Viitorul, iulie 1931 (Anul 23, nr. 7019-7045)

1931-07-01 / nr. 7019

L RADIO 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz, 13 Muzică instrumentală (plăci de gramofon) 13.30 Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar 13.50 Muzică uşoară (plăci de gra­mofon) 18 Orchestra Moţei: Muzică uşoa­ră şi românească. 19 Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10 Orchestra Moţei: Continuarea concertului. 20 Muzică românească (plăci de gramofon). 20.40 D. prof. I. Fortunescu: Sufle­tul Olteniei. 21 Orchestra Radio: Rossini: U­­vertură la „Wilhelm Teil“ E. Wald­teufel: Foarte frumoasă, vals; P. Mascagni: Dans exotic; R. Wagner: Introducere, corul torcătoarelor şi balada din „Vasul fantomă.“ 21.45 D. Stella Voinescu: Palatul de justiţie. 22 Orchestra Radio: Rameau: Ri­­gaudon din „Dardanus“; Grieg.: Poem; Rimsky-Korsakow: Imn că­tre soare; Massenet: Meditaţiunea din Thais (violină d. Teodoru); F. Lehar: Selecţiuni din opera „Éva“. 22.45 Informaţiuni. BUDAPESTA 20 Concert. PARIS EIFFEL 20.30 Buletin me­teorologic; 20.30 Concert al orche­strei radio. PARIS CLICHY 20 Concert al or­chestrei radio; 20.30 Rezultate spor­tive, buletin meteorologic; 20.40 Cro­nica radiofonică. BUDAPESTA 21.30 Concert al or­­­­chestrei de ţigani. PARIS CLICHY. 21.15 .Ştiri de presă, informaţiuni, ora exactă. PARIS EIFFEL 21 Continuarea concertului.­­ CINEMA CAPITOL. (Sala şi Gră­dina). — Melodia Slavei cu J. Co­dan, Magda Sonya, etc. CINEMA .VOX. — Va banque cu Marie Belle, Albert Fogane, etc. CINEMA TRIANON. — Căpitanul de covertă cu Harry Liedtke. CINEMA FEMINA. — Numai pe tine te-am iubit. CINEMA REGAL. _ Fraţii Kara­­mazoff cu Fritz Kortner şi Ana Stern şi complette. CINEMA SELECT. — Parada dra­gostei cu Maurice Chevalier şi Jeanette MacDonald, completare jur­nalul Fox. CINEMA CORSO.. . Noapte bună, fetiță dulce cu Hanse Stuewe, Char­lotte Suza, etc. CINEMA­ BULEVARD PALACE. — Cântecul păgânului cu Ramon No­­varro și Dorothy Janis. Complectări cu Stan­­i Bran și jurnal Fox. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin. — Sacrificul unui frate­ cu Albert Steinrueck, Werner Pit­­chan, etc. CINEMA A. R. P. A­. (Sala Episco­piei). — Tartuffe cu Emil Janings, Lil Dagover şi Werner Kraus. CINEMA VOLTA JBUZEŞTI (sală şi grădină). — Prinţesa carnava­lului şi o comedie. CINEMA MARIA. — Totul pen­tru bărbaţi şi o completare. CINEMA RAHOVA. — Nimic nou pe frontul de vest. CINEMA TERRA. — Marsul flă-Muzică de dans modernă şi de jazz. BUDAPESTA 23 Continuarea plă­cilor de gramofon. VIENA 23 Continuarea muzicei de jazz. BUDAPESTA 24 Plăci de gra­MO­mânzilor şi o complectare, seara trupa Georgescu-Iași. CINEMA MARCONI. — Floarea Rinului, o completare cu Miki sca­mator și trupa Roland de Jasy. CINEMA CERCUL SUBOFIȚERI­LOR. — Tarigeff și o comedie. CINEMA OMNIA. — înapoi la na­tură cu Jeanette MacDonald și o completare. CINEMA LIDO. — Faust complect sonor cu Emil Jannings și Goesta Ekman. ---------------- • .