Viitorul, septembrie 1930 (Anul 22, nr. 6770-6794)
1930-09-01 / nr. 6770b
MANIFESTAȚIA PARTIDULUI National liberal din jud. Dâmbovița _ întrunirea din comuna Voinești In comuna Voinești de pe Valea Dâmboviței, Duminică 24 August cor., la orele 10 dimineața partidul național liberal a avut o impunătoare întrunire a fruntașilor din regiunea muntoasa a acestei văi, la care au luat parte delegații numeroase din toate comunele plășii. Pe lângă președinții , membrii comitetelor comunale, am venit să asculte cuvântul șefului d-l C. D. Dimitriu, și al fruntașilor veniți din T^8 ° cetăun număr considerabil de cetateni, care umpleau sălile casei partidului, curtea și întreaga șosea pe o parte și alta a localului dAunt luat de parte din Târgoviște d-ni Polizu O. Dragomirescu fost prefect, fost deputat și senator, vicepreședinte al organizației liberale din Dâmbovița, d-l I. Bageru al doilea vice-președinte, d-l Const. S. Ionescu, fost primar al Târgoviștei, fost senator, d-l Const. Dănescu, fost deputat, d-l Alex. Filloreanu, avocat, d-l N. Bărbulescu, fost revizor școlar, d-l Alecu Popescu avocat, d. Cristache Geordescu profesor, fost senator, d-l Dumitrescu fost inspector general P. T. T., d-l Ștefan Stoicescu industriaș din Găești, consilier județean ș. a. D-l C. D. DIMITRIU, fost ministru, care prezidează adunarea, dă primul cuvânt d-lui N. Bărtulescu, fost revizor școlar, care îndeamnă lumea să stea neclintita sub cutele steagului partidului național liberal, de sub șefia d-lui Vintilă Brătianu. D-l I. DUMITRESCU, învățător, compară partidul de la guvern cu un copil care abia acum învață sa înoate, și constată că lipsa lui de experienta ne-a adus la dezastrul de azi. Salutul tineretului D. ANTONIU, student, aduce 1iil tineretului din regiune, înțelege să lupte necondiționat și cu tot entuziasmul pentru partid. D-l POLIZU C. DRAGOMIRESCU, vicepreședinte al organizațiunei, într’o documentată cuvântare, analizează toate actele guvernului național- țărănist, dela venirea lui la cârmă și până azi, făcând un aspru rechizitoriu activităței lui nefaste. Arată că partidul național-liberal, are raporturi normale cu Coroana căreia la timpul oportun — care nu va întârzia — îi va aduce toată experiența unui trecut glorios pe câmpul binelui obștesc. Constată că, în anemica mișcare a d-lui George Brătianu, s’a procedat întâi la proclamarea șefului, proclamare care a frizat ridicolul, iar astăzi se sbat câțiva, unii străini de partidul liberal, iar alții plecați din partid dintr’un meschin oportunism, să facă organizație în județul nostru. D-l IOSIF RADULESCU-Voinești, fost revizor școlar, compară sultă dv. care sunteți cu toții caacțiunea puținilor defecționiști cu meni luminați, statornici și erect acțiune pur copilărească și indincioși ostași ai marelui partid conștientă,național liberal. V’ați lămurit sine-l CRISTACHE GEORGESCU fost senator, spune: Numai oportunismul celor grăbiți și ariviști justifică acțiunea grupărei lui Lebaudy II. Ei fac o propagandă nedelicată amestecând la orice pas și în orice împrejurare persoana M. S. Regelui. Niciodată n’au reușit dizidențele partidului liberal, chiar atunci când ele au fost făcute de oameni cu greutate și care însemnau în viața partidului. D-l ALEX. GEORGESCU, învățător, comuna Isvoarele, asigură pe șeful organizațiunei