Viitorul, iulie 1931 (Anul 23, nr. 7019-7045)
1931-07-22 / nr. 7037
Al 'ír.j^ ,,r **" Constanta ÎNECURI— Nedelcu ’ Nicolae din str. Războeni No. 89, pe când făcea bae în lacul Surghiol, a alunecat într’o groapă unde s’a înecat. Cadavrul n’a putut fi scos. — Stoica Petre dela C. F. R. din București, ducându-se la plaja ,,Modernă“ să facă bae şi neştiind să înoate s’a înecat Cadavrul a fost dus la morga spitalului. NENOROCIRE. — Pe când săteanul Petre Ion din Tatlageac lucra la o batoză de treerat, a alunecat înăuntru. Corpul nenorocitului a fost oribil mutilat. FURT. — Turcii Tasim Aii şi Ibram Huseim din str. Maramureş 56, s’au plâns poliției că lăsând un coş de haine şi rufărie în maşina cu No. 45 Silistra nu sau mai găsit la înapoere. Poliţia cercetează. MUNCITOREŞTI. — Tratativele de conciliate pentru încheerea unei convenţii de muncă colectivă dintre muncitori şi casele exportatoare din portul Constanţa, vor fi reluate în ziua de 22 iulie. — Intre comercianţii şi muncitorii din portul Mangalia, s-a încheiat un nou contract de muncă pe timp de 6 luni. Preţul muncii e scăzut cu 15% faţă de anul precedent. PUNGAŞ ARESTAT. — Poliţia din Tichirghiol a arestat pe pungaşul Mihai Frazinet, care de câtăva vreme opera acolo. El a fost înaintat poliţiei Constanţa, urmânnd a fi trimis la Brăila. RELAŢIUNI COMERCIALE FRANCO-ROMANE. — O delegaţie a negustorilor francezi, compusă din d-nii Legendre şi Broco, importatori de vite, împreună cu d-ni A. Popescu, ataşatul comercial român la Paris şi Simereanu, avocat în ministerul de Domenii şi Agricultură, au sosit în localitate. După ce au vizitat Delia Palas şi Depozitul de armăsari, unde li s’au dat toate explicaţiile de d-nii d-ni .,,Teodoreanu şi Niculescu, s’au îndreptat la crescătoria d-lui I. Popeia din Peşteră. Pretutindeni au rămas încântaţi de cele văzute, exprimând dorinţa intensificând exportului nostru în Franţa prin castrarea meilor la 15 zile şi îngrăşarea lor până la 11—12 luni, spre a ajunge o greutate de 40 kgr., iar transportul să se facă sub formă de carne ţinută la frigorifer. Bineînţeles că în cazul acesta se simte nevoie de mărirea abatorului şi prevederea lui cu frigorifere moderne. Seara după ce au vizitat Mamaia, conform itinerariului stabilit, au părăsit Constanţa cu trenul de noaptea. SPORTIVE. — Cercul sportiv al Soc. „Generala“ a funcţionarilor particulari, a organizat în ziua de 11* Iulie concursurile anuale de ciclism. Probele ce s-au disputat au fost în număr de patru. După amiază a avut loc şi un concurs de înot pe distanţă, de o milă dintre far şi Cazino. Toate concursurile erau dotate cu premii şi medalii. fNRT. — Cetăţeanul Constantin G. Nicolae din str. Ion Adam 65, s’a plâns poliţiei că pe când făcea bac la lacul Surghiol, băiatul Pamfil Vasile din aceiaş stradă i-a furat din buzunarul hainei suma de 1700 lei. Poliţia judiciară cercetează. Rădăuţi ADUNAREA GENERALA A DELEGAŢILOR CASEI DE BOLNAVI. — Duminică, 12 iulie a. c. A avut loc adunarea generală a delegaţilor casei de bolnavi. Şedinţa Bârlad CALCAT DE TREN. — Trimul de marfă No. 6312 pe când pleca din staţia Zorleni spre Bârlad a surprins pe linie pe copilul Ștefan Stan în etate de 2 ani, mutilându-1 oribiL ACCIDENT SAU SINUCIDERE?— • Trenul de marfă No. 6401 între statia Tutova-Ghidigeni in dreptul klm. B69-1-900 a călcat un bătrân de 600 ani. Se fac cercetări pentru a se stabili dacă la mijloc e un accident sau o sinucidere. EXPOZIŢIE. — D. Marcel Kaufman-Marauf, va deschide în cursul săptămânii viitoare o a doua expoziţie de caricaturi. DIVERSE. — D-nii prof. Gh. D. Nestian şi O. Feuer de la Liceul „Codreanu“ din localitate au tipărit o carte de latină pentru cl. IV. X «»,fl.1* Craiova EPIZOOTII. — In judeţul Dolj sunt contaminate de pestă porcină, ■12 comune, în cari s’au declarat foarte multe cazuri mortale. Serviciul veterinar al judeţului a luat măsuri de combaterea epizootiei. Prefectura de judeţ a venit în ajutorul măsurilor de combatere acordând sumele necesare pentru