrie 1928 la orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie pu­blică cu termen urgent în cancela­ria acestei primării pentru dar­ea în antrepriză a exploatărei cantităţilor de material lemnos rezultat din tăe­­rea parchetului No. 4 Grăjdeni şi parchetul No. 10 Hălăceşti-Muncelu ambele în valoare de 686.677 lei, lemne necesare Primăriei, autorităţi­lor, funcţionarilor şi populaţiei ora­şului pentru iarna anului 1928—1929. Estimaţia, cadtul de sarcini, con­­diţiunile etc. se pot vedea în cance­laria Primăriei între orele 9—12 şi 15-18. Adjudecatarul va depune la stat ca garanţie suma de lei 347.149. Licitaţia se va ţine cu oferte si­gilate. Textul art. 72—83 inclusiv din le­gea contabilităţei publice se va apli­ca la ţinerea licitaţiei. Primar, Ioan G. Guriţă Şeful Contabilităţei, î. Duda No. 18507 * 1928 Septembrie 10 Ch­ema Trite. Ulm SECŢIA IlI-a c. c. i X fi fî C T D-l Şerban Gh. Nan cu domiciliul ales la d. avocat M. Cosac Comuna Suburbană Principele Nicolae Şos. Pantelimon judeţul Ilfov a cerut a­­cestui tribunal prin petiţia înreg. la No. 34984 din 11 August 1928 să fie divorţat de soţia sa Sultana Şerban Gh. Nan pentru motive şi din cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o copilă cu numele de Ma­ria în etate de doi ani şi jumătate. Ambii soţi nu posedă avere şi nici act dotal. Termenul pentru a doua conciliere este fixat la 24 Septembrie 1928. Acest extract s-a publicat de noi Grefier prin (Monitorul) ziarul „Vii­torul“ conform art­ 285 cod. civil. Grefier: Ioan Stroe No. 56494, 1928 Septembrie 12 Dos. 4178/928 Grefa Trib. Dâmboviţa SECŢIA l-a E­x­tra­c­t D-l Mihai Gheorghe Sima din co­muna Principele Mihai jud. Dâmbo­­viţa, cu petiţia înreg. la No. 27501, 927 a intentat acţiune de divorţ con­tra soţiei sale Ioana pentru cauze de­terminate. Din această căsătorie a rezultat copila Floarea în vârstă de 4 ani. Soţia pârâtă posedă 50 arii pă­mânt arabil situat în comuna Prin­cipele Mihai. Termenul pentru pronunţare fixat la 5 Octombrie 1928. Dos. No. 5902/927. Grefier, Indescifrabil No. 29632, 1928 August 21. ţările de orice fel contra vre­unui aliat 3 „In cazul când unul dintre aliaţi ar fi victima unei agre­siuni manifest injustificate, alia­­ţii se vor declara gata să vie în ajutorul camaradului Ier ame­ninţat“. Aceste manifestări de solidari­tate sunt cea mai frumoasă do­vadă, că vechea prietenie bazată pe sacrificiul comun n­u va dis­părea niciodată ! Această ideologie a „F. I. D. A. C.“-ului este cea mai bună ga­ranţie a „Păcii“ pentru că nu­mai pri­n solidaritatea aliată se vor menţine neştirbite tratatele de pace. Tot „F. I. D. A. C.-ul“, prin re­­zoluţia votată la New­ Orleans în 1922, a cerut ca „orice guvern, care va întreţine armate cu sco­pul de agresiune contra vecini­lor, să fie scos în afară de lege !“. încă din 1922, F. I. D. A. C.-ul trasa calea pactului de la Lo­carno şi pactului Kellog din 1928! „F. I. D. A. C.“-ul şi propa­­ ganda comunistă F. I. D. A. C.“-ul conştient de pericolul ce prezintă pentru ome­nire „comunismul“, a cărui pro­­pagandă tinde la răsturnarea ac­­tualei stări sociale şi politice, di­strugând astfel realizările „Pă­cii“, a adus în congresul de la Roma din 1925 următoarea rezo­­luţiune, pe care caută să o pună în practică cu sorţi de isbândă: „F. I. D. A. C.“-ul considerând că propaganda comunistă este un pericol internaţional, care va ameninţa lumea, decide să ceară guvernelor, aliate de­ a l angaja o acţiune comună contra acestei ameninţări şi de a face tot ce-i stă în putinţă pentru a nu per­mite desvoltarea acestei propa­gande sub mantia reluării rela­­ţiunilor­ diplomatice“. „F. I. D. A. C.