Viitorul, iulie 1931 (Anul 23, nr. 7019-7045)

1931-07-22 / nr. 7037

A­l 'ír.j^ ,,r **" ­ Constanta ÎNECURI— Nedelcu ’ Nicolae din str. Războeni No. 89, pe când făcea bae în lacul Surghiol, a alunecat într’o groapă unde s’a înecat. Ca­davrul n’a putut fi scos. — Stoica Petre dela C. F. R. din București, ducându-se la plaja ,,Mo­dernă“ să facă bae şi neştiind să înoate s’a înecat Cadavrul a fost dus la morga spitalului. NENOROCIRE. — Pe când sătea­nul Petre Ion din Tatlageac lucra la o batoză de treerat, a alunecat înăuntru. Corpul nenorocitului a fost oribil mutilat. FURT. — Turcii Tasim Aii şi Ibram Huseim din str. Maramureş 56, s’au plâns poliției că lăsând un coş de haine şi rufărie în maşina cu No. 45 Silistra nu sau mai găsit la înapoere. Poliţia cercetează. MUNCITOREŞTI. — Tratativele de conciliate pentru încheerea unei convenţii de muncă colectivă dintre muncitori şi casele exporta­toare din portul Constanţa, vor fi reluate în ziua de 22 iulie. — Intre comercianţii şi munci­torii din portul Mangalia, s-a în­cheiat un nou contract de muncă pe timp de 6 luni. Preţul muncii e scăzut cu 15% faţă de anul prece­dent. PUNGAŞ ARESTAT. — Poliţia din Tichirghiol a arestat pe pun­gaşul Mihai Frazinet, care de câtă­­va vreme opera acolo. El a fost îna­intat poliţiei Constanţa, urmânnd a fi trimis la Brăila. RELAŢIUNI COMERCIALE FRANCO-ROMANE. — O delega­ţie a negustorilor francezi, com­pusă din d-nii Legendre şi Broco, importatori de vite, împreună cu d-ni A. Popescu, ataşatul comer­cial român la Paris şi Simereanu, avocat în ministerul de Domenii şi Agricultură, au sosit în localitate. După ce au vizitat Delia Palas şi Depozitul de armăsari, unde li s’au dat toate explicaţiile de d-nii d-ni .,,Teodoreanu şi Niculescu­, s’au în­dreptat la crescătoria d-lui I. Po­­peia din Peşteră. Pretutindeni au rămas încântaţi de cele văzute, ex­primând dorinţa intensificând ex­portului nostru în Franţa prin cas­trarea meilor la 15 zile şi îngrăşa­­rea lor până la 11—12 luni, spre a ajunge o greutate de 40 kgr., iar transportul să se facă sub formă de carne ţinută la frigorifer. Bineînţeles că în cazul acesta se simte nevoie de mărirea abatorului şi prevederea lui cu frigorifere mo­derne. Seara după ce au vizitat Mamaia, conform itinerariului stabilit, au părăsit Constanţa cu trenul de noaptea. SPORTIVE. — Cercul sportiv al Soc. „Generala“ a funcţionarilor particulari, a organizat în ziua de 11* Iulie concursurile anuale de ciclism.­­ Probele ce s-au disputat au fost în număr de patru. După amiază a avut loc şi un concurs de înot pe distanţă, de o milă d­intre far şi Cazino. Toate concursurile erau dotate cu premii şi medalii. fN­RT. — Cetăţeanul Constantin G. Nicolae din str. Ion Adam 65, s’a plâns poliţiei că pe când făcea bac la lacul Surghiol, băiatul Pamfil Vasile din aceiaş stradă i-a furat din buzunarul hainei suma de 1700­­ lei. Poliţia judiciară cercetează. Rădăuţi ADUNAREA GENERALA A DELEGAŢILOR CASEI DE BOL­NAVI. — Duminică, 12 iulie a. c. A­ avut loc adunarea generală a de­legaţilor casei de bolnavi. Şedinţa Bârlad CALC­AT DE TREN. — Trimul de marfă No. 6312 pe când pleca din sta­ţia Zorleni spre Bârlad a surprins pe linie pe copilul Ștefan Stan în­­ etate de 2 ani, mutilându-1 oribiL ACCIDENT SAU SINUCIDERE?— • Trenul de marfă No. 6401 între statia­­ Tutova-Ghidigeni in dreptul klm. B69-1-900 a călcat un bătrân de 60­0 ani. Se fac cercetări pentru a se stabili dacă la mijloc e un accident sau o sinucidere. EXPOZIŢIE. — D. Marcel Kauf­­man-Marauf, va deschide în cursul săptămânii viitoare o a doua expo­ziţie de­ caricaturi. DIVERSE. — D-nii prof. Gh. D. Nestian şi O. Feuer de la Liceul „Co­­dreanu“ din localitate au tipărit o carte de latină pentru cl. IV. X «»,fl.1* Craiova EPIZOOTII. — In judeţul Dolj sunt contaminate de pestă porcină, ■12 comune, în cari s’au declarat foarte multe cazuri mortale. Serviciul veterinar al judeţului a luat măsuri de combaterea epi­zootiei. Prefectura de judeţ a venit în ajutorul măsurilor de combatere a­­cordând sumele necesare pentru