Viitorul, ianuarie 1931 (Anul 23, nr. 6873-6896)
1931-01-14 / nr. 6882
Anu» al touazeci şi treilea No. 6882 4 Pagini 3 LEI ix la TARA @LE! EX. în STRĂINĂTATE ABONAMENTE IN TARA Un an------- 700 Iei Şase luni------ 350 , Trei luni — —* 200 , In streinătate Un an------ 1400Iei Şase luni — — 700 , Trei lun!------ 400 » REDACTIA ===== ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI STRADA EDGAR QUINET No. 2 | STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcţia 351/23 ; Radacţii şi Administraţia 349/23 şi 303/11 mmm ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia Barului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele republicate se distrug. 3 LEI EX In ȚARA 6 LEI EX. în STRĂINĂTATE ■BE* O politică primejdioasă Ţara trece printr’o grea criză economică şi financiară. Urmările acestei crize sunt agravate, fireşte, ■de faptul că luarea măsurilor impuse de o asemenea situaţiune, revine unui guvern care a practicat o politică financiară atât de greşită şi care prin modul cum a alcătuit budgetul a dovedit nu numai o complectă dezorientare, dar s’a dovedit stăpânit de aceleaşi preocupări politicianiste şi călăuzit de aceleaşi metode nenorocite ,care au contribuit într’o atât de largă măsură la crearea situaţi unei îngrijitoare de astăzi. In aplicarea măsurilor de comprimare a cheltuelilor guvernul a ocolit economiile care se impuneau a fi realizate, refuzând să se atingă de tot ce era creaţiune inutilă şi sinecură de partid. Numai dacă ar fi început cu aceste economii, guvernul ar fi avut dreptul să păşească la celelalte reduceri. Ar fi fost o elementară datorie de moralitate politică şi o dovadă că guvernul este hotărât să aplice cu sinceritate şi cu dreptate regimul de economii pe care îl reclamă situaţiunea financiară grea în care a fost adusă ţara. Mai mult decât atât, Guvernul actual, cu toate jertfele ce le-a impus populaţiunei prin noul budget şi cu toată criza prin care trece ţara, continuă sistemul risipei, care în împrejurările de astăzi, constitue o sfidare primejdioasă a mizeriei şi a suferinţelor generale. Cazul fostului director general al căilor ferate, angajat şi concediat în condiţiunile cunoscute, căruia i s’a acordat o despăgubire de peste trei milioane ; bursele de călătorie acordate de preşedinţia consiliului de miniştri, în valoare de milioane, constitue, între atâtea alteia, acte de adevărată provocaţiune şi de natură a avea repercusiuni dintre cele mai deprimante în opinia publică. * Dar paralel cu situaţiunea creată printr’o asemenea politică nechibzuită, guvernul se găseşte şi în faţa unei alte situaţiuni asupra căreia are datoria să-şi concentreze toate preocupările. In ultimul timp, curentele cu caracter extremist şi de tulburare a ordinei publice, au recăpătat o intensitate îngrijitoare. Aceste acţiuni pot găsi un teren prielnic în condiţiunile economice grele de astăzi, dar ele pot găsi un auxiliar şi mai primejdios în atitudinea unui guvern care nu şi-ar înţelege datoria ce-i incumbă în faţa unei asemenea situaţiuni. In, afară de măsurile în directă legătură cu problema ordinei publice, guvernul are datoria de a evita orice act care ar constitui o provocaţiune sau care ar putea alimenta acţiunile de destrămare şi de tulburare ce se încearcă. Abuzul de orice natură, demagogia pe orice chestie şi risipa scandaloasă, trebue să înceteze radical şi fără întârziere. Aceasta trebue să fie cea dintâi datorie a oricărui guvern conştient de răspunderile mari pe care le poartă în împrejurări ca acele de astăzi. Până acum guvernul actual a dovedit că nu înţelege această elementară datorie. Dezorientarea, abuzul şi risipa continuă să stea la baza întregei politici de guvern a partidului naţional-ţiărănist. Această politică trebue să înceteze fără întârziere. Situaţiunea țarei o impune ca o supremă necesitate