Viitorul, septembrie 1928 (Anul 20, nr. 6162-6187)
1928-09-15 / nr. 6174
Congresul al IXnea „F.LD.A.C.“ UN COW!îlN1CAT In urma unor ştiri tendenţioasediate de unele persoane dornice de reclamă, se aduce la cunoştinţa publicului că „F. I. D. N. C.-ul (Federation Intérallie des anciens combattants) îşi tine congresul său anul acesta in Bucureşti, in zilele de 16—22 Septembrie și Comitetul de organizare al congresului este compus după cum urmează : Doamnele general Traian Mogoiu, președinte, Principesa Al. Cantacuzino, general Anastasiu, general Dragalina, amiral Coandă, EV. Voiculescu, colonel Gorsky. Domnii : general E. Nicoleanu, inginer Teodorescu, C. . Kiriţescu, general Marţian, consilier Vladovanu, inginer I. Dimitrescu, general I. Manolescu, general Livezeanu, inginer M. Constantinescu, colonel Danielopol, profesor G. Strat, Dir. Baldovici, Arh. G. Negoescu, insp. general I. Peter, inginer N. Petrescu, profesor Gr. Hanaris, doctor V. Gomoiu, inginer D. Mardan, S. Ştefănescu, inspector Mungopol. . . .Pentru asociaţiile romane afinate la F. I. D. A. C. Domnii: general Rujinski, dr. V. Deleu, general Tăutu, inginer N. Miculescu, dr. IV. Nitescu, profesor D. Bădărău,Lt. colonel V. Gorsky, Lt. colonel p. Boerescu, Gh. Dumitrescu, Comandor Boten., căpitan Cocorăscu, E. Bufnea, Maior, Stoenescu, inginer V. Iosub, A. Neguş, profesor V. Cădere. Comitetul lucrează zilnic între orele 8—13 şi 15—20 la Fundaţia Regele Carol I unde se pot obţine orice lămuriri. MIŞCARE la ministerul industriei S-a făcut următoarea mişcare în personalul din administraţia centrală şi exterioară a ministerului industriei şi comerţului: D. Mircea Paucă, licenţiat în ştiinţele naturale şi geologie, geolog asistent la institutul geologic al României. D-na Liubovi Gribova a fost numită magazineră la şcoala de industrie casnică din Chişinău D-şoara Valentina Botnari, absolventă de liceu, secretară la şcoala de industrie casnică din Chişinău. D. inginer Mircea Macedonescu a fost detaşat de la inspectoratul minier Ploeşti, la inspectoratul minier Comârneşti, urmând a conduce subinspectoratul minier Cernăuţi. — ................................... — l Biserica lui Luca Grisere (Continuare cSin pagina l*a) Domnului şi de sfântul Ion Botejea la Moldavia şi Humor,Asediul zătorul, este străină şi iconogia Constantinopolului, a Imnului Acatist. La frei clasice „ --------Arbore, găsim exemplul cel mai, vechi al acestei introduceri ; un altul se află la Moldaviţa. Scena a 16-a deasemenea este curioasă şi rară. Aici, este reprezentat Christos, condus de un personagiu în mantie verde, înaintând spre crucea sa. Scena înfăţişând pe Născătoarea de Dumnezeu „lumină vie“, este deasemenea interesantă. Ea ţine în mână o lumânare mare, muntele în care se deschide peştera cu sufletele setoase de lumină, este cu totul verde. O scenă rară este şi a 21-a, unde se vede crucea, aşezată pe o masă , cu instrumentele patimii şi evanghelia, înconjurate de două grupuri de îngeri. Rară dacă nu unică, este de asemenea scena a 24-a. Maica Domnului stă lângă un munte stâncos,din mijlocul căruia ese o flacără. Christos în genunchi priveşte spre (îngerul, care vine în zbor din dreapta. ?i, un registru inferior, este pictat mantie lungă, cu guler, blănit. Este ras şi are mustăţi mici negre. Pe cap, poartă o pălărie curioasă rotundă. Soţia sa, îşi are capul acolar deasupra sa scena Apocalipsu-i periţ cu o pălărie cu borduri lui. La stânga, jos, este Paradisul, înconjurat