serul antipostos cu care se face vaccinarea porcilor. De asemenea în unele comune s a declarat şi epizootia de cârceag la oi, pentru combaterea căreia serviciul veterinar a luat măsuri. EPIDEMII. — Epidemiile în judeţul Dolj, sunt în continuă scădere. Epidemia de scarlatină a scăzut la 15 cazuri, tusa convulsivă la 12 şi fugeola la 31 cazuri. EXCURSIE. — Sindicatul presei a organizat o excursiune cu autobuzele pe defileul Jiului până la Petroşani. Au participat numeroşi intelectuali şi membrii ai sindicatului. NENOROCIRE. — Un copil de 1 A ani al săteanului Ion Costea din com. Lipov, jucându-se pe lângă o poartă care nu era bine prinsă în balabale, a fost omorât de poarta căzută peste dânsul. ISPRAVA UNEI SERVITOARE.— Femeia Margareta Popovici angajată ca servitoare la d-na Valeria Dumitrescu din B-dul Carol No. 93, a dispărut dela stăpâna sa, după două zile dela angajare, furând suma de 2000 lei și bijuterii în valoare de 50.000 lei. S’au luat măsuri pentru prinderea hoaţei, a fost deschisă la orele Ia. a sub preşedinţia d-lor: dr. Drimer şi director Kreppler. După expozeul activităţii din anul 1930 făcut de d-l dr. Drimer, unde scoate la iveală înfiinţarea farmaciei şi a ambulatorului mai iau cuvântul d-nii: Max Goldschlaeger, Fab. Thoeler, N. Korn şi Marchievici. In timpul cuvântării d-lui Goldschlaeger, d. Daukuer (social-democrat) face diferite observări. Se iscă o bătaie între d-1 Daukuer şi d-1 E. Goldschlaeger, care-1 cheamă la linişte. Ar fi bine ca d-1 Daukuer, care la orice adunare şi ia orice ocazie încearcă să manifesteze puterile sale fizice (nu cele psihice) să ia câteva lecţiuni de morală şi de bună cuviinţă. Se trece la alegerea delegaţilor. Sunt aleşi la : consiliul de contrai : delegaţii ai patronilor: Ruiz J., Horn Iosef, cu supleanţi: S. E. Solomon şi C. Astaloş, delegaţi ai asiguraţilor : A. Robi, Gh. Dan, D. Kamil, C. Resch , ca supleanţi : S. Reichbach, T. Marceau, I. Soderu. Juriul de arbitrii: delegaţi ai patronilor: N. Romi, Ferd. Gasler, ca supleanţi: A. Spiegel, H. Axelra, delegaţi ai asiguraţilor: S. Huitner, R. Blecher, N. Holder, V. Răţci, ca supleanţi: H. Lainer, C. Kugler, I. Rukenstein, P. Colibaba. La orele 10.30 şedinţa se ridică. INSTALAREA NOULUI DECAN LA BISERICA CATOLICA. Luni, 13 iulie a. c. a fost instalat noul decan, d-l Carl Schmittler, în locul d-lui Schmeguer, transferat la Voevodeasa. l-l Schmittler a fost primit cu mare pompă de toţi locuitorii catolici din localitate. OMOR. — In corn. Şipot a fost omorât Vasile Ciga, de către Filip Moricică, pe muntele Hrobina. Ciga a fost transportat în casa lui Ilie Hondişca, unde, după o scurtă agonie, a sucombat. Ciga, care avea 27 de ani, era dezertor şi a fost rănit odată de jandarmi, cari l’au urmărit fără succes. Filip Moricică a fost arestat. ATAC ÎNDRĂZNEŢ. A fost atacat Nicolae Chişciuc, din Burla. Fapta a fost săvârşită de trei indivizi, cari după ce l’au bătut groaznic l’au jefuit. Hoţilor le-a căzut în mână suma de 3700 lei. Aceştia sunt Ion Nastasiuc, Isidor Habruş şi Alexa Habriş, care au fost arestaţi. Toată suma a fost reconstituită. SPORTIVE. — Duminică a avut loc un match de football între Dragoş Vodă. Arbitrul, d-l Max Weber, satisfăcător. Coresp. R STIRI din TARA i Sfârşitul CRAIOVA. „ Serbarea de fine de an, la şcoala de meserii din Craiova, a avut loc şi anul acesta, cu acelaş fast ca şi anul trecut. Dintre oficialităţi notăm pe d-nii Ilie Gănescu secretar g-ral al directoratului V Craiova, Vasile Antonescu ajutor de primar, C. Morărescu secretar general al prefecturei jud. Dolj, Mihail Nenoveanu şeful serviciului internelor din directorat, d-nii general dr Vasilescu, colonel dr. I. Dobrinescu, colonel Macici, colonel Negreanu, Popescu Teiuşanu directorul şcoalei normale de băeţi şi un public numeros. Serbarea a început prin slujba religioasă oficiată de preotul C. Drăghici, după care a urmat Imnul Regal. D-l inginer Projoiu directorul şcoalei, spunând că trăim în secolul tehnicei, datorită atâtor