națională. HOTE O sărbătoare CULTURALA — Zace ani de muzică originală românească — Nu au trecut multi ani de când istoriografia literară nota ca un fapt cu caracter de permanentă, lipsa romanului în literatura noastră, iar criticii se munceau a ne explica şi căuşele acestei absente ale acestui gen literar la noi. Dar nu a trecut mult, şi vitrina librăriilor româneşti cunoscu pletora romanelor româneşti, care prin amploare, prin cadrul de povestire,întin meşteşug şi prin originalitate, au făcut şi fac o concurenţă tot mai pronunţată, şi mai măgulitoare pentru noi, romanelor străine, şi în special celor franţuzeşti. Nu numai că s’au putut, scrie romane româneşti, dar s'au scris şi se scriu atât de bune şi de multe, încât aproape urmărirea lor a devenit grea pentru lectorul ce n’are nici timp prea mult liber de consacrat litera,turei, şi nici nu este chemat prin profesiunea cetilor ceea ce apare. Şi de asemeni nu au trecut mulţi mii de când se credea imposibil că, în repertoriul scenic al Teatrelor Naţionale, să intre ca element permanent, literatura, dramatică originală, românească. Azi — în special la Teatrul Naţional din Bucureşti, — de câţiva ani încoace, piesele originale fac, serie, şi aduc — minunea minunelor! — bani la cască! Din o literatură îngăduită şi încurajată cu gesturile de protecţie ale doicei, faţă de copil, literatura dramatică devine un element de succes pentru scenă, şi poate da din belşug, materialul unui repertoriu, nu tolerat, ci chemat ca factor de succes, pe scenă. Nu este surprinzător astfel că şi muzica românească, să fi trecut prin aceleaşi faze, de scepticism şi apoi de justificat optimism în puterile noastre creatoare în direcţia artei. Astfel trecând dela armonizarea folklorului românesc, ale omul Wiest, ori Fleetemacher, s’a ajuns la, simfoniile marelui nostru George Enescu, şi apoi la constituirea unei societăţi a compozitorilor noştri, a cărei vechime de sece ani s’a sărbătorit frumos, la postul nostru de radio-difuziune şi la Ateneul Român. Zece ani au trecut de la începuturile modeste la situaţia de azi, când atâtea opere simfonice, câteva, opere, şi atâtea bucăţi de muzică instrumentală şi corale, au venit să se înscrie în rândul marilor compozite ale timpului nostru. Prin această muzică originală şi cultă românească — inspirată şi bună parte de muzica populară românească, frumos armonizată şi filtrată prin o tehnică savantă — ne-am înscris frumos în rândurile mişcării muzicale din vremea noastră. Şi iată cum pe toate terenurile fieţei noastre culturale, copilăria face loc maturității fecunde... . FETRONIUS V------*------ ID. Albert Thomas despre criza economica D-l Albert Thomas, directorul biroului international de muncă, a ţinut ori la Praga, o conferinţă asupra şomajului. El a arătat, că numărul şomerilor a fost la 15 Decembrie de 9 milioane, dintre cari jumătate se află în Germania. Criza actuală economică este unică în istoria mondială. D-l Albert Thomas a vorbit apoi despre situaţia din Europa centrală cere o politică socială energică. Dl ALBERT THOMAS ECOURI Opinia politică din Bulgaria se ocupă de mai mult timp cu chestiunea dreptului de vot pentru femei. Chestiunea a fost la început adusă pe tapet de Asociaţia Femeilor bulgare şi s-a întâlnit pe atunci cu numeroşi adversari. Zilele acestea chestiunea a devenit din nou actuală în legătură cu noul proect de lege asupra alegerilor comunale. Din iniţiativa partidelor opoziţioniste a avut loc zilele acestea o mare întrunire publică la Sofia. Toţi oratorii, între cari cei mai de frunte politiciani ai opoziţiei s-au pronunţat pentru acordarea dreptului de vot femeilor. O delegaţie a Asociaţiei Femeilor bulgare s-a prezentat primului ministru Liapcev pentru a afla părerea sa în chestiunea dreptului de vot pentru femei. Preşedintele consiliului a declarat că opinia