de tot devotamentul partizanilor din comuna sa. D-l ALEX. FILLOREANU, avocat, spune: Voi sunteți urmașii celor doi căpitani pe care Mihai Viteazul i-a lăsat aci să stăpânească și să gospodărească aceste minunate locuri, atunci când el a purces pe această cale să se închine la mănăstirea „Cetățuia“. După cum de sute și mii de ani vânturile năprasnice au bătut munții voștri și ele s’au sfărâmat, iar ei nu s’au clintit din loc, tot astfel și voi v’ați ridicat ca un munte în jurul steagului liberal, și de piepturile voastre se vor sfărâma toți cei ce vor să-i pângărească faldurile, atingându-i. Acțiunea necugetaților D-l ȘTEFAN STOICESCU, consilier județean, aduce adunării salutul celor din regiunea Găești. Citește un manifest semnat de un domn Ionescu Pătroaia, care este șeful febandyștilor din Găești, și iu care îndemna pe alegători să nu voteze pe liberali spunând : Eu nu sunt liberal, fugiți de liberali . Aceștia sunt șefii de sectoare ai d-lui Lebaudy II. D-l IACOBSOHN, membru in delegațiunea permanentă, asigură pe șef de devotamentul organizației comunale Bărbuleț, pe care o conduce. D-l O. S. IONESCU, fost senator, într’o vibrantă cuvântare aratat monumentala operă a partidului național liberal pentru binele și propășirea Patriei, spunând că viața partidului liberal a fost și este o vie și permanentă frământare a tot ce e mai frumos și mai nobil. D-l CONST. DANESCU, fost deputat, critică acțiunea partidului național țărănesc, prin tot ce a săvârșit de când ne guvernează. Arată debandada ce domnește azi în toate instituțiile publice din pricina complectei nepriceperi a celor cari atât s’au lăudat în opoziție. D-l I. DIACONESCU, avocat din Voinești, mulțumește d-lui C. Dimitriu și fruntașilor cari deși în plină vacanță nu pregetă și cutreeră județul venind și la Voinești, să le aducă cuvânt bun. Mulțumește de asemenea organizațiilor din plasa Voinești, care au răspuns în număr atât de impresionant la chemarea ce le-a făcut. Cuvântarea d-lui C. D. Dimitriu Fost ministru N’am venit la Voinești să vă lămuresc ; aș socoti că vă fac c iipuri și constat cu mare bucurie aceasta azi, când vă văd pe toți la datorie în număr atât de mare. Am încredere deplină în viitorul partidului liberal, care în curând va fi chemat să continue opera de consolidare a neamului românesc întreruptă de la venirea la cârmă a actualului guvern. Noi nu lingușim și știm bine că, Coroana nu are nevoie de lingușitori. Ne punem și acum ca în toate clipele grele prin care a trecut Țara la dispoziția Regelui să-L ajutăm și sfătuim așa cum de șaptezeci de ani de existență, partidul nostru monarhic a stat de veghe la interesele permanente și vitale ale neamului, sub glorioasele domnii ale Regilor Carol I și Ferdinand. De cătva timp se încearcă în județul nostru prin promisiuni deșarte, prin minciuni ademenitoare și prin alte mijloace mai puțin onorabile să se organizeze un partid, care vrea neapărat să se numească tot liberal, partid al cărui șef s’a proclamat fiul marelui I. I. C. Brătianu. N’am venit aici ca să mă ocup de această acțiune care prin slăbiciunea și neseriozitatea ei, nici nu merită să fie relevată, dar cei care îndrăsnesc să se numească liberali au cutezanța să ne atace pe noi și eu șeful dvs. care mi-am închinat toată viața partidului N. L. D-2 C. D. DIMITRIU am