—*---------------. GREFA TRIB. PRAHOVA, Secț. I-a il* EXTRACT D-na Vavila Dumitru I. Georgescu născută Ion St. Tudose, domiciliată la părinții săi în comuna Telega, jud. Prahova, cu petițiunea înreg. la No. 57.345 din 29 Septembrie 1930, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Dumitru S. Georgescu, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor soţi a re­zultat un copil de sex masculin. Soţul pârât posedă ca avere o vie în suprafaţă de circa 3750 m. p. şi una prăvălie în comuna Călineşti, compusă din mai multe camere şi locul împrejmuit, via se află în co­muna Filipeşti de Pădure. Acest extract se va publica în zia ■ui „Viitorul“. Grefier, Indescifrabil , No. 53.184. — 1931, Iunie 23" Jlf MEMENTO CINEMA-RADIO Programul zilei de azi Marţi VIENA 21 Continuarea orei vesele vieneze. BUDAPESTA 22.15 Concert de plăci de gramofon. PARIS EIFFEL 22 Continuarea concertului. VIENA 22.15 Meteorul, știri; 22.30 fon (continuare) CINEMA. Reprezentanţii Camerei de Comerţ Poloneze la Cernăuţi — Şedinţa festivă de la Camera de Comerţ şi Industrie. — Salutul delegaţiei. — Vizitarea stabilimentelor industriale. Banchetul dela Hotel Palace — Cernăuţi. — Astăzi la orele 5 di­mineaţa au sosit în localitate, ve­nind cu rapidul dela Bucureşti, delegaţiunea poloneză a Camerei de comerţ şi industrie. S-au transportat apoi la sediul Camerei de comerţ şi industrie unde în onoarea lor a avut loc o şedinţă festivă la care au partici­pat toţi consilierii precum şi nu­meroşi reprezentanţi ai comerţu­lui şi industriei din Cernăuţi. Delegaţiunea luând loc în sală, d. Vihoviei, preşedintele Camere­lor de comerţ şi industrie din lo­calitate, a deschis şedinţa salu­tând călduros pe distinşii oaspeţi în numele industriaşilor şi comer­cianţilor din Bucovina. Referindu-se la relaţiunile co­merciale polono-române, d-1 Viho­­vici face un lung expozeu accen­tuând în deosebi identitatea nevoi­lor şi necesitatea unei colaborări cât mai strânse în interesul am­belor state. D-1 Vihovici închee urând din suflet cât mai mult succes operei de cooperare a ambelor state în interesul aspiraţiunilor politico­­economice comune. In numele oaspeţilor poloni, răs­punde în limba franceză d. Jerczy Iwanowsky, senator, preşedintele Camerei de comerţ polono-române din Varşovia şi fost ministru al industriei şi comerţului. Şedinţa luând apoi sfârşit au făcut o vizită diferitelor stabili­mente şi întreprinderi comerciale şi industriale din localitate. La orele 1, Camera de comerţ şi industrie din Cernăuţi a oferit oaspeţilor un banchet. Au­toastat d-nii Vihoviei şi dr. Vasile Marcu în numele comer­cianţilor şi industriaşilor români, iar în numele populaţiei poloneze din cuprinsul ţării d-l Conte Della Scala. In numele delegaţiunei a răs­puns d. Jerzy Iwanowsky. Serbarea de fine de an a Liceului Militar şi a Şcoalei pro­­fesionale de fete din kem­ânji CERNĂUŢI.­­ Miercuri 24 ort. la orele 5 d. a. s-a desfăşurat pe stadionul Societăţii Sportive „Dragoş Vodă“ serbarea de fine de an şi absolvirea promoţiei Regele Carol al II-lea. Au participat la această serbare, autorităţile civile şi militare, ma­gistraţi, profesori, ofiţeri, studen­ţi, elevi şi un public select şi foarte numeros. Cu această ocazie asistenţa şi-a exprimat admiraţia pentru nou construita tribună de pe stadion, ridicată de Soc. Sportivă „Dragoş ’ Vodă, din iniţiativa d-lui avocat . Gheorghe Vântu şi cu concursul armatei. Serbarea a început la orele 5 d. a. După raportul şi revista bata­lionului de elevi, d-l General Stra­tilescu a distribuit premiile la tra­gerea ofiţerilor şi elevilor precum şi premiile la învăţământ, celor mai silitori elevi. D-l general Stratilescu, a ţinut elevilor o frumoasă cuvântare în­demnând pe elevi