publică este de partea femeilor şi de aceea şi guvernul va lua în consideraţie cererile juste ale femeilor bulgare, cari după toate probabilităţile vor fi împlinite. Delegaţia a mai rugat pe primul ministru Liapcev ca să contribue ca femeile să poată profesa cât mai curând avocatura. Primul ministru a promis că va rezolva şi aceastăchestiune împreună cu ministrul justiției Malinov. D «—••».D ictatorul sovietic Stalin a hotărât să întreprindă în curând o călătorie în întreaga Uniune sovietică spre a cunoaşte personal situaţia din diferitele regiuni, în special spre a cunoaşte dispoziţia ce domneşte la sate. FIORII ESTETICEI A?acer? urgente vă cheamă la Biscuraști ?... p. VAIDA: Baiu!... Mă duc, dragule, că se apropie data concursurilor de frumusețe... —IN ALEG Campania electorală care a început, înseamnă pentru partidul liberal un adevărat triumf. Desigur ca nimeni nu se îndoia că oraşele sunt peleantregul câştigate programului şi acţiunei acestui partid. Socoteau unii că partidul naţional-ţărănesc şi-ar fi păstrat încă la sate o urmă de popularitate. Ei bitte, toţi acei cari au văzut că fruntaşii naţional-ţăraniştilor nu pot face o întrunire la sate fără a fi apostrofaţi în mod violent şi adesea goniţi de locuitori, îşi dau seama de prăpastia în care a văzut acest partid. Nici vorbă nu mai poate fi de vreo popularitate iar dacă administraţia va continua silniciile pentru a impune pe candidaţii guvernului, sunt de aşteptat incidente cu atât mai grave, cu cât abuzurile vor fi mai mari. In schimb partidul naţional-liberal se bucură de simpatii atât de înrădăcinate şi de o încredere atât de vie, încât nici încercările naţional-ţărăniste nici acelea ale mistificatorilor cari încearcă să producă confuzii, nu reuşesc să rătăcească spiritele. Pretutindeni se dovedeşte că toate straturile sociale aşteaptă mântuirea de la partidul liberal iar în aceste alegeri, unele organizaţii de recentă dată, vcese să dovedească „ura alegătorilor împotriva partidelor“. Ele fac o intensă propagandă pentru anularea voturilor, fixându-şi drept teren de experienţă judeţele Vlaşca şi Putna. Noi putem spune de pe acum că în aceste judeţe, numărul voturilor anulate nu va fi mai mare ca în alte părţi. Experienţa va da greş. Şi atunci se va face încă odată dovada că nici organizaţiile din maislăbi încrederea pe care ţara o are în partidul liberal. Această încredere e bazată nu pe făgădueli demagogice şi irealizabile, ci pe înfăptuirile trecutului cari apar azi în adevărata lor lumină. Comparaţia dintre situaţia ţarei sub guvernul liberal şi acea de azi se impune şi minţilor celor mai simple. Ea este atât de edificatoare încât propaganda noastră se face în mod firesc, exclusându-se făgăduelile şi înşelătoriile la care fac apel celelalte grupări. E o mişcare generală de masse, o forţă căreia nu i se poate nimic opune. Intr’un moment greu ca cel de azi, bunul simţ al poporului românesc a eşit încă odată învingător. El respinge organizaţiile de aventură ca şi acele partide cari s’au dovedit a nu putea ţine pe umerii lor greaua sarcină a guvernării în împrejurările de azi. Victoria pe care o va avea partidul liberal, va fi victoria chibzuinţei şi simţului politic înăscut al poporului românesc. • ................. I mji alegerile nu vor putea fi măsluite, oricâte abuzuri ar comite guvernul. Ar fi de dorit de altfel şi renunţe ginea vieţei,constru,ea la ilegalităţile ce le-a început şi acela ce le pregăteşte. D-l ministru de interne Mîhalache ar trebui să înţeleagă că e extrem de periculos ca nişte oameni, cari sunt zdrobiţi de impozite, fără un ban în casă, cu recolta nevândută şi plini de datorii, să nu fie lăsaţi să-şi exercite ln libertate drepturile cetăţeneşti votând pe acei de la cari aşteaptă uşurarea suferinţelor lor. Cerem în interesul ordinei să impună organelor d-sale o