se­rul antipostos cu care se face vac­cinarea porcilor. De asemenea în unele comune s a declarat şi epizootia de cârceag la oi, pentru combaterea căreia servi­ciul veterinar a luat măsuri. EPIDEMII. — Epidemiile în ju­deţul Dolj, sunt în continuă scă­dere. Epidemia de scarlatină a scăzut la 15 cazuri, tusa convulsivă la 12 şi fugeola la 31 cazuri. EXCURSIE. — Sindicatul presei a organizat o excursiune cu auto­buzele pe defileul Jiului până la Petroşani. Au participat numeroşi intelec­tuali şi membrii ai sindicatului. NENOROCIRE. — Un copil de 1­ A ani al săteanului Ion Costea din com. Lipov, jucându-se pe lângă o poartă care nu era bine prinsă în balabale, a fost omorât de poarta căzută peste dânsul. ISPRAVA UNEI SERVITOARE.— Femeia Margareta Popovici angajată ca servitoare la d-na Valeria Dumitrescu din B-dul Carol No. 93, a dispărut dela stăpâna­ sa, după două zile dela anga­jare, furând suma de 2000 lei și biju­terii în valoare de 50.000 lei. S’au luat măsuri pentru prinderea hoaţei, a fost deschisă la orele Ia. a sub preşedinţia d-lor: dr. Drimer şi director Kreppler. După expozeul activităţii din anul 1930 făcut de d-l dr. Drimer, unde scoate la iveală înfiinţarea farmaciei şi a ambulatorului mai iau cuvântul d-nii: Max Gold­­schlaeger, Fab. Thoeler, N. Korn şi Marchievici. In timpul cuvântării d-lui Gold­­schlaeger, d. Daukuer (social-demo­crat) face diferite observări. Se iscă o bătaie între d-1 Daukuer şi d-1 E. Goldschlaeger, care-1 cheamă la linişte. Ar fi bine ca d-1 Dau­­kuer, care la orice adunare şi ia orice ocazie încearcă să manifes­teze puterile sale fizice (nu cele psihice) să ia câteva lecţiuni de morală şi de bună cuviinţă. Se trece la alegerea delegaţilor. Sunt aleşi la : consiliul de contrai : delegaţii ai patronilor: Ruiz J., Horn Iosef, cu supleanţi: S. E. Solomon şi C. Astaloş, delegaţi ai asiguraţilor : A. Robi, Gh. Dan, D. Kamil, C. Resch , ca supleanţi : S. Reichbach, T. Marceau, I. So­­deru. Juriul de arbitrii: delegaţi ai patronilor: N. Romi, Ferd. Gasler, ca supleanţi: A. Spiegel, H. Axel­­ra, delegaţi ai asiguraţilor: S. Huitner, R. Blecher, N. Holder, V. Răţci, ca supleanţi: H. Lainer, C. Kugler, I. Rukenstein, P. Coli­baba. La orele 10.30 şedinţa se ri­dică. INSTALAREA NOULUI DE­CAN LA BISERICA CATOLICA. Luni, 13 iulie a. c. a fost instalat noul decan, d-l Carl Schmittler, în locul d-lui Schmeguer, transferat la Voevodeasa. l­-l Schmittler a fost primit cu mare pompă de toţi locuitorii catolici din localitate. OMOR. — In corn. Şipot a fost omorât Vasile Ciga, de către Filip Moricică, pe muntele Hrobina. Ciga a fost transportat în casa lui Ilie Hondişca, unde, după o scurtă agonie, a sucombat. Ciga, care avea 27 de ani, era dezertor şi a fost rănit odată de jandarmi, cari l’au urmărit fără succes. Filip Moricică a­ fost arestat. ATAC ÎNDRĂZNEŢ.­ A fost atacat Nicolae Chişciuc, din Burla. Fapta a fost săvârşită de trei in­divizi, cari după ce l’au bătut groaznic l’au jefuit. Hoţilor le-a căzut în mână suma de 3700 lei. Aceştia sunt Ion Nastasiuc, Isi­dor Habruş şi Alexa Habriş, care au fost arestaţi. Toată suma a fost reconstituită. SPORTIVE. — Duminică a avut loc un match de football între Dragoş Vodă. Arbitrul, d-l Max Weber, satisfăcător. Coresp.­ R STIRI din TARA i Sfârşitul CRAIOVA. „ Serbarea de fine de an, la şcoala de meserii din Cra­iova, a avut loc şi anul acesta, cu acelaş fast ca şi anul trecut. Dintre oficialităţi notăm pe d-nii Ilie Gănescu secretar g-ral al di­rectoratului V Craiova, Vasile An­­tonescu ajutor de primar, C. Moră­­rescu secretar general al prefectu­­rei jud. Dolj, Mihail Nenoveanu şeful serviciului internelor din di­rectorat, d-nii general dr Vasile­­scu, colonel dr. I. Dobrinescu, co­lonel Macici, colonel Negreanu, Po­pescu Teiuşanu directorul şcoalei normale de băeţi şi un public nu­meros. Serbarea a început prin slujba re­ligioasă oficiată de preotul C. Dră­­ghici, după care a urmat Imnul Regal. D-l inginer P­rojoiu directorul şcoalei, spunând că trăim în seco­lul tehnicei, datorită atâtor desco­periri