să-şi dea şi pe viitor aceiaşi silinţă. Termină aducând elogii Maie­stăţii Sale Regelui Carol al II-lea. Corul liceului de sub conducerea d-lui prof. de muzică Petrovici- Zorello a cântat Imnul Regal. Remarcăm în deosebi ţinuta ire­proşabilă a elevilor din Liceul Mi­litar cari au defilat în faţa d-lui general Stratilescu, după care a­­ urmat programul sportiv, foarte bogat, alcătuit din exreciţii de ansamblu, ştafete, jocuri de oină, wotleybale, tracţiune cu frânghia şi piramide, toate executate astfel încât au stârnit admiraţia tuturor. Serbarea dela Şcoala profesională de fete In ziua de 24 ort. la orele 10 dim. a fost serbare de fine de an a şcoa­lei profesionale de fete din Cer­năuţi.­­ Ca în toţi anii şi anul acesta s’a organizat o frumoasă expoziţie, sub conducerea d-nei Diaconu, di­rectoarea şcoalei. In sala festivă au fost expuse lucruri de artă executate de eleve. A urmat apoi o producţie de coruri executate de eleve sub con­du­cera d-nei laCot.-colonel Baroţi care a fost răsplătite cu aplauzele celor din sală. După terminarea producţiilor d-na directoare Diaconu a distri­buit premii în bani şi în cărţi ele­velor meritoase. Apoi a urmat vizitarea expozi­ţiei unde au fost admirate lucru­rile executate sub conducerea d-nei profesoare colonel Dumitre­­scu şi a d-nei Drafta. Prinderea vestitului bandit Po­­lisciuc Ministerul de interne a fost în­­cunoştiințat că vestitul bandit Fo­­lisciuc, cel care a terorizat ani dea­­r findul populaţia din multe regiuni, a fost prins dri 28 iunie, în judeţul Hotin. Arestarea fostului preşedinte al Camerei de comerţ din Bârlad Ni se telegrafiază din Bârlad, că s’a emis mandat de arestare împotriva Danzig—Varşovia Bucureşti-Sofia-Salonic Eri a avut loc inaugurarea liniei aeriene ce leagă Capitala noastră cu Parisul, Varşovia, Constantino­­pol, Belgradul, Viena, Budapesta, Praga, Sofia şi Salonic. La orele 8 dimineaţa toate avioa­nele au fost puse în linie pe plat­forma de prezentare. Cu acest pri­lej au ţinut cuvântări d-nui gene­ral Rujinski, din partea d-lui mi­nistru Manoilescu, d. Szemberk, ij mi­­nistru Poloniei, Pomenof, mini­strul Bulgariei şi un reprezentant al Greciei. După terminarea cuvântărilor, d. general Rujinski a tăiat tradi­ţionala panglică ce bara trecerea avionului lăsându-i calea liberă, lui Haralamb Vasiliu, fostul preşe­dinte al Camerei de comerţ din acea localitate şi a lui A. Zisu, pentru escrocherii săvârşite în dauna acelei instituţiuni. In amintirea Generalului Berthelot „La Société des Foreziens“ a ho­tărât să ridice un monument in lo­cul său de naştere, generalului Ber­­thelot, care s’a născut la Feurs, un orăşel din centrul Franţei, vechea capitală romană a regiunii Forez. Această idee întâlneşte pretutin­deni o vie simpatie şi nu ne îndoim generalul berthetot că în special in România ea va fi primită cu entusiasm. Numeroase personalităţi au aderat de pe acum la comitetul constituit în acest scop, printre cari şi generalii Pétain şi Vouillemin, bine cunoscuţi în România. Executarea monumentului a fost încredințată amicilor și compatrioți­lor săi Joanny­ Durand statuar și Varm­oud des Costes, arhitect. „La Soclété Amicales des Foré­­ziens“ are sediul său la Paris, 31 Boulevard Bonne Nouvelle. v . ...... Cel cari se duc... Moartea profesorului Ion Pentia din Banat In Banat, la Caransebeş, a închis ochii