de un cadru roşu, susţinut de cete îngereşti, largi, asemănătoare celor pe care le poartă la Bălineşti soţia logofătului Tăut, iar la Humor Anasta-Registrul inferior cuprinde osesia Bubuioc, soţia ctitorului Teorie de mucenici.dor Bubuioc. Copii, înfăţişaţi pe Peretele apusan inantis este decorat cu vieţi de mucenici. Pe pilastru stâng, se zăresc încă numele Vămilor Văzduhului. Frescele din interior sunt greu de distins, din pricina fumului şi prafului depuse pe ele. Totuşi se văd bine unele figuri de sfinţi şi sfinte, ca Agapia, Evdochia, Marina şi numele rare, de Vasilissa şi Lucerna. In cor şi îi£ altar, scenele sunt în mare parte indescifrabile din cauza prafului şi fumului. Totuşi, pe peretele apusan al corului, la dreapta intrării, se distinge Ctitorul şi familia sa. Christos stând pe un jet cu partea dindărăt rotundă, binecuvântează. In faţa sa vine, Luca Arbore, urmat de soţia sa Iuliana şi de cincicopii, toţi oranţi. El ţine în mâna stângă biserica sa. Pe ea îşi reazămă mâna Sfântul Ion Botezătorul care ţine cu stânga un sul. El este urmat de un înger. Luca Arbore este îmbrăcat într’o Inscripţia slavonă, care explică această scenă, dovedeşte până la evidentă exactitatea hipotezei mele că Asediul Constantinopolului de pe frescele bucovinene nu reprezintă, cum au susţinut unii, pe cel din 1453, ci pe cel cu ocazia căruia s’a alcătuit Imnul Acatist. Iată după traducerea lui Dimitrie Dan : In anul 6035 (577) a venit împăratul Chonoe din Persia şi Libia, închinătorul de idoli, asupra Ţarigradului cu oaste în zilele împăratului Eraclie, cu rugăciunile sfintei Născătoare de Dumnezeu, Dumnezeu s’a mâniat pe dânşii, a lăsat asupra lor şi fulger şi ploaie şi fac şi i-a înecat pe toţi în mare. In partea anterioară a zidului meridional, este pictată Judecata de Apoi. Scenele de sus sunt şterse. Se zăreşte totuşi registrul cu evanghelia pe masă, înconjurată de heruvimi roşii, sub care apare, ca la Moldaviţa, o mână ţinând sufletele. De fiecare parte sunt reprezentaţi Adam şi Eva ca planţi. Sub ei se vede balanţa, care cântăreşte un suflet, înfăţişat în pielea goală, pe când un demon se agaţă pentru a înclina cumpăna spre dânsul. La dreapta limbii de foc al Gehenii, se văd urmele chitului, această frescă, al lui Luca Arbore par a fi patru băeţi şi o fată. Soţia sa şi fata îşi au capul şi părul împodobite cu şiroaie de mărgăritare, ca cele două figuri femenine dela Bălineşti sau domniţele lui Ştefan cel Mare dela Hârlău şi Pătrăuţi. Un al doilea portret al ctitorului, mai bine păstrat se află pe peretele mormântului său. La dreapta, Christos, stând pe jet se apleacă spre a binecuvânta pe Luca Arbore, care îi prezintă biserica Maica Domnului şi Ion Botezătorul îl asistă. Avem ilar aici o adevărată Deisis, foarte interesantă După ctitor, urmează doi copii şi soţia sa. Luca Arbore este îmbrăcat într’o mantie, lungă, ornată cu flori şi ramuri, de culoare brună şi galbenă, cu ape verzui, la guler blănită. Iuliana poartă o mantie galbenă, brună, o pălărie albă cu borduri largi, la fel cu cea precedentă şi o cămaşă cu mâneci brodate, cu motive naţionale (ca la Humor, Bătineşti, Hârlău, la domniţa). Figura ctitorului est© expresivă şi se distinge bine. Are ochii mari, sprâncene arcuite, mustăţi negre pletite, fără barbă, sau una foarte scundă. Pe cap poartă o pălărie, care pare occidentală; partea anterioară este ceva mai ridicată în felul unei şepci de marinar. Zidurile lăturalnice ale mormântului sunt