descoperiri şi inovaţii în toate ramurile activităţei omeneşti. In acest secol se dă lupta pentru dobândirea supremaţiei şi debuşeurilor pentru materialele prime, prin industrialismul creiat de tehnica modernă şi finanţe. Şcoala de meserii fiind o aplicaţie a tehnicei, este de prisos a stărui asupra importanţei sale. Cu ajutorul ei trebue să reuşim, nu numai să ducem concurenţa cu celelalte state dar mai ales să facem ca în ţara noastră, toată munca să fie româneascsă. Arată apoi ce s-au făcut, la şcoala condusă de d-sa pentru pregătirea elevilor sub toate raporturile. Adresându-se celor 58 elevi absolvenţi ai cursului inferior şi 14 al cursului superior, le dă sfaturi şi îndrumări de viitor. D-l ing. Ilariu Săcianu, subdirectorul şcoalei, a făcut o dare de seamă asupra anului şcolar. Elevii au executat apoi un program artistic cultural şi sportiv, alcătuit din coruri conduse de d. prof. Iancu Florescu. Au stârnit o vie admiraţie exerciţiile sportive, sub conducerea maestrului Savu. Au figurat şi diferite demonstraţiuni de radio, cu aparate şi insta- laţiuni executate în atelierele şcoalei. Expoziţia şcoalei In secţia de tâmplărie şi sculptură erau expuse diferite garnituri de mobile artistic lucrate în stil românesc şi modern, unele din acele cari au luat medalii de aur la expoziţia din Barcelona. Mobilele şi sculpturile au fost executate de elevi sub conducerea maeştrilor Leninescu, Cesnovici, Cojocaru şi Oanea. In secţia de mecanică şi electricitate au fost expuse lucrări ce fac cinste ostenelilor depuse în pregătirea elevilor. Secţia de Radio, a avut minunate piese. Secţiile de turnătorie industrială ca şi aceea de turnătorie artistică, conduse de maestrul Anghel Ciciu, au fost la înălţime. In atelierul de tinichigerie s-au executat în acest an şi lucrări pentru c. f. r. luate prin licitaţie publică, din cari unele piese au figurat în expoziţie. Atelierele de fierărie, rotărie şi lăcătuşerie, au expus de asemenea lucrări executate pe comandă pentru public. In atelierul de turnătorie şi mecanică, s’a executat un foarte frumos strung menit să înlocuiască una din piesele vechi aduse din străinătate. Minunate lucrări de bobine au dovedit nivelul de pregătire al elevilor, în majoritate copii de la ţară. Meserii din Craiova Cum funcţionează Şcoala Şcoala superioară de meserii „Regele Ferdinand I“, a împlinit 61 ani de existenţă. Funcţionează cu 14 ateliere,de automobile, mecanică, ajustaj, fierărie, lăcătuşerie, turnătorie industrială şi artistică, electro-mecanică, de precizie, mecanică şcoală, tinichigerie, modelaj, rotărie, tâmplărie şi sculptură, vopsitorie, croitorie şi cismărie. Cursul inferior durează 5 ani, iar cel superior 4 ani. Din elevii absolviţi ai cursului inferior, se pot recruta foarte buni telegrafişti, şi telefonişti, pentru c. f. r. precum şi taxatori vamali, cari în prezent se recrutează din oameni ce nu au o şcoală de specializare. Absolvenţii cursului superior au dreptul a concura la intrarea în şcoala politechnică şi la şcoala de marină şi aviaţie ca ofiţeri mecanic.Corpul profesoral se compune din d-nii ingineri Petre Mojoiu, director, Ilariu Săceanu, subdirector, Fiorescu, Bileck, Al. Drăghiceanu, profesori Av. Văsculescu, Păunescu Iflviu, M. Gelep, pictor, Anghel Chicin, sculptor, prof. Const. Rădulescu, d-rele Leoneanu şi Oprişenescu, maeştrii Savu, M. Nica prof. Florescu, dr. Ştefănescu. Elevii clasei I. superioară au înfiinţat o societate de lectură, unde au ţinut conferinţe şi şezători cu prilejul cărora s-au remarcat multe lucrări de merit ale elevilor, fapt ce a îndemnat direcţia şcoalei, să premieze societatea cu un important număr de volume ştinţifice şi literare menite să sporească biblioteca înfiinţată prin strădania elevilor. Şcoala a mai înfinţat două centuri de cercetaşi, pentru pregătirea cărora d-l maior I. M. Petrescu a dăruit un număr din manualele sale cercetăşeşti.