datoria să apăr steagul, să apăr tradiția partidului, să apăr speranțele dvs., credințele dvs., să apăr trecutul glorios al partidului nostru (Aplauze prelungite). Gruparea aceasta a d-lui Gh. Brătianu este lăudată și sprijinită de fiecare zi de guvern, prin gazetele lor și prin oamenii cu care populează întrunirile lebandysiei cred național-țărăniștii că dându-i ajutor vor reuși să slăbească partidul, liberal. Crudă amăgire, fiindcă de două luni și mai bine de când luptă în acest scop, toate sforțările lor au rămas infructuoase, pentru că atât la noi în județ, cât și în toată Țara, partidul liberal a arătat o demnă și superbă solidaritate în jurul marelui nostru șef Vintilă Brătianu, (Ovațiuni, se strigă trăiască Vintilă Brătianu). Guvernul, complice al acestei acț1iuni își vede soarta pecetluită. Cei doi ani de tristă guvernare a slăbit statul din temelii, lovind i n toate interesele, periclitând ordinea publică, prin încurajarea mișcărilor extremiste, slăbind până la desființare autoritatea prin legi făurite într’o noapte, legi, anticonstituționale și inaplicabile, prin jaful in averea publică și prin toate actele nechibzuite, care au adus Țara pe marginea prăpăstiei. Partidul național-liberal, și curând va fi chemat să salveze Patria de primejdia ce o amenință. Partidul național-liberal, care a mai trecut, prin greutăți și lunga lui viață închinată binelui obștesc, își va face și de astă data datoria și va învinge. A învins când a făcut exproprierea și a acordat votul obștesc, învins când a luat asupra sa, răsboiul de întregirea Neamului, și niciodată nimeni nu a pierdut încrederea în autoritatea și capacitatea lui. Va învinge și acum fiindcă luptă pentru realizarea unui frumos și înălțător ideal, luptă pentru salvarea Patriei. Avem o chemare sfântă și o poruncă a celor ce și-au jertfit viața pe câmpul bătăliei, să menținem ce s’a câștigat prin sânge și după cum ei au desființat hotarele ce despărțeau pe frați, noi la rândul nostru, să le întărim de veci, făcând ca, în România Mare, frații să trăiască frățește, în cinste, în belșug, în liniște, și în siguranță. (Aplauze). COR. MEMENTO CINEMA-RADa Programele zilei de azi Duminică RADIC 394 m. BUCUREȘTI 12 kw. Programul de dimineață 11.15 Ora copiilor : D-na Mona Bălulescu 11.30 Muzică religioasă. 11.45 Lectură din „Viața Sfinților”. 12.00 Orchestra radio : Strauss : Copii; iga. o fală — marș; Suppé . O uvertură la opera conică „Frumoasa Galathea“, Dicker : Intermezzo chinezesc, Kanner : Die Schoenbranner — vals. O. Brunetti : Madrigal. Translateur: Convoi de nuntă în Liliput. 13.00 Plăci de gramofon. 15.30 Informațiuni, buletin meteorologic și ora exactă, cota apelor Dunării. 1340 Plăci de gramofon. Ora satelor. Program pentru săteni 10.00 D. Lascarov Moldovanu : De vorbă cu sătenii. 16.15 D. Șerban Rusan — harmonica. Arii românești. 1 ö.30 D. Vissarion — Snoave. 17.00 Orchestra Gr. Dinicu — Muzică ușoară și românească. 18.00 D. Victor Rodan _ ora veselă. 18.15 Orchestra Gr. Dinicu — continuare. 1.00 Informațiuni, semnal orar. 19.15 Plăci de gramofon. Universitatea radio. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40 D. I. Totu : Insula Cipru. Prosiazau» de seară 21.00 Orchestra Radio. Flotow : Uvertura la „Martha T. M. Bruck : Concert pentru violinir (solo minor) partea II (solist d. Teodoru) MacDouel: Suită în pădurile Americei. 