încă în plină tinereţe, Ion Pentia, directoul liceului „Traian Doda“. In primii ani ai carierei sale, Ion Pentia, a scris mai multe tra­tate de pedagogie şi a fost unul din cei mai harnici colaboratori ai revistelor asociaţiilor învăţăto­­reşti. Preţuit pentru inteligenţa sclipi­toare şi înţelegerea problemelor româneşti, legate de interesele na­ţionale ale Banatului, Ion Pentia, hotărât, a contribuit în mare mă­sură, la propagandă culturală, în­cepută cu atât entusiasm de gru­pul profesorilor. La 1922 când d. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, a început ofensiva culturală pentru înfiinţarea şcoalelor, în fiecare o­­raş şi cătun din Ardeal şi Banat, profesorul Ion Pentia, a fost unul din cei mai puternici susţinători ai şcoalei şi ai bisericei române. O boală însă care nu iartă, a dobo­rât pe acest minunat apostol al nea­mului, de la graniţa de vest. Prin moartea lui Ion Pentia, învă­ţământul pierde un­ element de va­loare, iar noi un bun şi vrednic să­­mănător al scrisului românesc din Banat. , ST. VLADESCU VIITORI» Lumea muncitoare TOT CHESTIA ŞOMEURILOR Cu toate că s’a arătat pe larg si­tuaţia nenorocită în care se sbate industria, până în prezent nu s’a luat nici o măsură de îndreptare. Mii de muncitori, ingineri şi funcţionari, rămaşi fără ocupaţie sunt ameninţaţi să moară de foa­me sau să cerşească pe uliţele o­­raşelor. Răul acesta, nu se mărgineşte numai la Bucureşti, el este gene­ral. Fantoma lipsei de lucru s’a întins asupra ţarei întregi. Dăm câteva exemple : In regiunea Reşiţei, marile ur­zini, topitorii de fier, mine, exploa­tări de păduri, etc., lucrau pâuă acum 3—4 ani, peste 60.000 munci­tori. De doi ani numărul lucrăto­rilor a scăzut treptat, iar astăzi nu sunt ocupaţi decât cel mult 10—11.000 oameni. Dealungul râului Mureş sunt peste 120—130 fabrici neutru faso­narea lemnului cari ocupau până în anul 1926—1927 peste 200.0000 oa­meni. Astăzi în toate fabricile nu se mai găsesc decât 4­5.000 oameni absolut necesar pazei şi întreţine­rea maşinilor. De la Oradia Mare spre Sala Mare dealungul graniţei se găsesc foarte multe fabrici şi ateliere in­dustriale, cari în permanenţă ocu­pau peste 30.000 oameni. Astăzi toate, dar absolut toate, au încetat orice activitate, iar personalul este concediat. In Maramureş, leagănul româ­nismului, acolo unde zeci de mii de ţărani români, cântând doina lucrau în păduri la fasonarea lem­nului, — căci nu au pământ de a­­gricultură, — astăzi e jale şi dispe­rare. In păduri nu mai răsună lo­vitura de bardă sau de topor, iar ţăranul român caută de lucru pe uliţele Sighetului pentru 20 lei pe zi. In Moldova, fabricile de zahăr Ripiceni, Roman şi Adjud, au re­dus personalul la jumătate In Bucureşti,­­ situaţia este mai mult ca nenorocită Marea industrie metalurgică din Bucureşti, este în agonie, iar 6«» 20.000 muncitori sunt foarte îngri­joraţi de soarta lor. Ce vor face aceste mii de lucră­tori ? Ei nu au pământ să-l lucreze, nu au nici unde să se retragă la ţarii­ Ministerul de industrie trebue să intervie repede şi energic. ILIE P. CALCIU Tinerii cari au drepturi la amânări pentru studii Au drept la amânări pentru studii pe timpul dela 1 Noembrie 1931 la 1 Noembrie 1932, tinerii recrutaţi cu clasa 1932, în condiţiunile art. 71 L. R. şi 72 I­. R. din 1930, precum şi cei recrutaţi în condiţiunile art. 52 L. R. din 