ornate cu sfinţi. Pe boltă, este zugrăvit ,un heruvim, iar sub el, Sfântul Duh sub figura unui porumbel crucea şi evanghelia. Pe peretele apusan am citit şi câteva grafitti fără însemnătate. Unul este din 1503, altul din 1562, altele aparţin secolului al XVIII- lea, 1730, 1770, etc. Din odoarele vechi ale bisericii n’a rămas aproape nimic. Un potir de lemn cu frumoase motive trecut, un altul de un metal, în care intră mult cositor, (sec. XVIII-lea), câteva sfeşnice sculptate vechi, şi mai ales un pomelnic de lemn cu frumoase motive sculptate. O curiozitate particulară o constitue două blocuri de piatră, în care sunt scobite găuri. Ele ar fi servit pictorilor — spune tradiția — ca recipiente de vopseli pentru executarea frescelor. f ' ' "yfi€Ä PREMIERELE T . deschiderea stagiune!.., CABARETUL“ piesă în trei aste De când cu năvala Americanilor „porc“ și te dau dracului la fiecare T....................... ... ( f!nn 7) f! nn-\ A nn n 14- n nn /lOl/'1 fi/1 ys T, U/Y* 0/1 fi /-lOf11 O n 14 GO /I în Europa și mai cu seamă în Paris, unde sunt atraşi de viaţa ieftină pentru ei, mentalitatea multor conducători de spectacole din capitala lumei s-a schimbat. Voind să fie pe placul unor spectatori care „miros a bani“ (întrebuinţări, o expresie din piesă) au organizat reprezentaţii pe placul lor. Nu există piesă la Paris — afară de cele clasice — unde un personagiu să nu fie exotic, în mai toate cazurile american. Nu mai vorbescde exibiţiile din music-halluri, unde scene întregi sunt scrise direct în englezeşte. Iar directorii zeloşi importă chiar, piese americane — piese poliţiste, cu detectivi, cu focuri de revolver, cu urmăriri , cu descoperiri—pentru ca reprezentanţii celui mai bogat popor din lume să se creadă chiar la Paris, ca la ei acasă. Asemenea piese îşi au oarecum, rostul lor la Paris, dar la noi! La noi, reprezentarea unor asemenea piese poliţiste ne duce cu 25 de ani în urmă, când pe scena Teatrului Naţional se juca „Sherlock Holmescu deosebirea că acţiiinea acelei piese se desfăşura în lumea bună, că Toneanu cânta la vioară Traumerei“ de Shumann, pe când în „Cabaretul“ acţiunea se petrece în lumea intenoră a culiselor de varieteu, cari te tratează de PAUL I. PRODAN IN CAPITALA Teatrul NaticraaB ' AstSsearS Vineri 14 Septembrie crt. Teatrul National rerezintă pentru prima oară „Mult zgomot pentru nimic“ spectaculoasa comedie în 17 tablouri a lui William Shakespeare. Piesa se joacă pentru întâia oară în româneşte şi e montată cu un fast şi originalitate desăvârşită de către d. Paul Gusty. In rolurile principale apar d-nele: Marioara Zimniceanu, Puia Ionescu, Elena Parizianu, Gaby Danielopol, etc., şi d-nii Bulfinsky, Bălţăţeanu Athanasescu, Duţulescu, Sârbul, Barbelian, Săvulescu, Baldovin, Polizu, Orendy, Brancomir, Marius, Romano, Enescu, etc. Decoruri şi costume după schiţele pictorului Feodoroff lucrate în atelierele Teatrului Naţional. Costumele sub direcţia d-nei Florica Georgescu-Scârţan. Direcţiunea Teatrului Naţionalroagă Onor Public să păstreze ţinuta de rigoare. „ Duminică 16 dt. se va da pentru întâia oară în matineu „Omul de zăpadă“ de A. de Herz, marele succesal stagiunei trecute. Seara pentru adoua oară „Mult sgomot pentru nimic“! —" ....... * minut, în culise zbârnâe un iaz și o autentică „Girl“ cântă şi dansează spanioleşte ! Doi contrabandişti de alcool, duşmani încvrşunaţi se întâlnesc în culisele unui varieteu, se boxează, unul împuşcă pe celălalt. Un detectiv e prin