2130 D. dr. Voiculescu : Lectură din poemul românesc „Ionică”*. 2145 D-ra Valentina Crețoiu dela Opera Română — cand. Gounod : Arie din „Romeo și Julieta1*. Kreisler : Caprice Viennois, cu acompaniament de vioară. Flégior : Le beau rêve, arii românești. 22.15 Orchestra radio: Tschaikowsky: Chanson orientale. Cezar Franck: Paris Angelicus. Weber : invitațiune Ja vals. Wals Dvorak: Dansslav No. 3. 22.45 Informațiuni. 23.00 Transmisiune de Jazz de la bazinul „Lido” 49 m. ȘCOALA POLITECHNICA 30 w. Programul emisiunilor pe unde scurte 17 Muzică de dans. 400 m. KATTOWICE 10 kw. 19.45 Anunciuri diverse. Programul zilei următoare. Spectacolele săptămânii . 20.05 Trans. din Varșovia ; 20-25 Conf.; 20.50 Inermezzo muzical. semnal orar dela observatorul astronomic ; 21 Un sfert de oră literară ; 21.15 Concert seral trans. din Varșovia ; 23 Feuilleton ; 23.15 Bul. meteororologic. Programul zilei următoare In limba franceză. Ultimele noutăți. Bul. sportiv ; 24 Muzică de dans; 418 m. BERLIN 4 kw. 283 iu. STETTIN 0.75 kw. 283 m. MAGDEBURG 15 kw. 20.30 Concert al orchestrei Stovel ; 21 Sport; 22.05 Concert de orchestră; 130 Muzică de dans; 424 m. MADRID 3 kw. 21 Muzică de dans ; 24 concert de orchestră; 432 m. BELGRAD 2.5 kw. 18.05 Conf. agricolă; 20.30 Transunet comedii ; 21 Concert coral ; 22.15 Concert seral al ord. radio; 436 m. STOCKHOLM 1.5 kw. 19 Concert secări; 20.15 Concert de lectură ; 22.40 Emisiune teatrală ; 23 Concert cu muzică ușoară; 441 m. ROMA 50 kw. 18.30 Concert vocal și instrumental ; 22.02 Pescuitorii de perie, operă în 3 acte de Bizet, CINEMA CAPITOL. - Ziua nuntii (film vorbitor). CINEMA TRIANON. — Tigresa parfumată (film sonor). CINEMA VOX. — Au Bonheur de dames, film sonor după romanul lui Emil Zola. La sfârșit o comedie cântată. CINEMA BULEVARD PALACE. — Mesagiul morții, film sonor cu Clive Brok și o complectare sonoră. CINEMA FEMINA. — Reluarea marelui succes „Jeaninne”” cu Collen Moore. CINEMA LIPSCANI. — Trădarea cu Lya de Putti și Lars Hanson, trupa de reviste Juvenal. CINEMA CORSO. — „Două inimi într’un vals”’. CINEMA RAHOVA. — Comoara lui Arne cu Mary Johnson și Richard Lund. Seara la grădină compania de reviste CINEMA MARNA. — Trupa rusă „Liliacul’ și filmul „Amantul de carton“. CINEMA MARCONI. — Volga, Volga, cu cor, o comedie și artiști. CINEMA A. R. P. A. (Franklin. — Femeia pe cruce cu Marcela Albani 516.5 m. VIENA 15 kw. 453. m. KLAGENFURT 0.5 kw. 283.5 m. INNSBRUCK 0.5 kw. 245.9 m. LINZ 0.5 kw. 325.5 m. GRATZ 5 kw. 19.50 Jemias Gotthelf citește din proprii e-i opere, cuvinte introductive de dr. Karl Witthalm . 22.40 Concert de muzică de cameră ; Beethoven : Quartetto ,16 coarde No. 2, op. 18 ; Respighi , Quartetto Dorico, executat de quartetul Rotschild ; 21 Ora, meteorul, sport, prog. zilei următoare; 21.30 Silvia, operetă în 3 acte de Kalman; 525 m. RIGA 4 kw. 19 Conf. ; 20.03 ^Concert consaccrat operelor compozitorilor letoni ; 21.20 Concert popular ; 22.10 Concert popular ; 23 Muzică de dans; 1411 m. VARȘOVIA 10 kw. 20.25 Concert de plăci de gramofon ; 21 Un sfert de oră literară ; 21.15 Concert popular ; 23 Conf.; 24 Muzică de dans. CINEMA A. R. P. A. (Episcopiei).