conduită, dacă nu imparţială, ceea ce desigur ar fi cu totul imposibil, dar cel puţin ceva mai corectă. Politica Externă In preajma nouilor alegeri din Bulgaria Faţă de nouile alegeri aşteptate în primăvară, evenimentele politice din Bulgaria suscită din interes din ce în ce mai mare. Timp de opt zile regele a primit individual pe fruntaşii opoziţiei, cerându-le părerea asupra situaţiei din ţară. Se crede că, înainte de expirarea sesiunii ordinare, Sobrania va mai fi prorogată cu încă câteva luni, pentru ca guvernul să poată avea mai mult timp pentru preparativele şi vederea alegerilor. Timpul însă va fi în favoarea opoziţiei, căreia criza economică, agravăndu-se din săptămână în săptămână, îi furnizează material de propagandă din ce în ce mai mult. Cu toate, relaţiunile excelente în care se găseşte cu primul ministru Liapceff, regele trebuie să fi căpătat impresia că rezultatul alegerilor nu va fi tocmai favorabil pentru guvern. De aceea a vrut să fie informat încă de pe acum de către opoziţie asupra situaţiei. Ultimele alegeri comunale au indicat din care parte bate vântul din dreapta sau din stânga. Cum stânga este eliminată din calcule, rămâne de văzut dacă regele va consilia pe Liapceff la o întărire a partidului guvernamental prin asocierea cu democraţii lui Malinoff şi poate şi cu radicalii sau dacă va putea fi determinat partidul de dreapta al liberalilor naţionali să colaboreze cu partidul „sgovor”, astăzi la putere. Cert este că, acesta din urmă este acum cam epuizat şi că d. Liapceff de mult nu se mai simte sigur de sprijinul întregului partid. In Bulgaria stă pe planul întâi politica economico-financiară. Rolul principal în politica internă îl are acum pregătirea alegerilor. Importanța politicii externe e dată pe planul al doilea pentru câtva timp, cu toate voiajurile şi vizitele ministeriale şi cu tot valul revizionist care străbate Balcanul. Centrul de greutate al convorbirilor dintre rege şi conducătorii tuturor partidelor a rămas pe tărâmul economic. Plângeri peste plângeri au venit la urechea regelui: poporul duce lipsă, comerţul e inactiv iar pe buget apasă plăţile de reparaţii, dobânzile împrumuturilor şi armata. Funcţionărimea dependentă de partidul guvernamental şi rău plătită arată simptome primejdioase de neîncredere. Măsurile autorităţilor administrative de la ţară contra adversarilor guvernului măresc şi mai mult ura. » Starea lucrurilor în Bulgaria nu e bună. Sunt temeri că guvernul va trebui „să facă”, în cel mai larg înţeles al cuvântului, alegerile viitoare, pentru a se putea menţine. Cum opoziţia ştie aceasta şi va căuta să reziste, ciocnirile sunt foarte probabile. In cercurile politice domneşte impresia că regele a înţeles seriozitatea perioadei electorale din primăvară şi încearcă să formeze un guvern din partidele burgheze, pentru facerea alegerilor. Guvernul viitor ar avea apoi o bază mai largă, presupunând că d. Liapceff va ţine în mână partidul „sgovor” întreg. Dacă aceasta nu va fi cu putinţă şi partidul guvernamental se va prăbuşi înainte de pregătirea alegerilor, alunei se vor mai adăuga la partidele de opoziţie existente încă unele fracţiuni noul, ceea ce ar îngreuna constituirea guvernului şi liniştirea internă. (Uta). D-l MALINOFF Miercuri 14 ianuarie 1931 Dăm prea puţina atenţie problemelor privitoare la cenzura filmelor şi la controlul spectacolelor. Mai întăi constatăm foarte puţină grijă pentru siguranţa şi sănătatea publicului. In săli ticsite de lume, fără ventilaţie şi fără cubajul de aer cerut de higiena, cârduri de spectatori aşteaptă în picioare să se facă locuri libere, ocupând complect spaţiile laterale sau mijlocii, necesare circulaţiei. Poliţia românească dovedeşte o toleranţă neîngăduită aiurea. Se aşteaptă poate — ferească Dumnezeu — zguduirea unei nenorociri, pentru ca autorităţile să se