şi inovaţii în toate ramurile activităţei omeneşti. In acest secol se dă lupta pentru dobândirea supremaţiei şi debuşeu­­rilor pentru materialele prime, prin industrialismul creiat de teh­nica modernă şi finanţe. Şcoala de meserii fiind o aplica­ţie a teh­nicei, este de prisos a stă­rui asupra importanţei sale. Cu a­­jutorul ei trebue să reuşim, nu nu­mai să ducem concurenţa cu cele­lalte state dar mai ales să facem ca în ţara noastră, toată munca să fie româneascsă. Arată apoi ce s-au făcut, la şcoala condusă de d-sa pentru pregătirea elevilor sub toate raporturile. Adresându-se celor 58 elevi absol­venţi ai cursului inferior şi 14 al cursului superior, le dă sfaturi şi îndrumări de viitor. D-l ing. Ilariu Săcianu, subdirec­torul şcoalei, a făcut o dare de sea­mă asupra anului şcolar. Elevii au executat apoi un pro­gram artistic cultural şi sportiv, alcătuit din coruri conduse de d. prof. Iancu Florescu. Au stârnit o vie admiraţie exer­ciţiile sportive, sub conducerea maestrului Savu. Au figurat şi diferite demonstra­­ţiuni de radio, cu aparate şi insta- laţiuni executate în atelierele şcoalei. Expoziţia şcoalei In secţia de tâmplărie şi sculp­tură erau expuse diferite garnituri de mobile artistic lucrate în stil ro­mânesc şi modern, unele din acele cari au luat medalii de aur la ex­poziţia din Barcelona. Mobilele şi sculptur­ile au fost executate de elevi sub conducerea maeştrilor Leninescu, Cesnovici, Cojocaru şi Oan­ea. In secţia de mecanică şi electri­­citate au fost expuse lucrări ce fac cinste ostenelilor depuse în pregă­tirea elevilor. Secţia de Radio, a avut minu­nate piese. Secţiile de turnătorie industrială ca şi aceea de turnăto­rie artistică, conduse de maestrul Anghel Ciciu, au fost la înălţime. In atelierul de tinichigerie s-au executat în acest an şi lucrări pen­tru c. f. r. luate prin licitaţie pu­blică, din cari unele piese au fi­gurat în expoziţie. Atelierele de fierărie, rotărie şi lăcătuşerie, au expus de asemenea lucrări executate pe comandă pen­tru public. In atelierul de turnătorie şi me­canică, s’a executat un foarte fru­mos strung menit să înlocuiască una din piesele vechi aduse din străinătate. Minunate lucrări de bobine au dovedit nivelul de pregătire al ele­vilor, în majoritate copii de la ţară. Meserii din Craiova Cum funcţionează Şcoala Şcoala superioară de meserii „Re­gele Ferdinand I“, a împlinit 61 ani de existenţă. Funcţionează cu 14 ateliere,­­de automobile, mecanică, ajustaj, fie­rărie, lăcătuşerie, turnătorie indu­strială şi artistică, electro-meca­­nică, de precizie, mecanică şcoală, tinichigerie, modelaj, rotărie, tâm­plărie şi sculptură, vopsitorie, croitorie şi cismărie. Cursul inferior durează 5 ani, iar cel superior 4 ani. Din elevii absolviţi ai cursului inferior, se pot recruta foarte buni telegrafişti, şi telefonişti, pen­tru c. f. r. precum şi taxatori va­mali, cari în prezent se recrutează din oameni ce nu au o şcoală de spe­cializare. Absolvenţii cursului superior au dreptul a concura la intrarea în şcoala politechnică şi la şcoala de marină şi aviaţie ca ofiţeri meca­­nic.Corpul profesoral se compune din d-nii ingineri Petre Mojoiu, direc­tor, Ilariu Săceanu, subdirector, Fio­rescu, Bileck, Al. Drăghiceanu, pro­fesori Av. Văsculescu, Păunescu Iflviu, M. Gelep, pictor, Angh­el Chicin, sculptor, prof. Const. Rădu­­lescu, d-rele Leoneanu şi Oprişene­­scu, maeştrii Savu, M. Nica prof. Florescu, dr. Ştefănescu. Elevii clasei I. superioară au în­fiinţat o societate de lectură, unde au ţinut conferinţe şi şezători cu prilejul cărora s-au remarcat multe lucrări de merit ale elevilor, fapt ce a îndemnat direcţia şcoalei, să premieze societatea cu un impor­tant număr de volume ştinţifice şi literare menite să sporească biblio­teca înfiinţată prin strădania ele­vilor. Şcoala a mai înfinţat două cen­turi de cercetaşi, pentru pregătirea cărora d-l maior I. M. Petrescu a dăruit un număr din manualele sale cercetăşeşti.* Direcţiunea şcoalei a oferit auto­rităţilor o agapă. Cu acest prilej s’a expediat M. S. Regelui Carol al II-lea o tele­gramă de omagiu, la Școala de de an Serbarea de la Şcoala de meserii din Filiaşi-Poli CRAIOVA.