— Dansul Morței cu Gosta F.kman Karina Bell și Maurice Ferandy. TEATRUL JUPITER CINEMA. — Cavalerul Legiunei și revista „Hai la Strand”. CINEMA GLORIA. — Vraja Parisului și trupa Roland de lassy. CINEMA ROMA. — Călărețul negru cu Fred. Thomson și o comedie. CINEMA FACLA. — Fantoma de la Operă cu Lon Chaney vorbit și cântat. GRADINA și SALA FILANTROPIA. Trei aventuri de dragoste cu Clara Bow și o comedie. CINEMA LILIACUL. - Zălogul dragostei cu Louise Louvaine și o comedie. CINEMA REGELE FERDINAND. — Intrigile Țarinei cu Lil Dagover și Dumitriu Smirna. CINEMA LEONARD. — Vijelia cu Lilian Gish și Lors Hansen: o comedie și artiști. CINEMA TERASA BASARAB • „Wings, epopeea Aerului 1* și jurnal. VIITORUL Pelerinaj la mormântul lui Al. Radovici — O pioasă manifestație — PLOEȘTI. 30. — Astăzi Sf. Alexandru un grup de prieteni din „vechea gardă" s-au dus în pelerinaj, la mormântul lui Alexandru Radovici cunoscutul om de stat și fost ministru. Al. Radovici a murit în timpul războiului la Iași, și rămășițele sale au fost aduse în Ploești și reînhumate în cimitirul Eroilor, acum doui ani. La grupul de prieteni s’au alipit și numeroși cetățeni din Ploești, pelerinajul restrâns proiectat, luând cacarterul unei frumoase și pioase manifestație cetățenească. S’a depus o frumoasă jerbă de flori pe mormânt. D. COSTICA I. SAVANTU, într’o scurtă și succintă cuvântare, a scos în relief figura marelui dispărut, a cărui grijă a fost veșnică, ridicarea și ajutorarea celor mici. Patriot desăvârșit și înțelegător deplin al destinelor neamului, Al. Radovici nu a ezitat să fie pentru intrarea în război, urmând instinctul poporului românesc. A dus o viață de muncă și jertfă iar moartea i-a găsit la postul de onoare, pentru care merită recunoștința țarei și în special a prahovenilor pe care i-a iubit atât. Au mai vorbit și d-nii GOGU IONESCU și MARINOV, scoțând în relief calitățile defunctului. S’a hotărât apoi ca in fiecare an să se facă pelerinagii la mormântul său Tâlhăria din Târgul-Răcaciun BACAU.— Din Tg. Răcăciuni ni se vestește că noaptea trecută s’a produs o spargere la un magazin în plin centru. Indivizi necunoscuți s’au introdus prin spargerea unei ferestr în magazinul „Universal“ proprietatea, d-lui M. Nuhăm de unde au sustras mărfuri in valoare de circa 200.000 lei. ------ -------------- DOCTORUL Const. D. Rădulescu Consultațiuni 2Va— 6 Str. Varta Rosetii 20—Telef. 923/10 .. . ■A4" ■ Numai acestI ambalaj cu crucea ^BAYER“ și "cu banderola verde-albă-roșie va garantează că tabletele de A spiri la Ji sunt veritabile.TA r BAYER ER SOCIETATEA COMUNIST BUCUREȘTI CONSTRUIREA de LOCUINȚE EFTINE Piața OoseH No. 7 colt B-dul Domnitei No. 1 Pentru a satisface cererile doritorilor de a cumpăra locuințe eftine SOCIETATEA A CONSTRUIT în an 1 acesta IN MAI MULTE CARTIERE un număr mai mare de locuințe de diferite modele, pe cari le țină la dispoziția amatorilor, cu înlesniri de plată și în rate lunare. ” Prețul total al locuințelor AVAND SOBE ȘI INSTALAȚII DE APA, CANAL ȘI LUMINA ELECTRICA, INCLUSIV RACORDURILE CU REȚEAUA COMUNALA, TROTUARE ÎMPREJURUL CASELOR, IMPREJRICIRE etc., variază după model DELA 200.000 lei până la 750.000 lei. Orice informațiuni și lămuriri se pot avea la Secretariatul și Serviciul Arhitectură al Societății, în orice zi de lucru între orele 0—13 și 16—19 PETNRU Un an de la apariția revistei „Deșteptarea Dâmboviței“ 4. 