trezească. De asemeni nu putem avea nici un cuvânt bun privitor la higiena celor mai multe din sălile noastre de spectacol. Grozăvia epidemiilor care bântue în Capitală, nu se poate explica ştiinţificeşte fără aceasta uşurinţă a contagiunei Chestiunea filmelor merită de asemeni o largă discuţiune. Suntem o ţară tributară pe terenul cinematic. Importăm filme de câteva sute de milioane anual, fără nici un fel de contingentare şi fără nici o clauză de reciprocitate. De altminteri această clauză nu e viabilă, câtă vreme producţia autochtonă a fost până azi sub mediocră. Dar nu putem rămânea aci. Contingentarea trebue introdusă, chiar parţial. Putem cere marelor case de filme versiuni româneşti, cu artişti români, şi în limba ofcială. Mai târziu vom cuteza mai mult. Vom favoriza acele industrii cinematice străine care vor întemeia sucursale în ţara noastră şi vor colabora la crearea unei industrii indigene. Germania a reuşit să impună acest punct de vedere, iar industria americană a fost silită să se adapteze. Pretenţia noastră nu izvorăşte numai dintr’un interes naţional, ci şi din logică. Ţara noastră e pitorească, lumina şi cerul înfăţişează calităţi fotogenice, ca şi poporul de alminteri. Frumuseţea şi varietatea peisajului, splendorile specificului naţional, distincţia şi estetica „tipului” românesc, toate acestea sunt avantaje netăgăduite pentru a îndreptăţi speranţele noastre cinematografice. Şi în privinţa cenzurei filmelor, ara avea un cuvânt de spus. Mai întăi să relevăm faptul că la noi se reprezintă filme de propagandă pacifică, interzise în ţările de origină. Germanii şi austriacii găsesc tot felul de argumente pentru a opri rularea unor filme cu subiecte din răsboi, pe care cenzura românească le acceptă. Ne întrebăm cu dreptate dacă chestiunea nu e păgubitoare interesului noastră naţional şi dacă propaganda pacifistă, pe care vecinii noştri o resping, ne poate folosi nouă. Mai multă perspicacitate se impune când e vorba de filme de origină sau de interes sovietic. Primo, nu avem nici un motiv ca să servim comerţul bolşevic, alimentându-l cu bani româneşti. Secundo, trebue să deschidem ochii în patru asupra intrigei dramatice a filmului şi a tendinţelor morale abil camuflate. Acum câteva luni s’a interzis rularea unui film în care armata poloneză era prezentată într’un contrast defavorabil cu cea sovietică. Astăzi la un cinematograf din Capitală se rulează un film, destul de confuz prin tăeturile făcute, dar care sufere şi din abuzul situaţiilor false referitoare la fosta familie imperială rusă. Filmul fiind prost, nu merită prea multă atenţie. Totuş credem că comisia de cenzură ar putea fi mai vigilentă pe viitor. IN ACTUALITATE FILM si PROPAGANDA (Continuarea în pag. 2-a) La Ministerul dement*!®? ' TM ■!" IMNI I« MMM............... carea BĂLȚILOR DUNĂRII In primul număr din anul 1931, ziarul „Argus“ ne comunică expunerea făcuta presei de către d-l administrator al „Paridului“ din ministerul domeniilor, cu privire la lucrările pentru punerea în valoare a bălţilor Statului. Mai înainte de a arăta în ce constau lucrările executate până acum, şi cele proectate în viitor, observăm că pentru prima oară, în ţara noastră, un inginer se adresează presei spre a-i face reclamă, asupra unor lucrări technice neterminate, cu rezultate atât de controversate Reclama este sufletul comerţului, foarte justificată pentru negustorul care voeşte să-şi vândă marfa, dar odioasă atunci când ea se practică de către un technician care nu are dreptul să sconteze un viitor, nesprijinit pe rezultate, ce nu s’au produs. Vom arăta în cele ce urmeaza cât de puţin serioase sunt comunicările făcute. i Canalul Sf. Gheorghe Relativ la canalul din insula Sf. Gheorghe, se afirmă cu anticipaţie, că atunci când el va fi terminat, se va căpăta o supraproducţie de 2 milioane kgr. de