1913, care au nevoe de aceste a­­mânări pentru studii superioare; ti­nerii clasei 1932 care nefiind recru­taţi la epoca legală (clasa 1932) în condiţiunile art. 71 şi 72 L. R. din 1930, au cerut şi obţinut acest drept dela ministerul armatei; cei cari la epoca legală a recrutării nu au fost recrutaţi cu art. 71 L. R., vor putea face cerere de amânare pentru stu­dii la cercul de recrutare respectiv sau comandament teritorial până la data de 1 August 1931, angajându-se ca până la 15 Octombrie 1931, să de­pună actele de însumare cu termen redus, după care cererea provizorie făcută până la 1 August se va lua în considerare. Ca măsură tranzitorie şi în mod cu totul excepţional numai pentru acest an se consideră ca drepturi câştigate, amânările excepţionale care s’au acordat în anul 1930/931 pentru elevii din ultimul an al şco­lilor normale, licee sau şcoli profe­sionale superioare, sau pentru a da examenul de bacalureat, dacă aceşti tineri nu au obţinut diploma sau certificatul care să Ie dea dreptul a urma studii superioare şi deci nu ar putea obţine dreptul la beneficiul art. 71 sau 72 L. R. 1930 până la 1 August 1931, urmând ca la 1 Noem­brie 1931, să fie neapărat încorpora­ţi, indiferent ce studii ar urma la acea dată. Toţi tinerii din categoriile de mai sus vor trebui ca cel mai târzi pâ­nă la 1 August a. c„ să depună , la cercurile de recrutare respective (cei din străinătate putându-le depune chiar la ataşaţii militari) cereri de amânări de studii, arătând şcoala superioară sau facultatea unde do­resc să urmeze studii. Tinerii cari au împlinit etatea de 27 ani (respectiv 29 ani pentru medi­­cinişti, veterinari şi farmacişti) vor fi încorporaţi cu prima clasă ce se cheamă sub arme, indiferent dacă au terminat sau nu studiile pentru care au cerut amânări, urmând a face ser­viciul militar în condiţiunile în care au fost recrutaţi. Vor putea cere şi obţine amânări pentru studii tinerii recrutaţi în con­diţiunile art. 72 L. R. 1930 sau art. 53 L. R. 1913 cari fiind absolvenţi ai şcolilor profesionale, superioare şi doresc a termina studiile acelor şcoli. Tinerii cari au fost amânaţi medi­cal de la şcolile pregătitoare pentru ofiţerii de rezervă sau de la corpuri­le de trupă în luna Noembrie 1930, vor face cereri de amânare pentru studii în condiţiunile tinerilor de mai sus, în­­care caz dacă li se apro­bă amânarea cerută, nu se vor mai prezenta pentru o nouă clasare me­dicală rămânând clasaţi în lipsă ca buni de serviciul militar şi amânaţi pentru studii. ŞTIRI din TARA Slatina COLONII DE VARA.­­ Pen­tru copii săraci şi debili din oraş, primăr­ia în unire cu d-na medic a oraşului, a organizat de a trimite la băi la Agigea (Constan­ţa), un număr de 30 elevi de curs primar şi secundar în trei serii de câte 10 copii cărora li s’au plătit întreţinerea şi transportul de C. F. R„ prima serie plecând in ziua de 25 iunie. NU SE ACHIT LEFURILE. -„ Personaluul spitalului din ora­şul nostru nu a primit salariile de trei luni, iar hrana bolnavilor nu a fost achitată din luna Martie. Din această cauză bunul mers al spitalului suferă mari neajunsuri O RUGĂMINTE.— Elevii anului III ai şcoalei elementare de co­merţ din Slatina, roagă Onor, mi­nisterul instrucţiunii, de a le a­proba să dea examen particular în sesiunea de toamnă, suportând toate cheltuelile ce ar rezulta ca comisiunea, mai ales că mulţi din ei sunt sprijinul familiei. DIVERSE.