111 SUV vițene, preoți, învățători, avocați și agricultori care vorbesc răspicat asupra nevoilor ce le simte plugărimea din tot ținutul Dâmboviței. Un merit care poate fi dat ca exemplu este și acela că la înființarea revistei și până acum, în toate centrele plășilor din județ, „Deșteptarea Dâmboviței“, a organizat un ciclu de conferințe cu caracter de politică națională, conferințe cari au fost susținute de toți prietenii și colaboratorii revistei. încă un amănunt de relevat este că în mai multe părți au conferențiat d-nii : C. Dimitriu, fost ministru C. Necolaescu, fost președinte al Senatului, Victor Slăvescu, publicist și deputat Dem. Theodorescu-Titu. Necolaescu, fost deputat avocat, Nanu, fost director al liceului dr. „Angelescu“Găești și alții. La aceste conferințe instructive sătenii au asistat în număr covârșitor de mare, fiind pe deplin mulțumiți și lămuriți asupra probblemelor ce interesează economia noastră națională. Intr’un cuvânt, „Deșteptarea Dâmboviței“, îndeplinește oăru Revista „Deșteptarea Dâmboviț?asă meniri în viața publică roței“ a reușit să strângă într’un maneascăt.t .mnc.„„ mare mănunchiu pe toți intelect STI VLADESCU tualii satelor și orașelor dâmbo- ------------------------------Acum un an a apărut la Târgoviște : „Deșteptarea Dâmboviței“, revista cercului de studii și de propagandă al partidului națioaal-liberal, pusă sub direcția politică a d-lui Dem. Theodorescu- Titu. In coloanele acestei reviste fruntașii scrisului românesc și ai partidului din juculuil Dâmbovița, «au atacat toate problemele economice, sociale, politice, culturale legate de interesele superioare ale statului român. Scrisă într-o formă de superioară urbanitate și intelectualitate, revista se bucură de mult prestigiu, fiind îmbrățișată de toate cercurile sociale. Problema economică a fost discutată, aproape în toate numerile apărute cu toată obiectivitatea de către eminentul economist și om politic, d. Victor Slăvescu. Pe de altă parte chestiunile culturale în revista „Deșteptarea Dâmboviței“, au găsit un larg ecou, cu toată competința de d. profesor Chiriță M. Georgescu. Partea politică, economică, socială încredințată colegului nostru Dem. Theodorescu-Titu s’a evidențiat prin imparțialitatea și vigoarea talentului său necontestat, MIȘCARE la MAGISTRATURA D. Oscar N. Nicolescu, prim-pre 1 din județul Roman, se permută la ședințe la Înalta Curte de casație judecătoria Râmnicu-Sărat rurală, și justiție, este pus la retragere din în locul d-lui Vie-Victor Diaconeoficiu, pentru limită de vârstă, perseu, permutat, ziua de 21 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exercita drepturile la pensie. D. Dimitrie T. Alexiu, consilier la Curtea de apel din Craiova, a fost pus în retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 23 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exercita drepturile la pensie. D. Teodor A. Ștefănescu, judecător cu grad de consilier de Curte de apel la judecătoria Tulnici din județul Putna, a fost pus la retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe ziua de 16 Octombrie 1930, și în pozițiune de a-și exercita drepturile la pensie. D. Florea S. Vasiliu, judecător de instrucție cu gradul de consilier de Curte de apel la tribunalul Sibiu, se numește, după a sa cerere, judecător de ședință cu acelaș grad, la acelaș tribunal, în locul