* Direcţiunea şcoalei a oferit autorităţilor o agapă. Cu acest prilej s’a expediat M. S. Regelui Carol al II-lea o telegramă de omagiu, la Școala de de an Serbarea de la Şcoala de meserii din Filiaşi-Poli CRAIOVA. Sfârşitul anului la şcoala de meserii din Filiaşi, a fost prilej de sărbătoare pentru comună, care, în tot ce a avut mai ales, a luat parte la împărţirea premiilor şi expoziţia organizată de direcţia şcoalei. Serbarea s-a început la orele 10 dim., prin o slujbă religioasă după care corul a cântat Imnul Regal. Au urmat recitări şi dansuri naţionale. D. Naum Cladoveanu directorul şcoalei, a evidenţiat importanţa învăţământului profesional pentru economia naţională în general şi pentru gospodăria săteanului în special. Şcoalele de meserii au semănat prin satele noastre numeroase ateliere cu ajutorul cărora plugarii îşi întregesc inventrul agricol, scăpând de sub specula meşterilor streini. îşi exprimă nădejdea că azi, când în fruntea, poporului român se află voevodul culturei, M. S. Regele Carol al II-lea,şi în fruntea trebilor publice, marele clasicil N. Iorga, învăţământul profesional va lua avântul ce merită. Asistenta a vizitat apoi expoziţia.Atelierele de tămplărie şi sculptură, conduse de maeştri Valşayi şi Roibu expune morfilă lucrată în stil românesc. Secţia mecanică de sub conducerea maeştrilor Gh. Smarandache şi Ciortea Const., expune diferite unelte, maşini cu scule de bucătărie.Secţia de fierărie şi rotărie de sub conducerea maeştrilor M. Rădulescu, P. Dumitrescu şi Becherete, a expus un bogat asortiment de unelte şi vechicule pentru agricultori. După amiază, corpul profesoral şi elevii au participat la serbarea de fine de an de la şcoala de meserii din corn, Gura Motrului Mehedinţi. O escursie pe Dunăre Cercul turistic al ziariştilor din Oltenia şi Banat, a organizat pentru zilele de 23 Aug.21 Sept. o frumoasă excursie pe Dunăre, pe pitorescul traseu „Turnu-Severin-Budapesta-Viena, cu luxosul vapor de pasageri „Uranus“ al societăţii D. D. S. G. Amatorii de o recreaţie ideală şi dornici de-a cunoaşte oraşul muzicei şi al vioşiei, cu splendidele sale parcuri, bulevarde, palate şi monumente de artă vor profita de această ocazie, cu atât mai mult că preţul de 6500 lei de persoană este accesibil pentru pungile cele mai modeste. In acest preţ se cuprinde: voiajul d I-a, hotelul de primul rang, întreţinerea complectă patru zile la Viena, plimbările cu „Auto-Karul“, transportul excursioniştilor şi al bagajelor, taxele de serviciu, cele către stat şi comună, precum şi vizitarea Budapestei, înscrierile şi programe la secretariatul „Cercului Turistic O. B“, în T.Severin, str. Libertății No. 4. Cei din provincie călătoresc cu 50 la sută reducere pe CF. R. ----------------r——-. VIITORUS in mormantarea lui Athanasie fflth. 6heorahiu — B—»«B — Cuvântările rostite — Eri Duminică a avut loc la Iaşi înmormântarea în veci regretatului fruntaş al partidului nationalliberal Athanasie Ath. Gheorghiu. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Leul, vicarul Mitropoliei în Biserica Sf. Spiridon. A asistat un public numeros printre, care erau toţi fruntaşii vieţei politice, intelectuale şi sociale a Iaşului. Direcţiunea centrală a partidului naţional-liberal a depus o frumoasă coroană, însărcinând pe d-l Victor Iamandi preşedintele organizaţiei din Iaşi să rostească cuvântul de omagiu în numele partidului naţional liberal pentru memoria regretatului său fruntaş. Au rostit, cuvântări P. S. S. Arhiereul Leul, Const. Meissner, general Prodan, Alfons Herovanu, avocatul Marinescu. D-l Victor Iamandi a rostit următoarea cuvântare în numele partidului național liberal: Cuvântarea d-lui Victor Iamandi Din rândurile rărite ale acelora cari reprezintă marea generaţie a făuritorilor statului român de astăzi — moartea a smuls încă pe unul. Athanase Al. Gheorghiu — admirabil exemplu de statornicie şi credinţă, de muncă şi desinteresare — dovedite cu o impresionantă modestie dealungul anilor — pleacă dintre noi a doua zi după ce idealurile dominante ale epocei pe care a trăit-o, au fost realizate, aducând bătrânelelor