împrejurimi, urmăreşte asasinul, care moare ucis de o altă „girl“. Piesă naivă, scrisă pentru copii mari, pentru oameni pasionaţi de lectura romanelor de senzaţie şi de aventuri. Cântece, dansuri, matchuri de box, foeuri de revolver, şapte perechi de picioare goale (desigur un punct de atracţie al spectacolului,) un decor frumos, o interpretare vioaie, din care desprindem drăgălăşenia d-rei Leng Cailor, care posedă şi frumoase aptitudini coreografice, comicul trist al d-lui Timică, cinismul d-lui Livescu, în rolul unui director de cabaret, atitudinile de contrabandist ale d-lui Mielu Constantinescu, vocea stridentă a d-rei Deculescu, atitudinea rece a d-lui Tudor Călin, excelenta comică Vauvrina în scena beţiei precum şi şapte girls“ care intră şi ies în scenă, sue şi coboară scări, se îmbracă şi se dezbracă, iată ce se poate vedea la „Cabaretul“. Teatrul Mic Deschiderea Mic a filant a stagiunei Teatrului puternică impresie. „Cabaretul“ — montat excepţional— a obţinut un mare succes. Aplauze unanime au subliniat căderile de cortină, ca şi numeroase scene caracteristice piesei. „Cabaretul“ se joacă toată săptămâna la Teatrul Mic cu aceiaşi distribuţie de la premieră în frunte cu Ion Livescu, G. Timică, Al. Ghibericon, Tudor Călin, Mielu Constantinescu, Theo Teodorescu, Leny Caller, Stanca Alexandrescu, Maria Wauwrina, Marietta Deculescu, etc, etc. * Azi, mâine şi poimâine seară au foc la „Parcul Oteteleşeanu“ 3 spectacole excepţionale date de compania de sub conducerea d-lui Mişu Fotino. Se va reprezenta marele succes din vara asta „Satirul" cu: Mişu Fotino, Niculescu Buzău, Jenică Constantinescu, Renne Anny, Anny Capustin, Liana Constantinescu. m mmmmr ■ iTE-fINEMA ate... ...teb ^ umi.'aAki. In STRAINATATE Adevărata sursă de Blănărie fină, Importată direct de la origine: ASTRAGAN, SAMURI, BIBERI, NUTRIA, VIDRE, OPUZUM, SCONGI, NURCI, JDERI, BIZAM, LUTRU, PETIT GRIS, VULPI LYNX etc. precum şi tot felul de imitaţiuni fine Este la vastul si vechiul depozit de engros WILHELM STEINHART Bucureşti, Calea Moşilor No. 188. — Telefon 74/15 In depozitele de desfacere ale produselor noastre din str. Lipscani (Sft. Gheorghe), str. Buzeşti No. 1 şi calea Rahovei No. 134 vindem: Ceara lichidă pentru parchete bidonul de 1 kgr. Lei 75 Ceara pastă pentru parchete cutia. . . . „ 30 Glazura Zimmer pentru dușumele cu luciu durabil „ 70 kgr. ZIMMER & O S. A. R. BUCUREȘTI A aparut Cu următorul sumar sar * Jf * “ 6 §f» No. 35 ' tf.lilli Hitt *ts imim S9fi* 1*9 * LEALITATEA Muss trai (Ms Un manuscris a! Poetului roman Cattulus găsit la Leningrad Moscova, (Ceps). — La cercetarea colecţiei cunoscutului colecţionar rus F. M. Plişkin, care a fost donată Academiei de Ştiinţe din Leningrad a fost găsit cel mai interesant manuscris al poetului roman Catullus, care a trăit în Sec. I, înainte de Chr. Manuscrisul prezintă o foaie de pergament îngălbenit cu o scriere excelent Vineri 14 Septembrie TEATRUL NAŢIONAL. — Mult sgomot pentru nimic, (premieră). TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Cioc, cioc, cioc“. PARCUL OTETELEŞANU. — Satirul, cu M. Fotino. TEATRUL MIC. — „Cabaretul“, moravuri americane (premieră). MAXIM’S D’ETE. — Succese enorme obţine Evelyn Novelly în fiecare seară. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL . — 6 Fete caută adăpost cu Jeny Iuga, Verebesei Georg Alexander şi Kraissin spărgătorul de ghiaţă. CINEMA SELECT. — „Altfel de femei“, cu Vivian Gibson, Mary Kid, Onkar’ Beregi şi Oskar Marion, şi o comedie. TEATRUL TRIANON CINEMA. — „Doctorul Schafer, specialist în boli de femei“, Evelyn Holt, Ivan Petrovici, M-me Mosjoukine, Iacobs Jatz. Jurnal. Expoziţie CINEMA SCALA. — „Să nu te superi că te’njur“. CINEMA M. VOICULESCU (Palatul Cercului Militar). — „Grădina lui Allah“ cu Ivan Petrovich şi Alice Tery şi quartetul Rabega. CINEMA LIPSCANI. — „Dragoste de primăvară“ cu Marion Davies. GRADINA CINEMA VICTORIA. — Dragoste de primăvară, cu Mardon Davies. CINEMA EFORIA . — Sfârşitul lui Monte Carlo, 10 acte cu Francesca păstrată. Această interesantă descoperire a fost analizată de Prof. Malein de la Universitatea din Leningrad, care a declarat: „Manuscrisul găsit în colecţia lui F. M. Pliuşkin, este un fragmient din manuscrisele lui Catullus şi spre deosebire de cel mai vechi manuscris al acestui poet roman, care are numai un singur vers, actualul fragment conţine trei versuri. Aceste trei versuri prezintă o mare importanţă pentru cunoaşterea stilului poetului. Au un caracter de epigramă şi sunt îndreptate contra lui Iulius Cesari., Berlini şi Jean Angelo. CINEMA BULEVARD PALACE. — O urmărire în Alpi cu Harry Piei şi o comedie în 2 acte. CINEMA RAHOVA. — O mie şi una de nopţi, cu Nicolas Rimsky şi Natalie Kovanka. Trupa Stoenescu şi Duo Leontinov. CINEMA REX (Dudeşti). — „Regina Amorului“ cu Harry Holm şi o comedie. CINEMA MRANA. — Excetrica Charlotti, cu Lya de Puţi şi trupa de reviste Ion Pribeagu, Foaie verde ismă creaţă. CINEMA ROMA. — „Fiul câmpiilor“ cu Wiliam Hart şi o comedie. CINEMA MARCONI. — „Fantoma de la Operă“ cu Lon Chaney copie nouă şi o comedie. CINEMA JUPITER. — „Studentul dansator“., operă complectă. CINEMA DICHIU. — „Sonata Kreutzer“ de Leo Tolstoi şi o comedie 2 acte cu Moşulică. TERASA CINEMA BASARAB. — Trupa de comedii Vasile Brezeanu şi formidabilul film „Prinţ şi bandit“ cu Hary Liedtke, Vivian Gibson. GRADINĂ SI SALA CINEMA FILANTROPIA. — „Sora Albă“ cu cor, orgă şi clopote. CINEMA COLUMBIA (Colentina). — „Bohema“ cu Maria Iacobini şi „Protejatul Morţii“ cu Samson. CINEMA DOROBANŢI. — „Iubiţi viaţa“ cu Vladimir Gaidarov 6 acte şi Edie Polo. — -------— r*lQ y BANI Vă costă fiertul unui furiu de apă, v/njjţuicâ, ceai, cu FERBATORUL NOSTRU ELECTRIC NUMAI POSESORII DE INSTALAŢIUNE ELECTRICĂ SE POT FOLOSI DE EL. Prospecte la cerere. IMMi raiMARIA GRASULUI BÂRLAD Biroul Financiar de Comptabilitate şi al Bunurilor PVBUGAŢIE Noi, Primarul Oraşului Bârlad, aduceri la cunoştinţa generală că în ziua de 18 Noembrie 1928 la orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică în cancelaria acestei primării pentru procurarea a unui automobil camion pentru cărat gunoiul de pe străzi. Condiţiunile şi caetul de sarcini se pot vedea în cancelaria Serviciului Contabilităţii în orice zi de lucru între orele 9—12 şi 15—18. Licitaţia se va ţine cu oferte sigilate şi orale. Ofertele vor fi însoţite de o garanţie provizorie de 10 la sută din suma oferită. Textul art. 72—83 inclusiv din legea contabilităţii publice se va aplica la ţinerea licitaţiei. Primar, Ioan G. Guriţă Şeful serv ad-tiv. I. Vasiliu No.19802, 1928 Septembrie 11. PRIMĂRIA ORAŞULUI BÂRLAD Biroul Financiar de Comptabilitate şi a Bunurilor PUBLICAŢIE Noi, Primarul Oraşului Bârlad, aducem la cunoştinţa generală că în ziua de 27 Septembrie 1928 la orele 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică cu termen urgent în cancelaria acestei primării pentru darea în antrepriză a exploatărei cantităţilor de