­ Sfârşitul anului la şcoala de meserii din Filiaşi, a fost prilej de sărbătoare pentru co­mună, care, în tot ce a avut mai ales, a luat part­e la împărţirea premiilor şi expoziţia organizată de direcţia şcoalei. Serbarea s-a început la orele 10 dim., prin o slujbă religioasă după care corul a cântat Imnul Regal. Au urmat recitări şi dan­suri naţionale. D. Naum Cladoveanu directorul şcoalei, a evidenţiat importanţa învăţământului profesional pentru economia naţională în general şi pentru gospodăria săteanului în special. Şcoalele de meserii au semănat prin satele noastre numeroase a­­teliere cu ajutorul cărora plu­garii îşi întregesc inventrul agri­col, scăpând de sub specula me­şterilor streini. îşi exprimă nădejdea că azi, când în fruntea, poporului român se află voevodul culturei, M. S. Regele Carol al II-lea,şi în frun­tea trebilor publice, mar­ele clasicil N. Iorga, învăţământul profesio­nal va lua avântul ce merită. Asistenta a vizitat apoi expozi­ţia.Atelierele de tămplărie şi sculp­tură, conduse de maeştri Valşayi şi Roibu expune morfilă lucrată în stil românesc. Secţia mecanică de sub conduce­rea maeştrilor Gh. Smarandache şi Ciortea Const., expune diferite unelte, maşini cu scule de bucătă­­rie.Secţia de fierărie şi rotărie de sub conducerea maeştrilor M. Ră­­dulescu, P. Dumitrescu şi Beche­­rete, a expus un bogat asortiment de unelte şi vech­icule pentru agri­cultori. După amiază, corpul profesoral şi elevii au participat la serbarea de fine de an de la şcoala de mese­rii din corn, Gura Motrului Me­hedinţi. O escursie pe Dunăre Cercul turistic al ziariştilor din Oltenia şi Banat, a organizat pen­tru zilele de 23 Aug.21 Sept. o fru­moasă­ excursie pe Dunăre, pe pito­rescul traseu „Turnu-Severin-Buda­pesta-Viena, cu luxosul vapor de pasageri „Uranus“ al societăţii D. D. S. G. Amatorii de o recreaţie ideală şi dornici de-a cunoaşte oraşul muzi­­cei şi al vioşiei, cu splendidele sale parcuri, bulevarde, palate şi mo­numente de artă vor profita de a­­ceastă ocazie, cu atât mai mult că preţul de 6500 lei de persoană este accesibil pentru pungile cele mai modeste. In acest preţ se cuprinde: voia­jul d­ I-a, hotelul de primul rang, întreţinerea complectă patru zile la Viena, plimbările cu „Auto-Karul“, transportul excursioniştilor şi al bagajelor, taxele de serviciu, cele către stat şi comună, precum şi vi­zitarea Budapestei, înscrierile şi programe la secre­tariatul „Cercului Turistic O. B“, în T.­Severin, str. Libertății No. 4. Cei din provincie călătoresc cu 50 la sută reducere pe C­F. R. ----------------r——-. VIITORUS in m­­or­manta­rea lui Athanasie fflth. 6heorahiu — B—»«B — Cuvântările rostite — Eri Duminică a avut loc la Iaşi înmormântarea în veci regretatu­lui fruntaş al partidului national­liberal Athanasie Ath. Gheorghiu. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Leul, vicarul Mitropoliei în Biserica Sf­. Spi­ridon. A asistat un public numeros printre, care erau toţi fruntaşii vieţei politice, intelectuale şi so­ciale a Iaşului. Direcţiunea centrală a partidu­lui naţional-liberal a depus o fru­moasă coroană, însărcinând pe d-l Victor Iamandi preşedintele orga­nizaţiei din Iaşi să rostească cu­vântul de omagiu în numele parti­dului naţional liberal pentru me­moria regretatului său fruntaş. Au rostit, cuvântări P. S. S. Ar­hiereul Leul, Const. Meissner, ge­neral Prodan, Alfons Herovanu, avocatul Marinescu. D-l Victor Iamandi a rostit ur­mătoarea cuvântare în numele partidului național liberal: Cuvântarea d-lui Victor Iamandi Din rândurile rărite ale acelora cari reprezintă marea generaţie a făuritorilor statului român de a­­stăzi — moartea a smuls încă pe unul. Athanase Al. Gheorghiu — admira­bil exemplu de statornicie şi cre­dinţă, de muncă şi desinteresare — dovedite cu o impresionantă mode­stie dealungul anilor — pleacă din­tre noi a doua zi după ce idealurile dominante ale epocei pe care a trăit-o, au fost realizate, aducând bătrânelelor