sale toată satisfacţiunea la care aveau dreptul. Pentru acei cari scoborându-se în trecut încearcă să prindă firul conducător al acţiunei de construcţie în toate direcţiile vieţii publice, idealurile unei epoci şi mijloacele de luptă ale înaintaşilor trebuie privite în lumina posibilităţilor practice pe care le oferă împrejurările, deoarece valoarea reformelor ce se înfăptuiesc şi a instituţiilor ce se creiază este determinate de un complex de condiţiuni interioare dintre cari cea mai hotăritoare este puterea de sacrificii şi de pătrundere a diriguitorilor. A respecta năzuinţele timpului şi a face efortul necesar pentru triumful lor nu însemnează a desconsidera mişcările de amănunt ale societăţii, a dispreţui însuşirile mijlocii ale unei categorii sociale mai puţin îndreptăţite , după cum nu însemnează a merge pe drumul intransigenţei neînduplecate urmărind realizări integrale, fără pregătirea statornică şi sigură a tuturor factorilor pe care se sprijină viaţa colectivităţii. Din acest punct de privire Athanasie Al. Gheorghiu cu intuiţia remarcabilă ce-l caracteriza, cu acel simţ al proporţiilor în examinarea situaţiunilor şi în stabilirea raporturilor dintre splendoarea formală a ideilor şi posibilităţile de aplicare practică pe care le oferea mediul — a fost decenii întregi nu numai un devotat al partidului căruia îi jurase credinţă, ci şi o mare conştiinţă în care s’au oglindit ţelurile superioare ale democraţiei pe care el a înţeles s’o lege de problemele naţionale ireductibile ale poporului său. leşan înainte de toate, Athanasie Gheorghiu a fost, întotdeauna, un apărător al intereselor acestui vechi centru de nobilă tradiţie moldovenească, închinându-le fără rezervă toată energia şi tot avântul său generos. Parlamentar în nenumărate legislaturi, demnitar al aşezămintelor de asistenţă socială pe vremea când acestea se găsiau în plină prosperitate— Athanasie Gheoorghiu s’a fixat pentru totdeauna în şirul oamenilor de Înaltă elită sufletească, lăsând In urma sa dâra luminoasă a faptelor care nu se uită niciodată. A izbutit într’un timp când prejudecăţile nu erau încă risipite, iar anumite porniri interesate încercau să stăvilească ascensiunea firească a elementelor fără blazon , să domine viaţa publică a laşului prin simpatia caldă ce o revărsa în toate direcţiile, prin cavalerismul firei sale captivante, prin perseverenţa cu care ştia să şi apere năzuinţele ce-l stăpâniau şi din a căror slujire credincioasă îşi făcuse un scop esenţial şi nemijlocit. Athanasie Gheorghiu a învins, răbdător, adversităţile înconjurătoare, a străbătut, încrezător în izbânda ideilor bune, câmpul arid al politicei stăpânită şi pe atunci de intrigă, de bizantinism şi de egoismul celor ce-şi vedeau situaţiile ameninţate — ajungând, la capătul experienţei sale edificatoare, un fanatic al steagului în care el vedea un talisman aducător de mântuire pentru ţara şi partidul său. Aşa se explică de ce acest om al vechiului liberalism pe care el l-a învăţat dela Ion Brătianu, dela Kogălniceanu, dela Ion I. C. Brătianu şi dela Gh. Mârzescu n’a ezitat un singur moment să sprijine pe acei mai tineri cărora ritmul vremurilor mai noui, le încredinţa misiunea de conducători — devenind protagonistul cel mai ferm al disciplinei şi al coeziunei fără de care el nu concepea existenţa triumfătoare a partidului său. Chiar atunci când prăvălirea neaşteptată a împrejurărilor şi — am putea spune — lipsa de eleganţă a condiţiunilor în care, după război, s’au operat unele transformări în organizaţia politică al cărei fruntaş nediscutat era Athanasie Al. Gheorghiu nu a încetat de a rămânea, acoperindu-şi cu o aristocratică discreţiune nemulţumirile, la postul de onoare şi de jertfă a simplului soldat, pentru ca, astăzi, când viaţa sa materială se încheie, o lume întreagă să vadă în mândrul legionar, un mare caracter. In ceasul greu din vara anului trecut, când atâţia se îndoiau de soarta partidului liberal şi când vânt rău începuse să bată în rândurile