d-lui Victor V. Paraschivescu, trecut în alt post. D. Victor V. Paraschivescu, judecător de ședință cu gradul de președinte de tribunal la tribunalul Sibiu, se numește judecător de instrucție cu acelaș grad, la acelaș tribunal, în locul d-lui Florea S. Vasiliu, trecut în alt post. Art. 1. D. Gheorghe V. Cătuț, judecător la judecătoria Câlnicu din județul Gorj, se permută, pe temeiul dispozițiunilor art. 315 din legea pentru organizarea judecătorească, la judecătoria Bălcești din județul Vâlcea, în locul d-lui Gheorghe V. Oprișenescu, trecut în al post. D. Ilie Victor Diaconescu, ajutor de judecător la judecătoria Râmnicu-Sărat rurală, se permută la judecătoria Găești din județul Dâmbovița, în locul d-lui Tache D. Constantinescu, demisionat. D. Constantin A. Ionescu, ajutor de judecător la judecătoria Bâr» D. Nicolae I. Munteanu, ajutor de judecător la judecători. Câini cu din județul Gorj, se permuta, pe tempul dispozițiunilor art. LI £ din legea pentru organizarea judecătorească, la judecătoria 3ara, din județul Roman, în locul d-lui Constantin A. Ionescu, permutat. 0 comoară istorica D. Mihailovici Paul, licențiat al facultății de teologie din Chișinău, fiind în călătorie prin Basarabia pentru descoperirea de documente vechi a făcut o descoperire de foarte mare importanță. In com. Comoara jud. Orheiu a aflat o carte care cuprinde: 1) rânduiala în monahism din anul 1730—1740;; 2) un mic aghiazmar din anul 1750—1760; 3) Descrierea orașului Irusalim scrisă de mitropolitul Moise Putnie al Serbiei cu diferite gravuri, ilustrații și scheme. Partea importantă a acestei cărți este că, până în prezent sunt divergențe de păreri între istorici, unii susținând că cartea este tipărită, iar alții că este manuscris. Dacă se va dovedi că este într’adevăr manuscris „Descrierea orașului Ierusalim“ de mitropolitul Moise Putnie, atunci desigur că d. Mihalovici este în posesia unei prețioase comori istorice. TÂRGUL de MOSTRE din VIENA 7 până la 13 Septembe 1930 (Rotunde până la 14 Septembrie) Expoziții speciale: Mobere de blănuri, Expoziție de încălțăminte și pielării, expoziții de mobile, expoziții de reclame, Expoziția artei creștine ECPOZITIA INTERNAȚIONALA DE RADIO Târgul mobilelor patentate și de fer, expoziția de birouri, expoziția pentru alimente, expoziția de arhitectură și construcția șoselelor, invenții și noutăți tehhnice. Expoziția colectivă franceză, greacă și indienă. Expoziția de agricultură și silvicultură cu a III-a, expoziția de vize austriace. Viza nu este necesară. Numai cu pașaport și legitimația târgului de Mostre treceți granița in Austria. Viză de tranzit prin Cehoslovacia nu trebue. Viza ungară de tranzit se obține la graniță prin prezentarea legitimației Târgului de Mostre. Importante reduceri pe căile ferate Române, Jugoslave, Cehoslovace, Ungare și Austriace, pe Dunăre pe Marea Neagră precum și la avioane de pasageri , informațiuni de toate felurile, precum și legitimația Târgului de Mostre (alei 150) se primesc dela : TÂRGUL DE MOSTRE S. A. VIENA VII. precum și la Biroul de Informațiuni din Leipzig in timpul duratei Expoziției târgului de Mostre de toamnă din Leipzig, Casa Târgului de Mostre din Austria și la reprezentanții onorifici din: BUCUREȘTI, Consulatul Austriac, strada Wilson 9. Dr. M. Margulici, strada Carol 9. Compania Internaționala de voiaj și Turism .Europa* str. Doamnei 1 Societate Anonimă Română de Transporturi Internaționale. Schenker & Co. strada Doamnei 1O (Rom. A. O. intern). Transporte Schenkerg & Co., strada Doamnei 10. Biroul oficial de voiaj C. F. R., strada Poincaré 21 Enea Cornea, Calea Victoriei 28. Compania Internațională de Wagon-Lits Piața Regele Carol I. •Alfred Horovitz, strada 10 Mese 14. ,C. I. T.