sale toată satisfacţiunea la care aveau dreptul. Pentru acei cari scoborându-se în trecut încearcă să prindă firul con­ducător al acţiunei de construcţie în toate direcţiile vieţii publice, idealu­rile unei epoci şi mijloacele de luptă ale înaintaşilor trebuie privite în lu­mina posibilităţilor practice pe care le oferă împrejurările, deoarece valoarea reformelor ce se înfăptuiesc şi a instituţiilor ce se creiază este determinate de un complex de con­­diţiuni interioare dintre cari cea mai hotăritoare este puterea de sa­­crificii şi de pătrundere a diriguito­rilor. A respecta năzuinţele timpului şi a face efortul necesar pentru trium­ful lor nu însemnează a desconsi­dera mişcările de amănunt ale socie­tăţii, a dispreţui însuşirile mijlocii ale unei categorii sociale mai puţin îndreptăţite , după cum nu în­semnează a merge pe drumul intran­sigenţei neînduplecate urmărind re­alizări integrale, fără pregătirea statornică şi sigură a tuturor facto­rilor pe care se sprijină viaţa colec­tivităţii. Din acest punct de privire Atha­nasie Al. Gheorghiu cu intuiţia re­marcabilă ce-l caracteriza, cu acel simţ al proporţiilor în examinarea situaţiunilor şi în stabilirea rapor­turilor dintre splendoarea formală a ideilor şi posibilităţile de aplicare practică pe care le oferea mediul — a fost decenii întregi nu numai un devotat al partidului căruia îi jurase credinţă, ci şi o mare conştiinţă în care s’au oglindit ţelurile superioa­re ale democraţiei pe care el a în­ţeles s’o lege de problemele naţio­nale ireductibile ale poporului său. leşan înainte de toate, Athanasie Gheorghiu a fost, întotdeauna, un a­­părător al intereselor acestui vechi centru de nobilă tradiţie moldove­nească, închinându-le fără rezervă toată energia şi tot avântul său ge­neros. Parlamentar în nenumărate legi­slaturi, demnitar al aşezămintelor de asistenţă socială pe vremea când acestea se găsiau în plină prospe­ritate— Athanasie Gheoorghiu s’a fi­xat pentru totdeauna în şirul oame­nilor de Înaltă elită sufletească, lă­sând In urma sa dâra luminoasă a faptelor care nu se uită niciodată. A izbutit într’un timp când preju­decăţile nu erau încă risipite, iar a­­numite porniri interesate încercau să stăvilească ascensiunea firească a elementelor fără blazon , să domi­ne viaţa publică a laşului prin sim­patia caldă ce o revărsa în toate direcţiile, prin cavalerismul firei sale captivante, prin perseverenţa cu care ştia să şi apere năzuinţele ce-l stăpâniau şi din a căror slujire cre­dincioasă îşi făcuse un scop esenţial şi nemijlocit. Athanasie Gheorghiu a învins, ră­bdător, adversităţile înconjurătoare, a străbătut, încrezător în izbânda ideilor bune, câmpul arid al politi­cei stăpânită şi pe atunci de intri­gă, de bizantinism şi de egoismul ce­lor ce-şi vedeau situaţiile amenin­ţate — ajungând, la capătul expe­rienţei sale edificatoare, un fanatic al steagului în care el vedea un ta­lisman aducător de mântuire pentru ţara şi partidul său. Aşa se explică de ce acest om al vechiului liberalism pe care el l-a în­văţat dela Ion Brătianu, dela Ko­­gălniceanu, dela Ion I. C. Brătianu şi dela Gh. Mârzescu n’a ezitat un sin­gur moment să sprijine pe acei mai tineri cărora ritmul vremurilor mai noui, le încredinţa misiunea de con­ducători — devenind protagonistul cel mai ferm al disciplinei şi al coeziunei fără de care el nu conce­pea existenţa triumfătoare a partidu­lui său. Chiar atunci când prăvălirea neaşteptată a împrejurărilor şi — am putea spune — lipsa de ele­ganţă a condiţiunilor în care, după război, s’au operat unele transformări în organizaţia poli­tică al cărei fruntaş nediscutat era Athanasie Al. Gheorghiu nu a încetat de a rămânea, acoperin­­du-şi cu o aristocratică discreţi­­une nemulţumirile, la postul de onoare şi de jertfă a simplului soldat, pentru ca, astăzi, când viaţa sa materială se încheie, o lume în­treagă să vadă în mândrul legio­nar, un mare caracter. In ceasul greu din vara anului trecut, când atâţia se îndoiau de soarta partidului liberal şi când vânt rău începuse să bată în rân­durile