noastre, împingând pe unii la acţiuni necunoscute disciplinei şi tradiţiei. Al. Al. Gheorghiu a fost, la vârsta lui înaintată, cel mai aprig şi cel mai pasionat, apărâtor al credinţei şi al statorniciei. După ce dezorientarea trecuse şi organizaţia noastră se reintegra în cadrul normal al rolului său de factor politic determinant în viaţa ţarei, Athanasie Gheorghiu, care ne dăduse preţiosul său sprijin în larga sa contribuţie în opera la care eram angajaţi, a ţinut la congresul din Noembrie trecut, să exprime aici la Iaşi nemuritorului Vintilă Brătianu, devotamentul său nezguduit şi să-i amintească, emoţionant, că el, septuageneral se simte mai în putere decât oricând să suporte vicisitudinele marei bătălii din care trebuia să iasă învingătoare onoarea şi prestigiul partidului liberal. A văzut clar situaţiunea şi rolul său în clipele de măreţie tragică a războiului, numârându-se printre puţinii care mergeau în casa glorioasă a neuitatului George Mârzescu în vara istorică a anului 1918, şi-a înţeles datoria şi în momentele îngrijitoare din iunie 1930. Ce mulţumire mai mare putea să aibă veneratul exponent al demnităţei şi al probităţei politice care şi-a închinat viaţa democraţiei şi liberalismului decât aceasta de a vedea, în ceasul când puterile îl părăsia, că marea sa credinţă şi ideile cu care s’a identificat sunt astăzi biruitoare şi că partidul său rămâne cea mai autentică forţă în serviciul ţării şi al instituţiilor ei fundamentale! La capătul îndelungaţilor săi ani de viaţă cărora figura sa impunătoare le dădea o înfăţişare de armonie şi frumuseţă clasică, Al. Al. Gheorghiu trece în lumea cea vecinică de unde nu va mai veni spre noi şi spre generaţiile viitoare decât amintirea strălucită a prestigiului pe care-l reprezintă opera sa şi înaltele sale calităţi etice, înaintea mormântului deschis, închinăciunea noastră pe care i-o aducem în numele conducerei centrale a partidului naţional liberal şi în numele organizaţiei de Iaşi, nu poate avea alt sens decât acela al recunoştinţei şi a regretului pe care-l datorim acestui neîntrecut muncitor pe ogorul vieţei naţionale, sociale şi politice, un adevărat precursor al vremurilor de democraţie reparatoare pe care le trăim astăzi. A-i venera memoria şi a-i înconjura numele cu aureola gloriei meritate este o datorie pe care orice conştiinţă o înţelege şi o preţueşte. A-i urma faptele şi a stărui pe calea simbolică indicată de viaţa sa, însemnează a asigura ţarei şi partidului pe care l-a slujit cu toată vrednicie un viitor de strălucire, pentru care el ca nimeni altul a luptat şi a sperat. Să-i fie ţărâna uşoară. * D. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal a trimes d-nei Constance Ath. Gheorghiu o mişcătoare telegramă de condoleanţe prin care exprimă amintirea recunoscătoare pe care partidul național-liberal o va păstra vrednicului şi devotatului său fruntaş. CRONICA JUDICIARA Arestarea escrocului Silberman De aproape un an de zile Siguranţa statului urmărea pe un oarecare mers Silberman zis Theodor Zâne, fost încasator de abonamente pe la diferite ziare din Capitală, pe care Insă le-a escrocat în mod ruşinos. Cum insă apaşul îşi schimba numele după împrejurări, orice urmărire se părea zadarnică. De un timp însă escrocul nu se ştie prin ce împrejurări, a făcut să apară un ziar „Garda Financiară.“ Prin coloanele acestui ziar Silberman a atacat, a calomniat şi a lăudat pe funcţionarii administraţiei financiare, storcând bani, prin amenințări sau promisiuni că le satisface diferite servicii. Mai mult, pentru ca afacerile sale să meargă cât mai bine și să fie pus la adăpostul oricărei neplăceri, Silberman, a falsificat semnătura d-lui Paul Goma, secretarul general al ministerului de interne cu care s’a prezentat în diferite oraşe din provneii, escrocând prefecturile şi primăriile din ţinuturile unite. Faţă de numeroasele escrocherii ale lui Silberman, prefectul judeţului Braşov, unde escrocul a operat ca în cadrul vlăsiei, a dat o circulară oficială