“ Calea Chiviței 120. Punctul culminant al Târgului zis Mostre este grandioasa REVISTA de MODE PALATUSt. de A JULIUS KRUPNISC WIERfLA VII. KAISERSTRASSE 115 La 10 Septembrie 1930, 7'/a seara în marele Salon de Concert din Viena, rezevarea locurilor se va face telegrafic ORGANIZATA DE CĂTRE Cronica Judiciară Afacerea Verbanoff Din Constanța se anunță că după cercetări minuțioase parchetul a confirmat ori pentru 30 zile mandatele de arestare ale avocatului D. Verbanof și complicilor săi, D. Gh. Verbanoff și studenta Tudora Calincova pentru acțiunea de spionaj întreprinsă în Dobrogea. S-a stabilit precis că Sovietele puneau la dispoziția șefului mișcării iridentiste bulgare din Constanța, sume însemnate de bani. Acesta în urma arestării avocatului Verbanoff, a reușit că fugă în Bulgaria. A fost cercetată fiica lui, care pare a nu fi streină de faptele imputate tatălui său. S’a crezu că Verbanoff ar fi fost conducătorul principal al mișcării iridente din Dobrogea. S’a stabilit însă că el avea numai rolul de intermediar între G. P. U. și organizația bulgară iridentă. Verbanof primea mari sume de bani de la legația rusă din Berlin în schimbul cărora procura diferite documente și informațiuni cum și pentru plata bandelor de comitagrii care întrețin iridentă bulgară în Cadrilater. Se afirmă că spionul a primit acum câteva zile de la legația rusă din Berlin 76.000 lei într’un grup. S’a mai stabilit, că unul din manifestele incendiare distribuite în Cadrilater, populației bulgare și care aveau de scop să provoace război civil în regiunea de Sud, a fost redactat și scris la mașină de însuși Verbanof, în locuința sa de la Constanța. La descinderea făcută de parchet s’a găsit și mașina de scris Acestea ar fi alte capete de acuzare în sarcina lui Verbanoff. Siguranța, continuă cu investigațiile în toate direcție și se așteaptă alte descoperiri și arestări. De altfel, avocatul Verbanof nu e la prima sa aventură: încă de când era student, la 11 August 1921 a fost prins că a introdus în țară manifeste și broșuri cu caracter comunist. El a fost condamnat atunci de consiliul de război al corpului 5 de armată cu sentința Nr. 133/922. A fost însă amnestiat. Complicii lui Bezea menți nu fi arestați Camera de punere sub acuzare a respinseri, ca neregulat introduse, apelurile lui Anton Gorănescu și Alexandru Baicu, în contra jurnalului tribunalului prin care se reconfirmase mandatele lor de arestare emise de cabinetul VII instrucție, astfel că ambii complici ai lui Beza au fost menținuți arestați. ^ Fraudele dela soc. „Franco - Română“ D-l jude instructor Preoțescu, titularul cabinetului II, terminând cercetările și de acord cu concluziunile parchetului, a dat ordonanță definitivă pentru trimiterea în judecata tribunalului corecțional a samsarului Georgescu, zis Delafinta, complicele lui Costescu în fraudele de la Societatea de materiale de căi ferate „Franco Română“.. .