noastre, împingând pe unii la acţiuni necunoscute disciplinei şi tradiţiei. Al. Al. Gheorghiu a fost, la vârsta lui înaintată, cel mai aprig şi cel mai pasionat, a­­părâtor al credinţei şi al statorni­ciei. După ce dezorientarea trecuse şi organizaţia noastră se reintegra în cadrul normal al rolului său de factor politic determinant în viaţa ţarei, Athanasie Gheorghiu, care ne dăduse preţiosul său sprijin în larga sa contribuţie în opera la care eram angajaţi, a ţinut la congre­sul din Noembrie trecut, să ex­­prime aici la Iaşi nemuritorului Vintilă Brătianu, devotamentul său nezguduit şi să-i amintească, emoţionant, că el, septuageneral se simte mai în putere decât ori­când să suporte vicisitudinele ma­rei bătălii din care trebuia să iasă învingătoare onoarea şi prestigiul partidului liberal. A văzut clar situaţiunea şi rolul său în clipele de măreţie tragică a războiului, numârându-se prin­tre puţinii care mergeau în casa glorioasă a neuitatului George Mârzescu în vara istorică a anului 1918, şi-a înţeles datoria şi în mo­mentele îngrijitoare din iunie 1930. Ce mulţumire mai mare putea să aibă veneratul exponent al demni­­tăţei şi al probităţei politice care şi-a închinat viaţa democraţiei şi liberalismului decât aceasta de a vedea, în ceasul când puterile îl părăsia, că marea sa credinţă şi ideile cu car­e s’a identificat sunt astăzi biruitoare şi că partidul său rămâne cea mai autentică forţă în serviciul ţării şi al instituţiilor ei fundamentale! La capătul îndelungaţilor săi ani de viaţă cărora figura sa im­punătoare le dădea o înfăţişare de armonie şi frumuseţă clasică, Al. Al. Gheorghiu trece în lumea cea vecinică de unde nu va mai veni spre noi şi spre generaţiile vi­itoare decât amintirea strălucită a prestigiului pe care-l reprezintă opera sa şi înaltele sale calităţi etice, înaintea mormântului deschis, închinăciunea noastră pe care i-o aducem în numele conducerei cen­trale a partidului naţional liberal şi în numele organizaţiei de Iaşi, nu poate avea alt sens decât acela al recunoştinţei şi a regretului pe care-l datorim acestui neîntrecut muncitor pe ogorul vieţei naţio­nale, sociale şi politice, un adevă­rat precursor al vremurilor de de­mocraţie reparatoare pe care le trăim astăzi. A-i venera memoria şi a-i încon­jura numele cu aureola gloriei me­ritate este o datorie pe care orice conştiinţă o înţelege şi o preţueşte. A-i urma faptele şi a stărui pe calea simbolică indicată de viaţa sa, însemnează a asigura ţarei şi partidului pe care l-a slujit cu toată vrednicie un viitor de stră­lucire, pentru care el ca nimeni altul a luptat şi a sperat. Să-i fie ţărâna uşoară. * D. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal a trimes d-nei Con­stance Ath. Gheorghiu o mişcătoare telegramă de condoleanţe prin care exprimă amintirea recunoscătoare pe care­­ partidul național-liberal o va păstra vrednicului şi devotatului său fruntaş. CRONICA JUDICIARA Arestarea escrocului Silberman De aproape un an de zile Siguran­ţa statului urmărea pe un oarecare m­ers Silberman zis Theodor Zâne, fost încasator de abonamente pe la diferite ziare din Capitală, pe care Insă le-a escrocat în mod ruşinos. Cum insă apaşul îşi schimba numele după împrejurări, orice urmărire se părea zadarnică. De un timp însă escrocul nu se ştie prin ce împrejurări, a făcut să apa­ră un ziar „Garda Financiară.“ Prin coloanele acestui ziar Silber­man a atacat, a calomniat şi a lău­dat pe funcţionarii administraţiei financiare, storcând bani, prin ame­nințări sau promisiuni că le sati­sface diferite servicii. Mai mult, pen­tru ca afacerile sale să meargă cât mai bine și să fie pus la adăpostul oricărei neplăceri, Silberman, a fal­sificat semnătura d-lui Paul Goma, secretarul general al ministerului de interne cu care s’a prezentat în dife­rite oraşe din provneii, escrocând prefecturile şi primăriile din ţinutu­rile unite. Faţă de numeroasele escrocherii ale lui Silberman, prefectul judeţu­lui Braşov, unde escrocul a operat ca în cadrul vlăsiei, a dat o circula­ră oficială tuturor autorităţilor