“-ul şi campa­niile de presă calomnioase De mai multe ori s’a pus ches­­tiunea propagandei subversive în jurnalele ţărilor aliate, propa­gandă care poate conduce la anu­mite conflicte şi la stricarea bu­nelor relaţii, care trebue să dom­nească între aliaţi. Astfel în congresul di­­n 1923 de la Bruxelles s-au hotărât urmă­toarele : „F. I. D. A. C.“-ul declară că regretă în mod sincer atacurile făcute în presa Aliaţilor, de unii în contra altora. „Asemenea atacuri sunt dăună­toare Păcii, pentru care Aliaţii lucrează, pentru că ele dau ţărilor inamice impresia unei desolida­rizări între aliaţi, angajându-le astfel la rezistenţă. „Pentru ea interesele reciproce iraţionale între foştii combatanţi să fie mai bine cunoscute, este de dorit să se facă un schimb de ziare, redactate de foştii comba­­tanţi , şi în fine, „Ca în diferitele ziare ale „F. I. D. A. C“-ului să fie rezervat uiu­­ loc camarazilor celorlalte naţiuni aliate pentru ca să-şi poată ex­pune punctul de vedere asupra chestiunilor cari interesează pe foştii combatanţi precum şi inte­resele ţărilor lor“. Dar o chestiune atingând direct interesele României a fost pusă în şedinţa comitetului de direcţie din Paris din 12 Decemvrie 1927, provocată de campanie de presă dusă în contra ţării atât în urma evenimentelor de la 6 Decemvrie din Oradea, cât şi pe chestia op­­tanţilor. In această şedinţă, comitetul de direcţie a hotărât : „F. I. D. A. C.“-ul emoţionat de campania de presă dusă de unele ziare, care riscă să creeze inci­dente grave între Ungaria şi ţă­rile vecine, „protestează contra acestei ati­ „tudini, declară că menţin­erea „Păcii se reazinîă pe respectul de* „săvârşit al tratatelor, puse sub „supravegherea „Ligei Naţiuni­lor“ , decide să se comunice această opinie a foştilor combatanţi aliaţi ţărilor neliniştite de această pro­pagandă periculoasă spre a aduce calmul necesar în opinia publică“. F. N. D. t­. C.-u! gi agresiunile comitagiilor bulgari In­ congresul dela Varşovia s’a pus chestiunea incursiunilor bul­gare pe teritoriul ţărilor vecine. Sistemul practicat de bandele de comitagii, fiind o perpetuă ameninţare pentru vecin, „F. L D. A C.“-ul a hotărât următoa­rele : „Consideră incursiunile bande­lor bulgare ca acte de agresiune contrarii ideii de pace şi decide să atragă atenţiunea „Societăţii Naţiunilor“ pentru cazul unui îm­prumut bulgar, ca să se facă un control serios, aşa ca aceşti bani să nu fie întrebuinţaţi pentru or­­ganizarea şi provocarea războiu­lui“. Această rezoluţie a fost imediat comunicată la­­Geneva. Se ştie că împrumutul bulgar na reuşit, iar că în 1928, Anglia şi Franţa au făcut un demers co­lectiv la Sofia pentru încetarea atacurilor comitagiilor. In­ 1928, România prezintă trei moţiuni, una deosebit de impor­tantă relativ la chestiunea op­­tanţilor şi siguranţa tratatelor de pace, o a doua relativ la soarta prizonierilor de războiu, cari ar mai fi rămas prin Rusia şi alte localităţi, şi o a treia relativ la sprijinirea campaniei de cons­trucţii pentru demobilizaţi. Sperăm că şi de această dată, camarazii aliaţi vor fi alăturea cu noi în sprijinirea justelor noastre moţiuni. SPECTACOLELE ZILEI SUBSOLUL ROMAN“ «•*■£«! Societate Anonimă Minieră Română Bucureşti, Str. Academiei No. 1, Et. II Conform deciziunei Adunării Generale din 29 Iunie crt., Consiliul de Administraţie a stabilit plata unui acompt de divident pe anul 1928 de­­10 la sută asupra acţiunilor,­­ cu vărsămintele complect achitate. Plata acomptului de divident se va face cu începere de la 1 