tuturor autorităţilor din judeţ, pentru a-l da pe mâna parchetului, întrucât Zâne este un apaş presei. In urma cercetărilor făcute s-a dovedit că, Silberman este de profesiune ceasornicar şi cu un casier voluminos la Siguranţa statului. Astăzi dimineaţă, autorităţile au arestat pe acest fals ziarist și cu actele dresate, Zâne, a fost înaintat parchetului de Ilfov. Depozitul de muniţiuni din Alba luna în flăcări BWABMlAlimUUlIilME—KaBSgJW Alba luna, 19 Iulie. După cum am telegrafiat la timp, depozitul de muniţiuni din Alba luna a luat foc. Iată amănunte complecte: Focul fiind semnalat în grabă şi dându-se alarma, au sosit imediat trupele din garnizoană împreună cu postul de pompieri din Alba lulia. După o muncă titanică, focul a fost localizat, arzând numai o parte din acoperişul unde se afla depozitată pulberea pentru cartuşe de arme. Sub acelaş acoperiş se aflau depozitate mari cantităţi de muniţiuni pentru artilerie. Din cercetările făcute până în prezent, se crede că focul a luat naștere din cauza căldurii tropicale. Pagubele încă nu au fost evaluate. — v "TO" •*TV Concurs literar Ziarul „Unirea Română“ din Timişoara a instituit un concurs pentru două poezii închinate eroului general Dragalina. Poeziile vor trebui trimise la numitul ziar, str. Eugen de Savoia 10, până la 15 Septembrie. Concursul se va ţine a doua zi. Premiul I, 10.000 lei şi premiul II, 5000 lei. Scriitorii consacraţi pot trimite şi poezii publicate. 4 ----------------------, -----1 GRIGORAŞ DI NICU CONCERTEAZĂ in Eli CARE SEARA LA RESTAURANTUL ENF.SCU DE ÎNCHIRIAT MFZIlNIMUL si ETAJUL l-iu 46, Calea Victoriei, Bucureşti Palatul „L’Independance Roumaine“ Condiţiunile se pot vedea la „Casa Partidului Naţional Liberal“ 34, fost 44, Calea Victoriei, Bucureşti, unde se vor depune ofertele scrise şi închise până cel mai târziu la 31 iulie cor. Pista nu Baia pentru reumatici Se fac băi direct în nămolul izvoarelor de pucioasă fierbinţi din natură. De aci succesele cunoscute în toată lumea la reumatism. Gută, Sciatica, boii de femei etc. Băile şi hotelurile sunt la un loc. Viaţa ieftină, cure globale, orice fel de sporturi şi nenumărate distracţiuni. Prospecte şi informaţiuni detailate prin: H. SIEBEWEICHER, Bucureşti I. Str. Smârdan 4/11 Ministerul Justiţiei Direcţiunea judiciară D. Ioanide H. Perlzvveig născut la 16 Mai 1895 în Bucureşti, domciliat în Bucureşti str. Cuza Vodă Nr. 22 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic ,de Perlzweig în acela de Pereţianu, spre a se numi Ioanide Pereţianu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţie în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Tehnica Chirigicală Medicală Soc. anon. B-dul Domniţei No. 1 Instalează medici, policlinici, dispensării. Mobilier şi instrumete eftine. Credite, plăţi rate lunare. Doctor CERNA Specializat la Paris în boale de piele şi sifilis. Cons. 4—5 și cu ore speciale, str. Xenopol Nr. 5 (Grădina Icoanei) și Pasajul Român 9, Clinica „Salvator“. Cons. 11—1 și 6—8. Telef. 33381. , La timp am denunţat opiniei publice, chipul scandalos în care, administraţia comunală naţional-ţărănistă, cu sprijinul interesat al unor personalităţi dela centru, părăsind iniţiativa administraţiunei precedente naţional-liberale, care soluţionase problema iluminatului electric la Constanţa şi încheiase şi un contract cu societatea „Construcţia Economică“ din Bucureşti, pentru construcţia nouii uzine, a format o regie mixtă, în care interesele municipiului fuseseră grav păgubite. De îndată ce consiliul municpal nou ales pe atunci a putut fi constituit, consilierii naţional-liberali au protestat în contra unor asemenea acte de rea administranţiune, inspirate din cele mai inavuabile consideraţiuni şi a făcut, toate ,rezervele asupra, seriozităţii societăţii căreia, în chip deghizat i se concesiona iluminatul electric al municipiului Constanţa, pe o aşa de lungă perioadă de timp, cum şi asupra imenselor pagube la care va fi expusă comuna, din nerespectarea contractului încheiat cu societatea „Construcţia Economică.