din judeţ, pentru a-l da pe mâna parche­tului, întrucât Zâne este un apaş presei. In urma cercetărilor făcute s-a do­vedit că, Silberman este de profesiu­ne ceasornicar şi cu un casier volu­minos la Siguranţa statului. Astăzi dimineaţă, autorităţile au arestat pe acest fals ziarist și cu ac­tele dresate, Zâne, a fost înaintat par­chetului de Ilfov. Depozitul de muniţiuni din Alba lun­a în flăcări BWABMlAlimUUlIilME—KaBSgJW Alba lun­a, 19 Iulie. După cum am telegrafiat la timp, depozitul de muniţiuni din Alba lun­a a luat foc. Iată amănunte complecte: Focul fiind semnalat în grabă şi dându-se alarma, au sosit ime­diat trupele din garnizoană îm­preună cu postul de pompieri din Alba lulia. După o muncă titani­că, focul a fost localizat, arzând numai o parte din acoperişul unde se afla depozitată pulberea pentru cartuşe de arme. Sub acelaş acoperiş se aflau de­pozitate mari cantităţi de muni­ţiuni pentru artilerie. Din cercetările făcute până în prezent, se crede că focul a luat naștere din cauza căldurii tropi­cale. Pagubele încă nu au fost eva­luate. — v "TO" •*T­V Concurs literar Ziarul „Unirea Română“ din Timi­şoara a instituit un concurs pentru două poezii închinate eroului gene­ral Dragalina. Poeziile vor trebui trimise la nu­mitul ziar, str. Eugen de Savoia 10, până la 15 Septembrie. Concursul se va ţine a doua zi. Premiul I, 10.000 lei şi premiul II, 5000 lei. Scriitorii consacraţi pot trimite şi poezii publi­cate. 4 ----------------------, -----1 GRIGORAŞ DI NI­CU­ CONCERTEAZĂ in Eli CARE SEARA LA RESTAURANTUL ENF.SCU DE ÎNCHIRIAT MFZIlNIMUL si ETAJUL l-iu 46, Calea Victoriei, Bucureşti Palatul „L’Independance Roumaine“ Condiţiunile se pot vedea la „Casa Partidului Naţional Liberal“ 34, fost 44, Calea Victoriei, Bucureşti, unde se vor depune ofertele scrise şi închise până cel mai târziu la 31 iulie cor. Pista nu Baia pentru reumatici Se fac băi direct în nămolul izvoa­relor de pucioasă fierbinţi din natură. De aci succesele cunoscute în toată lumea la reumatism. Gută, Sciatica, boii de femei etc. Băile şi hotelurile sunt la un loc. Viaţa ieftină, cure globale, orice fel de sporturi şi nenumărate distracţiuni. Prospecte şi informaţiuni detailate prin: H. SIEBEWEICHER, Bucureşti I. Str. Smârdan 4/11 Ministerul Justiţiei Direcţiunea judiciară D. Ioanide H. Perlzvveig născut la 16 Mai 1895 în Bucureşti, domciliat în Bucureşti str. Cuza Vodă Nr. 22 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic ,de Perlzweig în acela de Pereţianu, spre a se numi Ioanide Pereţianu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă­ opoziţie în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Tehnica Chirigicală­­ Medicală Soc. anon. B-dul Domniţei No. 1 Instalează medici, policlinici, dis­pensării. Mobilier şi instrumete ef­­tine. Credite, plăţi rate lunare. Doctor CERNA Specializat la Paris în boale de piele şi sifilis. Cons. 4—5 și cu ore speciale, str. Xenopol Nr. 5 (Grădina Icoanei) și Pasajul Român 9, Clinica „Salvator“. Cons. 11—1 și 6—8. Telef. 333­81. , La timp am denunţat opiniei pu­blice, chipul scandalos în care, ad­ministraţia comunală naţional-ţără­nistă, cu sprijinul interesat al unor personalităţi dela centru, părăsind iniţiativa administraţiunei preceden­te naţional-liberale,­­ care solu­ţionase problema iluminatului elec­tric la Constanţa şi încheiase şi un contract cu societatea „Construcţia Economică“ din Bucureşti, pentru construcţia nouii uzine,­­ a format o regie mixtă, în care interesele mu­nicipiului fuseseră grav păgubite. De îndată ce consiliul municpal nou ales pe atunci a putut fi con­stituit, consilierii naţional-liberali au protestat în contra unor aseme­nea acte de rea administranţiune, in­spirate din cele mai inavuabile con­­sideraţiuni şi a făcut, toate ,rezer­vele asupra, seriozităţii societăţii că­reia, în chip deghizat i se conce­siona iluminatul electric al muni­cipiului Constanţa, pe o aşa de lun­gă perioadă de timp, cum şi asupra imenselor pagube la care va fi expu­să comuna, din nerespectarea con­tractului încheiat cu societatea „Con­strucţia­ Economică.