Noembrie crt., la cassa societății „SUBSOLUL ROMÂN“ Intre orele 10 și 12. Consiliul de Administrație Continuare din pagina I-a * -------------------------------- - FUN­D­AŢIU­N­EA 12Regele Junincii — Ajutorarea culturală a Fiilor şi fiice­lor de ofiţeri activi — Se aduce la cunoştinţa interesaţi­lor că secţia pentru ajutorarea cul­turală a fiilor şi ficelor de ofiţeri activi din „Fundaţiunea Regele Fer­dinand I“ îşi va începe activitatea de la 15 Septembrie 1928 în următoa­rele condiţiuni: Se va acorda ajutoare fiilor şi fi­­re­lor ofiţerilor activi lipsiţi de mij­loace, care urmează învăţământul secundar şi superior teoretic şi prac-Nu se acordă asmenea ajutoare o­­fiţerilor ai căror fii sunt în li­cele militare, şcoli pregătitoare de ofiţeri sau care primesc ajutoare similare de la Casa de Dotaţie a Oastei. Ajutoarele acordate ca burse pen­tru întreţinere se ridică, pentru acei elevi sau studenţi care nu termin cu succes clasa sau anul de studiu pen­tru care au fost ajutaţi. De asemeni ajutoarele pot fi suspendate în cazul tic, pentru plata taxelor şcolare, când se dovedeşte că beneficiarii nu procurare de cărţi şi rechizite, pre­cum şi pentru întreţinere.­­ Cererile pentru acordarea de aju­toare vor fi adresate direcţii secţi­unii de către părintele sau tutorele studenţilor sau studentelor (în caz când părintele ar fi încetat din viaţă după data de 1 Martie 1927). Aceste cereri vor fi însoţite de : Un certificat al şefului de corp sau serviciului, cărei ofiţerul aparţine (sau aparţinut in cazul de a fi dece­dat) prin care să se arate starea ma­terială a ofiţerului şi greutăţile sale mater­iale. Un certificat al direcţiei şcoalei sau al decanului facultăţii, prin care să se vadă în ce clasă sau an de fa­cultate este înscris fiul sau fica ofi­ţerului, de ce cărţi şi rechizite are nevoe, precum şi certificatul de stu­dii ale anului precedent. Pentru întreţinere (burse) numă­rul locurilor este limitat pentru a­­nul şcolar 1928—1929 la 25. Ordinea de preferinţă în care se vor acorda ajutoarele este următoa­rea : a) Orfanii (prin tutorele lor) ai căror părinţi fiind în activitate au decedat după data de 1 Martie 1927. b) Ofiţerilor după numărul de co­pii ce au de întreţinut în şcoli. La condiţiunile egale de mijloace materiale şi numărul de copii, se va ţine seamă de notele medii obţinute de elevi în anul precedent. Iui frequentează regulat cursurile, n’au apreciere favorabilă asupra rezulta­tului examenului sau lasă de dorit din punct de vedere al purtărilor. Secţia va acorda în cursul anului şcolar 1928—1929, patru burse pentru străinătate la fii sau fice de ofiţeri cari, în urma absolvirei cu distinc­­ţiune a unei şcoli superioare sau fa­cultăţi din ţară, urmează a se spe­cializa sau perfecţiona în şcoli sau instituţiuni superioare din străină­tate. Cererile pentru acordarea unor a­­semeni burse, pe lângă certificatul Şefului de Corp sau şefului imediat superior, vor fi însoţite şi de reco­­mandaţia specială a directorului şcoalei sau a Decanatului şcoalei ­l,M*■ 1 ■ .. ■ — Pentru funcţionarii —B——msamm wmv’m de rit mozaic Suntem rugaţi să publicăm ur­mătoarele : Ministerul Muncii, prin decizia ministerială No. 3086 din 1028, a dispus ca patronii stabilimentelor comerciale şi industriale cari au în serviciu funcţionarii de rit mozaic să acorde, în mod obligator, aces­tora repaus suplimentar în zilele de 15 Septembrie (anul nou) și 24 Septembrie (marele post) a. c. Orice alte comunicate în această chestiune nu se vor ține în seamă. iî1 AL &. Miesen AVOCAT Bulev. Elisabeta 51, etaj III Telefon 19 I 22

Next