— Tribunalul Olt a a­­corelat moratoriu comerciantului I. Cepăreanu din oraşul nostru, pe timp de 3 ani cu cotă fie sută la sută şi cu procente legale. S-a autorizat de către trib. Olt funcţionarea Soc. Anonime „Ol­tul“, pentru comerţul de cereale, cherestea şi instrumente agricole. Din consiliul de administraţie fac parte d-nii avocat T. Ionescu, Pă­­trăşcioiu, Demetrian, Măcărău. Necunoscuţi făcători de rele, prin spargerea acoperişului casei s-au introdus în locuinţa femeei, Dumitru Cincă furându-i mai multe obiecte casnice şi suma de 5000 lei. Cazul se cercetează. CORESP. — Femeia Ioana Antoniu din str. Chiristigiilor 15, s’a plâns poliţiei că pe când lipsea de acasă, hoţii i-au furat un covor persan. Se fac cercetări pentru prinderea hoţilor. — Funcţionarului Samuel Len­­govici dela Agenţia de vapoare Watson & Youel i s’a furat în lip­sa sa din biurou un ceasornic de aur şi ustensile de biurou. Se cre­de că autorul este dintre munci­tori. ’ ŞOARECI DE VAPOR. — Căpi­tanul vaporului „Harpa“ sub pa­vilion englez a reclamat autorită­ţilor portului, că din cabina mari­narului Don Foo Chuan s’au furat haine, rufărie și bani. Căpitănia Portului a dispus cercetările de rigoare. Se crede că hoțul nu este străin de echipagiul vasului. SEMĂNĂTURILE. — Se pare că starea semănăturilor a fost mult ameliorată de ultimele ploi căzute. Promit în special o recoltă îmbel­șugată semănăturile din raza co­munelor: Docuzol, Crucea, Carol I și Dorobanți, asupra cărora a plouat și în ultimul timp. Constanţa URAGAN. — O violentă furtună s’a deslănţuit Vineri dimineaţă a­­supra Constanţei şi meleagurilor dobrogene. In scurtul timp cât a durat uraganul a smuls din parâ­mé vapoarele ancorate în port la dana No. 4 şi le-a îngrămădit unele lângă altele. Vapoarele „Gilaud“, „Batile“ şi „Dobrogea“ s’au cioc­nit fără a suferi însă grave ava­rii, dar au prins la mijloc o barcă pe care au zdrobit-o. Victime ome­neşti n’au fost. CULTURALE. — Sub auspiciile soc. „Astra“ din localitate, semi­narul Musulman, a cărui activita­te culturală merită toată lauda, s’a deplasat dela reşedinţa sa din Me­dgidia, pentru a da în sala Cazino­ului Municipal, un mare festival artistic. Programul, excelent alcă­tuit, din couri româneşti şi tur­ceşti, precum şi recitări din litera­tura noastră naţională, satisface cele mai exigente gusturi. LANŢUL FURTURILOR.­­ D. B. Gartenberg a reclamat poliţiei că în timpul nopţii trecute răufă­cători s-au introdus prin forţarea ferestrei în locuinţa sa din strada Cuza Vodă No. 48, de unde au fu­rat diverse lucruri de îmbrăcă­minte şi suma de 8000 lei. Autori­tăţile poliţieneşti au deschis o an­■H­­chetă. Drâgăşani-Vâlcea POLITICE. - D-l Gh. Luculescu din acest oraş. Prezidentul delega­ţiei interimare a judeţului nostru, a dimisionat din această demni­tate. BATAE. — Ilie Stanciu cârciu­­mar din Drăgăşani, a bătut pe ser­gentul de poliţie Bolocan, pentru faptul că acesta nu l-a lăsat să ri­dice nişte vite dela oborul de gloa­bă, cazul se cercetează de d. şef al poliţiei Drăgăşani. RAZII. — Cu ocazia unei razii făcută în târgul de săptămână, de organele poliţiei, s’au găsit să­tenii T. Popescu şi Momete Ion din comuna Deleni-Olt, făcând co­merţ de geambăşie, fără a avea formele legale. S’a dresat acte de dare în judecată. ARESTARE. — Vasile