“ Din nenorocire pentru interesele oraşului nostru, toate aceste pre­vederi s’au realizat, mai repede de­cât, s’ar fi putut cineva aştepta. Societatea „Construcţia Economi­că“ adresându-se justiţiei, procesul a fost definitiv pierdut de primărie atât la Tribunal cât şi la Curtea de apel, municipiul urmând să plătea­scă daune de aproape şapte milioa­ne lei, aceasta datorită relei credinţe cu care s’a administrat de naţional­­ţărănişti oraşul. Intr’adevăr înainte de a se croia regia mixtă, primăria a trimes mi­nisterului de interne, contractul cu „Construcţia Economică“ cerând a­­vizul dacă el poate fi reziliat — a­ceasta sub guvernul naţional-ţără­­nist.. D. Vaida Voevod, pe atunci titula­rul departamentului, a convocat con­siliul de avocaţi ai ministerului care au hotărit că acest contract este per­­fect şi el nu poate fi reziliat fără ca municipiul să fie expus la daune. Cum poate fi calificată atunci, atitudinea acelora cari, pentru me­schine interese personale, au pro­vocat, comunei, pe lângă celelalte neajunsuri şi o dauă de circa şapte milioane lei? Dar şi asupra societăţii concesio­nare, lipsa ei de seriozitate s’a evi­denţiat, foarte curând şi incediul re­cent al uzinei electrice a fost dova­da categorică. D. procuror, cu grad de preşedinte Adrian Gheorghiu, care a fost din primul moment însărcinat cu cerce­tarea cazului, după o muncă de a­proape o săptămână, a reuşit să facă descoperiri senzaţionale. S’a dovedit că focul a fost pus; s’a descoperit cuibul de foc pus la sub­solul uzinei; s’au găsit conductele de motorină tăiate pentru ca focul să fie încontinuu alimentat; au fost a­­restaţi de îndată: Virgil Stark, di­rectorul societăţii, Davidsohn, şeful serviciului tehnic al soc. şi Pavel şeful contabil, bănuiţi ca autori mo­rali şi tablatterul Băbuţă şi meca­nicul Grandori, bănuiţi a fi autorii materiali ai dării de foc şi toţi cei preveniţi, puşi în faţa dovezilor, au sfârşit prin a recunoaşte că focul a fost pus, dar au negat amestecul lor personal. Atât tribunalul efic şi camera de punere sub acuzare au confirmat­­mandatele de arestare, cercetările urmând să continue. Cu prilejul confirmării mandate­lor de tribunal, d. Adrian Gheorghiu, care ocupa fotoliul ministerului pu­blic a arătat, că constituirea regiei mixte a iluminatului în condiţiuni dezastroase pentru primărie şi pen­tru banul public, constitue o afacere veroasă, de pe urma căreia s’au găsit profitori şi că, cercetările vor fi în­dreptate şi împotriva acestor profi­tori caii vor fi chemaţi la răspun­dere. Deasemenea d-sa a arătat că Virgil Stark a pus la cale consti­tuirea acestei regii mixte pentru sal­varea­­intereselor sale personale şi că ar cumula şi calitatea de director al societăţii care furnizează materia­lele electrice şi pe aceea de director al societăţii „Scoc“ care recepţiona şi plătea materialele, toate aceste operaţiuni făcându-se in dauna pri­măriei municipiului Constanţa. D-sa a mai arătat că societatea „Scec“ recte Virgil Stark se găsea în jenă financiară şi focul a fost pus la cale pentru a se putea încasa su­mele cu cam­ uzina fusese asigurată. Dar asupra tuturor acestor însem­nate fapte vom reveni. Col. SPORI MORARI­ a învins în cursa româno-bulgara Pe velodromul Motoclubului a a­­vut loc eri dim­­ maeticul internaţi­o­nal de motociclism­ România-Bul­­garia, contând ca revanşă a întâl­ni­rei disputate la 12 iunie, în Bu­cureşti, când a câştigat bulgarul Sokoloff. S’a disputat o cursă de 50 ture 55 klm. Cursa a fost câştigată de Marin Moraru­ care a învins uşor. Rezultatul cursei internaţionale : 1) M. Moraru (Ariei) 38 min. 43 s. medie orară 85 klm. 233, iar cel mai repede tur în 45 sec. 2/5. 2) Milk­o Klainer (Bulgaria). 3) Ştefan Boneiulescu. S’a mai alergat apoi o cursă de 30 ture (33 klm.). «a IN DOVRNU SCRISORI din CONSTANŢA — In jurul incendiului dela Uzina electrică. — Ce a descoperit instrucţia -Cum au fost sacrificate inte­­resele comunei de administraţia naţional-ţărănistă — Aspecte dela confirmarea mandate­or de arestare —

Next