“ Din nenorocire pentru interesele oraşului nostru, toate aceste prevederi s’au realizat, mai repede decât, s’ar fi putut cineva aştepta. Societatea „Construcţia Economică“ adresându-se justiţiei, procesul a fost definitiv pierdut de primărie atât la Tribunal cât şi la Curtea de apel, municipiul urmând să plătească daune de aproape şapte milioane lei, aceasta datorită relei credinţe cu care s’a administrat de naţionalţărănişti oraşul. Intr’adevăr înainte de a se croia regia mixtă, primăria a trimes ministerului de interne, contractul cu „Construcţia Economică“ cerând avizul dacă el poate fi reziliat — aceasta sub guvernul naţional-ţărănist.. D. Vaida Voevod, pe atunci titularul departamentului, a convocat consiliul de avocaţi ai ministerului care au hotărit că acest contract este perfect şi el nu poate fi reziliat fără ca municipiul să fie expus la daune. Cum poate fi calificată atunci, atitudinea acelora cari, pentru meschine interese personale, au provocat, comunei, pe lângă celelalte neajunsuri şi o dauă de circa şapte milioane lei? Dar şi asupra societăţii concesionare, lipsa ei de seriozitate s’a evidenţiat, foarte curând şi incediul recent al uzinei electrice a fost dovada categorică. D. procuror, cu grad de preşedinte Adrian Gheorghiu, care a fost din primul moment însărcinat cu cercetarea cazului, după o muncă de aproape o săptămână, a reuşit să facă descoperiri senzaţionale. S’a dovedit că focul a fost pus; s’a descoperit cuibul de foc pus la subsolul uzinei; s’au găsit conductele de motorină tăiate pentru ca focul să fie încontinuu alimentat; au fost arestaţi de îndată: Virgil Stark, directorul societăţii, Davidsohn, şeful serviciului tehnic al soc. şi Pavel şeful contabil, bănuiţi ca autori morali şi tablatterul Băbuţă şi mecanicul Grandori, bănuiţi a fi autorii materiali ai dării de foc şi toţi cei preveniţi, puşi în faţa dovezilor, au sfârşit prin a recunoaşte că focul a fost pus, dar au negat amestecul lor personal. Atât tribunalul efic şi camera de punere sub acuzare au confirmatmandatele de arestare, cercetările urmând să continue. Cu prilejul confirmării mandatelor de tribunal, d. Adrian Gheorghiu, care ocupa fotoliul ministerului public a arătat, că constituirea regiei mixte a iluminatului în condiţiuni dezastroase pentru primărie şi pentru banul public, constitue o afacere veroasă, de pe urma căreia s’au găsit profitori şi că, cercetările vor fi îndreptate şi împotriva acestor profitori caii vor fi chemaţi la răspundere. Deasemenea d-sa a arătat că Virgil Stark a pus la cale constituirea acestei regii mixte pentru salvareaintereselor sale personale şi că ar cumula şi calitatea de director al societăţii care furnizează materialele electrice şi pe aceea de director al societăţii „Scoc“ care recepţiona şi plătea materialele, toate aceste operaţiuni făcându-se in dauna primăriei municipiului Constanţa. D-sa a mai arătat că societatea „Scec“ recte Virgil Stark se găsea în jenă financiară şi focul a fost pus la cale pentru a se putea încasa sumele cu cam uzina fusese asigurată. Dar asupra tuturor acestor însemnate fapte vom reveni. Col. SPORI MORARI a învins în cursa româno-bulgara Pe velodromul Motoclubului a avut loc eri dim maeticul internaţional de motociclism România-Bulgaria, contând ca revanşă a întâlnirei disputate la 12 iunie, în Bucureşti, când a câştigat bulgarul Sokoloff. S’a disputat o cursă de 50 ture 55 klm. Cursa a fost câştigată de Marin Moraru care a învins uşor. Rezultatul cursei internaţionale : 1) M. Moraru (Ariei) 38 min. 43 s. medie orară 85 klm. 233, iar cel mai repede tur în 45 sec. 2/5. 2) Milko Klainer (Bulgaria). 3) Ştefan Boneiulescu. S’a mai alergat apoi o cursă de 30 ture (33 klm.). «a IN DOVRNU SCRISORI din CONSTANŢA — In jurul incendiului dela Uzina electrică. — Ce a descoperit instrucţia -Cum au fost sacrificate interesele comunei de administraţia naţional-ţărănistă — Aspecte dela confirmarea mandateor de arestare —