material lemnos rezultat din tăerea parchetului No. 4 Grăjdeni şi parchetul No. 10 Hălăceşti-Muncelu ambele în valoare de 686.677 lei, lemne necesare Primăriei, autorităţilor, funcţionarilor şi populaţiei oraşului pentru iarna anului 1928—1929. Estimaţia, cadtul de sarcini, condiţiunile etc. se pot vedea în cancelaria Primăriei între orele 9—12 şi 15-18. Adjudecatarul va depune la stat ca garanţie suma de lei 347.149. Licitaţia se va ţine cu oferte sigilate. Textul art. 72—83 inclusiv din legea contabilităţei publice se va aplica la ţinerea licitaţiei. Primar, Ioan G. Guriţă Şeful Contabilităţei, î. Duda No. 18507 * 1928 Septembrie 10 Chema Trite. Ulm SECŢIA IlI-a c. c. i X fi fî C T D-l Şerban Gh. Nan cu domiciliul ales la d. avocat M. Cosac Comuna Suburbană Principele Nicolae Şos. Pantelimon judeţul Ilfov a cerut acestui tribunal prin petiţia înreg. la No. 34984 din 11 August 1928 să fie divorţat de soţia sa Sultana Şerban Gh. Nan pentru motive şi din cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o copilă cu numele de Maria în etate de doi ani şi jumătate. Ambii soţi nu posedă avere şi nici act dotal. Termenul pentru a doua conciliere este fixat la 24 Septembrie 1928. Acest extract s-a publicat de noi Grefier prin (Monitorul) ziarul „Viitorul“ conform art 285 cod. civil. Grefier: Ioan Stroe No. 56494, 1928 Septembrie 12 Dos. 4178/928 Grefa Trib. Dâmboviţa SECŢIA l-a Extract D-l Mihai Gheorghe Sima din comuna Principele Mihai jud. Dâmboviţa, cu petiţia înreg. la No. 27501, 927 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ioana pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat copila Floarea în vârstă de 4 ani. Soţia pârâtă posedă 50 arii pământ arabil situat în comuna Principele Mihai. Termenul pentru pronunţare fixat la 5 Octombrie 1928. Dos. No. 5902/927. Grefier, Indescifrabil No. 29632, 1928 August 21. ţările de orice fel contra vreunui aliat 3 „In cazul când unul dintre aliaţi ar fi victima unei agresiuni manifest injustificate, aliaţii se vor declara gata să vie în ajutorul camaradului Ier ameninţat“. Aceste manifestări de solidaritate sunt cea mai frumoasă dovadă, că vechea prietenie bazată pe sacrificiul comun nu va dispărea niciodată ! Această ideologie a „F. I. D. A. C.“-ului este cea mai bună garanţie a „Păcii“ pentru că numai prin solidaritatea aliată se vor menţine neştirbite tratatele de pace. Tot „F. I. D. A. C.-ul“, prin rezoluţia votată la New Orleans în 1922, a cerut ca „orice guvern, care va întreţine armate cu scopul de agresiune contra vecinilor, să fie scos în afară de lege !“. încă din 1922, F. I. D. A. C.-ul trasa calea pactului de la Locarno şi pactului Kellog din 1928! „F. I. D. A. C.“-ul şi propa ganda comunistă F. I. D. A. C.“-ul conştient de pericolul ce prezintă pentru omenire „comunismul“, a cărui propagandă tinde la răsturnarea actualei stări sociale şi politice, distrugând astfel realizările „Păcii“, a adus în congresul de la Roma din 1925 următoarea rezoluţiune, pe care caută să o pună în practică cu sorţi de isbândă: „F. I. D. A. C.“-ul considerând că propaganda comunistă este un pericol internaţional, care va ameninţa lumea, decide să ceară guvernelor, aliate de a l angaja o acţiune comună contra acestei ameninţări şi de a face tot ce-i stă în putinţă pentru a nu permite desvoltarea acestei propagande sub mantia reluării relaţiunilor diplomatice“. „F. I. D. A. C.