peşte pe an 1 Fără să aştepte terminarea lucrărilor, fără să facă toate rezervele, pe care un inginer serios e dator să le facă, asupra unor astfel de lucrări, cu rezultate mai întotdeauna dubioase, fără să ia în consideraţie eventualitatea împotmolirii canalului, în caz de ape mari, şi fără ca să aibă vreun criteriu dacă, şi cu cât anume se va spori producţiunea, ni se afirmă cifre arbitrare, bazate pe închipuiri şi pe nimic cert. In chestiunea de construcţiuni de canale — în general foarte costisitoare — pentru alimentarea bălţilor, mai ales în regiuni ca deltele fluviilor, rezultatele trebuesc privite cu toată rezerva necesară, căci orice lucrări cari au tendinţe de a modifica regimul natural al regiunii, nu reuşesc. Cunoaştem cazuri când construcţiunea unor astfel de canale, nu numai că nu au dat bune rezultate, dar ele au făcut mai mult rău decât bine. Nu ne vom alege oare cu aceleaşi rezultate şi în delta Dunării. Problema barajelor Dar, în afară de construcţiunea unor astfel de canale, cu rezultate aşa de problematice, ni se mai comunică că se vor mai executa mari baraje pentru sporirea adâncimilor bălţilor, înn vederea protejerii puilor de peşti, ca să nu îngheţe iarna şi să nu rămână pe uscat vara, în timpul secetii! Apoi, că se vor uniformiza cantităţile de peşte ce se vor servi populaţiunii. Până acum, situaţiunea naturală a bălţilor din delta Dunării, nu a dat naştere la nici unul din inconvenientele arătate mai sus, căci nu s’au găsit nici peşti îngheţat iarna, nici rămaşi pe uscat vara Din contră pescuitul se făcea mai înainte în condiţiuni excelente, publicul beneficia atât de abtradentă cât şi da ieftinătate. Ari când totul se reglementează, uniformizează, raţionalizează şi comercializează, ni se serveşte intervievuri şi reclame în loc de realităţi economice. Cu privire la sporirea adânceimii bălţilor, orice ar sporie iubitorii de reclame, nivelul bălţilor nu poate fi ridicat peste acela al terenurilor submersibile înconjurătoare, fără cheltueli ce ar depăşi anumite limite, iar dacă e vorba de astuparea privaturilor de comunicaţie, cu rezervoarele de alimentare, acestea pot fi uşor închise la timp, de pescari, cum s’a făcut şi până acum, prin lucrări ieftine provizorii şi practice, cari să permită jocul stabilit prin experienţă, între variaţiunea nivelului bălţilor şi acela al Dunării. Prin urmare, nici canale costisitoare, cu rezultate nesigure, nici baraje nechibzuite, luxoase şi nefolositoare. Prudenţa cere ca, prin lucrări simple şi ieftine, să se întreţină ceea ce însuşi regimul natural al apelor ne indică. Unformizarea cantităţilor pastelul Relativ la uniformizarea cantităţilor peştelui, pentru alimentarea pieţelor, am voi să cunoaştem meşteşugul acestei uniformizări, între belşugul producţiunii, după retragerea apelor de inundaţii şi împuţinarea acestei producţiuni, atunci când nu există inundaţii, sau când pescuitul este prohibit! Tot ceea ce se spune că s’a stabilit prin programe în birourile topografice şi inginereşti, sunt bazate pe hipoteze necorespunzătoare regimului natural al apelor şi al bălţilor. Executarea unor astfel de programe conduce la cheltueli neînchipuit de mari, fără foloase echivalente justificate. Ele nu trebuesc admise numai în scopul de a se ţine în funcţiune un număr imens de aparate în care s’a investit sume considerabile, şi un personal technic, din care unii sunt rude şi protejaţi, cu titluri şi lefuri necorespunzătoare timpurilor actuale. Cât costă „Palidul“? Pentru edificarea opiniei publice, ar trebui să se arate cu cifre, cât a costat pe stat funcţionarea „Palidului“ şi cari au fost cheltuelile făcute până acum cu angajarea unor astfel de lucrări. Apoi, cari sunt rezultatele dobândite, față de aceste enorme cheltueli. Se va vedea atunci că din toată reclama, făcută, nu ne-am ales decât cu sute