Vărzaru, şofer şi proprietar de maşini de curse, din localitate, a fost arestat de poliţia, locală şi înaintat Par­chetului Vâlcea, pentru faptul de fals în acte private, trimiţând o telegramă false, societatea „Noel“ Bucureşti, în detrimentul d-lui Ilie­­Bratu din localitate. CONDAMNARE — Judecătoria Mixtă Drăgăşani, a condamnat pe: N. Edulgţ la lei 2000 amendă con­travenţie, V. Târşa lei 5.000 amen­dă, pentru port ilegal de armă, la câte 500 lei amendă, pe 40 de ale­gători din comuna Nemoiu, pentru neridicarea cărţilor de alegător şi neprezentarea la vot. Ion P. Bâr­­neaţă din Guşoeni la lei 2.500, con­travenţia la legea port armă, Gh. Stanciu din Drăgăşani, lei 2.000 a­­mendă pentru distrugere, Mărgă­rit Joiţa-Drăgăşani una lună în­chisoare, pentru înstrăinare de a­­vere sequestrată, Ilie I. M. Joița- Olteanca la lei 2.000 amendă, pen­tru furt de lemne, Ilie S. Preda- Olteanca lei 3000 amendă pentru distrugere, Lina I. A. Florea la lei 1.000 amendă și 15 zile închisoare, pentru înstrăinare de avere seque­strată și Gheorghe Pârvulescu la o lună închisoare pentru furt. „ tabletele de Aspirină­­sunt unice în lume. După joc sunteţi încins şi vâ odihniţi. Cum sunteţi uşor îmbrăcat, răciţi repede. Luaţi la timp în asemenea cazuri tabletele de Aspir­in Baia psn­tru reumatici •• .,4 ^ ff'* Se fac băi direct în nămolul izvoa­relor de pucioasă fierbinţi din natură. De aci succesele cunoscute în­­ toată lumea la reumatism, Gută, Sciatica, boli de femei etc. Băile şi hotelurile sunt la un loc. Viaţa ieftină, cure globale, orice fel de sporturi şi nenumărate distracţiuni Prospecte şi informaţiuni detailate prin: H. STEREMEICHEE, , Bucureşti I.4 Str. Smârdan 4/11, DE VANZARE DE ÎNCHIRIAT VILĂ NOUA, mobilată, confort modern, Strada Boerescu cod­ Cuza Vodă, Cinci dormitoare, Holi, Sufragerie, Terase, De­pendinţe. Adresaţi Bucureşti Sf. Constantin 29 A., Dimitriu sau îngrijitorului vilei Neacşu. melodic şi conştiincios vremul curs primar, secundar şi corigenţe. A se adresa la ziar sub Ionescu A. DOCTORUL TIBERIU IKASTASIU Boli interne şi boli de copii CONSULT 4­7 p. m. B-dul Pake 62. Telefon 67/6© Tehnica dim­itală 8 Miram Soc. anon. B-dul Domniţei No. 1 Instalează medici, policlinici, dis­pensării. Mobilier şi Instrumente ef­­tine. Credite, plăţi rate lunare. GREFA TRIB. ILFOV, Secţia II-a c.c. EXTRACT D-na Elena St. Ioniţă, prin petiţia înreg. la No. 20.607 din 1931, a inten­tat acţiune de divorţ contra soţului său Ştefan Ioniţă, cu dom., în str. B­erentari No. 162 Buc., pentru moti­ve de părăsire de domiciliu, insulte grave şi lipsă de alimente şi ajutor. Din căsătorie a rezultat un copil cu numele de Florica Ioniţă de doi ani. Soţul pârât nu posedă avere. Act dotal nu există. Termen pentru a doua conciliere a fost fixat în ziua de 6 Iulie 1931, în cab. prezidenţial. Acest extract se va publica în zia­rul „Viitorul“ conform art. 285 pr. civ. Grefier, Tg«»­*«­No. 31.473’ 41 GREFA TRIB. ILFOV, Secţia II a c.c. EXTRACT. D. Petre Moroianu, domiciliat în Bucureşti, calea Călăraşilor No. 162, cu petiţia înregistrată la No. 21.225 din 25 Iunie 1931, a intentat acţiune de divorţ, în contra soţiei sale, Zoe P. Moroianu, născută Simion Miha­­ilescu, dom. în Bucureşti, calea Că­lăraşilor No. 162, pentru motive de insulte grave. Din căsătorie, au rezultat trei co­pii şi anume: Mircea­ Ioan, născut la 25 Mai 1911; Bogdan, născut la 12 Februarie 1915 şi Mihail, născut la 27 Noembrie 1916. Averea soţiei se compune dintr’un imobil situat în Bucureşti, calea Că­lăraşilor No. 152, azi 162, ca dotă. A cincea parte indiviză din imobi­lul din Bucureşti, calea Plevnei No. 90; Lei 20.000 numerar şi lei un mi­lion numerar, daţi cu împrumut de soţie, d-lui Ion S. Mihăilescu fratele d-sale. Soţul nu se serveşte cu act de pau­pertate. Termenul înfăţişării e fixat pentru ziua de 6 Iulie 1931. Acest extract se publică de noi Grefier, prin ziarul „Viitorul“ con­form art. 285 cod. civil, modificat. Grefier: D. Botoran No. 31.480. _ 1931, Iunie 21 | Dosar Nr. 3474/931 11 / Ludea Bonier (Continuare din pagina 1­ a) firii pământului, dar prin acea­sta clasa marilor proprietari a de­­venit mai nestabilă, mai puţin in­teresată încă la binele obştesc. Cât despre clasa intermediară ea nu trăeşte prin sine ; trăieşte din celelate două, care abea îşi duc zi­lele şi ele“. , Intr’o ţară bogată, cu de toata îmbelşugată, prea puţin s’a pus încă în valoare, din cauza lipsei de economii, deci de capital, ca şi din lipsa răbdării ; totul se im­provizează numai în preajma ne­voii, fără nici o stabilitate pentru lung termen. Lăsând la o parte simpatia pe care autorul o arată pentru o parte dintre conducătorii noştri politici, explicabilă prin relaţiu­nile oficiale mai strânse, avute cu ei, deci prin acea politeţă exclusiv franceză, cartea lui Romier, cum am spus, este una din puţinele, dacă nu singura scrisă de străini care atrage atenţiunea prin juste interpretări, bazate pe observări corespunzătoare realităţii. Este o carte de felul căreia nu se prea găseşte nici în literatura română.­­ CORPUL PORT. TRIB. ILFOV] PUBLICAT TUNE . In baza adresei Nr. 11887/1931, a Jud. Ocol. II Buc., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 1 Iulie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică În Bucureşti, str. Aurel Vlaicu Nr. 10, averea mobilă urmărită a d-lui dr. A. Popea, care se compune din un birou lemn mahon și altele anume specificate în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. Soc. Sarai. Șeful Portăreilor, Gh. D. loan , Secretar, V, Carabela. Dosar 9427/931. Nr. 51034. — 1931 Iunie 22 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV] PUBLICATIUNE În baza adresei No. 11.895 din 1931, a Jud. Ocol. II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Colonel Iaco­­bini No. 34, averea mobilă urmări­tă a d-nei Alexandrina şi căp. Li­cări pers. şi soţ pentru aut., care se compune din un apara­t de radio cu 4 lămpi şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Leonid* Șeful Portăreilor, Gh. D. Ioa* 4 Secretar, V. Carabela No. 51.679. — 3931, Iunie 23. Dosar No. 4995/931 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV. PUBLICATIUNE In baza adresei Nr. 29584/1931,­­ Jud. ocol. III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 20 Iulie 1931, dela ora 12 din ei înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, str. Xenopol Nr. 4, averea mobilă urmărită a debit. Stela Al. Opreanu, care se compune din un șifonier cu trei oglinzi cristal și altele anume specificate în proce­sul verbal de urmărire, spre despă­gubirea credit. Eugen Câmpeanu, Șeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, V. Carabela Nr. 53609, 1931 Iunie 27. 1

Next