“-ul şi campaniile de presă calomnioase De mai multe ori s’a pus chestiunea propagandei subversive în jurnalele ţărilor aliate, propagandă care poate conduce la anumite conflicte şi la stricarea bunelor relaţii, care trebue să domnească între aliaţi. Astfel în congresul din 1923 de la Bruxelles s-au hotărât următoarele : „F. I. D. A. C.“-ul declară că regretă în mod sincer atacurile făcute în presa Aliaţilor, de unii în contra altora. „Asemenea atacuri sunt dăunătoare Păcii, pentru care Aliaţii lucrează, pentru că ele dau ţărilor inamice impresia unei desolidarizări între aliaţi, angajându-le astfel la rezistenţă. „Pentru ea interesele reciproce iraţionale între foştii combatanţi să fie mai bine cunoscute, este de dorit să se facă un schimb de ziare, redactate de foştii combatanţi , şi în fine, „Ca în diferitele ziare ale „F. I. D. A. C“-ului să fie rezervat uiu loc camarazilor celorlalte naţiuni aliate pentru ca să-şi poată expune punctul de vedere asupra chestiunilor cari interesează pe foştii combatanţi precum şi interesele ţărilor lor“. Dar o chestiune atingând direct interesele României a fost pusă în şedinţa comitetului de direcţie din Paris din 12 Decemvrie 1927, provocată de campanie de presă dusă în contra ţării atât în urma evenimentelor de la 6 Decemvrie din Oradea, cât şi pe chestia optanţilor. In această şedinţă, comitetul de direcţie a hotărât : „F. I. D. A. C.“-ul emoţionat de campania de presă dusă de unele ziare, care riscă să creeze incidente grave între Ungaria şi ţările vecine, „protestează contra acestei ati „tudini, declară că menţinerea „Păcii se reazinîă pe respectul de* „săvârşit al tratatelor, puse sub „supravegherea „Ligei Naţiunilor“ , decide să se comunice această opinie a foştilor combatanţi aliaţi ţărilor neliniştite de această propagandă periculoasă spre a aduce calmul necesar în opinia publică“. F. N. D. t. C.-u! gi agresiunile comitagiilor bulgari In congresul dela Varşovia s’a pus chestiunea incursiunilor bulgare pe teritoriul ţărilor vecine. Sistemul practicat de bandele de comitagii, fiind o perpetuă ameninţare pentru vecin, „F. L D. A C.“-ul a hotărât următoarele : „Consideră incursiunile bandelor bulgare ca acte de agresiune contrarii ideii de pace şi decide să atragă atenţiunea „Societăţii Naţiunilor“ pentru cazul unui împrumut bulgar, ca să se facă un control serios, aşa ca aceşti bani să nu fie întrebuinţaţi pentru organizarea şi provocarea războiului“. Această rezoluţie a fost imediat comunicată laGeneva. Se ştie că împrumutul bulgar na reuşit, iar că în 1928, Anglia şi Franţa au făcut un demers colectiv la Sofia pentru încetarea atacurilor comitagiilor. In 1928, România prezintă trei moţiuni, una deosebit de importantă relativ la chestiunea optanţilor şi siguranţa tratatelor de pace, o a doua relativ la soarta prizonierilor de războiu, cari ar mai fi rămas prin Rusia şi alte localităţi, şi o a treia relativ la sprijinirea campaniei de construcţii pentru demobilizaţi. Sperăm că şi de această dată, camarazii aliaţi vor fi alăturea cu noi în sprijinirea justelor noastre moţiuni. SPECTACOLELE ZILEI SUBSOLUL ROMAN“ «•*■£«! Societate Anonimă Minieră Română Bucureşti, Str. Academiei No. 1, Et. II Conform deciziunei Adunării Generale din 29 Iunie crt., Consiliul de Administraţie a stabilit plata unui acompt de divident pe anul 1928 de10 la sută asupra acţiunilor, cu vărsămintele complect achitate. Plata acomptului de divident se va face cu începere de la 1 Noembrie crt., la cassa societății „SUBSOLUL ROMÂN“ Intre orele 10 și 12. Consiliul de Administrație Continuare din pagina I-a * -------------------------------- - FUNDAŢIUNEA 12Regele Junincii — Ajutorarea culturală a Fiilor şi fiicelor de ofiţeri activi — Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că secţia pentru ajutorarea culturală a fiilor şi ficelor de ofiţeri activi din „Fundaţiunea Regele Ferdinand I“ îşi va începe activitatea de la 15 Septembrie 1928 în următoarele condiţiuni: Se va acorda ajutoare fiilor şi firelor ofiţerilor activi lipsiţi de mijloace, care urmează învăţământul secundar şi superior teoretic şi prac-Nu se acordă asmenea ajutoare ofiţerilor ai căror fii sunt în licele militare, şcoli pregătitoare de ofiţeri sau care primesc ajutoare similare de la Casa de Dotaţie a Oastei. Ajutoarele acordate ca burse pentru întreţinere se ridică, pentru acei elevi sau studenţi care nu termin cu succes clasa sau anul de studiu pentru care au fost ajutaţi. De asemeni ajutoarele pot fi suspendate în cazul tic, pentru plata taxelor şcolare, când se dovedeşte că beneficiarii nu procurare de cărţi şi rechizite, precum şi pentru întreţinere. Cererile pentru acordarea de ajutoare vor fi adresate direcţii secţiunii de către părintele sau tutorele studenţilor sau studentelor (în caz când părintele ar fi încetat din viaţă după data de 1 Martie 1927). Aceste cereri vor fi însoţite de : Un certificat al şefului de corp sau serviciului, cărei ofiţerul aparţine (sau aparţinut in cazul de a fi decedat) prin care să se arate starea materială a ofiţerului şi greutăţile sale materiale. Un certificat al direcţiei şcoalei sau al decanului facultăţii, prin care să se vadă în ce clasă sau an de facultate este înscris fiul sau fica ofiţerului, de ce cărţi şi rechizite are nevoe, precum şi certificatul de studii ale anului precedent. Pentru întreţinere (burse) numărul locurilor este limitat pentru anul şcolar 1928—1929 la 25. Ordinea de preferinţă în care se vor acorda ajutoarele este următoarea : a) Orfanii (prin tutorele lor) ai căror părinţi fiind în activitate au decedat după data de 1 Martie 1927. b) Ofiţerilor după numărul de copii ce au de întreţinut în şcoli. La condiţiunile egale de mijloace materiale şi numărul de copii, se va ţine seamă de notele medii obţinute de elevi în anul precedent. Iui frequentează regulat cursurile, n’au apreciere favorabilă asupra rezultatului examenului sau lasă de dorit din punct de vedere al purtărilor. Secţia va acorda în cursul anului şcolar 1928—1929, patru burse pentru străinătate la fii sau fice de ofiţeri cari, în urma absolvirei cu distincţiune a unei şcoli superioare sau facultăţi din ţară, urmează a se specializa sau perfecţiona în şcoli sau instituţiuni superioare din străinătate. Cererile pentru acordarea unor asemeni burse, pe lângă certificatul Şefului de Corp sau şefului imediat superior, vor fi însoţite şi de recomandaţia specială a directorului şcoalei sau a Decanatului şcoalei l,M*■ 1 ■ .. ■ — Pentru funcţionarii —B——msamm wmv’m de rit mozaic Suntem rugaţi să publicăm următoarele : Ministerul Muncii, prin decizia ministerială No. 3086 din 1028, a dispus ca patronii stabilimentelor comerciale şi industriale cari au în serviciu funcţionarii de rit mozaic să acorde, în mod obligator, acestora repaus suplimentar în zilele de 15 Septembrie (anul nou) și 24 Septembrie (marele post) a. c. Orice alte comunicate în această chestiune nu se vor ține în seamă. iî1 AL &. Miesen AVOCAT Bulev. Elisabeta 51, etaj III Telefon 19 I 22